Baza de date GIS pentru harta geologică

a României
de la concept la utilizare
George Tudor
 CONCEPTE
Baza de date :
 una sau mai multe colecţii de date aflate în
interdependenţă, impreună cu descrierea
datelor şi relaţiilor dintre ele
 oferă acces rapid şi uşor la un volum mare
de informaţii
 CONCEPTE
GIS (Geographic Information System):
Ansamblu de tehnici, metode, echipamente
hardware, software şi persoane care
gestionează informaţii cu caracter spaţial
Instrumente care permit achiziţionarea,
organizarea, administrarea, analizarea şi
afişarea informaţiei spaţiale
 NECESITATEA UNEI BAZE DE DATE
 Volum mare de date
 Evoluţia tehnologiilor
 Accesul rapid la informaţii
 Administrare eficienta
 Modificarea frecventă a datelor
 Securizarea datelor
 Reducerea cheltuielior
 Evitarea pierderilor de date
 Standardizarea datelor
 Schimburi de date şi interoperabilitate
 BAZĂ DE DATE INTEGRATĂ
 Informaţiile geologice se referă la obiecte cu localizare
geografică
 Sistemele GIS permit utilizarea datelor spaţiale asociate
cu informaţii de tip atribut
 Informaţiile sunt organizate dupa principiul bazelor de
date
 Sistemele GIS permit conectarea şi asocierea la
serverele de baze de date
 Sistemele GIS permit accesul informaţiei la distanţă
(intranet şi internet)
 Administrare unitară a datelor
SOFTWARE – HARDWARE - SPECIALIŞTI
 GIS: ArcGIS desktop şi server, Mapinfo, Geomedia,
Mapserver, GRASS, Quantum GIS
 Baze de date – RDBMS: Oracle, Microsoft SQL Server,
Microsoft Access, DB2, PostgreSQL, MySQL
 Limbaje de programare: VB.NET, VBA, PHP, etc
 Hardware: servere, sisteme desktop, reţelistică,
periferice
 Specialişti: geologi (toate specializările), analişti de
sistem, programatori baze de date, GIS şi web,
specialişti în baze de date, specialişti în servere şi
reţele, manageri de proiect, specialişti, tehnicieni şi
operatori GIS, geodezi, cartografi (ş.a.)
 OBIECTIVE
 Stocare într-o structură standard
 Să permită modificarea, interogarea şi afişarea
informaţiilor
 Clasificări standard cu un set minim de informaţii
 Să se poată exporta în formate de schimb ale datelor
 Să poată răspunde prin interogare la întrebări:
o Identificarea unor zone speciale
o Selecţia diverselor tipuri de obiecte
o Separarea obiectelor după anumite criterii
o Separarea unor zone în jurul obiectelor
o Reperarea includerii unor obiecte în altele
o Tipuri de hărţi rezultate prin combinare, selecţie, analiză
spațială
 Să conţină layout-uri pentru plottare
 Să conţină colecții de simboluri standardizate
ETAPE DE REALIZARE
MODELE
CONCEPTUALE
MODELE CONCEPTUALE
 TIPURI DE DATE
Date spaţiale:
• limitele geologice: limitele unităţilor geologice (normale sau
discordante), contacte ale rocilor eruptive, schimbări de facies, etc;
• faliile, care pot deplasa contactele geologice;
• unităţile geologice, limitate de contacte geologice sau falii;
• tipurile majore de roci care se suprapun în hartă peste unităţile
geologice de bază (fliş, formaţiuni vulcano-sedimentare, etc);
• niveluri de roci reprezentate liniar (intercalaţii de calcare,
amfibolite, etc);
• puncte de observaţie, care pot conţine descrieri sau măsurători
(structurale, geochimice, geofizice);
• Imagini raster (imagini satelitare, grid);
• Izolinii;
• Etc.
Date atribut: descrieri, clasificări, dicţionare
 Modele ale bazei de date
• Modelul conceptual - reprezentarea datelor în
mod abstract pentru a identifica relaţii şi
componente;
• Modelul logic - mai detaliat şi apropiat de
nivelul RDBMS, include atributele entităţilor şi
relaţiilor între ele;
• Modelul fizic - cel mai detaliat, realizat în
strânsă legătură cu sistemul în care va fi
implementată baza de date.
MODELUL LOGIC
MODELUL LOGIC
MODELUL FIZIC
GEODATABASE
 DICŢIONARE
Dicţionarele - seturi de atribute (tabele cu clasificări ale
conceptelor geologice realizate cu implicarea specialiștilor
geologi din diferite domenii) legate de obiectele spaţiale prin
intermediul unei chei (câmp):
• unităţi geologice, tectonice sau structurale – regiuni cu un
istoric geologic similar;
• unităţi litostratigrafice – corpuri, strate care conţin roci
eruptive, metamorfice sau sedimentare, deosebite prin
compoziţie, vârstă, mod de formare;
• unităţi litologice – deosebite prin compoziţie;
• unităţi geomorfologice;
• clasificări de roci, minerale, vârste geologice;
• unităţi hidrogeologice.
 DICŢIONARE
Avantaje:

• se asigură că toate valorile intrate într-un câmp sunt

valide;
• se reduce dimensiunea bazei de date;
• se reduce redundanţa datelor, prin normalizare;
• se limitează folosirea numai a unor termeni agreaţi;
• datele pot fi folosite în diferite proiecte;
• se simplifică interogarea bazei de date.
MODEL
DICŢIONARE
- principiul
recursiv
UNITĂŢI
GEOSTRUCTURALE,
VÂRSTE
(fragmente)
 FLUX CREAREA BAZEI DE DATE DIN DATE OCAD
DIN FOI DE HARTĂ
HARTA GEOLOGICĂ 1:1.000.000
CAROIAJUL FOILOR DE HARTĂ GEOLOGICĂ 1:200.000
CAROIAJUL FOILOR DE HARTĂ GEOLOGICĂ 1:50.000
HARTĂ GEOLOGICĂ 1:200.000
HARTĂ GEOLOGICĂ 1:50.000
FOI HĂRȚI GEOLOGICE
BAZA DE DATE GIS A RESURSELOR MINERALE
BAZA DE DATE A RESURSELOR MINERALE
 BAZA DE DATE A RESURSELOR MINERALE
Aplicație software proprie pentru actualizarea atributelor asociate (în lucru)
METADATE . informaţii structurale care descriu, localizează sau facilitează regăsirea resurselor informaţionale

Aplicaţie client-server de gestiune a unei baze de date

(PHP-MySQL)
SCHEMA GENERALĂ PENTRU DATELE GIS PENTRU HĂRȚI GEOLOGICE
DESKTOP GIS: AFIŞARE, INTEROGARE, ANALIZĂ SPAȚIALĂ
COMBINĂRI DE DATE
 ACCESUL SERVERULUI DE GIS

APLICAȚII DESKTOP
Servicii de hărți: WMS, WFS
Aplicații internet: WEBGIS
 WMS – WEB MAP SERVICE

MapServer (prima variantă), ArcGIS Server (a doua variantă)

OneGeology portal (http://portal.onegeology.org)

Acreditare 3 stele în proiectul OneGeology

 WMS – WEB MAP SERVICE

PROMINE portal – baza de date pentru resurse minerale pentru Europa

 WEBGIS

MapServer
PostgreSQL/PostGIS
PHP/Mapscript
 WEBGIS

MapServer, PostgreSQL/PostGIS, PHP/MapScript

 WEBGIS

ArcGIS Server, Geoportal

http://geoportal.igr.ro/testgeo2
3D
 CONCLUZII
• datele geologice vor putea fi mai uşor gestionate, modificate, completate;
vor putea fi folosite atât ca hărţi geologice, dar şi în cadrul unor proiecte
complexe de analiză spaţială. De asemenea vor putea fi folosite în cadrul
unor aplicaţii software specializate (modelare 3D, geostatistică, etc).
• realizarea bazei de date GIS a hărţii geologice a României la scara
1:200.000 reprezintă o necesitate datorită faptului că reprezintă harta
geologică la cea mai mică scară care acoperă întreg teritoriul;
• proiectul GIS pentru datele din hărţile geologice, realizat în prima fază, se
aplică cu succes la hărţi la diferite scări;
• proiectul (modelul) reprezintă un cadru (framework) pentru realizarea
tuturor hărţilor;
• în acest sistem se pot realiza diferite modificări ulterioare;
• totalitatea hărţilor geologice la scara 1:200.000 vor trebui actualizate;
• este necesară stabilirea unui colectiv de cercetători care să realizeze
clasificări actualizate ale formaţiunilor geologice, precum şi o actualizare a
hărţilor;
 CONCLUZII
• după actualizare datele vor putea fi folosite pentru printare, analize
spațiale sau vizualizări în cadrul unui sistem de tip webGIS;
• baza de date GIS poate fi administrată pe un server dedicat, unde
informaţia poate fi vizualizată şi editată în mod concurent de mai mulţi
useri;
• baza de date de atribute poate fi dezvoltată cu noi tipuri de date, legate în
mod relaţional, date care pot ajuta la realizarea unor interogări specifice
care să genereze în final noi hărţi;
• va trebui să se creeze (stabilească) o nouă bază topografică pentru întreg
teritoriul României și toate tipurile de hărți;
• se va crea câte o bază de date pentru fiecare foaie de hartă, respectându-
se convenţia de denumire stabilită în faza de proiectare;
 CONCLUZII
• pornind de la scara 1:50.000 ar trebui să se continue şi actualizarea
celorlalte hărţi geologice la diferite scări (1:200.000 şi 1:1.000.000), astfel
încât limitele geologice comune şi baza topografică să corespundă;
• datele hărţilor geologice vor putea fi subiectul actualizării sistemului de
metadata, dezvoltării de aplicaţii webGIS, analize spaţiale, etc;
• harta geologică la scara 1:50.000 ar trebui să fie realizată pentru întreg
teritoriul României;
• digitizarea datelor spaţiale ar trebui să fie continuată folosind aplicaţii GIS
desktop, pentru un ritm mai rapid, realizarea consistenţei topologice şi
introducerea de atribute, clasificări, descrieri, etc.
Mulțumesc pentru atenție!

Intrebări?

Dr. George Tudor

george.tudor@igr.ro