,,Nașterea ta, de Dumnezeu Născătoare Fecioară,
bucurie a vestit la toată lumea; că din tine a răsărit
Soarele dreptății, Hristos Dumnezeul nostru. Și,
dezlegând blestemul, a dat binecuvântare; și,
stricând moartea, ne-a dăruit nouă viață veșnică”.
Numele de "Maria" provine din ebraicul "Aia", care
înseamnă "Domn" și se tâlcuiește "Doamnă",
deoarece ea domnește si stăpânește peste cele
cerești si pământești ca Maică a lui Dumnezeu.
Facere 3,15 ;
Facerea 28, 12: „Şi a visat, parcă era o scară
sprijinită pe pământ, iar cu vârful atingea cerul, iar toate acestea, lipsa copiilor îi supunea ocărilor
îngerii lui Dumnezeu se suiau şi se pogorau pe
ea”.
,,Cine este aceasta care se ivește ca zorile, rugăciuni îndelungi, celor doi drepţi li s-a dăruit o
frumoasă ca luna, curată și luminoasă ca pruncă, care, după cuvântul îngerului adresat
soarele?" (Cântarea cântărilor 6,10).
Psalm 44
Iezechiel 44,1
Bucură-te, floarea nestricăciunii;
Bucură-te, cununa înfrânării;
Bucură-te, ceea ce ai luminat chipul învierii;
Bucură-te, ceea ce ai arătat viața îngerească;
Bucură-te, pomul cel cu luminoasă roadă, din care
se hrănesc credincioșii;
Bucură-te, copacul cel înfrunzit cu bună umbră,
sub care mulți se adumbresc;
Bucură-te, ceea ce ai purtat in pântece pe
Povățuitorul celor rătăciți;
Bucură-te, ceea ce ai născut pe Izbăvitorul celor
robiți;
Bucură-te, îmblânzirea Dreptului Judecător;
Bucură-te, iertarea multor greșiți;
Bucură-te, haina celor goi de îndrăzneală;
Bucură-te, dragostea care biruiește toată dorirea;
Bucură-te, Mireasă, Pururea Fecioară! "
Întrucât păcatul intrase în lume printr-o femeie,
prin Eva, tot printr-o femeie, prin Sfânta Fecioară
Maria, Dumnezeu a rânduit sa revină harul si
mântuirea, fiindcă așa cum spune Sfântul Apostol
Pavel, "numai Hristos - noul Adam - care avea să
se nască din ea, adică din femeie, putea să
alunge păcatul si să aducă prisosința harului"
(Romani V.20).
Ioachim, tatăl Sfintei Fecioare, provenea din casa
lui David, şi Ana, din cea a lui Aaron, aşadar erau
de spiţă împărătească şi din neam preoţesc. Cu
venite din partea oamenilor, pentru că, în
societatea iudaică, familiile sterpe erau socotite a
nu avea binecuvântarea dumnezeiască. După
Anei, „va fi vestitoarea bucuriei, prin ea făcându-
se mântuirea lumii întregi. De ce păreau iudeii
Ioachim şi Ana a fi vrednici de reproş potrivit
Legii? Fiindcă nu era dată încă nădejdea nemuririi,
spune Sfântul Nicolae Cabasila, adică Hristos,
Mesia, nu venise. Poporul ales aştepta cu
nerăbdare naşterea celui proorocit şi orice
familie care nu avea încă copii întârzia ivirea
Izbăvitorului.
"Maria păstra toate aceste cuvinte, punându-le in
inima ei, nu numai pe cele ale păstorilor, dar si tot
ceea ce văzuse si auzise de la început in Templu,
si după Templu: vestirea îngerului si zămislirea
fără sămânță, nașterea fără durere si fecioria după
naștere si faptul ca nu numai ca a ocolit durerile
femeii si s-a arătat maica fiind păstrată fecioria,
dar si faptul ca n-a cunoscut nașterea însăși. Iată
rânduielile lucrurilor dumnezeiești si mutarea firii
lor, căci Fiul Cel minunat n-a făcut cunoscută
maicii cunoștința nașterii, si intr-o clipă fără să o
știe, El S-a aflat in afara pântecelui ei, si a șezut
pe tronul brațelor sale, pentru ca așa cum
zămislirea fusese făcută fără sămânță si fără
știință, tot așa si nașterea sa fie fără stricăciune si
fără cunoștință".
Sf. Maxim Mărturisitorul
Sunt bucurii de taină care nu se lasă spuse, ci
stau ascunse in inima omului, care trăiesc singure
si mor o data cu omul. Sunt bucurii care tac si
bucurii care vorbesc. Sunt bucurii in familie care
nu trec pragul casei multă vreme sau poate
niciodată. Dar sunt uneori bucurii nebănuite care
nu încap intr-o singură inimă de om, care se cer
vestite si altora, pentru ca deodată mai multe inimi
să simtă binecuvântarea lor.

O bucurie ca aceasta, după care a suspinat mii de

ani toată lumea, s-a revărsat astăzi peste tot
pământul, prin Nașterea Maicii Domnului. Mică la
început și neluată în seamă, bucuria nașterii
Fecioarei Maria nu trece pragul casei bătrânilor și
dumnezeieștilor ei Părinți Ioachim și Ana.

Dar in putina vreme, bucuria aceasta a pătruns pe

ulițele micului Nazaret, a străbătut Galileea, a
cuprins Ierusalimul, a umplut tot pământul, până la
marginile lui, a fost purtată de secole, a fost
purtată si cinstita cu atâta credință si evlavie de
înaintașii noștri si împodobită cu alese rugăciuni si
cântări de laudă înaintea Maicii Domnului. Bucuria
nașterii Preasfintei Fecioare Maria a bătut astăzi si
la ușile noastre, a răzbit in inimile noastre si ne-a
îndemnat să ne adunam in sfintele biserici, pentru
ca împreună să ne bucurăm duhovnicește, sa ne
rugam, sa cântăm si să cerem ajutorul Stăpânei
noastre de Dumnezeu Născătoare, cinstind
nașterea ei cu tot ce avem in noi mai curat, mai
bun, mai ales.