S.C.

LANATMAR SRL Cod:

CLUJ NAPOCA Editia: 1/2016
Colonia Faget, NR 31F, Bloc Vila 2, Jud.
SITUAŢII DE URGENŢĂ Revizia: 0
CLUJ
CUI: 35697416 Pagini:-14
J12/790/2016

APROB
ADMINISTRATOR

TEMATICĂ
DE INSTRUIRE LA LOCUL DE MUNCĂ PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ
ORA MATERIAL
8:00 – 9:00
Prezentarea unitatii
-Activitatile principale desfasurate in unitate (prezentate de conducerea unitatii)
-Regulamentul de ordine interioara (se citeste regulamentul de ordine interioara al unitatii – partea
referitoare la PSI-SU)

9:00 – 11:00 Instruirea specifică locului de muncă –partea I

-TEMA A – Caracteristicile fizico-chimice ale substantelor, materialelor, si produselor utilizate la
locul de munca.
-TEMA B–Conditiile care determina ori favorizeaza producerea accidentelor si avariilor
tehnologice si cauzele potentiale de incendiu sau explozii specifice locului de munca.

11:00 – 11:30 Pauza

11:30 – 13:30 Instruirea specifică locului de muncă – partea II
-TEMA C–Descrierea , functionarea si modul de interventie la instalatiile si sistemele de
siguranta ale masinilor si utilajelor de la locul de munca inclusiv cele de prevenire ale avariilor.
-TEMA D-Descrierea, functionarea, amplasarea si modul de actionare a instalatiilor,
dispozititivelor si mijloacelor de protectie impotriva incendiilor.
-TEMA E- Modul de actiune in cazul producerii unei situatii de urgenta.
13:30 – 14:00 Pauza
14:00 – 15:00 Studiu individual al materialelor prezentate si a legislatiei

15:00 – 16:00 Testarea orala a cunostintelor acumulate in urma instructajului

Instructajul specific locului de munca

Instructajul specific locului de munca se executa individual, dupa instructajul introductiv general de catre seful locului de
munca respectiv.
Dupa prezentarea problemelor teoretice va urma prezentarea modului de actionare cu mijloacelor de prevenire si stingere a
incendiilor.
Durata instructajului specific locului de munca este de 8 ore iar la terminarea instructajului persoanele instruite vor fi
verificate pe baza de teste tip chestionar asupra cunostintelor acumulate.
Materialul scris pentru instructajul la locul de munca se intocmeste de conducatorul direct al locului de munca si se aproba
de seful sectiei/atelierului.
Completarea fisei de instructaj se va face imediat dupa efectuarea instructajului, de persoana care a facut instructajul.

Instructajul specific locului de munca se executa si in urmatoarele cazuri:

 cand un salariat a lipsit mai mult de 30 de zile calendaristice de la locul de munca.
 cand s-au adus modificari procesului tehnologic sau au fost introduce noi tehnologii.
  la reluarea activitatii dupa producerea unei situatii de urgenta
Instructajul specific locului de munca va fi efectuat astfel:
 - Pentru personalul de executie ( personal muncitor) de catre seful locului de munca;
 - Pentru personalul TESA de catre seful locului de munca
Durata instructajului specific locului de munca va fi de 8 ore.
Instructajul se va încheia cu o verificare a cunoştinţelor şi persoanele care obţin calificativul minim de “bine” sau nota
minimă 6 sunt admişi la locurile de muncă.

A)
CARACTERISTICILE FIZICO-CHIMICE ALE SUBSTANŢELOR ŞI ALTOR PRODUSE UTILIZATE LA
LOCUL DE MUNCĂ

CLASIFICAREA MATERIALELOR ŞI SUBSTANŢELOR ( DUPĂ CLASA DE PERICULOZITATE )

Construcţiile şi încăperile de depozitare a materialelor şi substanţelor, se realizează corespunzător prevederilor
reglementărilor tehnice, având în vedere categoria de pericol de incendiu şi clasa de periculozitate a acestora, determinată
în funcţie de aportul pe care-l pot aduce la apariţia şi dezvoltarea incendiilor, precum şi de sensibilitatea lor la efectele
incendiilor, conform tabelului FĂRĂ PERICULOZITATE
CU PERICULOZITATE REDUSĂ
CU PERICULOZITATE MEDIE
Ce sa faceti inaintea unui accident cu substante periculoase
 Invatati sa detectati prezenta substantelor periculoase.
 Multe din substantele periculoase nu au gust sau miros. Unele substante pot fi detectate deoarece provoaca
reactii fizice precum lacrimatul ochilor sau greata. Unele substante periculoase ajung pe sol si pot fi recunoscute
dupa aspectul uleios sau spumant.
 Contactati inspectoratul local pentru situatii de urgenta pentru informatii legate de substantele periculoase si
planurile de raspuns ale comunitatii.
 Informati-va cu privire la planurile de evacuare ale locului de munca
 Fiti pregatiti pentru evacuare. Planificati cateva rute de evacuare din zona.
 Informati-va despre sistemele de avertizare ale platformelor industriale si ale populatiei.
 Pregatiti trusa de salvare si provizii pentru cazuri de dezastre.
 Intocmiti un plan de comunicare in caz de urgenta.
 In caz ca membrii familiei sunt separati in timpul unui accident cu substante periculoase (aceasta fiind o
posibilitate reala in timpul zilei, cand adultii sunt la locul de munca, iar copiii la scoala), intocmiti un plan de
intalnire dupa dezastru.
 Rugati o ruda sau un prieten dintr-o alta localitate sa fie “persoana de contact a familiei”. Dupa un dezastru, e
deseori mai usor sa telefonati la o distanta mai mare. Asigurati-va ca stiu cu totii numele, adresa si numarul de
telefon ale persoanei de contact.
Ce sa faceti in timpul unui accident cu substante periculoase
 Daca auziti o sirena sau alt semnal de avertizare, urmariti la radio sau TV ultimele informatii sau mesajele
transmise de autoritatile din localitatea dvs.
 Daca sunteti martorul unui accident, sunati cat de repede cu putinta la 112 sau la unitatea locala de pompieri
pentru a raporta natura si locul accidentului.
 Departati-va de locul accidentului si tineti-i pe ceilalti la distanta.
 Nu calcati sau nu atingeti substanta varsata. Incercati sa nu inhalati gaze, aburi si fum. Daca este posibil, in timp
ce parasiti zona, acoperiti-va gura cu o batista.
 Mentineti comunicarea cu victimele accidentului, dar mentineti distanta pana cand substanta periculoasa este
identificata.
 Incercati sa stati in susul apei, la deal si contra vantului fata de locul accidentului.
 Daca vi se cere sa ramaneti in interiorul unei incinte (de exemplu, adaposturi interioare), inchideti ferestrele si
usile astfel incat substantele contaminante sa nu poata patrunde.
 Astupati spatiile de sub usi si ferestre cu prosoape ude si banda adeziva.
 Acoperiti spatiile din jurul ferestrelor, unitatilor de aer conditionat, gurilor de aerisire din baie si bucatarie cu
banda adeziva si folie de plastic, hartie cerata sau folie de aluminiu.
 Inchideti camerele nelocuite, precum zonele de depozitare, uscatoriile si dormitoarele suplimentare. Inchideti
semineurile. Opriti sistemele de ventilatie.
 Nu incercati sa ingrijiti victimele unui accident provocat de substante periculoase pana cand substanta nu este
identificata si autoritatile nu confirma lipsa pericolului la contactul cu victimele. Indepartati imbracamintea si incaltamintea
contaminate si puneti-le intr-o punga de plastic. Spalati victimele care au intrat in contact cu substantele chimice, turnand
imediat apa rece pe piele sau ochi timp de cel putin 15 minute, cu exceptia faptului cand autoritatile va sfatuiesc sa nu
folositi apa pentru indepartarea unor anumite substante implicate.
 Aduceti animalele in interior.
 Imediat dupa anuntul de adapostire in interior, umpleti cazile sau recipientele mari cu apa din surse aditionale si
opriti alimentarea cu apa a casei.
 Daca exista posibilitatea sa fi patruns gaze sau vapori in cladire, respirati scurt printr-o batista sau un prosop.
  Evitati sa consumati apa sau alimente care ar putea fi contaminate.
 Urmariti buletinul de stiri pentru a afla noutati si ramaneti la adapost pana cand autoritatile dau asigurari ca
pericolul a trecut.
 Autoritatile decid daca este necesara evacuarea, dupa tipul si cantitatea de substanta chimica raspandita. De
asemenea, apreciaza cat timp se asteapta sa fie afectata regiunea.
 Ascultati la radio sau TV informatii despre rutele de evacuare, adaposturi temporare, mijloace si proceduri.
 Urmati rutele recomandate de autoritati – scurtaturile pot sa nu fie sigure. Plecati imediat.
 Daca aveti timp, minimizati contaminarea casei inchizand toate ferestrele si astupand gurile de aerisire.
 Luati proviziile facute dinainte.
 Amintiti-va sa va ajutati vecinii care ar putea avea nevoie de asistenta speciala – copii, batrani si persoane cu
dizabilitati.
Ce sa faceti dupa un accident cu substante periculoase
 Intoarceti-va acasa cand autoritatile va spun ca pericolul a trecut.
 Urmati instructiunile locale privind siguranta hranei si a apei.
 Curatati si scapati de reziduuri, respectand recomandarile specialistilor de la inspectoratul pentru situatii de
urgenta, privind metodele de curatare.

B)
CONDIŢII CARE DETERMINĂ ORI FAVORIZEAZĂ PRODUCEREA ACCIDENTELOR ŞI AVARIILOR
TEHNOLOGICE ŞI CAUZELE POTENŢIALE DE INCENDIU SAU EXPLOZII SPECIFICE LOCULUI DE
MUNCĂ

CAUZE POTENTIALE, PERICOLE DE INCENDIU SI MASURI DE PREVENIRE A ACESTORA

1. SURSE DE APRINDERE :
 Surse de aprindere cu flacara:-chibrit; -lumanare; -bricheta; -focuri in loc deschis; -aparate de taiere , lipire,
sudura oxiacetilenica; -aparate termice (masini de gatit, sobe, cuptoare, arzatoare,aragaze); -dispozitive de iluminat cu
flacara (felinare, lampi cu petrol,
 Surse de aprindere de natura termica:-tigara; -pipa, trabucul, -becuri incandescente -topituri de metale si alte
substante -brocuri de sudura si particule incandescente, -jar, cenusa, -scantei, -instalatii de incalzire centrala, -aparate de
incalzit electrice (aeroterma, calorifer, resou, radiator, perna electrica, fiare de calcat), -efectul termic al curentului electric
 Surse de aprindere de natura electrica :-Aparataj electric (de conectare, pornire, semnalizare, masura,etc), -
Aparate de protectie (sigurante fuzibile, contactoare cu relee, intrerupatoare automate), -Materiale electrotehnice
(conductoare, materiale electroizolante, -Incidente la instalatii electrice (avarie, deteriorare de echipament, perturbatii in
alimentarea cu energie electrica),-Regimuri anormale de functionare (supracurenti, supratensiuni, scaderea tensiunilor sul
anumite limite,punere la pamant a unei faze, aparitia tensiunii pe piese care in mod normal nu sunt sub tensiune,etc), -
Arcuri si scantei mecanice, -Scurtcircuitul, -Supracurenti in cabluri electrice, -Instalatii de iluminat cu incandescenta, -
Instalatii de iluminat cu fluorescenta, -Electricitate statica, -
 Surse de aprindere spontana: autoaprinderea de natura chimica : -substante care se aprind spontan in contact cu
aerul la temperatura normala (substante piroforice): fosfor alb, fosfor rosu, metale alcaline (sodiu, potasiu), hidrurile de
siliciu, unii compusi ai anumitor metale ( sulfura aluminiu, zirconiu, zinc, titan, etc).-substante care se aprind spontan in
contact cu metale alcaline, carbura de calciu (carbid), fosfura de calciu si sodiu, pulberea de aluminiu. -substante care se
aprind spontan in contact cu oxidanti: -clorat de potasiu cu acid oxalic = explozie, -acid azotic si acid sulfuric cu : -paie, tal-
reactii chimice cu terbentina alcoolul etil
 -Oxidanti solizi : peroxizii de sodiu,de bariu, anhidrida cromica, de potasiu cloratii si percloratii cu alcooli,
acetaona, glicerina, alte lichide usor inflamabile.
 Aprinderea spontana de natura fizico-chimica: -carbune, lemn, azotat de amoniu, vopsele, uleiuri, ingrasaminte
artificiale.
 Aprinderea spontana de natura biologica : -furaje, fibre vegetale, lâna, bumbac, fibre vegetale impregnate cu
 uleiuri, grasimi, lacuri, seminte oleaginoase, cereale, taietei de sfecla de zahar, etc.
 Surse de aprindere de natura mecanica :frecarea, scantei mecanice, scantei de soc( lovire,ciocnire,izbire ),
scantei de frecare, scantei de aschiere si abraziune .
 Surse de aprindere naturale : trasnetul ,radiatia solara, calamitati naturale care pot favoriza producerea unor
incendii: -cutremurele de pamant, -alunecarile de pamant, -inundatiile, -ninsorile abundente, -furtunile puternice
 Actiune intentionata ( arson) : pentru obtinerea unui castig,-din razbunare, -pentru acoperirea unei infractiuni, -
din motive social-politice, -din vanitate, -din vandalism, -infaptuite de persoane cu tulburari mintale, -autoincendiere.
 Alte surse de aprindere: initierea incendiului de la surse indirecte ( radiatia unui focar, flacara unui amestec
exploziv )., -explozivi, artificii, si substante incendiare, -radiatii electromagnetice, -cuptoare cu microunde, -explozii de gaz
metan si butan-propan.
2. Conditii sau imprejurari care pot determina sau favoriza producerea accidentelor şi avariilor tehnologice şi
cauzele potenţiale de incendiu sau explozie:
  -instalatii electrice defecte ,-echipamente electrice improvizate,-echipamente electrice subtensiune , -sisteme de
incalzire defecte, -mijloace de incalzire improvizate, -mijloace de incalzire nesupravegheate, -cosuri, -urlane de fum
defecte sau necuratate, -cenusa, jar sau scantei de la sistemele de incalzire, -jocul copiilor cu focul, -fumatul, -focul
deschis, -sudura, -aprinderea spontana (autoaprinderea ) sau reactii chimice, -scantei mecanice, electrostatice sau de
frecare, -scurgeri ( scapari ) de produse inflamabile, -defectiuni tehnice, -constructii montaj, -nereguli organizatorice, -
defectiuni tehnice de exploatare, -.explozie urmata de incendiu, accident tehnic, -trasnet si alte fenomene naturale, -
actiune intentionata ( arson ), -alte imprejurari, -nedeterminate.
3. Masuri pentru reducerea sau eliminarea factorilor determinanti :
A ) Flacara :
 interzicerea utilizarii focului deschis in locuri cu pericol de incendiu si pe timp de vant;
 arderea resturilor vegetale, gunoaielor , deseurilor si a altor materiale
 combustibile in locuri special amenajate, cu luarea masurilor pentru impiedicarea propagarii incendiilor la
vecinatati, supravegherea arderii si stingerea jarului la terminarea activitatii.
 supravegherea copiilor pentru a nu se juca cu focul.
 utilizarea focului deschis pentru prepararea hranei in locuri amenajate.
 efectuarea lucrarilor de taiere, lipire, sudura, interzisa in constructii publice pe timpul programului de de lucru cu
publicul, iar in instalatiile tehnologice, depozite numai pe baza permisului de lucru cu foc sau autorizatiei de lucru cu luarea
masurilor psi : --evacuare persoane, --indepartarea sau protejarea materiale combustibile, --golire, spalare, blindare conducte
sau utilaje, --aerisire si ventilare spatii, --dotare cu mijloace de stingere, --instruire personal
 interzicerea transvazarii improvizata sau neautorizata a gazelor petroliere lichefiate si verificarea etanseitatii cu
flacara.
 -protejarea corespunzatoare a lumanarilor fata de elementele si substantele
 combustibile.
B ) natura termica:
 -reglementarea fumatului : locuri speciale, dotate cu vas de apa, lada de nisip, stingator
 produsele, materialele si substantele combustibile se amplaseaza la distante de siguranta fata de sursele de caldura
sau se protejeaza corespunzator.
 interzicerea folosirii sobelor si a altor mijloace de incalzire defecte,
 supraalimentate cu combustibil, nesupravegheate, sau aprinderea focului folosindu-se lichide inflamabile.
 verificarea, repararea, izolarea termica si curatarea cosurilor de evacuare a
 fumului.
 interzicerea exploatarii sistemelor, instalatiilor, dispozitivelor, echipamentelor,
 aparatelor, masinilor si utilajelor cu defectiuni, improvizatii sau fara protectia corespunzatoare fata de materialele
sau substantelor combustibile
 montarea, amplasarea, functionarea sobelor conform STAS 6793, 9072, 3607.
 utilizarea aparatelor electrocasnice si de incalzit certificate si verificate
 interzicerea improvizatiilor la instalatiile de incalzit si lasarea lor nesupravegheate
 depozitarea in gropi speciale a cenusii, jaratecului, iar pe timp de vant stingerea cu apa.
 supravegherea permanenta a operatiunilor tehnologice cu materiale in stare de incandescenta
 interzicerea utilizarii lampilor cu incandescenta neprotejate in zone cu pericol de explozie
 dimensionarea corecta a cablurilor si condutoarelor electrice

C ) Natura electrica :
 proiectarea, executia si montarea elementelor componente ale instalatiei electrice conform normelor si normativelor
in vigoare remedierea imediata a oricarei defectiuni, scoaterea de sub tensiune a aparatelor cu improvizatii sau
defectiuni.
 respectarea conditiilor tehnice speciale la echipamentele din mediu cu pericol de explozie.
 alegerea corecta a sistemelor de protectie a instalatiilor electrice.
 evitarea supraincalzirii instalatiilor electrie : motoare, circuit prize
 interzicerea pozarii conductorilor si tablourilor electrice direct pe materiale combustibile
 montarea de carcase la tablourile electrice
 supravegherea permanenta a aparatajului electric in conditiile impuse tehnologic.
 mentinerea curata a instalatiilor electrice, inlaturarea prafului, scamelor, etc.
 separarea cablurilor fata de surse cu temperaturi inalte ( conducte abur)
 etansarea cablurilor la trecerea prin pereti si plansee.
 protectia impotriva solicitarilor mecanice si termice ( ecranari,etc)
 evitarea supraincarcarii cu consumatori,- evitarea deteriorarilor mecanice.,-ventilare spatii
 instalatii de semnalizare,iluminat de siguranta, etc.
 prevenirea formarii sarcinilor electrostatice
 pegarea la pamant pentru dispersarea sarcinilor electrostatice
 modificarea superficiala a mediului ( umiditate, inertizare,etc ),-ionizarea atmosferei inconjuratoare
D ) Aprindere spontana:
 pastrarea materialelor si substantelor in conditii adecvate naturii lor, ventilare, control.
 amplasarea depozitelor de combustibili, furaje, plante tehnice la distante de siguranta,
  se va tine seama de proprietatile fizico-chimice la transport, manipulare, depozitare.
 inscriptionarea recipientelor cu substante sau materiale care se pot aprinde spontan
 plan de depozitare a materialelor si substantelor,ventilare spatii, masurare periodica a temperaturii
 distante fata de sursele de caldura, carpe imbibate cu uleiuri in cutii metalice cu capac.
 stabilire proceduri si substante de neutralizare+asigurarea lor.
E ) Natura mecanica :
 interzicerea folosirii dispozitivelor, aparatelor, uneltelor, sculelor neprotejate corespunzator sau care pot produce
scantei prin functionare, lovire sau frecare.
 protejarea zonelor probabile de impact sau frecare (cauciuc, mase plastice, sau imersie in lichide de racire).
 palete ventilatoare din materiale neferoase; -pardoseli antiscantei
 evitare scurgeri sau scapari de gaze, lichide inflamabile
 evitarea patrunderii la piesele in miscare a corpurilor straine; -lubrifiere corecta piese si lagare
 interzicerea executarii lucrarilor de polizare,rectificare, in locuri cu pericol
 transportul in conditii de siguranta, fara socuri, frecari a materialelor care se descompun usor.
F ) Surse naturale:
 respectarea Normativului I-20/2000 la proiecatarea si executarea IPT
 verificare IPT si prizelor de pamant; -imbinari elemente IPT prin sudura
 50 cm intre elementele de coborare si pereti combustibili
 legare la pamant a structurii metalice.
 indepartarea buteliilor si recipientilor cu gaze sub presiune din locuri expuse la soare
 indepartarea substantelor care se pot descompune sau aprinde la soare
 vopsire in culori deschise a rezervoarelor , conductelor cu materiale inflamabile
 Vopsire in culori reflectorizante a geamurilor incaperilor in care sunt depozitate substante sensuíbile la actiune razelor
solare
 Inlaturare obiecte optice care pot actiona drept concentratori de raze solare (ciob de sticla)
G ) Arson ( actiune intentionata) :
 asigurare securitate, paza; -asigurare supraveghere electronica
 inlaturare substante inflamabile din locuri unde nu se justifica prezenta lor
 evitarea aglomerari materiale combustibile in subsoluri si poduri; -inlaturare defectiuni si improvizatii instalatii
H ) Alte surse de aprindere:
۩ nelasarea in functiune sau nesupravegheate a aparatelor de incalzire sau preparare hrana;-ventilare incaperi
verificare etanseitate instalatie gaze;-duze adecvate gazului folosit;-interzicere butelii improvizate;-interzicere furtunuri
din materialplastic;-folosirea de butelii cu sisteme de autoinchidere.

REGULI SI MASURI PSI PENTRU PREINTAMPINAREA SITUATIILOR GENERATOARE DE INCENDII

1. Preintampinarea situatiilor generatoare de incendii in cadrul locatiei operatorului economic se realizeaza prin:
 organizarea controlului de prevenire;
 efectuarea, conform reglementarilor tehnice de exploatare a lucrarilor de intretinere si verificare la instalatiile utilitare
(pentru diferite categorii de utilaje, instalatii si sisteme care pot genera incendii sau care se utilizeaza in caz de incendiu) si
la mijloacele tehnice de productie;
 organizarea apararii impotriva incendiilor pe locurile de munca;
 executarea la termenele scadente a incercarilor si testelor prevazute de reglementarile in vigoare.
2. Controlul respectarii normelor, dispozitiilor si masurilor de prevenire si stingere a incendiilor se efectueaza de:
 structurile cu atributii de aparare impotriva incendiilor constituie, pe baza unui grafic (anual, trimestrial, lunar, zilnic)
 sefii locurilor de munca respective, zilnic, sau pe schimb, dupa caz;
 serviciul contractat pentru situatii de urgenta;
 patron (manager).
3. Controlul efectuat de structurile cu atributiile de aparare impotriva incendiilor, finalizeaza prin documente sense
in care se consemnea
 constructiile si instalatiile care au fost cuprinse in control;
 constatarile rezultate din teren si documente;
 propunerile de masuri si actiuni de inlaturare a deficientelor si de imbunatatire a activitatii.
4. Periodic se efectueaza un control de verificare privind respectarea obligatiilor contractuale din domeniul prevenirii si
stingerii incendiilor si a normelor specifice de PSI la persoanele juridice care desfasoara activitati in constructiile si
instalatiile din patrimoniul societatii. Acest regim de control se aplica si de catre locatorul depozitelor en-gros.
Concluziile rezultate se analizeaza si se au in vedere la incheierea unor contracte viitoare.
5. Controlul efectuat de sefii locurilor de munca, trebuie sa aiba in vedere:
 existenta, integritatea si functionalitatea mijloacelor tehnice PSI din dotare;
 respectarea cantitatilor si naturii materialelor combustibile folosite;
 asigurarea interventiei in caz de incendiu;
 inlaturarea surselor posibile de initiere a focului.
Neconformitatile sau deficientele constatate se aduc la cunostinta factorilor de decizie, conform sistemului de raportare
implementat in cadrul societatii.
6. Deciziile luate pe baza constatarilor din controale se aduc la cunostinta, prin documente sense tuturor persoanelor
implicate.
7. Pentru perioadele in care activitatea normala este intrerupta (noaptea, in zilele nelucratoare, sarbatori legale sau alte
situatii), organizarea activitatii de aparare impotriva incendiilor se face in functie de posibilitatile concrete, urmarindu-se
asigurarea:
 verificarii periodice a constructiilor, instalatiilor sau a amenajarilor aflate in patrimoniu;
 supravegherii centralelor automate de semnalizare a incendiilor;
 posibilitatilor de anuntare a incendiului la fortele specializate de interventie;
 realizarii primei interventiii si, dupa caz, punerii in functiune a instalatiilor sau a sistemelor care nu intra automat
in functiune datorita unor defectiuni;
 accesului fortelor de interventie in situatii de urgenta.
8. Forme si modalitati principale pentru evaluarea si controlul capacitatii de aparare impotriva incendiilor — conform
prevederilor Ord.163/2007

C) FUNCŢIONAREA ŞI MODUL DE INTERVENŢIE LA INSTALAŢIILE ŞI SISTEMELE DE SIGURANŢĂ

ALE MAŞINILOR ŞI UTILAJELOR DE LA LOCUL DE MUNCĂ

ORGANIZAREA ACTIVITĂŢII DE APĂRARE ÎMPOTRIVA INCENDIILOR

A) stabilirea structurilor cu atributii in domeniul apararii impotriva incendiilor;
In cadrul agentilor economici si institutiilor, in functie de nivelul riscului de incendiu si de specificul activitatii, se
constituie una dintre urmatoarele structuri cu atributii de aparare impotriva incendiilor:
 compartiment, serviciu, sectie sau birou, de regula la agenti economici cu risc mare si foarte mare de incendiu,
cladiri inalte si foarte inalte, cladiri civile cu sali aglomerate, cu peste 600 de persoane si scena amenajata;
 cadre tehnice cu atributii de prevenire si stingere a incendiilor, numite exclusiv pentru aceasta activitate, la societati
si regii nationale, agenti economici si institutii cu risc mediu de incendiu
 cladiri civile cu sali aglomerate care nu se incadreaza in prevederile lit. a), precum si la autoritati ale administratiei
publice centrale de specialitate;
 cadre tehnice cu atributii de prevenire si stingere a incendiilor sau persoane care indeplinesc prin cumul atributii
privind punerea in aplicare, controlul si supravegherea masurilor de aparare impotriva incendiilor, in alte situatii decat
cele mentionate la alin. 1 şi 2
Atributiile pentru structurile mentionate la lit. a se stabilesc si se detaliaza astfel incat sa permita indeplinirea
obligatiilor legale care revin patronului si autoritatilor administratiei publice.
Pentru celelalte categorii de salariati atributiile din domeniul apararii impotriva incendiilor se stabilesc in fisele
posturilor, tinandu-se seama de calitatea functiei pe care o au.
Structurile prevazute la lit. a se integreaza, dupa caz, in structura serviciilor de pompieri civili, organizate potrivit
legii.
B) Întocmirea, aprobarea si difuzarea actelor de autoritate (decizii, dispozitii, hotarari etc.) prin care se stabilesc
raspunderi pe linia apararii impotriva incendiilor;
Actele de autoritate emise de patron (decizie, dispozitie etc.) privind apararea impotriva incendiilor, se refera la:
a) stabilirea modului de organizare şi a responsabilităţilor privind apărarea împotriva incendiilor se realizează prin decizia
(ordinul, dispoziţia) emisă de patron (director) în care precizează:
۩ structura/cadrul tehnic/persoana care îndeplineşte prin cumul atribuţii de apărare împotriva incendiilor
۩ persoanele cu atribuţii pe linia apărării împotriva incendiilor desemnate la nivelul secţiilor, atelierelor,
compartimentelor etc.;
MODUL DE EXECUTARE A LUCRĂRILOR CU FOC DESCHIS
Persoana fizica cu atributii de conducere (primar, patron, utilizator etc.) va reglementa prin document scris (decizie,
dispozitie etc.) modul de executare a lucrarilor cu foc deschis, activitate care presupune:
۩ stabilirea, daca este cazul, a locurilor unde, periodic sau permanent, se pot efectua lucrari cu foc deschis (topirea
bitumului, arderea reziduurilor combustibile, curatari prin ardere etc.) si a persoanelor care le supravegheaza;
۩ stabilirea locurilor (zonelor) cu pericol de incendiu in care este interzisa utilizarea focului deschis;
۩ nominalizarea persoanelor care au dreptul sa emita permis de lucru cu foc;
۩ descrierea procedurii de emitere, semnare, aducere la cunostinta si pastrare a permisului de lucru cu foc;
۩ intocmirea unei instructiuni specifice de prevenire a incendiilor pentru astfel de lucrari, care sa fie tinuta de
executant asupra sa si prelucrata cu acesta inainte de inceperea lucrarii.
Prin foc deschis se intelege arderea in aer liber, respectiv acea ardere care nu se desfasoara intr-un spatiu inchis de
combustie. Pot fi incluse in aceasta categorie flacara produsa de: brichete, chibrituri, lumanari, lampi sau aparate de gatit,
aparate de lipire, taiere, sudura etc., focul facut in aer liber in scop de incalzire sau pentru arderea de resturi menajere ori
vegetale, precum si flacara care apare in urma unor reactii chimice.
In categoria foc deschis se includ si materialele in stare incandescenta, aflate in situatii deosebite, cum sunt:
improscarile, deversarile, rasturnarile, stationarile etc., care pot provoca incendii datorita radiatiei termice sau contactului
direct cu materialele combustibile.
Utilizarea focului deschis in locuri cu pericol de incendiu si pe timp de vant este interzisa. Locurile (zonele) cu
pericol de incendiu, in care se aplica aceasta interdictie, se stabilesc si se marcheaza de persoanele in drept.
 Prepararea hranei prin utilizarea focului deschis in incintele unitatilor, in zonele de agrement si in gospodariile
populatiei se face numai in locuri amenajate, in conditii si la distante care sa nu permita propagarea focului la constructii,
depozite, culturi agricole, paduri, plantatii sau la alte vecinatati.
Arderea resturilor vegetale, gunoaielor, deseurilor si a altor materiale combustibile se face in locuri special
amenajate (crematorii) ori pe terenuri pregatite, cu luarea masurilor ce se impun pentru impiedicarea propagarii focului la
vecinatati, asigurandu-se supravegherea permanenta a arderii, precum si stingerea jarului dupa terminarea activitatii.
Luarea masurilor pentru preintampinarea jocului copiilor cu focul in conditii si in locuri in care se pot produce
incendii constituie o obligatie a persoanelor care raspund, potrivit legii, de cresterea, educarea si ingrijirea copiilor.
Efectuarea lucrarilor de sudare, taiere, lipire sau a altor asemenea operatiuni care prezinta pericol de incendiu, in
constructii civile (publice) pe timpul programului cu publicul, in instalatii tehnologice cu risc de incendiu sau explozie, in
depozite ori in alte spatii cu pericol de aprindere a materialelor, produselor sau substanţelor combustibile, este interzisa.
Lucrarile mentionate la aliniatul precedent se pot executa in spatiile respective numai dupa ce s-au luat, dupa caz,
masuri pentru: evacuarea persoanelor; indepartarea sau protejarea materialelor combustibile; golirea, spalarea, blindarea
traseelor de conducte sau a utilajelor; aerisirea sau ventilarea
spatiilor; dotarea locurilor de munca cu mijloace de limitare si stingere a incendiilor.
Lucrarile de sudare, taiere, lipire sau a altor asemenea operatiuni care prezinta pericol de incendiu se executa
numai pe baza permisului de lucru cu foc. In cazul lucrarilor ce se executa in instalatii si in alte locuri (zone) cu risc ridicat
de incendiu sau de explozie, precizate in normele specifice de prevenire si stingere a incendiilor, se intocmeste autorizatie
de lucru.
In toate cazurile prevazute la alin. (1)-(3) este obligatorie instruirea personalului de executie, control si supraveghere asupra
masurilor de prevenire si stingere a incendiilor, precum si informarea serviciului de pompieri.
Lucrările cu foc deschis
Aprinderea materialelor combustibile sub actiunea focului deschis se poate face prin efecte directe sau indirecte.
Efectele directe constau in actiunea nemijlocita a flacarii sau a arcului electric asupra materialului combustibil.
Parametrul esential este temperatura ridicata a flacarii sau a jetului de plasma.
La lucrarile de sudare oxiacetilenica, de lipire cu flacara si de debitare cu flacara oxiacetilenica temperatura flacarii poate
atinge valori cuprinse intre 2.000 si 3.000oC
La sudarea sau la debitarea (taierea) cu arc electric, in centrul arcului temperatura atinge 10.000oC Efectele
indirecte constau in actiunea scanteilor, brocurilor de sudura, gazelor fierbinti, flacarilor secundare, conductiei termice etc.,
rezultate ca efecte secundare ale utilizarii flacarii sau arcului electric pentru sudare, lipire sau debitare.
In timpul operatiunilor de sudare sau de taiere cu flacara oxiacetilenica sau cu arc electric se formeaza scantei ori
brocuri care se deplaseaza pe traiectorii diferite de la locul de producere. Acestea isi pastreaza potentialul de aprindere pana
la distante de 5-10 m.
Scanteile au dimensiuni de la 0,01 mm pana la 0,02 mm si dispun de energie termica, fiind capabile sa aprinda
materiale usor inflamabile si amestecuri explozive aflate in raza lor de actiune.
Brocurile de sudura sunt particule de metal topit sau de oxid al acestuia avand diametrul intre 2 si 5 mm, care, la
atingerea materialelor combustibile, pot produce aprinderea lor, initiind un incendiu la cateva ore dupa terminarea lucrarii.
Actiunea indelungata a radiatiei termice sau a gazelor fierbinti ascendente care se produc in timpul operatiunilor de sudare
poate genera incendii in zone mai apropiate sau mai indepartate de locul sudarii Flacarile secundare pot fi determinate de
patrunderea monoxidului de carbon (CO) sau a hidrogenului (H2), produsi intermediari combustibili ai reactiei dintre
oxigen si acetilena, din zona duzei aparatului de sudura, care nu s-au consumat in intregime in flacara initiala. Aceste
flacari de culoare bleu-pal pot aparea in fante, fisuri, imbinari apropiate sau la capatul unei conducte .
Conductia termica prin piese metalice constituie, in anumite situatii, efect indirect de producere a incendiului datorat
lucrarilor de sudare. Fenomenul este determinat de conductivitatea termica mare a metalelor care favorizeaza transferul de
caldura la distante mari de zona aplicarii socului termic .
Aprinderea izolatiei sau a unui material combustibil datorita transmiterii caldurii.
In categoria efectelor indirecte pot fi incluse si unele influente negative determinate de folosirea curentului electric la
sudarea electrica, cum ar fi:
 transmiterea accidentala de curent electric prin instalatia de sudare in conductoarele neutre sau punerea la pamant a
circuitului primar;- existenta unor contacte imperfecte sau a defectelor de izolatie; - racordarea necorespunzatoare a
pieselor de sudare; - sectiunea redusa sau ruperea cordonului (cablului) de sudare; -aparitia curentilor indusi in piesele
metalice din jurul cablurilor de sudare, la sudarea in curent alternativ.
Seful sectorului de activitate, atelier, sectie, depozit, instalatie etc., in care se executa operatiuni cu foc deschis, are
obligatia sa asigure masuri pentru: -instruirea personalului; -controlul dupa terminarea lucrarii.
In cazul lucrarilor cu foc deschis care se executa in instalatii si in alte locuri (zone) cu risc ridicat de incendiu sau de
explozie, persoana cu atributii de conducere va dispune luarea si a altor masuri de protectie specifice.
Echipamentele si aparatele utilizate pentru executarea lucrarilor cu foc deschis trebuie sa fie in buna stare de functionare.
De indeplinirea acestei cerinte raspunde executantul.
Toate echipamentele si aparatele de sudura se intretin si se verifica in conformitate cu instructiunile furnizorului.
Proprietarul acestora trebuie sa faca dovada efectuarii intretinerii si verificarii lor la termen si de catre personal sau
persoane fizice de specialitate.
Pregatirea locului unde urmeaza sa se execute operatiunea de sudare sau de taiere cu flacara oxiacetilenica presupune:
 inconjurarea acestuia cu panouri necombustibile cu inaltimea de minimum 2 m si bine ancorate de podea;
 protectia pardoselii din material combustibil cu un strat de nisip cu grosimea de 2 cm, cu tabla sau cu placi din
materiale necombustibile;
 indepartarea materialelor si substanţelor combustibile transportabile la o distanta de cel putin 10 m de locul sudarii sau
taierii;
 curatarea pieselor vopsite pe o portiune de cel putin 100 mm de o parte si de alta in jurul punctului de lucru;
 umezirea cu apa sau protejarea cu panouri necombustibile a materialelor si elementelor de constructie combustibile
fixe pentru a fi ferite de contactul cu scanteile sau brocurile de sudura, cu flacara sau cu alte particule de materiale
incandescente;
 inlaturarea posibilitatilor ca sursele de foc (scantei, particule incandescente etc.) sa intre in contact cu materialele
combustibile care se afla in incaperile adiacente sau la cota inferioara, prin acoperirea sau obturarea golurilor ori
orificiilor din pardoseala si pereti cu placi sau dopuri necombustibile;
 amplasarea la distante de siguranta a generatorului de acetilena transportabil si a buteliei de oxigen, astfel: cel putin 10
m intre acestea si locul de sudura sau orice sursa cu foc deschis si, respectiv, cel putin 5 m intre ele;
 dotarea cu mijloace de prima interventie corespunzatoare;
 asigurarea prezentei persoanei desemnate sa supravegheze executarea lucrarilor cu foc deschis.
Lucrarile de sudare la instalatii, rezervoare, recipiente si conducte prin care s-au vehiculat si in care s-au depozitat substante
combustibile sau vapori inflamabili se vor efectua numai dupa golirea, aerisirea, spalarea, umplerea cu apa sau cu gaz inert,
izolarea acestora prin flanse oarbe de restul instalatiilor si dupa efectuarea analizelor de laborator.
Piesele, instalatiile si materialele la care se vor executa operatiuni de sudare sau de taiere se vor curata in prealabil
de materiale combustibile, cum sunt uleiurile, textilele etc.
In timpul executarii lucrarii trebuie sa se asigure:
۩ supravegherea permanenta si cu atentie a flacarii, a dispersiei (raspandirii) si a traiectoriilor scanteilor sau particulelor
de materiale incandescente si a intensitatii fluxului de caldura;
۩ strangerea si depozitarea resturilor de electrozi in vase speciale cu nisip sau cu apa;
۩ inchiderea robinetelor buteliei de oxigen si a generatorului de acetilena, daca durata intreruperii executarii lucrarii
depaseste 10 minute;
۩ interzicerea agatarii arzatoarelor (chiar stinse) de buteliile de oxigen sau de generatoarele de acetilena;
۩ neefectuarea de deplasari cu arzatoarele aprinse in afara zonei de lucru sau de urcari pe scari, schele etc.;
۩ evacuarea carbidului din generator in cazul intreruperii lucrului pe o perioada mai indelungata.
۩ Dupa terminarea lucrarii trebuie sa se asigure, de regula, urmatoarele:
۩ verificarea minutioasa a locului in care s-a executat lucrarea, precum si a spatiilor adiacente si a celor situate la cotele
inferioare sau superioare, pentru a constata daca nu s-au creat focare de incendiu (zone incandescente, miros de ars
sau degajari de fum etc.);
۩ descoperirea tuturor zonelor protejate, verificandu-se daca starea lor este intacta, si luarea de masuri in consecinta;
۩ verificarea, la anumite intervale, pe parcursul mai multor ore si in timpul noptii, a situatiei existente la locul in care s-a
efectuat lucrarea si in imediata apropiere a acestuia;
۩ depozitarea in conditii de siguranta a echipamentelor folosite la lucrare;
۩ reamplasarea pe pozitiile initiale a elementelor si materialelor combustibile la cel putin 6 ore de la terminarea lucrarii;
۩ colectarea namolului (slamului) de carbid in containere destinate acestui scop si depozitarea acestora intr-un loc
special amenajat.
Focul deschis
Focul deschis se foloseste, de regula, in scopuri utilitare, pentru gatit, incalzit sau in scop distractiv, cum ar fi focul
de tabara, focul pentru arderea miristilor, focul pentru arderea gunoaielor si deseurilor, focul pentru incalzire in hale
industriale si cladiri in constructie.
Se interzice lasarea fara supraveghere a focului deschis. Scapat de sub control, focul deschis se poate propaga la materialele
si elementele combustibile din apropiere.
In aer liber principalul factor favorizant in propagarea focului il constituie vantul, prin directia si viteza sa.
Alti factori favorizanti in propagarea focului sunt: prezenta materialelor combustibile in apropiere (ierburi, frunze,
capite de fan sau resturi vegetale, constructii din lemn etc.) si configuratia terenului care poate determina crearea curentilor
de aer.
Daca temperatura flacarii depaseste 700 - 8000C, fenomenul principal implicat in propagarea focului il constituie radiatia
termica a flacarii.
Alt mod de propagare a focului il constituie gazele fierbinti degajate de ardere.
Propagarea focului se poate face si prin scanteile sau particulele incandescente degajate de ardere si purtate de vant sau de
curentii de aer.
Este interzisa folosirea focului deschis in locurile (incaperile, zonele, instalatiile, echipamentele, mijloacele de
transport etc.) in care se prelucreaza, se utilizeaza, se depoziteaza, se vehiculeaza, se manipuleaza materiale si substante
combustibile sau care, in prezenta focului deschis, prezinta pericol de incendiu sau de explozie, precum si in apropierea
acestora, cum sunt:
a) instalatiile de producere, prelucrare, reglare, comprimare, transport si distributie a gazelor combustibile (gaz
metan, gaz de sonda, gaz de furnal, acetilena, hidrogen etc.) si a oxigenului;
b) instalatiile de producere, prelucrare, pompare, transport si distributie a lichidelor combustibile (produse
petroliere, vopsele, lacuri etc.);
 c) gospodariile de ungere si actionarile hidraulice cu ulei sau cu alte lichide combustibile;
d) sectiile si atelierele de vopsitorie, prelucrare a lemnului, de modelarii, de acoperiri metalice, de intretinere si
reparatie a autovehiculelor si utilajelor de ridicat si stivuit, de vulcanizare, tapiterie, croitorie etc.;
e) depozitele de lichide combustibile (benzina, benzen, vopsele, lacuri, solventi, uleiuri, motorina etc.), material
lemnos si produse din lemn, produse textile si de hartie, carbid, mase plastice, recipiente transportabile cu gaze
comprimate, explozivi etc.;
f) incaperile in care se executa operatiuni de spalare sau de curatare cu produse petroliere (benzina, neofalina,
parchetin, petrosin etc.), precum si de vopsire in care s-au folosit solventi inflamabili;
g) incaperile unde se executa lucrari de finisaj cu substante combustibile;
h) incaperile si podurile cladirilor ale caror elemente de constructie sunt realizate din materiale combustibile;
i) laboratoarele si statiile-pilot in care se utilizeaza substante combustibile;
j) incaperile de incarcat acumulatori;
k) incaperile cu echipament electric de calcul, masura, control, automatizare, semnalizare, control trafic;
l) incaperile speciale de cabluri electrice;
m) constructiile civile (publice), pe timpul programului cu publicul (magazine, teatre, expozitii, cinematografe
etc.), si alte locuri stabilite.
Utilizarea focului deschis nu se admite la distante mai mici de 40 m fata de locurile cu pericol de explozie (gaze si
lichide combustibile, vapori inflamabili, explozivi etc.), respectiv 10 m fata de materiale sau substante combustibile (lemn,
hartie, textile, carton asfaltat, bitum, ulei etc.), fara a fi supravegheat si asigurat prin masuri corespunzatoare.
Permisul de lucru cu foc
Permisul de lucru cu foc (autorizatia de lucru) prevazut la art. 39 alin. (3) din Normele generale de prevenire si
stingere a incendiilor, aprobate prin Ordinul ministrului de interne nr. 775/1998, se intocmeste in doua exemplare, dintre
care unul se inmaneaza sefului formatiei de lucru sau persoanei care executa operatiunile cu foc deschis, iar celalalt ramane
la emitent (seful sectorului de activitate unde se executa lucrarea).
Permisul de lucru cu foc este valabil o singura zi. La terminarea lucrului permisul de lucru cu foc se preda de catre
executant emitentului. In mod similar se procedeaza si in cazul autorizatiei de lucru.
In toate cazurile in care este constituit si functioneaza un serviciu privat de pompieri civili se va asigura inregistrarea la
acesta a permisului de lucru cu foc (autorizatiei de lucru), inainte de inceperea efectiva a lucrarii.
Reglementarea fumatului
Fumatul este activitatea care presupune existenta unui mijloc de aprindere (chibrit, bricheta) a tigarii, trabucului
sau pipei si a restului ce ramane la terminarea procesului de fumat: rest de tigara (muc), de trabuc, scrum de pipa etc.
Reglementarea fumatului este obligatorie in cadrul fiecarui agent economic sau al fiecarei institutii publice si, cand
este cazul, la nivelul unitatii administrativ-teritoriale si se face prin dispozitie scrisa data de persoana fizica cu atributii de
conducere.
Pentru situatiile in care o constructie sau o amenajare este folosita de mai multi utilizatori, reglementarea
fumatului se face prin dispozitie emisa de proprietarul constructiei sau al amenajarii respective, insusita de utilizatorii in
cauza.
In dispozitie se vor mentiona:
 locurile (zonele) cu pericol de incendiu sau de explozie in care este interzis fumatul sau, dupa caz, accesul cu
tigari, chibrituri sau brichete;
 locurile amenajate pentru fumat;
 persoanele desemnate sa raspunda de supravegherea respectarii reglementarii pe locuri si sectoare de activitate;
 alte date si informatii necesare sa fie precizate pentru a diminua pericolul de incendiu.
Fumatul este interzis, de regula, in toate locurile in care nu se admite folosirea focului deschis, prevazute de prezentele
dispozitii generale, precum si in:
a) spatiile de cazare comuna;
b) incaperile cu echipament electronic de calcul, masura, control si automatizare;
c) incaperile centralelor termice;
d) locurile cu schele, cofraje si esafodaje, realizate din materiale combustibile;
e) lanurile de cereale in faza de coacere si zonele impadurite.
In toate zonele (locurile) in care este interzis fumatul se vor instala indicatoare de securitate specifice, prevazute de
reglementarile in vigoare.
Locurile pentru fumat stabilite in exteriorul cladirilor nu vor fi amplasate la o distanta mai mica de 40 m fata de
locurile in care exista pericol de explozie (gaze si lichide combustibile, explozivi, vapori inflamabili etc.), 10 m fata de
locurile in care exista materiale solide combustibile (lemn, textile, hartie, carton asfaltat, bitum) si 50 m fata de culturile de
cereale paioase in perioada coacerii si recoltarii sau de zonele impadurite.
La locurile stabilite pentru fumat se vor prevedea scrumiere, vase cu apa, nisip sau pamant, gropi si se vor instala
inscriptii "LOC PENTRU FUMAT".
Scrumierele si vasele din interiorul cladirilor (coridoare, holuri etc.) se amplaseaza astfel incat sa nu fie posibila
aprinderea materialelor combustibile din apropiere (draperii, perdele, jaluzele etc.).
In locurile de munca unde este permis fumatul se vor asigura scrumiere. Acestea se amplaseaza astfel incat sa nu faca
posibila aprinderea materialelor combustibile din apropiere, cum sunt cele de birotica si altele.
Este interzis:
 Fumatul in locuri cu pericol (risc) de incendiu, stabilite ca atare prin reglementari specifice sau prin dispozitii ale
persoanelor fizice ori juridice abilitate
  Depunerea in scrumiere, vase sau gropi a altor deseuri de materiale combustibile (hartie, carton, textile etc.);
 Golirea scrumierelor si a vaselor in cosurile de hartie sau in alte locuri in care exista materiale combustibile;
 Aruncarea la intamplare a resturilor de tigari sau chibrituri aprinse.
Se recomanda sa se evite fumatul, in perioadele de relaxare sau de odihna, in paturi, pe canapele, fotolii etc.
Locurile (zonele) in care este interzis fumatul se marcheaza conform reglementarilor specifice.
Locurile in care este permis fumatul se doteaza si, dupa caz, se marcheaza conform reglementarilor
Incendiile produse de fumat se datoreaza atat flacarii (chibrit, bricheta) utilizate pentru aprinderea tigarii, pipei sau
trabucului, cat si restului ce ramane la terminarea procesului de fumat.
Flacara de chibrit are o durata de ardere de circa 20 de secunde. Chibritul aprins si aruncat la intamplare poate
initia incendierea materialelor usor inflamabile, cum sunt: paiele de grau (cand gradul de uscare este avansat si curentii de
aer favorabili), resturi de hartie si lichide inflamabile, aflate in vase deschise sau imprastiate.
Se interzice aprinderea unui chibrit sau a unei brichete intr-o atmosfera potential exploziva si in incaperi inchise in
care s-au produs scurgeri de gaze, aprinderea amestecului gaz-aer fiind, de regula, instantanee.
Temperatura unei tigari aprinse este cuprinsa intre 550 si 6000C, iar timpul de ardere difera in functie de calitatea
tigarii, fiind cuprins intre 7,5 si 12 minute.
Analizand aprinderea unor materiale combustibile de la resturi de tigara aprinsa, experimental s-au obtinut
urmatoarele rezultate:
a) materialele din bumbac 100% se aprind in 30 de secunde si ard mocnit in continuare;
b) materialele tip bumbac 67% se aprind dupa 6-7 minute;
c) materialele tip bumbac 50% (PE 50%) se aprind dupa 5-10 minute si ard mocnit pe portiuni limitate;
d) materialele realizate in intregime din fire si fibre sintetice (relon, viscoza, PE, PA) se termodegradeaza sub forma de
topitura care nu se aprinde;
e) materialele de origine animala (lana, matase naturala) se termodegradeaza si nu favorizeaza arderea mocnita;
f) vatelina se carbonizeaza fara a prezenta puncte de incandescenta si fara a se aprinde;
g) zegrasul se aprinde mocnit, influentand aprinderea celorlalte elemente de tapiterie cu care se afla in contact;
h) rumegusul arde mocnit 2-3 ore, dupa care, cu probabilitate scazuta, are loc aprinderea cu flacara;
i) talasul de lemn se aprinde, in cazuri rare, dupa 1-2 ore;
j) hartia se aprinde in circa 30-45 de minute;
k) paiele si fanul se aprind, numai in stare uscata, in 30-45 de minute;
l) litiera de padure (frunze, produse vegetale etc.) se aprinde dupa 2-2,5 ore, in functie de umiditate.
In cazul tigarilor aprinse sau al resturilor acestora, fenomenul de aprindere depinde de numerosi factori, cum sunt: curentii
de aer, umiditatea, posibilitatea acumularii caldurii, modul de dispunere a materialelor combustibile, posibilitatea realizarii
aportului de aer proaspat.
Prin urmare, la marea majoritate a materialelor combustibile exista o faza intermediara de 1-3 ore de ardere mocnita, care
este cea mai probabila in considerarea tigarii drept sursa de aprindere in cazul producerii unui incendiu.
Modul de gestionare a deşeurilor, reziduurilor şi a ambalajelor specifice activităţii
Deseurile si reziduurile combustibile, utilizate ori rezultate din procesul tehnologic, se colecteaza ritmic, dar
obligatoriu la terminarea schimbului si se depun in locurile destinate depozitarii sau distrugerii lor, astfel incat la locurile de
munca sa fie in permanenta curatenie.
Se colecteaza:
a) pulberile, rumegusul si talasul, scamele sau resturile textile si alte deseuri combustibile depuse (acumulate) pe pardoseli,
pereti, instalatii, masini, utilaje, aparatura, canale sau alte locuri, precum si maculatura de birotica;
b) scurgerile de lichide combustibile de pe sol, pardoseli, instalatii, masini si utilaje, canale sau din alte locuri;
c) ambalajele care prezinta pericol de incendiu sau de explozie (lemn, carton, metalice pentru produse inflamabile, carbid
etc.);
d) depunerile de grasimi, vopsele, lacuri etc. de pe elementele instalatiilor de evacuare.
Pentru orice tip de activitate se stabileste modul de gestionare a deseurilor, reziduurilor si a ambalajelor.
Deseurile si reziduurile de lichide combustibile sau cele din materiale solide (carpe, calti, bumbac, rumegus etc.),
care contin astfel de produse, se colecteaza in cutii sau in vase metalice ori cu captuseala metalica interioara, prevazute cu
capac, amplasate in locuri fara risc de incendiu si marcate.
Deseurile, reziduurile si ambalajele combustibile, care se reutilizeaza, se vor depozita, cu asigurarea distantelor de
siguranta fata de cladiri, instalatii, culturi agricole, suprafete impadurite si alte materiale combustibile, in raport de natura si
de proprietatile fizico-chimice ale acestora.
Ambalajele metalice, din material plastic sau din sticla reutilizabile se curata, se spala, sau se neutralizeaza de
restul continutului cu materiale adecvate si se depoziteaza in locuri special destinate.
Deseurile, reziduurile si ambalajele combustibile, care nu se mai reutilizeaza, se vor distruge prin ardere in
crematorii amenajate si amplasate astfel incat sa nu puna in pericol viata oamenilor, cladirile, instalatiile, culturile agricole,
suprafetele impadurite si alte materiale combustibile. Aceste
crematorii trebuie sa posede autorizatiile prevazute de lege.
Deseurile, reziduurile si ambalajele combustibile, care degaja prin ardere substante sau compusi periculosi pentru
viata sau pentru mediu, pot fi distruse prin foc deschis sub supraveghere, cu respectarea prevederilor in vigoare si ale
prezentelor dispozitii generale.
Măsuri speciale din domeniul prevenirii şi stingerii incendiilor, care să contracareze efectele perioadelor caniculare
sau secetoase
 In perioadele caniculare sau secetoase persoana fizica cu atributii de conducere (primar, patron, utilizator etc.) va
elabora un program de masuri speciale care sa contracareze efectele negative ale acestora in sfera prevenirii si stingerii
incendiilor.
Masurile speciale trebuie sa cuprinda:
a) identificarea si nominalizarea sectoarelor de activitate in care creste riscul de incendiu in conditiile caracteristice
temperaturilor atmosferice ridicate si lipsei de precipitatii;
b) interzicerea utilizarii focului deschis in zonele afectate de uscaciune avansata;
c) restrictionarea efectuarii, in anumite intervale din timpul zilei, a unor lucrari care creeaza conditii favorizante pentru
producerea de incendii prin degajari de substante volatile sau supraincalziri excesive;
d) asigurarea protejarii fata de efectul direct al razelor solare a recipientelor, rezervoarelor si a altor tipuri de ambalaje care
contin vapori inflamabili sau gaze lichefiate sub presiune, prin depozitare la umbra (copertine, soproane deschise etc.) sau,
dupa caz, prin racire cu perdele de apa rece;
e) indepartarea din locurile unde se afla a obiectelor optice (inclusiv a cioburilor de sticla) care pot actiona in anumite
conditii drept concentratori ai razelor solare;
f) intensificarea patrularilor in zonele cu culturi agricole si in cele frecventate pentru agrement in locuri cu vegetatie
forestiera;
g) asigurarea rezervelor de apa pentru incediu si verificarea zilnica a situatiei existente;
h) verificarea operativitatii de actiune a formatiilor de interventie ale serviciilor de pompieri civili;
i) mediatizarea incendiilor determinate de efectele sezonului canicular si secetos, prin detalierea cauzelor si a imprejurarilor
favorizante.
Masurile speciale stabilite vor fi aduse la cunostinta tuturor salariatilor si, dupa caz, populatiei.
Sistemul de masuri tehnice si organizatorice referitoare la instruirea in domeniul prevenirii si stingerii incendiilor
Instruirea in domeniul prevenirii si stingerii incendiilor a persoanelor angajate in munca constituie parte componenta a
activitatii de aparare impotriva incendiilor desfasurate de per- soanele fizice si juridice potrivit prevederilor legale in
vigoare
Persoanele fizice si juridice care desfasoara activitati cu personal angajat in conditiile prevazute de lege sunt
obligate sa organizeze si sa desfasoare instruirea acestuia in domeniul prevenirii si stingerii incendiilor pe baza dispozitiilor
generale OMAI 712/2005, precum si a altor reglementari specifice.
Instruirea salariatilor in domeniul prevenirii si stingerii incendiilor este parte componenta a pregatirii profesionale a
acestora si are ca scop insusirea cunostintelor si formarea deprinderilor necesare in vederea prevenirii si stingerii
incendiilor la locul de munca si, dupa caz, in incinta agentilor

Stabilirea punctelor vitale vulnerabile la incendiu din cadrul agentului economic sau instituţiei
Punctele vitale vulnerabile la incendiu se stabilesc de către patron
Prin punct vital vulnerabil la incendiu se intelege acel loc de munca, instalatie, echipament etc. indispensabil asigurarii
functionalitatii principale a constructiilor si agentilor economici si care prezinta cel putin risc mediu de incendiu.

Lista de principiu cuprinzand punctele vitale vulnerabile la incendiu

1. Statii de primire-
distributie a energiei
electrice
6. Incaperi speciale de
5. Centrale termice
9. Calculatoare de proces
13. Gospodarii de ungere si
racire
2. Posturi de 4. Statii de reglare si distributie a
3. Tablouri electrice principale
transformare gazelor
7. Statii de producere de 8. Centrale de ventilare si
cabluri electrice acetilena climatizare
11. Depozite de materii prime si
10. Dispecerate de
materiale sau de produse finite 12. Statii de frig cu amoniac
proces
combustibile
16. Alte sectoare, linii
14. Statii de 15. Rampe de incarcare-
tehnologice, utilaje sau
compresoare de aer descarcare produse petroliere
echipamente cu functii vitale

D)
AMPLASAREA ŞI MODUL DE ACŢIONARE A INSTALAŢIILOR,DISPOZITIVELOR ŞI MIJLOACELOR DE
PROTECŢIE ÎMPOTRIVA INCENDIILOR
Nr. DENUMIREA INSTALAŢIEI SAU
DESCRIEREA Amplasarea Modul de acţiune
crt DISPOZITIVULUI
1
2
3
4
5
E)
MODULDE ACTIUNE IN CAZUL PRODUCERII UNEI SITUAŢII DE URGENŢĂ
A. In caz de incendiu ;
 Opreste autovehiculul ; -Cere celor aflati in autovehicul sa coboare, fara sa produca panica in randul acestora ; -
Intrerupe imediat curentul electric ( contact, baterie); -Procedeaza de urgenta la localizarea si stingerea incendiului,
folosind stingatorul din dotare; -Anunta – prin orice mijloace – evenimentul; -Intocmeste o nota explicativa in care
arata imprejurarile producerii incendiului si modul in care s-a actionat; -Cere inlocuirea stingatorului.
B. In caz de accident (eveniment rutier) cu victime:
 Opreste imediat autovehiculul ; nu paraseste locul accidentului si nu schimba pozitia autovehiculului ; pastreaza
urmele sau orice alte indicii cu privire la accident (inclusiv luarea adreselor a 2-3 martori, daca este posibil) ; anunta
cel mai apropiat organ de politie, alvarea si conducerea, indicand natura accidentului (de persoane, tamponare, etc.),
locul producerii, numarul de circulatie al autovehiculului, numele sau ; (telefon de urgenta – 112) ; acorda primul
ajutor persoanelor ranite ; asigura transportarea accidentatilor la prima unitate medicala, cu orice autovehicul ajuns la
fata locului ; in caz ca nu sunt alte mijloace de transport disponibile, ranitii vor fi transportati cu autovehiculul angajat
in accident, daca acesta este in buna stare de functionare, dupa care soferul se intoarce la locul accidentului ;
completeaza formularul tipizat cu datele referiotare la accident pentu politie, inclusiv schita (in acest sens, retine cu cat
mai multa exactitate topografia locului, indicatoarele si marcajele, modul cum s-a petrecut accidentul), formular care
va fi semnat de toti cei implicati in accident ; completeaza formularul pentru asigurator si il transmite acestuia ;
inmaneaza conducatorului societatii dovada pentru repararea autovehiculului – daca este cazul – si procesul verbal de
constatare ; anunta imediat conducatorul societatii daca, in urma accidentului, isi pierde temporar capacitatea de
munca.
C. In caz de accident fara persoane accidentate :
 Daca in urma evenimentului au rezultat numai pagube materiale, conducatorii auto se deplaseaza pana la cel mai
apropiat agent de circulatie, pentru a obtine actul de constatare si dovada de reparatie pentru autovehiculele
avariate ; daca autovehiculele blocheaza circulatia, ele vor fi deplasate in afara carosabilului cat mai repede posibil
si se marcheaza pe sol cele patru margini ale vehiculelor, relevan, daca e cazul, urmele franelor, resturi, noroi, etc.
sau se fac fotografii ; in cazul in care celalat sofer refuza sa faca declaratia sau sa semneze constatarea, se face
apel la politie sau jandarmi.

MODUL DE ACTIUNE IN CAZUL ACORDARII PRIMULUI AJUTOR

Primul ajutor are ca scop aducerea accidentatului intr-o stare care sa faca posibila transportarea fara risc la spital,
folosindu-se intervalul de timp care se scurge pana la transportarea acestuia pana la unitatea sanitara cea mai apropiata.
 Masuri generale de prim ajutor :
 Prevenirea socului ; pansarea plagilor ; oprirea hemoragiei ; imobilizarea fracturilor ;transportul de urgenta la unitatea
sanitara.

 Masuri ce se iau la acordarea primului ajutor :

 Culcarea victimei cu capul intr-o parte, mai jos decat nivelul corpului, pentru a se iriga sistemul nervos central ;
protejarea contra frigului ; degrevarea cailor respiratorii ; scoaterea jartierelor, cravatei, cordoanelor ;
efectuarea respiratiei artificiale (dupa caz, daca se sesizeaza oprirea acesteia) prin metoda gura la gura ; masajul cardiac -
in cazul opririi batailor inimii .
La ridicarea si transportul accidentatului trebuie luate masuri corespunzatoare pentru a nu se amplifica trauma
produsa si a se evita manevrele bruste si pozitia incomoda sau periculoasa, care ar putea produce inrautatirea starii sale.
 Masuri de prim ajutor conform instructajului special :
 Se inlatura cauza accidentului si daca este posibil, se transporta cu prudenta victima, asezand-o in conditii de
securitate ; mare atentie la cablurile electrice !.
 Se apreciaza gravitatea accidentului. Se actioneaza cu miscari usoare, pentru a nu se agrava starea victimei. In caz
ca respiratia sau bataile inimii sunt oprite, se elibereaza caile respiratorii si se incepe imediat respiratia artificiala
sau masajul cardiac extern ; in cazul opririi inimii de mai multa vreme, pupila este foarte dilatata ;
 Se opresc hemoragiile. In cazul in care exista rani deschise ale toracelui si se observa iesirea aerului, se pune
imediat pe rana un pansament compresiv, fixat cu leucoplast ;
 Cei care s-au strans in jurul victimei sunt rugati sa lase cat mai mult loc liber ;
 Se asigura chemarea celui ma apropiat serviciu medical de urgenta, la nr. de telefon 112 – urgente ; daca este
posibil, se comunica inclusiv grupa sanguina a victimei ;
 Comportamentul celui care acorda primul ajutor trebuie sa inspire incredere si siguranta ;
 Se pastreaza, pe cat posibil, pozitia fixa a axului cap–ceafa–torace al accidentatului ;
 Nu se exercita tractiuni pe membre, cap sau vesminte ; daca imbracamintea accidentatului stanjeneste, aceasta se
taie ;
 Se aplica respiratia artificiala prin metoda gura la gura, cand se sesizeaza oprirea respiratiei, astfel : - se curata
gura si faringele victimei cu ajutorul degetelor infasurate in tifon ; - capul victimei se tine mult dat pe spate ; - se
pune sub ceafa un sprijin improvizat (un rulou de haine, etc.) ; - se strang narile victimei cu degetele si se tin
mandibulele pentru a nu cadea limba, care poate astupa caile respiratorii ; - se inspira profund ; - se deschide larg
gura si se aplica peste gura victimei ; - se expira din plamani, nu din gura ; - se sufla cu putere din plamanii dvs.
 in gura victimei ; - se urmaresc miscarile pasive care sunt imprimate custii toracice a victimei ; - ritmul
insuflatiilor va fi de 16-20 pe minut.
 In cazul in care se constata oprirea inimii, se recurge la masaju cardiac extern, astfel: - accidentatul este culcat pe
spate, pe un plan tare, cu capul mai jos decat restul corpului; - salvatorul, aflat deasupra accidentatului, ii aplica o
lovitura puternica in dreptul inimii si dupa aceea isi aseaza palmele suprapuse pe locul corespunzator pozitiei
inimii, in cutia toracica, in staga extremitatii de jos a sternului (cosul pieptului), pentru a-l infunda cu circa 3 cm ;
- palmele salvatorului, suprapuse, vor exercita compresiuni ritmice care sa asigure o turtire a toracelui cu 5-6 cm ;
- la copii, toracele fiind mai fragil si mai elastic, compresiunile se vor face cu 2 degete si cu blandete ; - ritmul
compresiunilor va fi de 60 pe minut ;
 Reluarea contractiilor inimii se recunoaste dupa : - aparitia pulsului ; - recolorarea pielii ; -micsorarea
pupilelor ; - aparitia zgomotului pulsului. - la reaparitia contractiilor inimii se intrerupe masajul ;
Respiratia artificiala poate fi combinata cu masajul cardiac extern, avand ca ritm o insuflare de aer la 4 compresiuni ;
Oprirea unei hemoragii se numeste hemostaza. Scopul ei este de a evita declansarea unor grave tulburari rezuiltate din
pierderile mari de sange. Metodele practice de oprire a unei hemoragii sunt compresiunile digitale :
- in hemoragiile arteriale, caracterizate prin tasnirea discontinua, in jet, a sangeluide culoare rosu deschis,
compresiunea se va face deasupra ranii, pentru a intrerupe circulatia sangelui de la inima spre rana;
- in hemoragiile venoase, sangele curge in suvoi continuu si este de culoare rosu inchis. Compresiunea se face sub
rana, pentru ca circulatia sangelui in vene este inversa decat in artere.
- pansamentul compresiv se aplica direct pe rana din care apare hemoragia si va fi strans atat cat este nevoie pentru
a realiza oprirea sangelui ;
garoul se utilizeaza, in cazul unor hemoragii mari, la nivelul membrelor. Garoul se aplica la baza membrului lezat si se
strange treptat pana la oprirea hemoragiei .
Atentie ! O data cu oprirea hemoregiei, dupa aplicarea garoului, irigatia sangvina a intregului membru este oprita.
Mentinerea unui garou mai mult de 60 minute poate produce grave leziuni prin tulburari circulatorii.
Este obligatoriu ca al aplicarea unui garou sa se ataseze un bilet cu ora exacta la care a fost instalat.

MODUL DE ACTIUNE LA ALARMA

In cazul unor alarme reale (atac, patrundere frauduloasa, sustragere de valori, bunuri materiale, documente, incendiu,
inundatii, explozii, alte calamitati naturale) alarma se da prin:
 intermediul sistemului tehnic de alarmare care transmite automat alarma si tipul acesteia la dispeceratul de
monitorizare si interventie;
 telefoanele instalate in birourile celor in drept de a da alarma, anuntandu-se evenimentul si locul unde s-a produs;
 prin viu grai in cazul in care celelalte mijloace nu pot fi folosite sau nu functioneaza.
 Alarma se anunta la conducerea societatii, dispeceratul de monitorizare-interventie, Politie, Pompieri, Salvare,
Protectia civila sau Unitatea de lupta antitero a S.R.I., dupa caz.
 La declansarea alarmei, se procedeaza astfel:
 se verifica tipul alarmei si functie de situatie se actioneaza conform prevederilor planului de paza al societatii care
asigura interventia; daca alarma este din motive tehnice, se reseteaza centrala si se anunta unitatea service pentru
remedierea defectiunii;
 se anunta, dupa caz, institutiile enumerate la paragraful precedent;
 se procedeaza la solutionarea evenimentului functie de situatia concreta;
 dupa sosirea organelor specializate, personalul de paza se subordoneaza sefilor acestora formandu-se un dispozitiv
de interventie sub conducere unica;
 personalul societatii se va conforma dispozitiilor sefului dispozitivului de interventie nu va crea panica si nu va
intreprinde actiuni care le pot periclita viata sau integritatea corporala.

MODUL DE ACTIUNE IN DIFERITE SITUATII

Salariatii au, pe langa atributiile specifice, si alte atributii care constau in prevenirea producerii de evenimente
negative in activitatea prestata. Ei trebuie sa cunosca in cele mai mici amanunte planul obiectivului si sa culeaga permanent
informatii de natura sa preantampine actiunile indreptate impotriva securitatii acestuia..
Pentru rezolvarea unor situatii deosebite ce se pot ivi pe timpul programului de lucru cat si in afara acestuia,
personalul de paza va proceda diferentiat, in raport de natura si ora producerii acestora, astfel:
1. In caz de atac terorist:
 se declanseaza sistemul de alarma pentru alarmarea echipajelor de interventie;
se anunta conducerea societatii, a societatii de paza, Politia si S.R.I.-ul;
 se protejeaza personalul societatii, luand masuri de respingere a atacului prin folosirea mijloacelor din dotare, de
imobilizare si retinere a atacatorilor; conducerea socistatii va mobiliza personalul propriu si va acorda sprijin
echipajului de interventie pentru imobilizarea si retinerea atacatorilor;
 se blocheaza, daca este cazul, usile de acces in cladire, luand pozitie de lupta;
 se participa la actiunile grupei de interventie antiterorista si a celorlalte forte care vin in sprijinul obiectivului,
subordonandu-se direct sefului grupei de interventie;
 se delimiteaza strict grupul de infractori fata de restul persoanelor din obictiv, neimplicate in incident;
 se anunta, daca este cazul, Salvarea si Pompierii;
 se semnaleaza incetarea alarmei dupa rezolvarea situatiei;
  personalul societatii se va conforma dispozitiilor sefului dispozitivului de interventie nu va crea panica si nu va
intreprinde actiuni care le pot periclita viata sau integritatea corporala.
2. In caz de incercare de patrundere frauduloasa in societate:
 se iau masuri de respingere a infractorilor folosind mijloacele din dotare cu respectarea legilor care
reglementeaza folosirea lor;
 se anunta conducerea societatii, , Politia, echipajul de interventie, Pompierii si Salvarea, functie de situatie;
 se participa la actiunile grupei de interventie si a celorlalte forte care vin in sprijinul obiectivului, subordonandu-se
direct sefului grupei de interventie;
 se semnaleaza conform indicativelor de alarmare incetarea acesteia;
3 In caz de sustragere de bunuri sau documente:
 alarmeaza conducerea societatii si societatea de paza;
 se deplaseaza la locul faptei, intervenind operativ in stoparea actiunii de sustragere si se retine persoana care a
incercat sustragerea de bunuri sau documente, folosind tehnicile de lupta specifice sau armamentul din dotare, in
conditiile legii;
 se anunta Politia ;
 se conserva campul infractional, se preda organelor de politie infractorul retinut, dovezile materiale ce constituie
mobilul actiunii de retinere, procesul verbal de constatare intocmit cu ocazia constatarii in care consemneaza
datele cunoscute;
4 In caz de incendii, inundatii, explozii, calamitati naturale:
 in timpul programului de lucru, se vor lua masuri de limitare sau lichidare a evenimentului, anuntand totodata
conducerea societatii care va mobiliza personalul propriu. Daca evenimentul nu poate fi lichidat prin forte
proprii, se va solicita sprijinul pompierilor militari sau protectiei civile, dupa caz;
 personalul va respecta prevederile planului de evacuare al cladirii, conform instructajului efectuat anterior, in
ordine, fara a produce panica.
 in afara programului de lucru, , se va anunta conducerea societatii, Politia, Pompierii, Protectia Civila. Pana la
sosirea acestora, se iau masuri de limitare a evenimentului, si se consemneaza datele necesare in raportul de
activitate.

CADRU TEHNIC PSI,

__________________________