Standardul Prof. 21 Ed. 4 2011

Corpul Experților Contabili și Contabililor Autorizați din
România
STANDARDUL PROFESIONAL
nr. 21
Misiunea de ținere a contabilității, întocmirea prezentarea situațiilor
financiare
Ghid de aplicare -
Ediția a IV-a, revizuită și adăugită
Editura CECCAR, București, 2011
1
Editor: Editura CECCAR
Intrarea Pielari nr. 1, sector 4, București
Tel.: 021/330.88.69 / 70 / 71
Fax: 021/330.88.88
E-mail: edituraceccar@yahoo.com
www.ceccar.ro
Redactor: Nadia MARINESCU
Tipărit: Tipografia EVEREST 2001 București

Tel.: 021/433.07.01 / 02 / 03 www.everest.ro
Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale a României

CORPUL EXPERȚILOR CONTABILI ȘI CONTABILILOR
AUTORIZAȚI DIN ROMÂNIA (București)
Standardul profesional nr. 21: misiunea de ținere a contabilității, întocmirea și
prezentarea situațiilor financiare: ghid de aplicare / Corpul Experților Contabili
și Contabililor Autorizați din România Ed. a 4-a, rev. și adăugită București:
Editura CECCAR, 2011
ISBN 978-973-8414-89-1 657
2
CUPRINS
I. Standardul profesional nr. 21: Misiunea de ținere a contabilității,
întocmirea și prezentarea situațiilor financiare..................................
II. Ghid pentru aplicarea Standardului profesional nr. 21: Misiunea
de ținere a contabilității, întocmirea și prezentarea situațiilor
financiare................................................................................................
III. Norme generale de bază aplicabile tuturor misiunilor expertului
contabil...................................................................................................
3
NOTĂ:
1) În cuprinsul prezentei lucrări, următorii termeni au următoarele
semnificații:
– standard = normă;
– conturi anuale = situații financiare;
– cabinet profesional = persoana fizică sau juridică membră a Corpului.
2) Normele și comentariile la norme se înțeleg împreună și au aceeași
autoritate.
3) Standardele de bază sunt aplicabile în orice misiune a experților
contabili și contabililor autorizați, chiar și atunci când un standard
specific nu menționează acest lucru.
4) Standardele profesionale constituie criterii de apreciere a calității
serviciilor prestate de membrii CECCAR.
5) Clasificarea și codificarea standardelor profesionale emise de
CECCAR pentru principalele misiuni realizate de membrii săi se prezintă
astfel:
4
Clasificarea și codificarea standardelor profesionale emise de CECCAR
Standarde
Standarde specifice
de bază
Nivelul 2 (aplicabile misiunilor Nivelul 3

Domeniul de
Nivelul 1 legate de situațiile financiare) (aplicabile altor misiuni decât cele legate de situațiile financiare)
acoperire al
standardelor (aplicabile
tuturor 22 31 35 39
21 23 32 34 36
misiunilor) Contabi- Situații 24 Audit 37 Crearea
Cenzo- Fuziuni/ Servicii Expertiză Audit
financia statutar Aporturi Evaluări întreprin-
litate rat la capital divizări fiscale contabilă intern
re derilor
Norme de
11 211 221 231 241 311 321 341 351 361 371 391
comportament
Norme de lucru
12 212 222 232 242 312 322 342 352 362 372 392
Norme de
13 213 223 233 243 313 323 343 353 363 373 393
raportare
Legenda:
– Prima cifră indică nivelul de organizare al standardului: 1 standarde de bază, aplicabile tuturor misiunilor; 2 standarde specifice aplicabile misiunilor legate de
situațiile financiare; 3 standarde specifice aplicabile altor misiuni decât cele care se referă la situațiile financiare.
– A doua cifră la standardele specifice indică natura misiunii profesionistului contabil.
– A treia cifră la standardele specifice și a doua cifră la standardele de bază indică domeniul de acoperire al standardului: 1 norme de comportament; 2 norme de
lucru; 3 norme de raportare.
– A patra cifră și următoarele la standardele specifice și a treia cifră și următoarele la standardele de bază indică textul normelor profesionale, precum și
comentariile la acestea
5
I. STANDARDUL PROFESIONAL nr. 21:
Misiunea de ținere a contabilității, întocmirea și prezentarea
situațiilor financiare
6
SUMAR
211 NORME DE COMPORTAMENT PROFESIONAL.....................
2112 Competența................................................................................
212 NORME DE LUCRU.......................................................................
2120 Cunoașterea activităților întreprinderii clientului......................
2121 Programarea lucrărilor...............................................................
2122 Contractarea lucrărilor...............................................................
2123 Delegarea și supravegherea lucrărilor........................................
2124 Organizarea contabilității clientului...........................................
2125 Controlul regularității și sincerității contabilității......................
2126 Închiderea conturilor..................................................................
2127 Analiza critică a situațiilor financiare........................................
2128 Utilizarea lucrărilor altor profesioniști.......................................
2129 Documentarea lucrărilor............................................................
2130 NORMA DE RAPORTARE.............................................................
7
211 NORME DE COMPORTAMENT PROFESIONAL
privind:
2111 – Independența
2112 – Competența
2113 – Calitatea lucrărilor
2114 – Secretul profesional și confidențialitatea
2115 – Acceptarea și menținerea misiunilor
Normele aplicabile sunt normele generale de bază, cu următorul

comentariu pentru norma:
2112 COMPETENȚA
Toți colaboratorii cabinetului/societății de expertiză contabilă având
atribuții privind înregistrările contabile trebuie să dețină un nivel de
formare contabilă corespunzător acestor lucrări.
Dacă lucrările sunt parțial sau total asigurate de client, direct sau prin
personal salariat sau angajat cu convenție civilă, liber-profesionistul
contabil va aprecia nivelul de calificare al personalului clientului și îi va
propune acestuia măsurile de formare în cazul în care consideră că este
necesar.
8
212 NORME DE LUCRU privind:
2120 CUNOAȘTEREA ACTIVITĂȚILOR ÎNTREPRINDERII
CLIENTULUI
NORMA
Profesionistul contabil trebuie să obțină o cunoaștere globală a

întreprinderii, a evoluției sale recente și a mediului său înconjurător,
în scopul organizării și planificării contabile și pentru a se asigura că
situațiile financiare dau informații coerente și credibile.
COMENTARII
Profesionistul contabil colectează informații privind:
– identificarea întreprinderii: activități, statut juridic, fiscal și social,
structură etc.;
– organizarea administrativă și contabilă: sistem și personal contabile,
participanți familiali;
– specificitățile contabile, fiscale, sociale etc.;
– caracteristicile sectorului de activitate;
– cerințele clientului în materie de gestiune.
Această procedură permite:
– definirea caracteristicilor misiunii: natura, volumul, nivelul lucrărilor
necesare;
– stabilirea bugetului necesar timp și bani;
– redactarea contractului de prestări de servicii.
În plus, în fiecare an, profesionistul contabil trebuie să se informeze cu
privire la evenimentele marcante ale exercițiului financiar, evoluția
activității întreprinderii, investițiile realizate, dificultățile de recuperare a
creanțelor, litigii etc.
9
2121 PROGRAMAREA LUCRĂRILOR
NORMA
Norma aplicabilă este norma generală.
COMENTARII
Derularea unei misiuni de ținere a contabilității, de întocmire și
prezentare a situațiilor financiare trebuie efectuată cu grija de a răspunde
necesităților clientului, dar și obligațiilor legale și/sau fiscale.
Profesionistul contabil va stabili și va pune în funcțiune o organizare
internă adaptată atât specificului cabinetului său, dar și al clientului său,
în vederea asigurării bunei executări a acestei misiuni.
În funcție de structura cabinetului/societății, programarea lucrărilor este
organizată:
– fie pe dosare dosar cu dosar (câte un dosar pentru fiecare client);
– fie pe secțiuni ale contabilității (o persoană din cadrul cabinetului ține
contabilitatea pentru o secțiune la mai mulți clienți).
În plus, buna desfășurare a misiunii depinde de transmiterea datelor
convenite și a informațiilor necesare de către client. Este de dorit
stabilirea unor modalități de transmitere a datelor în cursul anului și cu
ocazia închiderii anuale.
10
2122 CONTRACTAREA LUCRĂRILOR
NORMA
COMENTARII
Potrivit legii de organizare a profesiei, contractul încheiat cu clientul este
un contract de prestări de servicii. Acesta cuprinde în mod special:
– denumirea precisă a misiunii de ținere a contabilității, întocmirea și
prezentarea situațiilor financiare;
– indicarea principalelor diligențe tehnice ale misiunii;
– repartizarea lucrărilor ce revin profesionistului contabil și clientului,
precum și indicarea răspunderilor care decurg din aceasta;
– formula de raportare care va însoți situațiile financiare și raportările
periodice (lunare și trimestriale) și balanțele lunare.
De asemenea, este indicată limitarea, prin contract, a responsabilităților
profesionistului contabil, pe baza recomandărilor Corpului.
Liber-profesionistul contabil poate personaliza contractul de prestări de
servicii, completându-l și cu alte prestări de servicii convenite cu clientul.
Contractul de prestări de servicii poate fi încheiat utilizând modelul de
contract anexat prezentelor norme.
11
2123 DELEGAREA ȘI SUPRAVEGHEREA LUCRĂRILOR
NORMA
COMENTARII
Misiunea de ținere a contabilității, întocmirea și prezentarea situațiilor
financiare pentru întreprinderile mici și mijlocii este în general
externalizată și încredințată unui cabinet de expertiză contabilă sau de
contabilitate.
Pentru aceasta, responsabilitatea misiunii poate fi încredințată unui
colaborator, confirmat din cadrul cabinetului/societății de expertiză
contabilă sau de contabilitate.
Liber-profesionistul contabil de rang superior, din cadrul aceluiași
cabinet/societate, va proceda la supravegherea lucrărilor executate de
colaborator, va efectua examinarea finală a dosarului, va viza notele de
sinteză și va semna raportul. Acestui liber-profesionist contabil de rang
superior îi revine în întregime responsabilitatea.
12
2124 ORGANIZAREA CONTABILITĂȚII CLIENTULUI
NORMA
Profesionistul contabil concepe sau recomandă politici contabile și
proceduri de organizare a contabilității, conform referențialului
contabil adoptat sau legislației în vigoare, adaptate la mărimea și
necesitățile activităților clientului.
COMENTARII
Liber-profesionistul contabil, de acord cu clientul, elaborează un plan de
conturi adaptat necesităților acestuia, în conformitate cu planul general
de conturi. El va reaminti, în cadrul procedurilor scrise de aplicare a
acestui plan de conturi adaptat, elementele de organizare administrativ-
contabilă: crearea și circulația în interiorul activității a documentelor
justificative, arhivarea-clasarea acestora, autorizarea efectuării plăților,
măsurile de protejare-conservare a valorilor patrimoniale active etc.
O atenție deosebită este acordată planificării contabilității primare, de
gestiune și financiare și elaborării politicilor contabile proprii entității-
client.
Pentru ținerea contabilității în partidă simplă, profesionistul contabil,
utilizând normele metodologice privind organizarea și ținerea acestei
contabilități, va acorda o atenție deosebită aplicării procedurilor de
ordonare și înregistrare a documentelor justificative în fișa operațiilor
diverse, pentru a putea inventaria creanțele și datoriile la sfârșitul
exercițiului.
13
2125 CONTROLUL REGULARITĂȚII ȘI SINCERITĂȚII
CONTABILITĂȚII
NORMA
Profesionistul contabil se asigură de calitatea înregistrărilor
contabile și de existenta registrelor legale.
COMENTARII
Regularitatea contabilității constă în preluarea în politicile contabile
proprii a principiilor contabile corespunzătoare referențialului contabil
adoptat.
Sinceritatea contabilității constă în aplicarea cu bună-credință a regulilor
și principiilor contabile prevăzute în referențialul contabil adoptat.
Registrele de contabilitate se utilizează în strictă concordanță cu
destinația acestora și se prezintă în mod ordonat și completate, astfel
încât să permită, în orice moment, identificarea și controlul operațiilor
patrimoniale efectuate.
Profesionistul contabil ține la zi registrele legale sau se asigură că acestea
sunt ținute la zi.
În cazul când înregistrările contabile sunt efectuate de către client, liber-
profesionistul contabil controlează calitatea acestora prin sondaj.
Controalele se referă la:
– existența documentelor justificative;
– corecta înregistrare în conturi și în perioada aferentă etc.
Atunci când înregistrările contabile sunt asigurate de către un cabinet / o
societate de expertiză sau de contabilitate, efectuarea controlului ulterior
are loc în cadrul procedurilor de control intern al cabinetului respectiv.
14
2126 ÎNCHIDEREA CONTURILOR
NORMA
Profesionistul contabil stabilește înregistrările contabile necesare
închiderii exercițiului financiar:
 pe baza informațiilor și a documentelor justificative furnizate de
client;
 recurgând eventual la o simplificare a înregistrării rezultatelor
inventarierii;
 punând în aplicare tehnicile de analiză, prelucrare și control al
documentelor.
El le înregistrează în conturile întreprinderii sau se asigură că ele
sunt corect contabilizate de către client.
COMENTARII
Profesionistul contabil inventariază și colectează toate datele și
informațiile referitoare la:
– cotele de amortizare practicate; el se asigură că nu există confuzie
între amortizarea economică (contabilă) și cea fiscală;
– inventarierea de către client sau angajator a întregului patrimoniu;
– documentația lucrărilor efectuate în regie proprie (devize de lucrări,
procese-verbale de recepție și punere în funcțiune);
– documentația privind creanțele incerte (lista acestora, vechimea,
somațiile la plată făcute, aprecierea procentuală a șanselor de
încasare).
Aceste date și informații vor fi apreciate cu ocazia examinării critice,
conform normei 2127.
Profesionistul contabil își va baza lucrările de închidere a exercițiului
financiar pe balanța sintetică de verificare a conturilor, a elementelor și a
rezultatului inventarierii patrimoniului.
15
El propune întreprinderii cliente (sau efectuează el însuși) înregistrările
contabile privind închiderea exercițiului financiar: înregistrări relative la
conturile asimilate, la cele de regularizare, de amortizare sau de
provizioane etc.
El ia în considerare pertinența datelor și informațiilor, apreciind
caracterul semnificativ al acestora, care pot duce la simplificarea
anumitor operații de inventariere: cele necontabilizate la închiderea
exercițiului financiar, pentru cheltuielile repetabile, fără variații,
semnificative de la un exercițiu la altul (asigurări, chirie, leasing,
contracte de întreținere și reparații, abonamente, telefon etc.).
Profesionistul contabil pune în aplicare tehnici de control asupra
conturilor de bilanț și asupra anumitor poziții din contul de rezultate
(eventual prin documentarea conturilor terților): justificarea componenței
soldurilor, compararea cu documente justificative externe, verificarea cu
documente justificative interne. Efectuarea acestor controale se face de
către profesionistul contabil ținând seama de caracterul semnificativ al
elementelor supuse analizei.
Aceste controale pot fi facilitate atunci când contabilitatea este ținută de
un cabinet / o societate de expertiză sau de contabilitate.
16
2127 ANALIZA CRITICĂ A SITUAȚIILOR FINANCIARE
NORMA
Profesionistul contabil controlează coerenta și credibilitatea
situațiilor financiare în raport cu cunoașterea sa despre activitățile
întreprinderii, a documentelor justificative și a informațiilor primite
de la client.
COMENTARII
În cadrul procedurilor de control intern ale cabinetului, profesionistul
contabil va analiza situațiile financiare pentru a se asigura că:
– nu conțin nicio anomalie evidentă de prezentare;
– nu sunt rezultatul niciunei greșeli matematice;
– dau o informație coerentă și credibilă în raport cu cunoașterea sa
despre activitățile întreprinderii clientului și a mediului în care
aceasta acționează, precum și în raport cu documentele justificative
și informațiile primite de la client.
El verifică coerența diferitelor elemente ale situațiilor financiare.
În plus, profesionistul contabil compară datele bilanțului și ale contului
de profit și pierdere cu elementele identice ale exercițiului precedent și
analizează variațiile pe care le consideră semnificative, precum și pe cele
care au avut o contribuție determinantă la formarea rezultatului, ținând
seama de cunoașterea sa despre activitățile întreprinderii cliente și de
evenimentele importante ale exercițiului financiar.
El face referiri, dacă este cazul, la întreprinderi similare sau la
studii/statistici sectoriale.
Această analiză critică se finalizează printr-o întrevedere cu clientul
pentru a confirma toate elementele semnificative constatate.
17
2128 UTILIZAREA LUCRĂRILOR ALTOR PROFESIONIȘTI
NORMA
COMENTARII
Misiunea de ținere a contabilității, de întocmire și prezentare a situațiilor
financiare îl conduce pe profesionistul contabil la realizarea diligențelor
sale profesionale pe baza documentelor justificative și a informațiilor
comunicate de întreprinderea clientă.
În acest cadru contractual, el are dreptul să ceară toate documentele
privind viața întreprinderii sau lucrările altor profesioniști.
Profesionistul contabil va stabili dacă aceste documente sau lucrările
altor profesioniști-specialiști sunt coerente și credibile și pot fi utilizate
pentru realizarea obiectivelor misiunii sale.
Profesionistul contabil nu se poate considera degrevat, total sau parțial,
de propriile sale responsabilități ca urmare a preluării concluziilor altor
profesioniști-specialiști în cadrul lucrărilor sale.
18
2129 DOCUMENTAREA LUCRĂRILOR
NORMA
Dosarele de lucru sunt ținute pentru a documenta activitățile
efectuate și pentru a susține raportul profesionistului contabil.
COMENTARII
În cadrul misiunii de ținere a contabilității, de întocmire și prezentare a
situațiilor financiare, profesionistul contabil întocmește și actualizează
pentru fiecare dintre clienții săi:
– un dosar permanent, care cuprinde toate informațiile necesare asupra
întreprinderii cliente, care se referă atât la misiunile în curs, cât și la
cele anterioare;
– un dosar anual, care centralizează toate documentele de lucru ce se
referă la contabilitatea exercițiului financiar respectiv.
Cu titlu informativ, un dosar permanent, de obicei, conține:
– un exemplar al contractului de prestări de servicii;
– documentele legale, în extras, care atestă existența întreprinderii
cliente (actele de constituire, de înregistrare a firmei etc.);
– contractele importante, în extras, cu durata de mai mulți ani (contracte
de asigurări, leasing, licențe, brevete, închirieri, finanțări pe termen
mediu și lung etc.);
– descrierea întreprinderii cliente (sedii, subunități) și a activităților sale;
– descrierea sistemului contabil.
Dosarul anual conține, în general:
– un program-tip/standard de lucru;
– balanța de verificare și fișele de cont din Cartea mare, dacă au fost
utilizate ca foi de lucru în lucrările efectuate;
19
– foile de lucru referitoare la închiderea situațiilor financiare;
– foile de lucru referitoare la analiza critică efectuată;
– nota sintezei generale;
– situațiile financiare și raportul.
După aprobarea și publicarea situațiilor financiare, acestea se transferă în
dosarul permanent.
20
2130 NORMA DE RAPORTARE
NORMA
Profesionistul contabil declară în raportul său că a îndeplinit
diligentele prevăzute de normele profesionale privind misiunea de
ținere a contabilității, de întocmire și prezentare a situațiilor
financiare. De asemenea, menționează în raportul său că nu s-au
evidențiat documente sau elemente care să pună în discuție sau la
îndoială coerența și credibilitatea lucrărilor contabile efectuate.
Situațiile financiare sunt anexate raportului de misiune.
Atunci când raportul se prezintă cu observație (ori observații),
profesionistul contabil trebuie să expună clar motivele respective.
Profesionistul contabil, pentru redactarea raportului său, se va folosi
de modelele anexate prezentei norme.
COMENTARII
situațiilor financiare, profesionistul contabil elaborează un raport scris, în
care menționează îndeplinirea misiunii.
Profesionistul contabil semnează raportul său în ultima zi a misiunii sau
la data predării situațiilor financiare conducerii întreprinderii.
Raportul cuprinde trei părți:
– una relativă la prezentarea misiunii și la respectarea normelor
profesionale;
– a doua, referitoare la formularea raportului;
– ultima, necesară identificării situațiilor financiare ale întreprinderii
cliente.
Această ultimă parte va fi completată de o mențiune pusă pe fiecare
pagină a situațiilor financiare, amintind natura misiunii încredințate
profesionistului contabil și existența raportului.
21
Un raport fără observație (observații) este furnizat de profesionistul
contabil atunci când în cursul misiunii:
– a putut pune în aplicare, fără restricție, toate obiectivele misiunii;
– nu a constatat elemente care să pună în discuție coerența și
credibilitatea informațiilor financiare.
Dacă profesionistul contabil:
– a evidențiat una sau mai multe incertitudini care afectează informațiile
financiare (litigii al căror final este incert etc.) sau este în dezacord cu
clientul asupra uneia sau mai multor opțiuni ale acestuia din urmă;
– a întâmpinat limitări ale diligențelor sale în cursul efectuării misiunii
(de pildă, nu a putut să se asigure de regularitatea contabilității etc.),
el întocmește un raport cu observație (observații) în cazul în care
consideră că anumite observații merită a fi aduse la cunoștința conducerii
întreprinderii-client.
22
Modele de rapoarte de misiuni privind ținerea
contabilității, întocmirea și prezentarea situațiilor
financiare
Raport de misiune fără observații.......................................................

Raport de misiune cu observații..........................................................
23
RAPORT DE MISIUNE FĂRĂ OBSERVAȚII
RAPORT DE MISIUNE
situațiilor financiare ale întreprinderii X pentru exercițiul financiar de
la………. la…………. și în conformitate cu contractul de prestări de
servicii din data de………… am efectuat diligențele prevăzute de
normele aprobate de Corpul Experților Contabili și Contabililor
Autorizați din România privind realizarea acestei misiuni.
La terminarea lucrărilor noastre, care nu reprezintă un audit sau o
certificare, nu am găsit elemente care să pună în discuție (sau sub semnul
îndoielii) coerența si credibilitatea contabilității.
Situațiile financiare alăturate, care conțin…… pagini, se caracterizează
prin următoarele date:
– total bilanț............................................................lei;
– cifra de afaceri.....................................................lei;
– rezultatul net contabil..........................................lei.
O caracterizare a activităților desfășurate. desprinsă din situațiile
financiare întocmite. este prezentată în Nota anexată prezentului Raport.
Întocmit la……………
Data…………………..
Semnătura
(semnăturile. în cazul societăților de expertiză contabilă)
24
RAPORT DE MISIUNE CU OBSERVAȚII
RAPORT DE MISIUNE
situațiilor financiare ale întreprinderii X pentru exercițiul financiar de
la………… la………… și în conformitate cu contractul de prestări de
servicii din data de………….. am efectuat diligențele prevăzute de
normele aprobate de Corpul Experților Contabili și Contabililor
Autorizați din România privind realizarea acestei misiuni.
Nu am constatat elemente susceptibile să afecteze în mod semnificativ
regularitatea și sinceritatea contabilității, cu excepția următoarei
(următoarelor) observații, pe care o (le) aducem la cunoștința dvs.:
(descrierea elementelor evidențiate)
La data efectuării lucrărilor, care nu au constituit un audit sau o

certificare, cu excepția celor menționate mai sus, nu am constatat
existența unor elemente care să afecteze coerența si credibilitatea
contabilității.
Situațiile financiare alăturate, care conțin……….. pagini, se
caracterizează prin următoarele date:
– total bilanț...................................lei;
– cifra de afaceri.............................lei;
– rezultatul net contabil..................lei.
O caracterizare a activităților desfășurate, desprinsă din situațiile
financiare întocmite, este prezentată în Nota anexată prezentului Raport.
Întocmit la……………..
Data……………………
Semnătura
(semnăturile, în cazul societăților de expertiză contabilă)
25
CONTRACT DE PRESTĂRI SERVICII
privind ținerea contabilității, întocmirea și prezentarea situațiilor
financiare
În temeiul prevederilor Legii contabilității și ale OG nr. 65/1994,

republicată, a intervenit prezentul contract între:
CLIENTUL……….., cod fiscal………….., cu sediul în…………… str.
……………..nr…….., reprezentat de………., având funcția de……….,
având ca principal obiect de activitate……….., realizând în anul
precedent, data încheierii prezentului contract, un volum de:
............facturi clienți, cu o cifră de afaceri de……….mii lei
............facturi furnizori
............fișe fiscale (FF1 și FF2)
EXECUTANTUL-PRESTATOR: dl/dna…………., expert contabil /
contabil autorizat, cu domiciliul în…………. str. ………. nr. …….., cod
fiscal…….., carnet membru CECCAR nr. ......... din anul……, vizat pe
anul în curs, sau societatea de expertiză contabilă , cu sediul în……….
str. ……………. nr. ……., cod fiscal…….., reprezentată de
dl/dna……………., expert contabil / contabil autorizat, carnet membru
CECCAR nr. ……….. din anul ……., vizat pe anul în curs.
26
1. OBIECTUL CONTRACTULUI
Executantul-prestator se obligă să țină contabilitatea clientului, să
întocmească situațiile financiare prevăzute de reglementările în vigoare
(sau de standardele de contabilitate...) și să le prezinte clientului, la
termenul prevăzut la punctul 2.2.1. al prezentului contract.
Această misiune îi permite executantului să se asigure că a pus în lucru
toate diligențele prevăzute de lege sau de standardele profesionale și că în
final a constatat (nu a constatat) elemente care să pună sub semnul
îndoielii sau care să afecteze în mod semnificativ regularitatea și
sinceritatea contabilității, ținând seama de documentele justificative și
informațiile furnizate de client.
Această misiune nu este un audit sau o certificare, și nici o examinare a
situațiilor financiare și nu are ca obiect cercetarea sistematică a fraudelor
și a deturnărilor.
Această misiune este reglementată profesional de Normele privind
ținerea contabilității, întocmirea și prezentarea situațiilor financiare,
aprobate de Corpul Experților Contabili și Contabililor Autorizați din
România (Standardul profesional nr. 21).
În afara obligației îndeplinirii misiunii conform normelor profesionale,
executantul poate de asemenea asigura, suplimentar, la cererea clientului:
a) asistență pentru elaborarea procedurilor privind:
● organizarea și conducerea gestiunilor de imobilizări, stocuri și
disponibilități bănești;
● stabilirea circuitului documentelor justificative, pe baza unor
scheme sau grafice de circulație, în concordanță cu activitățile
clientului;
● organizarea contabilității de gestiune;
● controlul operațiilor patrimoniale efectuate, al procedurilor de
prelucrări utilizate și al exactității datelor contabile furnizate
27
(controlul tehnico-operativ, controlul financiar-preventiv,
controlul intern de gestiune);
b) întocmirea declarațiilor cu caracter fiscal privind impozitul pe profit,
taxa pe valoarea adăugată, accizele, impozitul pe salarii, contribuțiile
la asigurările sociale, precum și celelalte impozite, taxe și vărsăminte
la bugetul de stat, la bugetul asigurărilor sociale și la fondurile
speciale;
c) ținerea jurnalului pentru vânzări si a jurnalului pentru cumpărări;
d) ……………………….
2. OBLIGAȚIILE PĂRȚILOR
2.1. Clientul se obligă să predea, la sediul executantului, prin delegatul
său, dl/dna………………, la termenele prevăzute mai jos, documentele
justificative, actele și informațiile necesare executantului pentru ținerea
contabilității, întocmirea și prezentarea situațiilor financiare, după cum
urmează:
2.1.1. În prima zi a săptămânii, pentru săptămâna precedentă, borderoul
de predare a documentelor justificative, care va sta la baza înregistrărilor
în contabilitate, inclusiv exemplarul nr. 2 al Registrului de casă și
extrasele de cont bancare, însoțite de documentele aferente; borderoul de
predare a documentelor justificative va fi întocmit în ordinea cronologică
a documentelor.
2.1.2. În ziua a cincea a lunii următoare celei de referință:
a) statul de salarii;
b) în cazul când sunt ținute de client:
– jurnalul pentru vânzări;
– jurnalul pentru cumpărări.
2.1.3. În ziua de ... a lunii următoare celei de referință, în cazul când
documentele respective sunt întocmite și se depun de către client:
28
a) declarația lunară privind obligațiile de plată la bugetul de stat;
b) declarația lunară privind taxa pe valoarea adăugată.
2.1.4. În ziua de ... februarie a anului următor celui de referință, dosarul
inventarierii anuale a patrimoniului, care va cuprinde:
a) deciziile de numire a comisiei și subcomisiei de inventariere;
b) listele de inventariere întocmite de subcomisii pe locurile de
depozitare a bunurilor;
c) extrasele de cont confirmate sau procesele-verbale de punctaj pentru
inventarierea creanțelor. a datoriilor și a trezoreriei;
d) listele de inventariere separate și motivarea scrisă a comisiei de
inventariere pentru bunurile depreciate. neutilizabile sau deteriorate.
fără mișcare sau greu vandabile. comenzile în curs. abandonate sau
sistate. precum și pentru creanțele și obligațiile incerte sau în litigiu;
e) procesul-verbal privind rezultatele inventarierii cuprinzând
conținutul și aprobarea;
f) Registrul-inventar pentru a fi înregistrate rezultatele inventarierii.
2.1.5. În ziua de ... martie a anului următor celui de referință, în cazul
când documentele respective se întocmesc și se depun de către client:
a) declarația anuală privind impozitul pe profit;
b) decontul anual privind accizele.
2.1.6. Clientul se mai angajează:
a) să realizeze lucrările ce îi revin conform prevederilor prezentului
contract;
b) să îi aducă la cunoștință executantului-prestator evenimentele
importante sau excepționale din activitatea sa, inclusiv
angajamentele susceptibile de a afecta rezultatele sau situația
patrimonială a clientului;
29
c) să confirme în scris, dacă executantul-prestator i-o cere, că
documentele justificative, informațiile și explicațiile sale sunt
complete;
d) să ia toate măsurile necesare, potrivit Legii contabilității, pentru
păstrarea documentelor justificative și a tuturor registrelor
contabilității.
2.1.7. Clientului îi sunt interzise orice acțiuni putând aduce atingere
independenței liber-profesionistului contabil, executantului-prestator în
cadrul prezentului contract, sau colaboratorilor acestora. În mod deosebit,
această interdicție operează în cazul ofertelor făcute colaboratorilor
executantului-prestator de a executa lucrări pentru client sau de a deveni
salariații acestuia.
2.2. Executantul-prestator se obligă:
2.2.1. Să predea, până la data de ... a lunii următoare celei de referință, la
sediul său, delegatului clientului, pe baza împuternicirii date:
a) documentele justificative care au stat la baza înregistrărilor în
contabilitate;
b) registrele contabile (Registrul-jurnal și Cartea mare) cu înregistrările
contabile ale lunii de referință, făcute pe baza documentelor
justificative primite;
c) balanța de verificare.
2.2.2. Să predea, până la data de ... martie a anului următor celui de
referință, la sediul său, delegatului clientului:
– un raport de misiune, care nu constituie un audit sau o certificare,
prin care executantul-prestator, exceptând unele dificultăți speciale,
declară că nu a constatat elemente care să pună la îndoială:
● regularitatea și sinceritatea contabilității;
● coerența situațiilor financiare;
● credibilitatea datelor situațiilor financiare.
30
2.3. Executantul-prestator, în calitatea sa de liber-profesionist contabil,
contractează cu clientul, în cadrul prezentului contract, o obligație de
mijloace (adică obligația de a-și folosi toate capacitățile sale pentru
îndeplinirea obiectului prezentului contract), și nu o obligație de rezultat
(adică obligația primirii onorariului în funcție de realizarea unei anumite
cifre de afaceri sau a unui anumit profit).
2.4. Executantul-prestator poate fi asistat de colaboratorii aleși de el
pentru realizarea misiunii prevăzute de prezentul contract.
2.5. Executantul-prestator, în calitatea sa de liber-profesionist contabil,
este ținut răspunzător pentru păstrarea secretului profesional, în condițiile
prevăzute de Normele generale de bază.
2.6. Onorariile executantului-prestator:
2.6.1. Executantul-prestator primește de la client, pentru misiunea și
lucrările suplimentare convenite, onorariile cuvenite și stabilite în cadrul
unei minute, care se vor actualiza periodic în funcție de evoluția
conjuncturală internă.
2.6.2. Onorariile sunt exclusive și incompatibile cu orice altă remunerare,
chiar indirectă, cu excepția cheltuielilor de deplasare (transport, diurnă,
cazare) efectuate, cu consimțământul clientului, în interesul executării
lucrărilor contractate.
2.6.3. Onorariile nu pot nici să ia forma unui abonament, nici să fie legate
de rezultatele financiare ale clientului.
2.6.4. Avansuri asupra onorariilor pot fi cerute periodic.
2.6.5. Onorariile și cheltuielile de deplasare cuvenite se decontează
clientului periodic, prin eliberarea de către executantul-prestator a facturii
legal întocmite.
2.7. Responsabilitatea executantului-prestator:
2.7.1. Executantul-prestator, în calitatea sa de liber-profesionist contabil,
își asumă în toate cazurile responsabilitatea lucrărilor sale.
31
2.7.2 Responsabilitatea civilă a executantului-prestator, care poate rezulta
din exercitarea misiunii sale contabile, nu poate depăși…. onorarii lunare
stabilite prin prezentul contract.
2.7.3 Orice cerere de daune-interese va putea fi făcută numai în timpul
perioadei de prescripție legală. Cererea va trebui introdusă în cele trei
luni următoare datei de la care clientul a luat cunoștință că a fost păgubit.
2.7.4. Executantul-prestator nu poate fi considerat răspunzător nici de
consecințele păgubitoare ale greșelilor comise de terți în raporturile lor
cu clientul său, nici de întârzierile executării lucrărilor atunci când
acestea rezultă dintr-o comunicare tardivă a documentelor de către client.
3. DURATA CONTRACTULUI
Prezentul contract s-a încheiat pentru o perioadă de un an, adică de
la…….. la…………., și intră în vigoare la data semnării sale.
El este reînnoibil în fiecare an următor, printr-o scrisoare din partea
clientului în acest sens, transmisă cu cel puțin 15 zile înaintea încheierii
exercițiului financiar.
Părțile convin ca orice modificare importantă să facă obiectul unui act
adițional prezentului contract.
4. LITIGIILE
Litigiile care eventual pot apărea între executantul-prestator și clientul
său, înaintea oricăror acțiuni judiciare, vor trebui prezentate Comisiei de
Arbitraj a filialei Corpului Experților Contabili și Contabililor Autorizați
din România de care aparține executantul-prestator, competentă pentru
conciliere, conform prevederilor Codului de procedură civilă.
În caz de acțiune în anularea hotărârii arbitrale, competența
jurisdicțională depinde de instanța de care aparține sediul executantului-
prestator.
5. DIVERSE
32
În afara unor greșeli grave comise de executantul-prestator, clientul nu
poate întrerupe executarea prezentului contract decât după
încunoștințarea executantului-prestator, cu cel puțin o lună înaintea
întreruperii, printr-o scrisoare recomandată, cu confirmare de primire, și
sub rezerva de a plăti onorariile datorate pentru lucrările deja efectuate și,
în plus, o indemnizație de 25% din onorariile cuvenite pentru exercițiul
în curs.
Atunci când executarea prezentului contract este suspendată din cauze de
forță majoră, termenele de remitere a lucrărilor vor fi prelungite cu o
durată egală cu cea a suspendării. Dacă forța majoră se prelungește mai
mult de 60 de zile, oricare dintre părți se poate retrage din contract fără
despăgubiri.
În cazul în care clientul este supus procedurii de reorganizare judiciară
sau de faliment, contractul se reziliază de deplin drept, cu anunțarea de
către client a executantului-prestator, la cel mult 5 zile de la începerea
procedurii.
Prezentul contract s-a încheiat în două exemplare, câte unul pentru
fiecare parte.
Încheiat la…………..
Data…………………
CLIENT, EXECUTANT-PRESTATOR,
33
II. GHID PENTRU APLICAREA Standardului profesional
nr. 21:
Misiunea de ținere a contabilității, întocmirea și prezentarea
situațiilor financiare
34
SUMAR
1. CADRUL DE REFERINȚĂ AL MISIUNILOR
PROFESIONIȘTILOR CONTABILI.........................................
2. DEMERSUL GENERAL AL MISIUNII DE ȚINERE A
CONTABILITĂȚII, ÎNTOCMIREA ȘI PREZENTAREA
SITUAȚIILOR FINANCIARE..................................................
2.1 Destinatarul acestei misiuni................................................
2.2 Finalitatea misiunii..............................................................
2.3 Demersul metodologic și etapele misiunii..........................
2.4 Suporturile operaționale – formularele...............................
3. SUCCESIUNEA ETAPELOR MISIUNII..................................
3.1 Cunoașterea activităților întreprinderii cliente și contractarea
lucrărilor..............................................................................
3.1.1 Cunoașterea globală a întreprinderii cliente și a mediului
său înconjurător........................................................
3.1.2 Identificarea riscurilor..............................................
3.1.3 Definirea necesităților întreprinderii
în materie contabilă..................................................
3.1.4 Posibilitatea realizării misiunii.................................
3.1.5 Definirea misiunii.....................................................
3.1.6 Conținutul contractului.............................................
3.1.7 Scrisoarea către un coleg, atunci când urmează a-l înlocui
pe acesta...................................................................
3.1.8 Prima consultanță și sugestii....................................
3.1.9 Documentarea dosarului permanent.........................
35
3.2 Organizarea și programarea misiunii..................................
3.2.1 Planificarea misiunii.................................................
3.2.2 Întocmirea programului de lucru..............................
3.2.3 Organizarea misiunii................................................
3.3 Organizarea sau aprecierea organizării contabilității..........
3.3.1 Planul de conturi adoptat..........................................
3.3.2 Organizarea sau aprecierea compartimentelor
administrative și/sau contabile ale clientului...........
3.3.3 Organizarea relației client-cabinet...........................
3.3.4 Formarea/instruirea personalului.............................
3.3.5 Eventuala participare la informatizarea
întreprinderii.............................................................
3.4 Controlul regularității și sincerității contabilității...............
3.4.1 Respectarea succesiunii etapelor misiunii...............
3.4.2 Efectuarea unor lucrări de control în timpul exercițiului
financiar...................................................................
3.4.3 Pregătirea lucrărilor pentru închiderea exercițiului
financiar...................................................................
3.5 Lucrările de închidere a exercițiului financiar....................
3.5.1 Întocmirea listei punctelor în suspensie...................
3.5.2 Examinarea critică a situațiilor financiare...............
3.5.3 Supravegherea lucrărilor..........................................
3.5.4 Pregătirea și realizarea interviului final
cu clientul.................................................................
36
3.5.5 Întocmirea situațiilor financiare definitive...............
3.5.6 Închiderea dosarului anual.......................................
3.6 Lucrările de control ale închiderii exercițiului financiar....
3.6.1 Primirea dosarului inventarierii anuale..................
3.6.2 Colectarea faptelor și a evenimentelor
importante ..............................................................
3.6.3 Efectuarea controlului............................................
3.6.4 Documentarea controalelor efectuate.....................
3.6.5 Pregătirea declarațiilor fiscale................................
3.7 Întocmirea raportului de misiune........................................
3.7.1 Condițiile elaborării raportului de misiune............
ANEXE
 Program de lucru indicativ privind controlul regularității și
sincerității informațiilor............................................................
 Controale specifice aplicabile întreprinderilor care își efectuează
direct înregistrările contabile....................................................
 Notă privind analiza activităților întreprinderii pe baza situațiilor
financiare (anexă la Raportul de misiune)................................
Descrierea suporturilor operaționale care alcătuiesc dosarele permanent
și anual.............................................................................................
37
1. CADRUL DE REFERINȚĂ AL MISIUNILOR
PROFESIONIȘTILOR CONTABILI
Informația contabilă este în mod esențial destinată utilizării externe
întreprinderii, fiind necesar ca ea să folosească un limbaj comun tuturor
utilizatorilor.
Pentru aceasta, contabilitatea și profesia contabilă sunt normalizate,
determinând astfel pentru toți destinatarii lor o credibilitate deosebită prin
fidelitatea informațiilor furnizate și prin cvasicertitudinea că aceeași
operație este dinainte analizată și prelucrată în același mod de către toți
furnizorii de informații contabile.
Acțiunea de normalizare cunoaște două direcții principale:
● prima, destinată contabilității propriu-zise, prin existența normelor
tehnice contabile emise de un organism profesional abilitat sau a
reglementărilor contabile emise de autoritatea administrativă
desemnată de lege (în România, conform Legii contabilității actuale,
Ministerul Finanțelor Publice);
● a doua, destinată profesioniștilor contabili, prin existența normelor
profesionale emise de autoritatea profesională desemnată prin lege
(Corpul Experților Contabili și Contabililor Autorizați din România),
care reprezintă ansamblul regulilor de urmat de către toți
profesioniștii membri ai Corpului, indiferent de modalitatea de
practicare a profesiei, ca liber-profesioniști contabili sau ca
profesioniști contabili salariați în industrie, comerț, sectorul public
sau învățământ.
38
2. DEMERSUL GENERAL AL MISIUNII DE ȚINERE A
CONTABILITĂȚII, ÎNTOCMIREA ȘI PREZENTAREA
SITUAȚIILOR FINANCIARE
2.1 DESTINATARUL ACESTEI MISIUNI
De regulă, misiunea de ținere a contabilității, întocmirea și
prezentarea situațiilor financiare este destinată întreprinderilor mici
și mijlocii.
Definirea întreprinderilor ca mici, mijlocii și mari utilizează, de cele mai
multe ori, criterii ținând seama de dimensiunea lor comensurabilă în:
cifra de afaceri, valoarea activelor, numărul de salariați etc.
În sensul aplicării acestei misiuni, întreprinderile mici pot fi identificate
după diferite criterii/caracteristici, ca:
● ACTIVITATEA: activitate simplă, obișnuită (permițând compararea
până la identificare cu monografiile sau exemplificările din normele
tehnice), cu fluxuri relativ limitate;
● STRUCTURA: foarte lejeră – proceduri scrise sau de separare a
funcțiilor puține sau absente; rolul preponderent al șefului
întreprinderii sau al celui care gestionează patrimoniul;
● DIFUZAREA EXTERNĂ A INFORMAȚIEI FINANCIARE:
limitată (de regulă, în scopuri fiscale);
● RISC DE NEÎNREGISTRARE a informațiilor, ținând seama de
caracteristicile organizării interne a întreprinderii.
Această misiune este încredințată, de regulă, de către cel care gestionează
patrimoniul întreprinderii profesionistului contabil, pentru a ține
întrutotul sau în parte contabilitatea sa.
Ca atare, destinatarul acestei misiuni este cel care gestionează
patrimoniul întreprinderii, căruia în final i se prezintă situațiile financiare,
urmând ca acesta să valorifice informațiile financiare respective în
interiorul sau în exteriorul întreprinderii.
39
2.2 FINALITATEA MISIUNII
Misiunea are, în principal, ca obiectiv posibilitatea de a-i permite
profesionistului contabil să se asigure că „nu s-au evidențiat elemente
care să pună în discuție sau la îndoială coerența și credibilitatea
lucrărilor contabile efectuate" (Norma 2130) sau să ateste contrariul.
În sensul normei amintite (nr. 2130), se înțelege prin:
● COERENȚĂ:
– pe de o parte, concordanța diferitelor elemente ale situațiilor
financiare (între ele; între ele și informațiile furnizate de client);
– pe de altă parte, concordanța dintre situațiile financiare și
documentele fiscale.
● CREDIBILITATE: calitatea informațiilor financiare de a fi
verosimile atunci când nu conțin erori semnificative și sunt
imparțiale.
Controlul coerenței se realizează prin compararea concordanței
documentelor și a informațiilor între ele, integrându-se direct în procesul
întocmirii situațiilor financiare, putând fi și informatizat.
Credibilitatea se realizează asupra calității informațiilor obținute în raport
cu cunoașterea întreprinderii și a mediului său înconjurător de către
profesionistul contabil și, de asemenea, în raport cu informațiile și
documentele primite de la client.
Controlul credibilității se realizează asupra situațiilor financiare propriu-
zise, în funcție de raționamentul profesional, de aprecierea
profesionistului contabil și de experiența sa profesională.
Punctele-cheie ale misiunii constau în conținutul atestării acesteia bazate
pe:
 cunoașterea de către profesionistul contabil a sectorului sau a
sectoarelor de activitate; â
40
 cunoașterea activităților întreprinderii: condițiile specifice de
exploatare;
 contabilitatea informațiilor primite de la client;
 punerea în aplicare de către profesionistul contabil a tehnicilor
necesare pentru aprecierea coerenței și credibilității situațiilor
financiare.
2.3 DEMERSUL METODOLOGIC ȘI ETAPELE MISIUNII
Prezentul ghid are ca obiectiv propunerea unui demers metodologic, de la
cunoașterea întreprinderii până la emiterea raportului de misiune.
Demersul propus cuprinde șapte etape:
1. Cunoașterea activităților întreprinderii cliente și contractarea
lucrărilor;
2. Organizarea și programarea misiunii;
3. Organizarea sau aprecierea organizării contabilității clientului;
4. Controlul regularității și sincerității contabilității;
5. Lucrările de închidere a exercițiului financiar;
6. Lucrările de control ale închiderii exercițiului financiar;
7. Elaborarea raportului de misiune.
Scopul acestui demers este de a oferi posibilitatea profesionistului
contabil să aplice normele profesionale, care sunt baza demersului, acesta
sprijinindu-se pe suporturile operaționale – formularele – care îi permit
aplicarea.
Unele dintre aceste etape se realizează în timpul mai multor exerciții
financiare și reprezintă un proces permanent, de pildă: cunoașterea
activităților întreprinderii cliente și contractarea lucrărilor; organizarea și
programarea misiunii; organizarea sau aprecierea organizării
contabilității clientului.
41
Altele sunt legate de un exercițiu determinat, de pildă: controlul
regularității și sincerității contabilității; lucrările de închidere a
exercițiului financiar; lucrările de control ale închiderii exercițiului
financiar; elaborarea raportului de misiune.
Demersul general și concordanța sa cu normele profesionale, pe de o
parte, și cu procedurile de lucru, pe de altă parte, sunt sintetizate în
tabloul următor:
42
Demersul general al misiunii de ținere a contabilității
ETAPA DEMERSULUI NORMA TEHNICI ȘI PROCEDURI
1. Cunoașterea activităților 115 – Acceptarea și menținerea ● Vizitarea întreprinderii

întreprinderii cliente și misiunilor
contractarea lucrărilor
122 – Contractarea lucrărilor ● Interviuri
2120 – Cunoașterea activităților ● Colectarea documentelor

întreprinderii clientului
2. Organizarea și programarea 121 – Programarea lucrărilor

misiunii ● Organizarea internă a cabinetului
123 – Delegarea și supravegherea ● Planificarea și programarea
lucrărilor
125 – Documentarea lucrărilor
2129 – Documentarea lucrărilor
3. Organizarea sau aprecierea 2124 – Organizarea contabilității ● Interviuri

organizării contabilității clientului ● Asistență și consultanță
clientului
43
4. Controlul regularității și 121 – Programarea lucrărilor ● Interviuri
sincerității contabilității ● Justificarea înregistrărilor contabile
2125 – Controlul regularității și ● Concordanța înregistrărilor cu
sincerității contabilității documentele justificative
5. Lucrările de închidere a 123 –Delegarea și supravegherea ● Supravegherea lucrărilor

exercițiului financiar lucrărilor ● Examinarea analitică
2127 – Analiza critică a situațiilor ● Interviuri
financiare
6. Lucrările de control ale 2125 – Controlul regularității și ● Concordanța înregistrărilor cu documentele
închiderii exercițiului sincerității contabilității justificative
financiar ● Justificarea înregistrărilor contabile
2126 – Închiderea conturilor ● Controlul coerenței
7. Elaborarea raportului de 13 – Norma de raportare
misiune
2130 – Norma de raportare
44
2.4 SUPORTURILE OPERAȚIONALE – FORMULARELE
Cabinetele au toată libertatea de a aprecia mijloacele necesare a fi puse în
aplicare pentru a fi în conformitate cu referențialul normelor profesionale
ale CECCAR și cu dosarele de lucru stabilite de organizarea internă a
cabinetului.
Prezentul ghid, în anexele sale, cuprinde:
– un exemplu de program de lucru indicativ privind controlul
regularității și sincerității contabilității, cu descrierea a 12 cicluri
de operații (trezorerie/finanțare; cumpărări/furnizori; cheltuieli
externe; vânzări/clienți; stocuri și lucrări în curs; imobilizări;
personal; decontări cu bugetul statului și cu organismele sociale și de
solidaritate; capital și provizioane; alte conturi; examinarea critică a
conturilor anuale; anexele);
– exemplificarea controalelor specifice la clienții care își asigură direct
înregistrările contabile, privind regularitatea și sinceritatea
contabilității și descrierea controalelor privind patru cicluri de
operații (cumpărări/furnizori; cheltuieli externe; vânzări/clienți;
imobilizări);
– exemplificarea analizei activităților întreprinderii pe baza situațiilor
financiare (anexă la Raportul de misiune);
– descrierea dosarelor de lucru elaborate de Consiliul Superior al
CECCAR.
Modelele dosarelor elaborate de Consiliul Superior au fost, în mod voit,
întocmite într-o modalitate maximă, în acest sens ele regrupând un
număr important de suporturi susceptibile să corespundă unui mare
număr de situații. Aceste suporturi operaționale sunt propuneri
concepute astfel încât profesioniștii contabili să le poată adapta în funcție
de propria lor organizare internă și în funcție de nevoile clienților lor.
Ele pot fi, de asemenea, susceptibile: de a fi înlocuite cu alte suporturi, de
a le fi modificată forma sau de a fi redactate informatizat.
45
Dosarul de lucru indicativ
Cuprinde foile de lucru specializate pentru dosarul anual și dosarul
permanent. Dosarul anual cuprinde pentru fiecare ciclu controalele de
efectuat, suporturile operaționale de utilizat, concluziile și propunerile
necesare. Aceste documente sunt utilizate clasându-le pe ciclurile de
operații sau dosare distincte (permanente, anuale) pentru fiecare client în
parte.
46
3. SUCCESIUNEA ETAPELOR MISIUNII
3.1 Cunoașterea activităților întreprinderii cliente și contractarea
lucrărilor;
3.2 Organizarea și programarea misiunii;
3.3 Organizarea sau aprecierea organizării contabilității clientului;
3.4 Controlul regularității și sincerității contabilității;
3.5 Lucrările de închidere a exercițiului financiar;
3.6 Lucrările de control ale închiderii exercițiului financiar;
3.7 Întocmirea raportului de misiune.
47
3.1 CUNOAȘTEREA ACTIVITĂȚILOR ÎNTREPRINDERII
CLIENTE ȘI CONTRACTAREA LUCRĂRILOR
REAMINTIREA NORMELOR
NORME GENERALE DE BAZĂ
Acceptarea și menținerea misiunilor
Profesionistul contabil, înainte de a accepta o misiune, trebuie să
aprecieze posibilitatea de a o îndeplini, ținând seama de regulile etice și
profesionale ale profesiei și în mod deosebit de regulile de independență
și incompatibilitate. Pentru misiunile repetabile se va verifica periodic
dacă evenimentele permit sau nu menținerea lor.
NORMA 115
Contractarea lucrărilor
Relațiile liber-profesioniștilor contabili cu clienții lor se stabilesc prin
contract scris de prestări de servicii, semnat de ambele părți.
NORMA 122
OBIECTIVE
– Cunoașterea globală a întreprinderii cliente și a mediului său
înconjurător;
– Identificarea riscurilor;
– Definirea necesităților întreprinderii în materie contabilă;
– Aprecierea posibilității realizării misiunii în cadrul cabinetului și
acceptarea misiunii;
– Respectarea regulilor deontologice în cazul preluării misiunii de la un
coleg;
48
– Determinarea naturii și întinderii misiunii și stabilirea unui proiect de
buget și a unui contract de prestări de servicii;
– Stabilirea primelor elemente de consultanță necesare întreprinderii.
3.1.1 Cunoașterea globală a întreprinderii cliente și a mediului său

înconjurător
Demersul
Înainte de a se accepta misiunea și în vederea definirii naturii acesteia,
este necesar ca profesionistul contabil să stabilească anumiți parametri ai
întreprinderii pentru a o putea înțelege.
Această cunoaștere globală a întreprinderii, a activităților sale și a
mediului său înconjurător este importantă în cadrul misiunii de ținere a
contabilității, de întocmire și prezentare a situațiilor financiare, întrucât
ea constituie unul dintre elementele care îi permit profesionistului
contabil efectuarea raționamentului său profesional asupra coerenței și
credibilității situațiilor financiare.
Tehnici de cunoaștere a întreprinderii
Vizitarea întreprinderii. Este un element esențial al cunoașterii acesteia.
Vizitarea întreprinderii îi permite profesionistului contabil:
– întâlnirea cu conducătorul întreprinderii și aprecierea „climatului"
general al întreprinderii;
– observarea activității întreprinderii: mono sau pluriactivitate, starea
bunurilor/mijloacelor (localuri, utilaje etc.);
– aprecierea calității organizării contabilității: sisteme contabile,
sisteme informatice, sisteme de conservare/arhivare etc.;
– modalitatea colectării documentelor justificative necesare.
Interviuri. Profesionistul contabil se întâlnește cu conducătorul
întreprinderii, cu alte persoane care lucrează în întreprindere și
49
bineînțeles cu persoanele împuternicite cu anumite atribuții
administrative și contabile. Obiectivul acestor întâlniri este intervievarea
acestora în vederea obținerii maximului de informații din partea lor,
pentru a cunoaște mai bine întreprinderea și nevoile ei.
Colectarea documentelor justificative. Profesionistul contabil va face
cunoscute conducătorului întreprinderii documentele justificative
indispensabile misiunii sale, care vor trebui înscrise în contractul de
prestări de servicii cu termenele aferente de predare.
3.1.2 Identificarea riscurilor
Misiunea ținerii contabilității, întocmirii și prezentării situațiilor
financiare este în mod deosebit destinată micilor întreprinderi, care sunt
cel mai adesea caracterizate prin:
– inexistența, în formă scrisă, a regulilor lor de organizare internă;
– o absență a separației între anumite funcții;
– riscul de neexhaustivitate (neînregistrarea sau neînlocuirea în
totalitate) a informațiilor din cauza caracteristicilor de organizare
internă a întreprinderii.
Aceste caracteristici sunt cele care îl determină pe profesionistul contabil
să îi propună conducătorului întreprinderii o misiune de ținere a
contabilității, întocmire și prezentare a situațiilor financiare, în locul unei
misiuni de examinare a contabilității, întocmire și prezentare a situațiilor
financiare.
Pot exista, pentru anumite întreprinderi, factori de risc specifici. Cu titlu
indicativ, se pot cita, de pildă:
– activitatea întreprinderii: sector în dificultate, piață tradițională etc.;
– situația actuală a întreprinderii: finanțe dezechilibrate, produse
învechite, piață restrânsă, calitatea personalului contabil;
– anumite practici ale întreprinderii care necesită un control aprofundat:
neplata furnizorilor etc.;
50
– antecedentele întreprinderii: constatări negative ale organelor fiscale,
conflicte sociale etc.
Aceste aprecieri conduc profesionistul contabil să fie în mod deosebit
vigilent asupra riscurilor constatate, să recomande remedierile care i se
par realizabile și, în extrem, să aprecieze necesitatea de a refuza
misiunea.
3.1.3 Definirea necesităților întreprinderii în materie contabilă
Pentru definirea cât mai aproape de nevoile întreprinderii în materie
contabilă și deci pentru a preciza dimensiunea misiunii, profesionistul
contabil ia cunoștință de:
– natura și calitatea lucrărilor contabile cerute întreprinderii de
reglementările în vigoare și de cererea formulată de conducătorul
întreprinderii privind contabilitatea financiară și de gestiune;
– caracteristicile contabile și fiscale ale întreprinderii privind cel mai
adesea activitatea sa;
– cantitatea de lucru în caz de ținere parțială sau completă a
contabilității;
– prestațiile complementare misiunii contabile dorite de către client:
supravegherea îndeplinirii obligațiilor sociale, juridice etc.
3.1.4 Posibilitatea realizării misiunii
Profesionistul contabil apreciază dacă poate accepta misiunea respectând
normele profesionale și în mod deosebit norma privind calitatea lucrărilor
și norma privind independența.
De asemenea, va aprecia gradul independenței pe care îl va avea în relația
cu clientul: interese personale, importanța onorariilor în raport cu cifra de
afaceri a cabinetului etc.
În sfârșit, profesionistul contabil se va asigura de respectarea regulilor de
etică în cazul preluării unei misiuni de la un coleg.
3.1.5 Definirea misiunii
51
Elementele astfel colectate îi permit profesionistului contabil să decidă
dacă poate să accepte misiunea, definind tipul misiunii (ținerea
contabilității sau examinarea contabilității), precizând cantitatea și natura
lucrărilor, în număr de ore, în periodicitatea intervențiilor și în nivelul
acestor intervenții.
Aceste elemente îi permit profesionistului contabil să își stabilească un
buget și să întocmească propunerea contractului de prestări de servicii.
3.1.6 Conținutul contractului
Contractul de prestări de servicii privind ținerea contabilității, întocmirea
și prezentarea situațiilor financiare este necesar să aibă conținutul
prevăzut de modelul anexat Standardului profesional nr. 21 privind
misiunea de ținere a contabilității, întocmirea și prezentarea
situațiilor financiare.
Bineînțeles, conținutul contractului va fi adaptat caracteristicilor
întreprinderii și celor convenite cu clientul.
O atenție deosebită se va acorda prevederilor punctului 2, Obligațiile
părților, urmărind respectarea cu claritate a conținutului și a termenelor
obligațiilor reciproce pentru a se evita astfel eventualele litigii.
3.1.7 Scrisoarea către un coleg, atunci când urmează a-l înlocui pe
acesta
Această procedură este prevăzută de Codul etic național al
profesioniștilor contabili din România. Membrul Corpului care a fost
solicitat trebuie să îndeplinească obligația profesională cu acceptul
clientului de a cere, de regulă în scris, membrului Corpului aflat în
funcțiune informațiile necesare, indicând natura generală a cererii sale.
3.1.8 Prima consultanță și sugestii
Cunoașterea activității întreprinderii, respectiv cunoașterea globală a
acesteia este etapa privilegiată care îi permite profesionistului contabil să
examineze cu un „ochi nou" funcționarea întreprinderii și să facă primul
diagnostic.
52
Acest diagnostic se va axa în mod deosebit pe organizarea contabilă
(existentă sau de organizat în viitor), ca și pe componentele fiscale
(descoperirea unei aplicări eronate de TVA, de pildă) sau asupra
modalităților juridice (activitățile întreprinderii corespund formei și
obiectului prevăzute în actul constitutiv?; sunt luate măsuri juridice
asiguratorii în raport cu clienții și furnizorii?).
Diagnosticul astfel stabilit trebuie să conducă profesionistul contabil să îi
facă celui care gestionează patrimoniul sugestiile necesare și eventual
propunerea și a unor misiuni complementare.
3.1.9 Documentarea dosarului permanent
La sfârșitul acestei etape, profesionistul contabil dispune de primele
elemente ale informației permanente asupra întreprinderii, care vor fi
ordonate în dosarul permanent.
Dosarul permanent va continua să se îmbogățească în cadrul procesului
permanent de cunoaștere a întreprinderii și de realizare a misiunii. El va
fi, de asemenea, pus la zi cu ocazia închiderii fiecărui exercițiu financiar.
Dosarul permanent va fi utilizat de profesionistul contabil ca un mijloc de
control al conturilor, îndeosebi al celor privind: capitalurile proprii;
imobilizările; împrumuturile etc.
După etapa cunoașterii activităților întreprinderii clientului și
contractarea lucrărilor angajate cu ocazia acceptării unui nou client,
profesionistul contabil:
– examinează periodic dacă evenimentele sau schimbările intervenite
în întreprinderea clientă mai permit menținerea contractului încheiat;
– pune la zi în fiecare an dosarul permanent al clientului.
53
3.2 ORGANIZAREA ȘI PROGRAMAREA MISIUNII
Programarea lucrărilor
Profesionistul contabil trebuie să își planifice executarea misiunilor sale
astfel încât acestea să fie realizate în mod eficient.
Va trebui ca elaborarea și documentarea planului misiunii să descrie felul,
întinderea misiunii și modul în care aceasta va fi realizată; planul va fi
suficient de detaliat pentru a permite elaborarea programului de lucru.
Prin programul de lucru se definesc natura, calendarul și întinderea
lucrărilor necesare pentru punerea în aplicare a planului misiunii.
NORMA 121
Delegarea și supravegherea lucrărilor
Misiunile liber-profesionistului contabil pot necesita formarea unor
echipe de asistenți sau de colaboratori. El le poate delega acestora
executarea unor lucrări, păstrându-și răspunderea finală a executării
misiunii.
NORMA 123
Documentarea lucrărilor
O bună organizare a misiunilor – responsabilităților – include ținerea
dosarelor de lucru. Ele ajută la înțelegerea și controlul lucrărilor. Permit,
de asemenea, profesionistului contabil materializarea punerii în aplicare a
diligențelor sale pentru fiecare misiune îndeplinită.
Profesionistul contabil păstrează dosarele sale de lucru pe perioada
prescripției legale, protejând confidențialitatea acestora.
NORMA 125
54
NORME SPECIFICE MISIUNILOR PRIVIND SITUAȚIILE
FINANCIARE
Documentarea lucrărilor
Dosarele de lucru sunt ținute pentru a documenta activitățile efectuate și
pentru a susține raportul profesionistului contabil.
NORMA 2129
OBIECTIVE
Obiectivul general al acestei etape este să asigure calitatea și eficacitatea
în derularea misiunii, ținând seama de:
– cererile clientului;
– obligațiile externe: termenele legale și fiscale;
– constrângerile legate de organizarea cabinetului.
Această etapă depinde strâns de informațiile colectate în timpul fazei
cunoașterii activităților întreprinderii clientului și contractării lucrărilor
și, în special, în termenii:
– definirii precise a misiunii: natura lucrărilor, volumele, periodicitatea
intervențiilor, nivelul participanților la intervenții;
– identificării riscurilor: înscrierea eventuală a punctelor specifice în
programul de lucru.
Etapa conduce la:
– planificarea misiunii;
– întocmirea unui program de lucru specific, plecând de la programul
de lucru indicativ al acestui ghid.
3.2.1 Planificarea misiunii
Fiecare dosar este cadențat și alimentat cu documentele necesare în
funcție de termenele de respectat: termene fiscale, legale, sociale.
55
Pe de altă parte, repartizarea lucrărilor contabile între client și cabinet,
prin contract, a permis determinarea frecvenței optime a intervențiilor
celor două părți. Asupra acestui punct, ținând seama de respectarea
termenelor, cabinetul poate ajunge la definirea cu clientul a regulilor
detaliate optimal privind termenele de comunicare a documentelor
contabile sau ale vizitelor de control.
Planificarea conduce la stabilirea unui plan pe fiecare dosar și la
întocmirea, de exemplu, a:
– planului intervențiilor;
– planului controlului regularității și sincerității contabilității;
– calendarului/scadențarului declarațiilor.
În sfârșit, planul poate conduce la urmărirea timpilor consumați în raport
cu prevederile bugetului de timp.
3.2.2 Întocmirea programului de lucru
În cadrul acestei misiuni, natura lucrărilor de control de efectuat este
oarecum obișnuită.
Un program de lucru indicativ există în anexele acestui ghid.
Controalele reprezentând lucrările de bază reprezintă garanția bunei
executări a acestei misiuni.
Totodată, în anumite cazuri, poate fi necesară completarea acestui
program cu efectuarea prealabilă de lucrări specifice legate de:
– natura activității de pildă: modalitatea evaluării producției în curs, la
o întreprindere de construcții;
– riscurile preidentificate de pildă: evaluarea avantajelor în natură ale
întreprinzătorului individual sau ale asociatului unic;
– slăbiciunile eventuale ale organizării contabilității;
– volumul lucrărilor de efectuat.
56
3.2.3 Organizarea misiunii
Norma de delegare și de supraveghere are clar stabilit principiul lucrului
în echipă și al delegării, fiind cu putință astfel o supraveghere eficace.
În acest cadru general, este necesar să se stabilească nivelul intervențiilor
și să se fixeze partea pe care fiecare colaborator o are la realizarea
misiunii.
Repartizarea exactă a atribuțiilor depinde de natura clientului și de modul
operativ de a acționa al cabinetului.
Fiind vorba de o misiune efectuată în general pe lângă micile
întreprinderi, echipa se limitează cel mai adesea la un colaborator,
supravegheat de un profesionist contabil mai cu experiență; o bună parte
a controalelor este delegată colaboratorului, profesionistul contabil
rezervându-și definirea misiunii, relațiile cu conducătorul întreprinderii,
revederea critică a conturilor anuale și a foilor de lucru pregătite de
colaborator.
57
3.3 ORGANIZAREA SAU APRECIEREA ORGANIZĂRII
CONTABILITĂȚII CLIENTULUI REAMINTIREA
NORMELOR
FINANCIARE
Organizarea contabilității clientului
Profesionistul contabil concepe sau recomandă politici contabile și
proceduri de organizare a contabilității, conform referențialului contabil
adoptat sau legislației în vigoare, adaptate la mărimea și necesitățile
activităților clientului.
NORMA 2124
OBIECTIVE
– Definirea unui plan contabil adoptat;
– Organizarea sau aprecierea compartimentelor administrative și/sau
contabile ale clientului;
– Organizarea relației client-cabinet;
– Dacă este cazul, formarea/instruirea clientului și/sau a personalului
contabil;
– Eventuala participare la informatizarea întreprinderii.
3.3.1 Planul de conturi adoptat
Profesionistul contabil veghează ca acest plan de conturi:
– să fie conform cu obligațiile legale și să respecte planul de conturi
general;
– să fie în concordanță cu dispozițiile fiscale (separarea veniturilor de
taxe, de TVA, de pildă);
– să răspundă nevoilor de informare a clientului: cunoașterea
evoluțiilor semnificative ale activităților sale, cu eventuala
58
desfășurare în analitic pe activități, pe produse-servicii, pe locuri
geografice etc.;
– să răspundă nevoilor de control ale profesionistului contabil.
Profesionistul contabil determină metoda contabilă cea mai adecvată, în
conformitate cu normele tehnice: contabilitatea de angajament în partidă
dublă sau simplă, pe care o recomandă clientului la începutul misiunii.
3.3.2 Organizarea sau aprecierea compartimentelor administrative
și/sau contabile ale clientului
Compartimente administrative și/sau contabile, de regulă, nu există în
cadrul întreprinderilor mici cărora le este destinată misiunea de ținere a
contabilității, întocmirea și prezentarea situațiilor financiare.
De aceea, este necesar să i se amintească clientului obligațiile legale în
vigoare ce îi revin, privind:
– modalitatea organizării administrării întreprinderii în toate
cazurile;
– modalitatea organizării administrative și/sau contabile în cazul
când obiectul asigură în totul sau în parte înregistrările sale
contabile.
Modalitatea organizării administrării întreprinderii
Câteva reguli de bază îi pot fi reamintite clientului în ceea ce privește
stabilirea de proceduri proprii acestuia, de pildă:
– întocmirea unor minime organigrame privind activitățile
întreprinderii;
– întocmirea fișei postului pentru personalul care elaborează, verifică,
aprobă și înregistrează documentele justificative privind operațiile
patrimoniale;
– asigurarea cu personal calificat de specialitate (selectarea
personalului de specialitate; instruirea personalului);
59
– stabilirea circuitului documentelor justificative și contabile pe
baza unor scheme sau grafice de circulație a acestora adaptate
mărimii întreprinderii și particularităților acesteia în temeiul
organigramei, fișei postului etc.;
– modalitatea ținerii registrelor obligatorii (administrative, fiscale,
contabile etc.);
– întocmirea declarațiilor cu caracter fiscal și ale contribuțiilor de
asigurări sociale;
– organizarea contabilității patrimoniului (plan de conturi propriu,
relația buget de venituri și cheltuieli și contabilitatea de gestiune
etc.);
– modalitatea de inventariere a patrimoniului;
– modalitatea de întocmire a situațiilor financiare (bilanț contabil,
cont de profit și pierdere, anexe);
– păstrarea/arhivarea documentelor și registrelor legale.
Modalitatea organizării administrative și/sau contabile
Realizarea procedurilor proprii arătate mai sus conduce desigur, prin
respectarea lor, la asigurarea îndeplinirii reglementărilor legale privind
buna administrare și contabilizare a operațiilor patrimoniale ale
clientului.
Când clientul asigură, în totul sau în parte, documentarea operațiilor
patrimoniale, întocmirea unor declarații fiscale sau ținerea unor registre,
așa cum s-a convenit prin contractul de prestări de servicii, profesionistul
contabil se asigură că persoanele cărora li s-au stabilit aceste atribuții de
serviciu au competența necesară.
Această apreciere face parte din etapa 3.1, Cunoașterea activităților
întreprinderii cliente și contractarea lucrărilor, iar de rezultatul ei poate
depinde o orientare diferită a repartizării mai mult sau mai puțin
aprofundate a sarcinilor și a lucrărilor de control, în cursul și la sfârșitul
60
În plus, profesionistul contabil se asigură că aceste lucrări sunt corect
îndeplinite procedând la controalele efectuate în cursul și la sfârșitul
exercițiului financiar, prin examinarea analitică a documentelor
justificative și a înregistrărilor în registrele obligatorii.
3.3.3 Organizarea relației client-cabinet
Derularea misiunii în cursul exercițiului financiar trebuie să fie
organizată stabilind frecvența și modalitatea intervențiilor.
În cazul când cabinetul asigură înregistrările contabile este important să
se stabilească prin contractul de prestări de servicii:
– modalitatea de transfer al documentelor;
– frecvența înregistrărilor contabile;
– organizarea înregistrărilor contabile în interiorul cabinetului.
Modelul de contract de prestări de servicii propus în anexele
Standardului profesional nr. 21, la punctul 2, Obligațiile părților, a avut în
vedere satisfacerea calendaristică a obligațiilor rezultate din relația client-
cabinet.
3.3.4 Formarea/instruirea personalului

Insuficiențele constatate cu ocazia cunoașterii activităților întreprinderii
asupra acestui punct pot să îl determine pe profesionistul contabil să
ceară clientului / conducătorului întreprinderii asigurarea unei
formări/instruiri complementare a personalului său contabil (sau a
persoanei care are atribuția înregistrărilor contabile).
Această formare poate fi realizată prin cabinetul profesionistului contabil
sau printr-o altă societate sau un alt organism de profil filială CECCAR.
Formarea personalului clientului prin cabinet permite asigurarea unei mai
bune și mai corespunzătoare relații între formarea primită și metodologia
cabinetului.
61
În plus, se va recomanda persoanei din întreprindere care efectuează
înregistrările contabile să ceară soluții cabinetului ori de câte ori apare o
dificultate (de pildă, în cazul problemelor de codificare, respectiv de
aplicare a planului de conturi).
Formarea/instruirea personalului clientului poate fi oferită și de cabinet,
în baza altui contract de prestări de servicii, pentru restul personalului
care efectuează operații patrimoniale sau în legătură cu acestea; de pildă,
mânuitorii de bunuri și valori magazionerii și casierii, comisiile de
inventariere a patrimoniului etc.
3.3.5 Eventuala participare la informatizarea întreprinderii
Modalitatea de participare
Din ce în ce mai mult, întreprinderile mici și mijlocii doresc
informatizarea unora dintre funcțiile lor, de pildă, cea comercială
(gestiunea stocurilor, facturarea, clienți/furnizori), cea de gestionare a
personalului (state de salarii, evidența impozitelor și a contribuțiilor,
declarațiile acestora), cea contabilă.
Este de dorit ca profesionistul contabil să fie interesat de această
informatizare și să participe activ atunci când se stabilește caietul de
sarcini; prin cunoașterea activităților întreprinderii el este evident
competent pentru a participa împreună cu conducătorul întreprinderii la
identificarea necesităților acesteia.
Participarea profesionistului contabil la informatizarea întreprinderii
și/sau a contabilității este o misiune specifică ce nu intră în cadrul
misiunii de ținere a contabilității, întocmirea și prezentarea situațiilor
financiare; în cazul programelor informatice utilizate în domeniul
financiar-contabil se va ține seama de normele tehnice de resort.
Analiza critică a programului informatic. Softul contabil existent
Dacă întreprinderea clientului este deja informatizată în ceea ce privește
sistemul contabil, este necesar ca profesionistul contabil să procedeze la
o analiză critică a acestui soft.
62
De regulă, se pot întâlni două situații:
● Softul utilizat de întreprindere nu este cunoscut de cabinet.
În afara verificării cerințelor minimale menționate mai înainte,
controalele care se vor efectua vor avea în vedere:
– coerența generală în privința totalurilor sumelor dintre jurnale,
balanțele de verificare și Cartea mare;
– testarea unei perioade (lună): coerența dintre înregistrările din
jurnale și Cartea mare (mai ales între conturile centralizate);
– numerotarea cronologică a edițiilor listărilor;
– imposibilitatea modificării unei perioade închise;
– controlul fiabilității transferurilor înregistrărilor din alte softuri
asociate (comercial, salarii etc.) și testul asupra unei luni;
– utilizarea corectă a manualului de proceduri informatice de către
personalul clientului;
– existența unui manual de proceduri informatice suficient și a unei
asistențe externe corespunzătoare;
– existența și respectarea procedurilor de salvare și arhivare
corespunzătoare.
Profesionistul contabil apreciază insuficiențele remarcate și procedează la
comunicarea către client a celor constatate, printr-un raport intermediar.
● Softul utilizat este cunoscut de cabinet si fiabilitatea sa nu poate fi
pusă la îndoială.
Profesionistul contabil apreciază, în acest caz, numai utilizarea
procedurilor informatizate ale softului și procedează, în scris, printr-un
raport intermediar, la comunicarea observațiilor necesare.
63
3.4 CONTROLUL REGULARITĂȚII ȘI SINCERITĂȚII
CONTABILITĂȚII
Programarea lucrărilor
NORMA 121
NORME SPECIFICE MISIUNILOR PRIVIND
SITUAȚIILE FINANCIARE
Controlul regularității și sincerității contabilității
Profesionistul contabil se asigură de calitatea înregistrărilor contabile și
de existența registrelor legale.
NORMA 2125
OBIECTIVE
Diversitatea clientelei îl determină pe profesionistul contabil să își
organizeze misiunile sale pe parcursul exercițiului financiar în așa fel
încât să corespundă cât mai bine necesităților clienților printr-un raport
cost/calitate satisfăcător. De aceea, el poate efectua o parte din lucrările
de control în cursul exercițiului financiar, împărțind derularea misiunii în
timp, în scopul asigurării:
– respectării etapelor permanente ale misiunii;
64
– efectuării unor lucrări de control în timpul exercițiului financiar și
îndeosebi:
 controlul regularității și sincerității înregistrărilor contabile (în
cazul când cabinetul asigură înregistrările contabile ale
clientului, aceste controale sunt cuprinse în procedurile de ținere
a contabilității);
 aprecierea constatărilor și comunicarea către client a
observațiilor necesare;
– pregătirea lucrărilor pentru închiderea exercițiului financiar.
3.4.1 Respectarea succesiunii etapelor misiunii
Este vorba, în primul rând, de asigurarea executării succesiunii etapelor
misiunii a căror realizare permite:
– cunoașterea activităților întreprinderii clientului;
– organizarea și programarea lucrărilor;
– organizarea sau controlul organizării contabile a întreprinderii
cliente.
Structura unei întreprinderi mici este simplă și va fi în general apreciată
în mod global, în cadrul primului exercițiu financiar.
În anii următori, este cazul să se asigure punerea la zi a acestei cunoașteri
a activităților întreprinderii și îmbunătățirea eventuală a organizării fie a
misiunii, fie a întreprinderii cliente.
3.4.2 Efectuarea unor lucrări de control în timpul exercițiului
financiar
Controlul regularității și sincerității înregistrărilor contabile
Normele tehnice prevăd că, pentru a se asigura o imagine fidelă a
situației financiare și a performanțelor obținute de întreprindere, trebuie
respectate cu bună-credință regulile privind evaluarea și celelalte norme
și principii contabile, cum sunt:
65
● principiul prudenței, care presupune o apreciere rezonabilă a
faptelor în scopul evitării riscului de a transfera în viitor incertitudini
prezente susceptibile de a greva patrimoniul și rezultatele financiare
ale întreprinderii. În acest scop, valoarea oricărui element trebuie să
fie determinată având în vedere următoarele aspecte:
a) se vor lua în considerare numai profiturile recunoscute
(evidențiate) până la data încheierii exercițiului financiar;
b) se va ține seama de toate obligațiile previzibile și de pierderile
potențiale care au luat naștere în cursul exercițiului financiar
încheiat sau pe parcursul unui exercițiu anterior, chiar dacă
asemenea obligații sau pierderi apar între data încheierii
exercițiului și data întocmirii bilanțului;
c) se va ține seama de toate ajustările de valoare datorate
deprecierilor constatate pe baza inventarierii patrimoniului,
indiferent dacă rezultatul exercițiului financiar este profit sau
pierdere;
● principiul permanenței metodelor, care conduce la continuitatea
aplicării regulilor și normelor privind evaluarea, înregistrarea în
contabilitate și prezentarea elementelor patrimoniale și a rezultatelor,
asigurând comparabilitatea în timp a informațiilor contabile;
● principiul continuității activității, potrivit căruia se presupune că
întreprinderea își continuă în mod normal funcționarea într-un viitor
previzibil, fără a intra în imposibilitatea continuării activității sau
fără reducerea semnificativă a acesteia. În cazul în care clientul a luat
cunoștință de unele elemente de nesiguranță legate de anumite
evenimente care pot duce la incapacitatea acestuia de a-și continua
activitatea, este necesar ca aceste elemente să fie aduse la cunoștința
profesionistului contabil;
● principiul independenței exercițiilor, care ia în considerare toate
veniturile și cheltuielile corespunzătoare exercițiului financiar pentru
care se va face raportarea fără a se ține seama de data încasării
sumelor sau a efectuării plăților;
66
● principiul intangibilității, care cere ca bilanțul de deschidere al
unui exercițiu să corespundă cu bilanțul de închidere al exercițiului
precedent;
● principiul necompensării, potrivit căruia elementele de activ și de
pasiv trebuie să fie evaluate și înregistrate în contabilitate separat,
nefiind admisă compensarea valorii lor între ele și nici între
veniturile și cheltuielile din contul de rezultate;
● principiul prevalenței fondului asupra formei (preluat în
reglementările financiare drept prevalența economicului asupra
juridicului), care cere ca informațiile înregistrate în contabilitate să
reflecte realitatea economică a evenimentelor și tranzacțiilor, nu
numai forma lor juridică; de pildă, în cazul leasingului financiar,
beneficiarul a dobândit numai posesia și utilizarea bunului, locatorul
păstrându-și dreptul de dispoziție asupra bunului; deci cu toate că nu
este proprietar deplin, beneficiarul bunului îl va înregistra în cadrul
activelor sale, iar obligația de plată către locator, corespunzător în
pasiv;
● principiul importanței semnificative, care consideră că este
semnificativă orice informație omisă sau eronat înregistrată care ar
putea influența deciziile economice ale utilizatorilor luate pe baza
situațiilor financiare; de aceea, pragul de semnificație este o limită
valorică stabilită de profesionistul contabil după anumite reguli care
îi permite acestuia să aprecieze dacă nivelul de informare asigurat
prin situațiile financiare este de natură a influența deciziile
utilizatorilor acestora.
Regularitatea contabilității, așa cum s-a arătat mai înainte, presupune
conformitatea contabilității cu reglementările în vigoare și cu normele
tehnice aplicabile.
Sinceritatea contabilității presupune aplicarea cu bună-credință a
regulilor și procedurilor contabile în funcție de cunoașterea pe care
responsabilii înregistrării operațiilor și tranzacțiilor în conturi trebuie să o
67
aibă despre realitatea, importanța operațiilor și a evenimentelor care au
loc în întreprinderea clientului.
Atunci când înregistrările contabile sunt efectuate de client,
profesionistul contabil controlează ulterior, prin sondaj, calitatea:
– existenței documentelor justificative;
– modalității de respectare a regularității și sincerității acestor
înregistrări.
Dacă înregistrările contabile sunt asigurate de cabinetul profesionistului
contabil, în general nu va fi necesar să se procedeze la controlul ulterior
al acestora, întrucât respectarea regularității și sincerității contabilității
este realizată prin aplicarea corectă a procedurilor cabinetului.
Totuși, profesionistul contabil se va asigura periodic că toți colaboratorii
săi care au în atribuții lucrări de înregistrări contabile au competența
necesară și asigură îndeplinirea corectă a lucrărilor lor. În acest sens,
profesionistul contabil poate proceda la aplicarea unor teste de control.
Două abordări sunt posibile pentru realizarea acestui control al
înregistrărilor contabile:
– fie înaintea efectuării controlului, printr-un test asupra unor
înregistrări contabile din zile diferite ale unei luni;
– fie în timpul controlului, prin analiza unor înregistrări contabile ale
anumitor operații selecționate.
Profesionistul contabil verifică, de asemenea, aplicarea corectă a
obligațiilor privind sarcinile sociale: îndeplinirea condițiilor cerute pentru
întocmirea statelor și listelor de plată, cotele de asigurări sociale și de
sănătate, cotele celorlalte contribuții și, în general, respectarea
dispozițiilor legale și contractuale (individuale sau colective de muncă).
Aprecierea constatărilor și comunicarea către client a observațiilor
necesare
68
Esența misiunii constă în faptul că profesionistul contabil trebuie să se
asigure asupra coerenței și credibilității situațiilor financiare în raport cu
cunoașterea întreprinderii și a mediului său înconjurător.
În etapa cunoașterii activităților întreprinderii, profesionistul contabil a
dobândit această cunoaștere la un moment dat.
Dar o întreprindere este într-o continuă mișcare și este esențial pentru
profesionistul contabil să obțină informațiile privind evoluțiile
semnificative care pot avea influență asupra situațiilor financiare sau care
trebuie să fie reflectate în acestea.
Contactele sistematice ale profesionistului contabil cu clientul său îi
permit să colecteze aceste informații și este important ca obținerea lor să
fie consemnată în scris în foi de lucru depuse apoi în dosarul exercițiului,
putând astfel să aprecieze:
– litigiile apărute în timpul exercițiului financiar necesitând, poate,
constituirea unui provizion;
– investițiile importante necesitând finanțări;
– soldurile sau bonificațiile practicate sau evoluția politicii prețurilor,
putând explica astfel evoluția marjei comerciale;
– evoluția remunerațiilor administratorului (șefului întreprinderii),
justificând, eventual, un control al evoluției avantajelor în natură.
Evident, constatările privind controlul regularității contabilității vor fi
aduse la cunoștința clientului printr-un raport intermediar la data
constatării, sugerându-i acestuia modalitățile de remediere a deficiențelor
constatate.
3.4.3 Pregătirea lucrărilor pentru închiderea exercițiului financiar
Pregătirea acestor lucrări este strâns legată de caracteristicile privind
hotărârile care urmează a fi luate în cadrul întocmirii situațiilor
financiare.
69
În acest sens, anumite lucrări pot fi realizate în totalitate sau pregătite în
cursul exercițiului, cum ar fi:
– controlul conturilor terților, dacă sunt importanți, putând fi analizați la
o dată apropiată de data închiderii exercițiului, pentru a reduce sau
chiar a suprima anumite lucrări de control ale sfârșitului exercițiului;
– pregătirea anumitor situații privind: declarațiile de TVA, fișele fiscale
ale angajaților, declarațiile privind retribuțiile anuale, impozitele și
contribuțiile aferente etc.
70
3.5 LUCRĂRILE DE ÎNCHIDERE A EXERCIȚIULUI
FINANCIAR
Delegarea și supravegherea lucrărilor
Misiunile liber-profesionistului contabil necesită formarea unor echipe de
asistenți sau de colaboratori. El le poate delega acestora executarea unor
lucrări, păstrându-și răspunderea finală a executării misiunii.
NORMA 123
FINANCIARE
Analiza critică a situațiilor financiare
Profesionistul contabil controlează coerența și credibilitatea situațiilor
financiare în raport cu cunoașterea sa despre activitățile întreprinderii, a
documentelor justificative și a informațiilor primite de la client.
NORMA 2127
OBIECTIVE
– Întocmirea listei punctelor în suspensie rezultate;
– Efectuarea examinării critice a situațiilor financiare;
– Asigurarea supravegherii lucrărilor;
– Pregătirea și realizarea interviului final cu clientul;
– Întocmirea situațiilor financiare definitive;
– Închiderea dosarului anual.
3.5.1 Întocmirea listei punctelor în suspensie
71
La sfârșitul lucrărilor de control, colaboratorul profesionistului contabil
însărcinat cu realizarea dosarului de control (sau profesionistul contabil
însuși) întocmește un proiect de situații financiare bazat pe constatările
dosarului de control.
El întocmește, de asemenea, lista punctelor rămase eventual în suspensie:
întrebări de pus clientului, elemente lipsă etc.
Totodată, sintetizează dificultățile întâlnite în timpul efectuării misiunii.
În sfârșit, el notează punctele importante care, eventual, necesită o
supraveghere deosebită și un interviu cu clientul: de pildă, evoluții
inexplicabile ale unor evenimente sau conturi contabile.
Ansamblul acestor elemente poate fi sintetizat într-un document numit
„Lista punctelor în suspensie", al cărui subiect este triplu:
– să atragă atenția asupra punctelor importante;
– să pregătească examinarea critică a situațiilor financiare;
– să pregătească chestionarul interviului cu clientul.
3.5.2 Examinarea critică a situațiilor financiare
Demersul
În fapt, examinarea critică este o „citire" a proiectului situațiilor
financiare pentru a verifica atât coerența, cât și credibilitatea acestora în
totalitatea lor.
Această „citire" (lectură) constă într-o:
– verificare generală a coerenței destinată să identifice anomaliile
flagrante: erori materiale, anomalii de corelare între diferitele
elemente ale situațiilor financiare și declarațiile fiscale. Această
verificare generală poate fi în mare parte informatizată;
– verificare a credibilității de fond prin corelarea cunoașterii
activităților întreprinderii de către profesionistul contabil și a
mediului exterior acesteia.
72
Această ultimă „citire" se bazează pe tehnicile examinării analitice care
se aplică informațiilor comparative a cel puțin două exerciții financiare și
în mod deosebit asupra:
– marjelor comerciale;
– ratelor semnificative (contabilitate, solvabilitate, lichiditate);
– situației fluxurilor de trezorerie;
– balanței de verificare sintetice;
– proiectului situațiilor financiare.
Este necesar ca analiza datelor comparate să țină seama de condițiile de
exploatare proprii ale întreprinderii în timpul exercițiului financiar de
bază, față de cel anterior (N-1).
Totodată, această analiză permite:
– validarea în planul credibilității a unor elemente inventariate
(elemente de stocuri, producție în curs de execuție);
– facilitarea efectuării unor controale.
Tehnica examinării critice
Examinarea critică se bazează pe tehnica examinării analitice, care
permite identificarea fluxurilor financiare semnificative, a variațiilor
anormale și a tendințelor.
Tehnica examinării analitice are totuși limite care țin de factorii următori:
– datele analizate trebuie să fie perfect comparabile;
– importanța semnificativă a diferitelor posturi din situațiile financiare
trebuie să rămână limitată, aceasta situându-se chiar prin cumulare
sub limita pragului de semnificație stabilit.
3.5.3 Supravegherea lucrărilor
73
Fazele precedente ale misiunii au putut fi delegate colaboratorilor
profesionistului contabil, conform normei de delegare și supraveghere
(nr. 2123).
Aceste lucrări fac astfel obiectul unei supravegheri care poate fi
materializată mai ales:
– printr-o notă de comentarii;
– printr-un paragraf sau prin adnotări pe documente întocmite de
colaboratori sau pe orice alt document de lucru;
– printr-o notă personală a celui care supraveghează asupra punctelor pe
care le-a rezolvat el însuși.
Gradul de supraveghere este variabil în funcție de dosarul respectiv și de
echipa care va participa la misiune.
Supravegherea se bazează în mare parte pe lista punctelor în suspensie și
pe foile de lucru ale examinării critice, care, dacă au fost corect
întocmite, trebuie să permită să se meargă la elementele esențiale ale
misiunii.
3.5.4 Pregătirea și realizarea interviului final cu clientul
Interviul cu clientul la sfârșitul anului este o bună procedură tehnică
pentru a valida proiectul situațiilor financiare.
Acest interviu, de regulă bazat pe un chestionar dinainte pregătit, are în
vedere:
– nota de sinteză a listei punctelor în suspensie, care cuprinde eventual
elementele de cerut clientului sau cele de adus la cunoștința acestuia;
– examinarea critică a situațiilor financiare care a scos în evidență
anomaliile sau evoluțiile semnificative care este necesar a fi aduse la
cunoștința clientului.
Interviul constă în:
– a prezenta clientului proiectul situațiilor financiare;
74
– a-l comenta, pe baza chestionarului dinainte pregătit;
– a rezolva punctele în suspensie;

– a lua deciziile necesare;
– a stabili definitiv închiderea situațiilor financiare.
Cele discutate cu clientul în timpul acestei ultime întrevederi au scopul
de a rezolva punctele cele mai importante, cum ar fi: chestiuni de
evaluare a elementelor patrimoniale, respectarea principiilor
contabilității, obținerea de explicații asupra unor evoluții semnificative.
Este deci de dorit a se păstra răspunsurile primite la întrebările interviului
și concluziile acestei întrevederi.
3.5.5 Întocmirea situațiilor financiare definitive
Interviul și întrevederea cu clientul pot conduce la modificarea
proiectului situațiilor financiare prezentate.
Înregistrările complementare conduc la întocmirea situațiilor financiare
definitive.
În această fază finală, profesionistul contabil exercită un atent control al
coerenței situațiilor financiare între ele și cu dosarul de lucru.
Interviul și întrevederea cu clientul pot să conducă la un diferend între
acesta și profesionistul contabil cu privire la închiderea situațiilor
financiare. În acest caz, profesionistul contabil închide situațiile
financiare după deciziile luate de client și care pot da naștere unor
eventuale puncte litigioase, înscrise ca rezerve în cuprinsul atestării (a se
vedea etapa a 7-a).
3.5.6 Închiderea dosarului anual
Închiderea dosarului anual conduce:
– la asigurarea că dosarul exercițiului este complet;
– la a înscrie sau a pune la zi anumite elemente ale dosarului
permanent. De pildă, copiile facturilor activelor imobilizate
75
cumpărate, actele-contractele de împrumuturi sau de leasing ale
exercițiului etc. Elementele dosarului exercițiului care au un caracter
permanent sunt fotocopiate și transferate în dosarul permanent, ca,
de pildă: tabloul soldurilor intermediare de gestiune și situația
fluxurilor de trezorerie;
– la arhivare. Practica obișnuită este de a păstra „la vedere" dosarul
exercițiului și al celor două exerciții precedente și a le arhiva pe
celelalte. Gestionarea arhivelor face parte din funcția de organizare a
cabinetelor.
76
3.6 LUCRĂRILE DE CONTROL ALE ÎNCHIDERII
EXERCIȚIULUI FINANCIAR
FINANCIARE
Controlul regularității și sincerității contabilității
Profesionistul contabil se asigură de calitatea înregistrărilor contabile și
de existența registrelor legale.
NORMA 2125
Închiderea conturilor
Profesionistul contabil stabilește înregistrările contabile necesare
închiderii exercițiului financiar:
 pe baza informațiilor și a documentelor justificative furnizate de
client;
 recurgând eventual la o simplificare a înregistrării rezultatelor
inventarierii;
 punând în aplicare tehnicile de analiză, prelucrare și control al
documentelor.
El le înregistrează în conturile întreprinderii sau se asigură că ele sunt
corect contabilizate de către client.
NORMA 2126
OBIECTIVE
– Primirea dosarului inventarierii anuale, conform clauzelor
contractului de prestări de servicii încheiat cu clientul;
– Colectarea faptelor și a evenimentelor importante ale exercițiului;
– Efectuarea controlului conturilor;
77
– Documentarea controalelor efectuate;
– Pregătirea declarațiilor fiscale.
3.6.1 Primirea dosarului inventarierii anuale
Atât Normele tehnice, cât și Normele privind organizarea si efectuarea
inventarierii patrimoniului stabilesc această obligație în sarcina celui
care gestionează patrimoniul, respectiv clientul profesionistului contabil.
Aceste obligații vor fi aduse la cunoștința clientului atunci când se
negociază clauzele contractului de prestări de servicii, așa cum rezultă
din modelul de contract anexat la Standardul profesional nr. 21 privind
misiunea de ținere a contabilității, întocmirea și prezentarea situațiilor
financiare.
Dacă s-a convenit cu clientul încheierea contractului potrivit modelului
mai sus menționat, profesionistul contabil urmează să primească din
partea acestuia dosarul inventarierii anuale, cuprinzând:
a) deciziile de numire a comisiei și a subcomisiilor de inventariere;
b) listele de inventariere (cod 14-3-12) întocmite de subcomisii pe
locurile de depozitare a bunurilor;
c) extrasele de cont confirmate sau procesele-verbale de punctaj pentru
inventarierea creanțelor, a datoriilor și a trezoreriei;
d) listele de inventariere separate și motivarea scrisă a comisiei de
inventariere pentru bunurile depreciate, neutilizabile sau deteriorate,
fără mișcare sau greu vandabile, comenzi în curs, abandonate sau
sistate, precum și pentru creanțele și obligațiile incerte sau în litigiu;
e) procesul-verbal privind rezultatele inventarierii;
f) Registrul-inventar (cod 14-1-2), pentru a fi înregistrate rezultatele
inventarierii.
În caz de insuficiență a datelor primite (incomplete, incorect întocmite
etc.) sau de depășire a termenelor contractuale, profesionistul contabil
înștiințează clientul, printr-un raport interimar, asupra acestor deficiențe,
78
făcându-și rezervele necesare privind buna închidere și respectare a
datelor lucrărilor sale de prezentare a situațiilor financiare.
În această etapă a demersului său, profesionistul contabil preia aceste
informații în cadrul înregistrărilor contabile de închidere a exercițiului
financiar.
3.6.2 Colectarea faptelor și a evenimentelor importante
Așa cum s-a arătat la punctul 3.4.2 Efectuarea unor lucrări de control în
timpul exercițiului financiar, au fost făcute anumite constatări privind
controlul regularității și sincerității înregistrărilor contabile,
comunicându-i-se clientului observațiile stabilite, sugerându-i-se totodată
și modalitățile de remediere a deficiențelor remarcate.
La sfârșitul exercițiului este necesar ca aceste constatări și sugestii să fie
însușite sau nu de șeful întreprinderii (clientul profesionistului contabil)
și să se verifice dacă nu există și alte deficiențe, urmând ca profesionistul
contabil să se asigure dacă acestea au fost sau nu corect înregistrate în
conturile închiderii exercițiului financiar.
3.6.3 Efectuarea controlului
Trei tipuri de tehnici pot fi puse în acțiune:
– analiza conținutului conturilor și în mod special a soldurilor lor;
– concordanța anumitor date cu documentele justificative externe sau
interne;
– controlul coerenței și al credibilității.
Analiza conturilor
Analiza conturilor este o tehnică de control care constă în următoarele
lucrări:
– precizarea componenței soldului prin defalcarea acestuia în
elementele lui corect identificabile;
– verificarea corectei totalizări a componentelor soldului;
79
– aprecierea componentelor soldului: data, suma totală, denumirea,
scadența etc.;
– analiza corectei contabilizări a componentelor soldului (înregistrarea
inițială);
– în anumite cazuri, verificarea în totalitate a operațiilor componenței
soldului; de pildă, numărul scadențelor de plată sau de încasare a unor
conturi de creanțe sau obligații.
Concordanța cu documentele justificative
Această tehnică are drept scop asigurarea verificării coerenței diferitelor
elemente ale situațiilor financiare, ale contabilității și ale documentelor
fiscale:
– între ele;
– între ele și informațiile primite de la client.
Concordanța datelor contabile se face atât cu documentele justificative
interne, cât și cu cele externe întreprinderii.
Această tehnică are o forță mai mult sau mai puțin probantă, după cum
este cazul concordanței cu un document justificativ intern (de pildă, statul
de plată) sau cu un document justificativ extern (de pildă, factura
furnizorului).
Când cabinetul asigură înregistrările contabile ale documentelor
justificative, unele dintre aceste verificări de concordanță sunt efectuate
cu ocazia ținerii/înregistrării în registrele contabile.
Această tehnică a concordanței datelor contabile cu documentele
justificative externe va fi necesar de efectuat la sfârșitul exercițiului
financiar pentru următoarele posturi:
Imobilizări = facturi sau acte;
Împrumuturi = contracte, acte și situații de rambursare
(amortizarea lor);
80
Datorii fiscale și sociale = registre fiscale, recapitulații ale statelor
și listelor de plată, reclamații;
Conturi financiare = extrase de cont bancare.
Tehnica concordanței datelor contabile cu documentele justificative
interne permite controlul următoarelor posturi:
CAPITALURI PROPRII = procesul-verbal al Adunării generale,
documentele justificative primite din partea șefului întreprinderii
(administratorului) pentru mișcările afectând contul întreprinzătorului
individual (pentru întreprinderile individuale) sau conturile de capitaluri
ale asociaților (pentru societățile comerciale);
STOCURI ȘI PRODUCȚIE ÎN CURS DE EXECUȚIE = situația
centralizatoare a listelor de inventariere și alte detalii primite din partea
clientului;
PROVIZIOANE PENTRU CREANȚE LITIGIOASE = situația
extraselor de cont confirmate sau procesele-verbale de punctaj pentru
inventarierea creanțelor și motivarea scrisă pentru cauzele deteriorării
creanțelor;
CONTUL DE PROFIT ȘI PIERDERE = situația vânzărilor cu
declarațiile de TVA, situația salariilor plătite cu declarațiile de impozite și
contribuții etc.
Controlul coerentei și credibilității
Cele două tehnici, de analiză a conținutului conturilor și de concordanță a
acestora cu documentele justificative, asigură coerența și credibilitatea
conturilor luate individual, de pildă, coerența și credibilitatea conturilor
terților controlați.
Al doilea nivel de control al coerenței și credibilității trebuie să fie
efectuat asupra situațiilor financiare și asupra declarațiilor fiscale
controlate în mod global.
81
Acest al doilea nivel de control este obiectul examinării critice care se
efectuează la sfârșitul misiunii asupra proiectului de situații financiare și
de declarații fiscale.
3.6.4 Documentarea controalelor efectuate
Pentru efectuarea în bune condiții a acestor controale, profesionistul
contabil se bazează pe:
– Cartea mare în copie, care, dacă are pe lângă codul contabil și un
scurt comentariu, poate fi considerată ca o foaie de lucru;
– un dosar de organizare a controlului (eventual pe suport informatic).
Acesta din urmă este fie structurat pe cicluri de exploatare (trezorerie,
cumpărări, vânzări, stocuri, imobilizări etc.), fie pe conturi sau grupe de
conturi.
Structura pe cicluri are avantajul de a fi:
– logică, pentru colaboratorul profesionistului contabil care controlează
conturile de personal simultan cu conturile de asigurări sociale,
protecție socială și conturile asimilate, precum și cele de decontare cu
bugetul statului;
– utilă, pentru profesionistul contabil atunci când efectuează
supravegherea lucrărilor.
Atunci când dosarul este organizat pe cicluri, fiecare ciclu cuprinde:
– o foaie sintetică ce reamintește, pe de o parte, suporturile de
consultat și natura controalelor de realizat, iar pe de altă parte, permite
colaboratorilor profesionistului contabil să indice concluziile și
propunerile lor. Dacă sistemul informatic permite, fiecare foaie sintetică
poate face să apară soldurile corespunzătoare exercițiului N-1; foile astfel
prezentate sunt un instrument al examinării analitice prealabile
controlului (pe baza soldurilor existente înaintea controlului) și la
sfârșitul misiunii (pe baza soldurilor controlate);
82
– foile de lucru specializate al căror obiectiv este să economisească
timpul colaboratorilor profesionistului contabil, propunând un cadru-tip
pentru anumite controale.
3.6.5 Pregătirea declarațiilor fiscale
Pregătirea declarațiilor fiscale la sfârșitul exercițiului financiar însoțește,
în general, misiunea de ținere a contabilității, dacă s-a prevăzut aceasta în
cuprinsul contractului de prestări de servicii.
Profesionistul contabil veghează la:
– respectarea (sau controlarea respectării de către întreprindere a)
legislației în vigoare;
– îndeplinirea îndatoririlor de consultanță fiscală (alegerea între două
opțiuni etc.).
Aceste operații conduc, în special, la controlul:
– bazei de impozitare în raport cu datele contabile;
– bunei aplicări a reglementărilor legale privind regimul fiscal,
contribuțiile sociale, taxele locale etc.;
– respectării regularității și sincerității contabilității și a termenelor de
plată.
Declarațiile fiscale la sfârșitul exercițiului financiar rezultă din situațiile
financiare (cel mai adesea ca un produs informatizat), fiind completate cu
alte elemente (informații complementare etc.) sau lucrări de conciliere
între contabilitate și fiscalitate.
Colaboratorii profesionistului contabil urmăresc colectarea in formațiilor
în timpul lucrărilor sfârșitului exercițiului financiar.
Declarațiile fiscale, la sfârșitul exercițiului financiar, sunt pregătite în
același timp cu întocmirea situațiilor financiare:
– utilizând informațiile din situațiile financiare pentru a completa
părțile declarațiilor fiscale cuprinzând aceste date;
83
– procedând la stabilirea calculului rezultatului fiscal.
Este asigurat un control al coerenței între:
– elementele declarației fiscale între ele;
– elementele declarației fiscale și datele din situațiile financiare.
Acest control al coerenței formale a corelațiilor lor poate fi foarte bine
informatizat.
84
3.7 ÎNTOCMIREA RAPORTULUI DE MISIUNE
REAMINTIREA NORMELOR NORME GENERALE DE BAZĂ
Norma de raportare
Misiunile profesionistului contabil au ca finalitate un raport scris.
Documentul stabilit este diferit în funcție de tipul de misiune.
Raportul este realizat în scopul de a face cunoscute clientului și, dacă este
cazul, terțelor persoane natura lucrărilor profesionistului contabil și
concluziile emise la sfârșitul lucrărilor sale.
NORMA 13
FINANCIARE
Norma de raportare
Profesionistul contabil declară în raportul său că a îndeplinit diligențele
prevăzute de normele profesionale privind misiunea de ținere a
contabilității, de întocmire și prezentare a situațiilor financiare. De
asemenea, menționează în raportul său că nu s-au evidențiat documente
sau elemente care să pună în discuție sau la îndoială coerența și
credibilitatea lucrărilor contabile efectuate. Situațiile financiare sunt
anexate raportului de misiune.
Atunci când raportul se prezintă cu observație (ori observații),
profesionistul contabil trebuie să expună clar motivele respective.
Profesionistul contabil, pentru redactarea raportului său, se va folosi de
modelele anexate prezentei norme.
NORMA 2130
OBIECTIV
Cu ocazia efectuării misiunii, ansamblul lucrărilor îi permite
profesionistului contabil să elaboreze raportul misiunii, așa cum s-a
angajat prin contractul de prestări de servicii.
85
3.7.1 Condițiile elaborării raportului de misiune
Raportul este întocmit și semnat în ziua terminării lucrărilor misiunii.
Raportul se emite în condițiile arătate de Norma 2130 și mai ales de
comentariile ei.
Pe fiecare pagină a situațiilor financiare se va face de către
profesionistul contabil, sub semnătura proprie, o mențiune care să
amintească natura misiunii încredințate si existența raportului, de
pildă:
Prezentele situații financiare sunt rezultatul misiunii de ținere a
contabilității, fiind însoțite de raportul nostru elaborat în condițiile
normelor profesionale ale CECCAR.
Profesionist contabil………………
Carnet nr. …………………………
Profesionistul contabil formulează o observație sau un refuz privind
coerența și credibilitatea conturilor anuale dacă a constatat anomalii care
nu au putut fi justificate sau explicate. În acest caz, profesionistul
contabil încheie situațiile financiare după deciziile luate de către client,
dar va menționa în raport punctele litigioase.
Dacă elementele constatate privind coerența și credibilitatea situațiilor
financiare au o explicație satisfăcătoare, profesionistul contabil va nota
acest punct forte în dosarul său de lucru, putând astfel elabora un raport
fără observații.
Modelele de rapoarte de misiune privind ținerea contabilității, întocmirea
și prezentarea situațiilor financiare sunt anexate Normei profesionale
2130.
Prezentarea situațiilor financiare, respectiv a concluziilor desprinse din
acestea cu privire la activitățile desfășurate de întreprindere (Nota
anexată la Raport) este de o importanță deosebită atât pentru client, cât și
pentru cabinetul de expertiză contabilă sau de contabilitate.
86
Clienții unui cabinet de expertiză contabilă sunt șefi de întreprinderi fără
cunoștințe punctuale în materie de finanțe, de gestiune sau de
contabilitate. Or, cea mai mare parte a experților contabili elaborează
situațiile financiare și le transmit clienților lor fără vreun comentariu
asupra conturilor acestora.
Redactarea unei analize care să îi permită clientului să înțeleagă situația
economică și financiară a întreprinderii sale este un demers extrem de util
pentru client și de valoros pentru cabinet. Comentariile privind gestiunea
constituie punctul de pornire al unui dialog între expertul contabil și
clientul său și pot constitui o sursă pentru misiuni complementare de
consiliere și asistență.
Comentariile asupra gestiunii trebuie să fie clare, pedagogice și practice;
obiectivul nu este de a face din client un expert în contabilitate, ci de a-l
ajuta să înțeleagă mai bine ce se află în spatele cifrelor, adică realitatea
din întreprinderea sa. Pentru aceasta, expertul contabil trebuie să învețe
să comenteze situația unei întreprinderi prin conturile sale, or s-a dovedit
că nu este atât de ușor.
De obicei, cabinetele profesionale se limitează la elaborarea situațiilor
financiare și a declarațiilor fiscale, fără a efectua o analiză și a prezenta
sfaturi în legătură cu ameliorarea informațiilor financiare care se desprind
din aceste situații financiare.
Pe de o parte, există o așteptare puternică a clienților pentru astfel de
sfaturi și de consiliere. Conducătorul întreprinderii ia permanent decizii
care se traduc, se regăsesc în situațiile financiare ale întreprinderii; cum
ar putea el să ia decizii bune fără informații pertinente? El așteaptă de la
expertul său contabil o interpretare a cifrelor contabile și semnificația
acestor cifre pentru starea de sănătate a afacerilor sale; altfel spus, el
așteaptă o veritabilă analiză și consiliere practică pentru a-l ajuta să
gireze mai bine afacerile sale, să i se spună ce face bine și ce nu face
bine. În aceasta constă o veritabilă valoare adăugată de expert afacerilor
derulate de clientul său.
87
Pe de altă parte, există o bună oportunitate pentru expertul contabil
deoarece el este cel mai bine plasat pentru a vorbi despre întreprindere de
o manieră obiectivă. Dacă elaborarea situațiilor financiare devine
oarecum mecanică, redactarea unui comentariu asupra gestiunii este o
lucrare complexă de analiză care permite „descifrarea" conturilor
clientului și tragerea de învățăminte și prezentarea de explicații clientului
în legătură cu situația întreprinderii sale, respectiv identificarea punctelor
tari și a punctelor slabe.
Deci redactarea și prezentarea unei analize de gestiune a întreprinderii
sunt benefice atât pentru client, care va fi ajutat să gestioneze bine și să ia
cele mai potrivite decizii, cât și pentru cabinet, care perenizează relațiile
cu clientul, care este convins de valoarea adăugată pe care o obține prin
informațiile primite.
Conținutul unui comentariu de gestiune rezultă din obiectivul unei
analize de gestiune: furnizarea de informații conducătorului
întreprinderii-client, care să îl ajute să înțeleagă situația actuală a
întreprinderii sale și să ia cele mai bune decizii. Aceasta presupune
comentarii asupra cifrelor pentru conducătorul întreprinderii, care să îi
permită să înțeleagă situația întreprinderii sale; rezultă deci trei idei:
– Comentarea cifrelor. Datorită informaticii, timpul de elaborare a
diferitelor componente ale situațiilor financiare s-a redus foarte mult,
dar dacă punem în fața clientului aceste situații este ca și cum un
medic care a făcut un diagnostic asupra unui pacient îi predă acestuia
un tablou cu numeroase cifre și coduri din care pacientul nu va
înțelege mare lucru. Aspectul de valoare pentru expertul contabil este
să completeze situațiile financiare cu explicații și comentarii pentru
ca cititorul să înțeleagă perfect situația întreprinderii sale.
– Comentariile se adresează conducătorului întreprinderii, nu unui
specialist în finanțe și contabilitate; ele trebuie să conțină explicații
(definirea termenilor) și comentarii, adică interpretarea datelor.
– Scopul analizei este să îi permită conducătorului întreprinderii să
înțeleagă situația întreprinderii sale; deci trebuie ca analiza și
88
comentariile să intre în sistemul de înțelegere al conducătorului
întreprinderii atât cât este necesar pentru a-l ajuta să ia decizii bune, și
nu pentru a-l învăța contabilitate.
Pentru a redacta un comentariu de gestiune pertinent trebuie să se
respecte unele reguli, și anume:
– să se țină seama de activitățile întreprinderii; modelele economice
diferă în funcție de activitățile desfășurate de întreprindere;
– să se țină seama de limitele contabilității; contabilitatea nu spune
totul despre întreprindere, și aceasta din mai multe motive (dacă ar fi
să amintim doar două: existența a numeroase opțiuni contabile și
unele decizii ale întreprinderii, cu impact asupra prezentării în
situațiile financiare);
– să se aibă în vedere că „prea multe comentarii omoară comentariile".
Comentariile trebuie să scoată în evidență ceea ce prezintă interes
ținând seama de evoluții, posturi foarte radicale etc. Nu toate datele
trebuie explicate la fel, deoarece conducătorul întreprinderii nu va
putea distinge informațiile importante;
– comentariile trebuie să se prezinte în timp rezonabil, pentru a face
posibilă cunoașterea cât mai rapidă de către conducătorul
întreprinderii.
89
ANEXE
90
ANEXE
 Program de lucru indicativ privind controlul regularității și
sincerității informațiilor.................................................................
 Controale specifice aplicabile întreprinderilor care își efectuează
direct înregistrările contabile.........................................................
 Notă privind analiza activităților întreprinderii pe baza situațiilor
financiare (anexă la Raportul de misiune).....................................
Descrierea suporturilor operaționale care alcătuiesc dosarele permanent și
anual......................................................................................................
91
■ PROGRAM DE LUCRU INDICATIV PRIVIND CONTROLUL
REGULARITĂȚII ȘI SINCERITĂȚII INFORMAȚIILOR
Misiunea de ținere a contabilității, întocmirea și prezentarea situațiilor
financiare are ca obiectiv informarea utilizatorilor asupra coerenței și
credibilității conturilor; este o misiune în care profesionistul contabil
aduce competența și tehnicitatea sa și pune în acțiune raționamentul său
profesional asupra documentelor justificative primite din partea
întreprinderii.
Definită ca o dorință de a optimiza raportul calitatea conturilor / costul
prestației contabile, misiunea de ținere a contabilității, întocmirea și
prezentarea situațiilor financiare se realizează:
 printr-un control global al credibilității care înlătură alte verificări;
 prin tehnici cunoscute care elimină procedurile controlului realității
operațiilor (a observării fizice sau a confirmării directe);
 prin tehnici proprii care evită cunoașterea operațiilor întreprinderii
printr-un studiu/test al procedurilor controlului intern.
Ținând seama de cele arătate mai înainte, se propune un program de
lucru indicativ.
S A. REGULARITATEA ȘI SINCERITATEA CONTABILITĂȚII
1. Verificarea conturilor de regularizare și asimilate dacă sunt soldate.
2. Controlul prin sondaj al regularității înregistrărilor contabile (dacă
înregistrările contabile nu sunt făcute de cabinet).
3. Teste asupra softurilor contabile (eventual actualizarea lor).
4. Controlul ținerii registrelor legale.
5. La sfârșitul exercițiului financiar, controlul operațiilor de închidere.
6. Compararea și verificarea corelațiilor dintre Cartea mare / balanțele
de verificare / soldurile jurnalelor (contabilitatea generală /
contabilitatea auxiliară / contabilitatea de gestiune).
92
S B. CICLUL TREZORERIE/FINANȚARE
BĂNCI
1. Verificarea conturilor de viramente interne dacă sunt soldate.
2. Verificarea conturilor bancare cu extrasele de cont bancare (situația
comparativă).
3. Verificarea închiderii operațiilor de vânzare/cumpărare a valorilor
mobiliare.
4. Compararea și verificarea corelațiilor conturilor de dobânzi cu
extrasele de cont bancare ale ultimului trimestru.
5. Verificarea documentelor justificative și obținerea explicațiilor
pentru diferențele rezultate din compararea sumelor din extrasele de
cont bancare și din înregistrările contabile, cu o vechime mai mare de
o lună.
CASA
6. Recomandarea păstrării în mod ordonat în arhiva întreprinderii a
benzilor caselor de marcat electronice fiscale.
7. Verificarea prin sondaj a soldului din registrul de casă /
contabilitate (identificarea soldului creditor sau peste plafonul
zilnic în vigoare).
VALORI MOBILIARE DE PLASAMENT
8. Compararea înregistrărilor cu documentele justificative.
9. Analiza fiscală a operațiilor.
ÎMPRUMUTURI
10. Compararea soldului cu condițiile de rambursare, conform
contractului.
11. Verificarea garanțiilor acordate odată cu contractul.
93
12. Compararea dobânzilor cu condițiile contractului și determinarea
dobânzii aferente perioadei cuprinse între data ultimei plăți de
dobânzi și data închiderii conturilor.
S C. CICLUL CUMPĂRĂRI/FURNIZORI
1. Verificarea prin sondaj a documentelor justificative.
2. Compararea soldurilor conturilor de cheltuieli cu materii prime,
materiale și mărfuri (grupate) cu aceleași solduri ale anului
precedent.
3. Compararea facturilor „furnizori cu facturi nesosite" cu facturile
primite în exercițiul următor.
4. Verificarea coerenței creditului primit de la furnizori.
5. Selectarea prin sondaj/eșantion a conturilor furnizorilor înainte de a
fi verificate.
6. Pentru conturile selecționate se vor cere explicații privind termenele
de plată depășite/restante sau pentru toate anomaliile aparente; se va
verifica modul de regularizare în exercițiul următor.
7. Motivarea cauzelor existenței tuturor soldurilor debitoare ale
furnizorilor și a tuturor soldurilor vechi.
8. Compararea listei datoriilor cu operațiile de trezorerie din
primele luni ale exercițiului următor și cu facturile primite în
cursul primelor luni ale exercițiului următor.
S D. CICLUL CHELTUIELI CU LUCRĂRI ȘI SERVICII
EXECUTATE DE TERȚI
1. Compararea cu datele exercițiului precedent.
2. Pentru sumele importante, obținerea justificării necesității și
compararea, prin sondaj, cu documentele justificative.
3. Compararea cu contractul °i cu scadențarul a cheltuielilor privind
leasingul, închirierile, asigurările.
94
4. Compararea prin sondaj a documentelor justificative cu
conturile: cheltuieli privind obiectele de inventar (cu respectarea
limitei de încadrare reglementate), cheltuieli cu lucrările și
serviciile executate de terți, cheltuieli cu alte servicii executate de
terți.
S E. CICLUL VÂNZĂRI/CLIENȚI
1. Verificarea prin sondaj cu documentele justificative.
2. Compararea soldurilor conturilor de venituri cu cele ale exercițiului
precedent.
3. Verificarea facturilor de întocmit cu facturile exercițiului următor.
4. Compararea creanțelor incerte și în litigiu cu situația pregătită de
client și cu situația exercițiului precedent.
5. Determinarea procentului mediu de depreciere a creanțelor incerte și
în litigiu comparativ cu exercițiul precedent.
6. Verificarea coerenței creditului acordat clienților.
7. Selectarea prin sondaj a conturilor clienți înainte de a fi verificate.
8. Privitor la conturile selecționate, se vor obține explicații asupra
termenelor anormale/depășite de încasare, precum și pentru toate
anomaliile aparente; se vor verifica modalitățile de
regularizare/încasare în exercițiul următor.
9. Obținerea motivărilor privind componența tuturor soldurilor
creditoare și a tuturor soldurilor vechi/restante având vechimi de
peste 30 de zile.
10. Compararea listei creanțelor cu operațiile de trezorerie din primele
luni ale exercițiului următor și cu facturile emise în cursul primelor
luni ale exercițiului următor.
S F. CICLUL STOCURI ȘI PRODUCȚIE ÎN CURS DE
EXECUȚIE
95
1. Obținerea din partea clientului a unei situații recapitulative semnate,
în cazul când nu există o asemenea situație în dosarul de inventariere
primit conform clauzelor contractuale.
MĂRFURI – MATERII PRIME – PRODUSE FINITE
2. Interviu cu șeful întreprinderii / administratorul asupra metodelor de
evaluare și de depreciere și permanenței aplicării acestora.
Aprecierea metodelor practicate.
3. Calcularea rotației stocurilor.
LUCRĂRI ÎN CURS
4. Interviu cu șeful întreprinderii / administratorul asupra metodei de
evaluare și permanenței aplicării acesteia. Aprecierea metodei
practicate.
5. Controlul asupra coerenței acestei evaluări.
6. Compararea sumei totale a producției în curs de execuție cu
facturarea din prima lună a exercițiului următor.
S G. CICLUL IMOBILIZĂRI
IMOBILIZĂRI CORPORALE ȘI NECORPORALE
1. Compararea cu facturile și documentele de achiziție.
2. Aprecierea duratelor de utilizare și verificarea amortismentelor.
3. Verificarea, evaluarea și modalitatea fiscală (TVA etc.) privind
investițiile în curs efectuate în regie proprie sau în antrepriză.
IMOBILIZĂRI FINANCIARE
4. Împrumuturi; analiza și justificarea mișcărilor; punerea la zi a
dosarului permanent.
5. Depozite și cauțiuni; analiza și justificarea mișcărilor; punerea la zi a
96
6. Alte imobilizări financiare:
6.1 Compararea cu extrasele de cont bancare;
6.2 Verificarea globală a deprecierilor;
6.3 Determinarea și explicarea variațiilor.
CESIUNI DE IMOBILIZĂRI
7. Calculul și analiza plus și minusvalorii de cesiune și verificarea
impozitării.
S H. CICLUL PERSONAL
1. Compararea rubricilor N/N-1 ale cheltuielilor cu personalul.
2. Compararea cheltuielilor cu personalul cu statele de plată și cu
declarațiile de contribuții sociale.
3. Verificarea concordanței remunerării administratorilor și directorilor
cu deciziile AGO sau CA.
4. Asigurările sociale, protecția socială și conturi asimilate: verificarea
componenței tuturor soldurilor și a vechimii lor; compararea cu
declarația ultimei luni sau a ultimului trimestru.
5. Obținerea explicațiilor asupra întârzierii la plată și evaluarea
penalităților de întârziere.
6. Calculul global sau detaliat al concediilor de odihnă neefectuate
aferente exercițiului încheiat.
7. Verificarea procentelor globale privind salariile sociale.
8. Verificarea declarațiilor numai în caz de anomalii aparente.
S I. DECONTĂRI CU BUGETUL STATULUI
1. Verificarea procentelor de TVA aplicate de întreprindere și a
modalităților de recuperare a TVA.
2. Compararea cifrei de afaceri cu deconturile de TVA.
97
3. Controlul global al TVA de recuperat.
4. Justificarea tuturor soldurilor (componența și vechimea lor).
5. Compararea cu documentele justificative pentru: impozite și taxe
locale, taxe profesionale etc.
6. Controlul impozitului pe profit cu declarațiile aferente.
7. Întocmirea situației avantajelor în natură plecând de la informațiile
comunicate de client și aprecierea coerenței.
8. Determinarea rezultatului fiscal.
9. Calculul impozitului pe profit.
10. Controlul întocmirii declarațiilor fiscale.
S J. CAPITALURI ȘI PROVIZIOANE
CAPITALURI PROPRII
1. Verificarea distribuirii rezultatului cu procesul-verbal al adunării
generale și conformitatea cu statutul și dispozițiile legale.
Actualizarea dosarului permanent.
2. Verificarea totalului capitalurilor proprii în raport cu ½ din capitalul
social.
CONTUL ÎNTREPRINZĂTORULUI INDIVIDUAL
3. Obținerea acordului clientului asupra poziției sale față de contul
său.
4. Aprecierea globală asupra cheltuielilor.
5. Reintegrarea eventuală a cheltuielilor financiare în cazul contului
întreprinzătorului individual debitor.
SUBVENȚII
6. Verificarea condițiilor de atribuire și a modalității de afectare a
rezultatului.
98
PROVIZIOANE REGLEMENTATE
7. Analiza oportunității constituirii provizioanelor și, dacă este cazul,
verificarea constituirii și reintegrării lor în rezultat.
PROVIZIOANE PENTRU RISCURI ȘI CHELTUIELI
8. Verificarea detaliată a dosarelor de litigii și procese.
9. Aprecierea cu clientul a riscurilor reale și a oportunității constituirii
de provizioane.
10. Tabloul variațiilor.
11. Aprecierea deductibilității provizioanelor.
ASOCIAȚI CONTURI CURENTE
12. Obținerea acordului asociatului asupra contului său.
13. Analiza mișcărilor.
14. Calculul dobânzilor.
15. Aprecierea deductibilității dobânzilor.
S K. ALTE CONTURI (46, 481, 67, 77, ...)
1. Verificarea operațiilor înregistrate în conturile de bilanț (46, 481 ...)
și analizarea soldurilor.
2. Analiza operațiilor excepționale care nu au fost înregistrate.
3. Verificarea corectei evaluări și înregistrări a operațiilor în conturile
67, 77.
4. Analiza evenimentelor posterioare închiderii exercițiului financiar.
S L. EXAMINAREA CRITICĂ
1. Verificarea evoluțiilor normale ale diferitelor posturi ale bilanțului și
ale contului de rezultat și analiza formării rezultatului.
99
2. Compararea cu exercițiul precedent a ratelor semnificative (marja
comercială, cheltuielile financiare, rotația stocurilor, creditul clienți
și furnizori etc.).
3. Verificarea coerenței lor cu condițiile de exploatare ale întreprinderii,
eventual cu statisticile disponibile ale sectorului de activitate și/sau
dosarele întreprinderilor din același sector de activitate aflate în
relații contractuale cu cabinetul.
4. Analiza explicațiilor.
5. Analiza OD (operațiilor diverse) ale întreprinderii.
6. Interviuri cu clientul.
S M. ANEXE
1. Se vor inventaria informațiile semnificative de inclus în anexe.
100
■ CONTROALE SPECIFICE APLICABILE
ÎNTREPRINDERILOR CARE ÎȘI EFECTUEAZĂ DIRECT
ÎNREGISTRĂRILE CONTABILE
S A. REGULARITATEA ȘI SINCERITATEA
ÎNREGISTRĂRILOR
1. Controale prin sondaj privind regularitatea înregistrărilor contabile.
2. Teste asupra softurilor contabile ale clientului (și eventuala lor
actualizare).
S C. CICLUL CUMPĂRĂRI/FURNIZORI
1. Verificarea prin sondaj a înregistrărilor cu documentele justificative.
2. Selectarea prin sondaj/eșantion a conturilor furnizorilor înainte de a
le verifica.
3. Asupra conturilor selecționate se vor cere explicații privind
termenele de plată depășite/restante sau pentru toate anomaliile
aparente; se va verifica modul de regularizare în exercițiul următor.
4. Motivarea tuturor soldurilor debitoare ale furnizorilor.
S D. CICLUL CHELTUIELI CU LUCRĂRI ȘI SERVICII
EXECUTATE DE TERȚI
1. Pentru sumele importante, obținerea justificării necesității și
compararea, prin sondaj, cu documentele justificative.
2. Compararea prin sondaj a cheltuielilor cu documentele justificative
pentru conturile de: cheltuieli privind obiectele de inventar (cu
respectarea limitei de încadrare reglementate); cheltuieli cu lucrările
și serviciile executate de terți; cheltuieli cu alte servicii executate de
terți.
S E. CICLUL VÂNZĂRI/CLIENȚI
1. Verificarea prin sondaj a înregistrărilor cu documentele justificative.
101
2. Selectarea prin sondaj/eșantion a conturilor clienților înainte de a le
verifica.
3. Asupra conturilor selectate se vor obține explicații privind termenele
de încasare întârziate, precum și pentru toate anomaliile aparente; se
vor verifica modalitățile de regularizare/încasare în exercițiul
următor.
4. Motivarea tuturor soldurilor creditoare și vechi.
S G. CICLUL IMOBILIZĂRI
1. Compararea înregistrărilor cu facturile sau cu alte documente
justificative de achiziție.
102
■ NOTĂ PRIVIND ANALIZA ACTIVITĂȚILOR
ÎNTREPRINDERII PE BAZA SITUAȚIILOR FINANCIARE
(anexă la Raportul de misiune)
A. Analiza activității și a performanței
1. Concepte
În analiza financiară a unei întreprinderi, cunoașterea sectorului de
activitate și a poziției concurențiale a întreprinderii este determinantă
pentru înțelegerea situațiilor financiare. Se disting trei naturi principale
de activități: comerț, producție și prestări de servicii.
Cifra de afaceri și producția constituie indicatorii principali de activitate
ai unei întreprinderi.
Performanța este o noțiune generică legată de rezultatele activității
întreprinderii; o întreprindere este cu atât mai performantă cu cât este mai
capabilă să degaje beneficii.
Rentabilitatea unei întreprinderi se referă la aptitudinea acesteia de a
crește capitalurile investite; ea se măsoară punând în relație rezultatele
obținute (valoarea adăugată, excedentul brut de exploatare sau rezultatul
net etc.) cu mijloacele investite (active, capitaluri proprii etc.).
Exemplu de ratio de rentabilitate economică: EBE (excedentul brut de
exploatare) / Capitalurile investite în exploatare.
Exemplu de ratio de rentabilitate financiară: Rezultatul net / Capitalurile
proprii.
Rentabilitatea constituie preocuparea principală a acționarului, care
dorește să știe cât îi va aduce plasamentul făcut într-o afacere.
Rentabilitatea este însă deseori confundată cu profitabilitatea; analiza
profitabilității constă în a raporta rezultatele la volumul afacerilor
realizate, pe când analiza rentabilității se referă la mijloacele utilizate
(consumate) pentru obținerea acestor rezultate.
103
Exemplu de ratio de profitabilitate economică (fără a ține seama de
politica financiară și fiscală): EBE (excedentul brut de exploatare) / Cifra
de afaceri.
Exemplu de ratio de profitabilitate financiară (ținând seama de politica
financiară și fiscală): Rezultatul net / Cifra de afaceri.
Documentul contabil care permite analiza activității și a performanței
unei întreprinderi este Contul de profit și pierdere (contul de rezultate),
cu ajutorul căruia se apreciază evoluția performanței economice a
întreprinderii și performanța întreprinderii în cadrul sectorului de
activitate. O întreprindere poate să pară performantă, dar față de
concurenții din sectorul de activitate să pară mai puțin performantă.
Contul de profit și pierdere este documentul de sinteză care recapitulează
veniturile și cheltuielile unui exercițiu, făcând abstracție de datele de
încasare a veniturilor și de datele de plată a cheltuielilor; el cuprinde
veniturile și cheltuielile grupate pe categorii (activitatea de exploatare,
activitatea financiară și activitatea extraordinară) și soldul veniturilor și
cheltuielilor, care poate fi beneficiu sau pierdere (rezultatul exploatării,
rezultatul financiar și rezultatul extraordinar).
Diferența dintre veniturile din exploatare și cheltuielile de exploatare
reprezintă rezultatul exploatării, un rezultat intermediar care reflectă
performanța întreprinderii în domeniul său de activitate, făcând abstracție
de aspectele financiare (plasamente sau îndatorări) și extraordinare (ca,
de exemplu, vânzarea de active).
Diferența dintre veniturile financiare și cheltuielile financiare reprezintă
rezultatul financiar, un rezultat intermediar care reflectă rentabilitatea
operațiilor financiare (plasamente, împrumuturi, operațiuni în devize
etc.).
Diferența dintre veniturile extraordinare și cheltuielile extraordinare
reprezintă rezultatul extraordinar, un rezultat intermediar care se referă la
elemente nelegate de activitatea de exploatare sau de activitatea
financiară (elemente neobișnuite și nerepetitive).
104
2. Analiza întreprinderii pe baza soldurilor intermediare de gestiune
(SIG)
SIG se bazează pe o serie de indicatori în cascadă care explică formarea
rezultatului întreprinderii.
Un tablou simplificat al soldurilor intermediare de gestiune se poate
prezenta la nivelul unui exercițiu financiar astfel:
Cifra de afaceri
– Consumurile intermediare
= Marja brută
– Alte consumuri intermediare
= Valoarea adăugată
– Cheltuieli cu personalul și protecția socială
– Impozite și taxe
– Dobânzile plătite
= Excedentul brut de exploatare
– Amortizări
= Excedentul net de exploatare
– Impozitul pe profit
= Rezultatul net
Analiza pe baza SIG propune cunoașterea modului de determinare a
diferiților indicatori (inclusiv retratările necesare ale diferitelor posturi),
precum și înțelegerea semnificației lor economice.
Soldurile intermediare de gestiune au sens într-o perspectivă comparativă
în timp (3-5 ani) și în spațiu (în raport cu alte întreprinderi din același
sector de activitate).
105
Cu ajutorul lor se măsoară evoluția indicatorilor de performanță ai
întreprinderii și se cunoaște poziția întreprinderii în piața din care face
parte.
2.1. Cifra de afaceri
Cifra de afaceri reprezintă volumul afacerilor realizate de întreprindere
cu terții în cadrul unei activități normale și curente. Cifra de afaceri se
compune din vânzările de mărfuri și producția vândută.
Retratări: Subvențiile de exploatare trebuie reclasate ca cifră de afaceri
atunci când pot fi asimilate unui complement de preț de vânzare.
Analiza activității întreprinderii pe baza cifrei de afaceri trebuie să pună
în evidență:
– evoluția cifrei de afaceri în valori absolute și în valori relative pe mai
mulți ani care reflectă tendința nivelului de activitate (ameliorare sau
degradare); dacă rata inflației nu este semnificativă se utilizează
datele curente. Evoluția indicatorului se compară cu cea a sectorului
de activitate;
– structura cifrei de afaceri pe tipuri de activități: vânzări de mărfuri,
producție vândută, servicii prestate;
– analiza cifrei de afaceri pe produs: această analiză, care presupune
existența unei contabilități analitice, permite aprecierea caracterului
mono sau multiprodus și a calității portofoliului;
– analiza celor doi factori care au influențat evoluția cifrei de afaceri:
cantitățile vândute și influența variațiilor de preț (măsurarea
influențelor);
– analiza cifrei de afaceri pe client poate scoate în evidență gradul de
dependență și implicit riscul ca un număr redus de clienți să dețină o
parte semnificativă din cifra de afaceri a întreprinderii;
– analiza exporturilor pe țări sau grupe de țări.
106
Interpretarea analizei trebuie să țină seama de cunoașterea activității
economice în general (perioadă de creștere sau recesiune, stabilitate,
inflație), a sectorului de activitate al întreprinderii (conjunctură, structura
concurențială) și a strategiilor întreprinderii (diversificare sau
specializare, dezvoltarea exporturilor etc.).
Interpretarea poate fi hazardantă sau eronată, ca, de exemplu:
● Creșterea cifrei de afaceri este un semn de dinamism, dar poate fi
nefastă dacă nu este gestionată corespunzător; de exemplu, creșterea
cifrei de afaceri prin reducerea prețurilor va conduce la diminuarea
marjei.
● Stabilitatea cifrei de afaceri poate reflecta voința conducerii
întreprinderii de a nu depăși o talie anume, din diferite rațiuni
economice.
● O scădere a cifrei de afaceri poate rezulta dintr-o reducere a
prețurilor și a tarifelor sau dintr-o alegere a întreprinderii de a se
separa de unii clienți sau de unele activități nerentabile.
Sinteza analizei activității trebuie să permită evaluarea dinamismului
întreprinderii în raport cu sectorul său de activitate: întreprindere prea
puțin dinamică într-un sector în creștere, întreprindere rezistentă într-un
sector în declin, întreprindere dinamică într-un sector în expansiune etc.
2.2. Marja comercială
Marja comercială reprezintă diferența dintre volumul mărfurilor vândute
și costul de cumpărare al acelorași mărfuri, și privește întreprinderile care
au ca obiect de activitate comerțul.
Marja comercială = Vânzările de mărfuri – Costul de cumpărare al

mărfurilor vândute
Costul de cumpărare al mărfurilor vândute se determină cu ajutorul

ecuației stocurilor: Stoc inițial + Intrări – Stoc final = Costul de
cumpărare al mărfurilor vândute.
107
Retratări: Dacă întreprinderea contabilizează în cheltuieli costurile
accesorii mărfurilor cumpărate, trebuie extrase acele cheltuieli aferente
stocului pentru a influența costul mărfurilor vândute.
Analiza marjei comerciale constă în:
– stabilirea în sumă absolută și variația acesteia de la o perioadă la alta;
– stabilirea în valori relative (Marja comercială / Vânzările de mărfuri
x 100) și variația acesteia de la o perioadă la alta;
– compararea ratei marjei comerciale a întreprinderii cu cea a
sectorului din care face parte.
Interpretare:
● Creșterea ratei de marje este în general un indicator favorabil; dacă
însă creșterea este inferioară celei înregistrate de concurență, ea se
poate dovedi fragilă în timp.
● Diminuarea ratei de marje poate avea mai multe explicații: o
problemă comercială (întreprinderea nu reușește să mențină rata de
marje din cauza concurenței importante din sector), o problemă
strategică (întreprinderea a redus prețurile pentru a atrage noi clienți)
sau o problemă de aprovizionare (întreprinderea trebuie să facă față
unor creșteri de prețuri din partea furnizorilor săi care nu pot fi
repartizate direct și integral asupra clienților săi).
2.3. Valoarea adăugată
Valoarea adăugată este un indicator care exprimă bogăția creată de
întreprindere prin activitățile desfășurate într-un exercițiu.
Valoarea adăugată = Producția exercițiului + Marja comercială –

Consumurile externe ale exercițiului
Consumurile externe ale exercițiului reprezintă materiile prime,

materialele, combustibilii, piesele de schimb, obiectele de inventar
consumate, precum și utilitățile, subcontractările și alte servicii și
cheltuieli externe.
108
Retratări:
– Când întreprinderea recurge la personal exterior sau la subcontractări,
trebuie clarificat dacă astfel de cheltuieli au fost contabilizate la
cheltuielile externe sau la cheltuielile cu personalul.
– Subvențiile de exploatare trebuie clasificate ca element al cifrei dacă
sunt asimilate unui complement al prețului de vânzare.
– Transferurile de cheltuieli de exploatare trebuie analizate pentru
corecta clasare a acestora în soldurile intermediare de gestiune.
Analiza valorii adăugate se realizează pe 3-5 ani pentru a izola
elementele conjuncturale și a desprinde tendințele. Analiza se face prin
compararea cu evoluția cifrei de afaceri și a producției; dacă variația
valorii adăugate nu este coerentă cu cea a indicatorilor de activitate (cifra
de afaceri, producția), analiza trebuie aprofundată în ce privește modul de
determinare a valorii adăugate.
Rata valorii adăugate = Valoarea adăugată / Cifra de afaceri
Pentru a determina cine beneficiază de bogăția creată de întreprindere,

analiza se completează cu următorii indicatori:
– (Cheltuielile cu personalul + Participarea salariaților la profit) /
Valoarea adăugată;
– Impozitele și taxele (inclusiv impozitul pe profit) / Valoarea
adăugată;
– Cheltuielile financiare / Valoarea adăugată;
– Rezultatul net / Valoarea adăugată.
Interpretare:
● Interpretarea se face la nivelul întreprinderii și prin comparație cu
sectorul de activitate.
● Evoluția ratei valorii adăugate reflectă un câștig sau o pierdere de
productivitate și este un indicator-cheie al calității gestiunii care
109
poate fi explicat printr-o bună gestiune a cumpărărilor și a
cheltuielilor externe, care se reflectă într-o creștere a ratei valorii
adăugate, sau, printr-un derapaj al costurilor de aprovizionare sau al
unor cheltuieli generale (chirii, publicitate etc.), care se reflectă într-o
deteriorare a ratei valorii adăugate.
● Prin compararea cu informațiile sectorului de activitate se poate
constata o gestiune riguroasă a întreprinderii (rata valorii adăugate
superioară celei a sectorului) sau o forțare a dezvoltării în
detrimentul marjei de exploatare.
2.4. Excedentul brut de exploatare (EBE)
Excedentul brut de exploatare (sau insuficiența brută de exploatare) este
un indicator care măsoară performanța economică a întreprinderii,
abstracție făcând de politica sa financiară, fiscală, de investiție și de
distribuire.
EBE = Valoarea adăugată + Subvențiile de exploatare – Cheltuielile cu

personalul – Impozitele și taxele
Retratări: Pentru determinarea EBE ne asigurăm că au fost efectuate

retratările necesare cu ocazia determinării cifrei de afaceri (cele legate de
personalul exterior, subcontractare, subvențiile de exploatare, transferul
de cheltuieli). De asemenea, participarea salariaților la profit, economic,
reprezintă cheltuieli de personal pentru determinarea EBE.
Analiza EBE (în contabilitatea anglo-saxonă, EBITDA):
Analiza EBE permite determinarea capacității întreprinderii de a degaja
un rezultat brut înaintea unor cheltuieli calculate, precum amortizări,
deprecieri și provizioane.
Analiza trebuie făcută pe 3-5 ani pentru a izola elementele conjuncturale
și a degaja tendințele, și se face în raport cu analiza cifrei de afaceri, a
producției și a valorii adăugate pentru a scoate în evidență similitudinile
sau disparitățile; în cazul unor incoerențe se aprofundează analiza asupra
cheltuielilor de personal, putând concluziona că o gestiune defectuoasă a
personalului a condus la degradarea EBE.
110
Rata marjei brute de exploatare se determină ca raport între EBE și cifra
de afaceri, și semnifică:
– sănătatea economică a întreprinderii; rata negativă pune în discuție
perenitatea întreprinderii;
– această rată trebuie să fie suficientă pentru a putea permite finanțarea
politicii de investiții (amortizări), remunerarea furnizorilor de
capitaluri (dividende și cheltuieli financiare) și depășirea unor fapte
neprevăzute (provizioane, deprecieri, elemente excepționale);
– analiza se face comparativ cu rata sectorului de activitate: o rată de
marjă brută superioară celei pe sector exprimă o gestiune eficace a
mijloacelor de exploatare, iar o rată inferioară exprimă fragilitatea
întreprinderii în piață.
2.5. Rezultatul de exploatare (Excedentul net de exploatare (ENE))
Este indicatorul care măsoară performanța întreprinderii asupra activității
de exploatare fără luarea în considerare a elementelor cu caracter
financiar sau extraordinar (excepțional).
ENE = EBE + Preluările asupra cheltuielilor și transferurile de cheltuieli

+ Alte venituri – Dotările la amortismente, deprecieri și provizioane –
Alte cheltuieli
sau
ENE = Veniturile din exploatare – Cheltuielile de exploatare
Retratări: Nu sunt necesare retratări deosebite; trebuie efectuată o analiză

a clasării unor operațiuni la operațiuni excepționale, și nu la operațiuni de
exploatare; de exemplu, unele creanțe incerte, deprecieri ale unor
elemente de activ, provizioane pentru litigii, amortizări ale unor active
înregistrate la operațiuni din exploatare în loc de operațiuni excepționale
sau invers.
Analiza rezultatului din exploatare trebuie efectuată pe 3-5 ani pentru a
izola elementele conjuncturale și a degaja tendințele, și se face în sume
111
absolute și în mărimi relative prin raportarea la cifra de afaceri. Dacă rata
de creștere a acestui indicator este superioară ratei de creștere a cifrei de
afaceri, se reține o bună gestiune; în caz invers, o deteriorare a gestiunii
întreprinderii.
Interpretare: ENE este un indicator de performanță economică al
întreprinderii, făcând abstracție de politicile sale financiare; el nu poate fi
negativ decât în mod excepțional, altfel fiind compromisă continuitatea
activității întreprinderii. Interpretarea evoluției ENE se face în raport cu
evoluția EBE:
● Falimentul sau incapacitatea de plată a unor clienți poate conduce la
deteriorarea rezultatului din exploatare prin constatarea unor
deprecieri; invers, reluarea unor deprecieri de creanțe, neutilizate, va
conduce la creșterea rezultatului de exploatare.
● O evoluție nefavorabilă a prețurilor de vânzare va conduce la
constatarea unor deprecieri a stocurilor de la finele exercițiului și
deci la deteriorarea rezultatului net; invers, reluarea unor deprecieri a
stocurilor ca urmare a revenirii prețurilor pe piață va conduce la
ameliorarea rezultatului din exploatare.
● O politică de investiții (de reînnoire și de dezvoltare) va avea un
impact asupra rezultatului din exploatare prin creșterea cheltuielilor
cu amortizarea.
2.6. Rezultatul financiar
Rezultatul financiar este un indicator care exprimă rentabilitatea
operațiunilor financiare (plasamente financiare, împrumuturi, credite
acordate, operațiuni în devize etc.).
Rezultatul financiar = Veniturile financiare – Cheltuielile financiare
Retratări: Plusvaloarea latentă asupra titlurilor de plasament nu este

înregistrată în contabilitate; se cuvine ca pentru stabilirea unei veritabile
performanțe financiare a întreprinderii să fie adăugată rezultatului
financiar degajat din contabilitate.
112
Analiza rezultatului financiar constă în stabilirea influenței diverselor
venituri și cheltuieli financiare și permite cunoașterea ponderii îndatorării
prin calculul indicatorului Cheltuieli cu dobânzile / Cifra de afaceri, care
nu poate depăși 2% pentru o întreprindere cu o structură de finanțare
echilibrată.
Interpretare: Variația rezultatului financiar de la o perioadă la alta se
poate explica prin variațiile pieței financiare, fluctuațiile de curs valutar,
politicile de distribuire ale filialelor, politica de îndatorare a firmei etc.
Creșterea cheltuielilor cu dobânzile poate avea originea într-un exces de
îndatorare pentru a suplini insuficiența fondurilor proprii, într-o
îndatorare puternică pentru a suplini o performanță redusă în activitatea
de exploatare.
Dacă întreprinderea este în dificultate, se va ține seama de evoluția
rezultatului financiar comparativ cu evoluția EBE sau ENE.
2.7. Rezultatul curent
Rezultatul curent este un indicator care măsoară performanța economică
și financiară a întreprinderii, abstracție făcând de rezultatul extraordinar
(excepțional) și de impozitul pe beneficii, și exprimă îmbogățirea sau
sărăcirea întreprinderii înainte de luarea în considerare a impozitului pe
profit și a rezultatului excepțional.
Analiza rezultatului curent: Rezultatul curent determinat pentru mai
multe perioade permite degajarea tendințelor. Este indicatorul de bază
pentru elaborarea bugetelor previzionale și a planurilor de afaceri.
Comparat cu rezultatul exploatării, scoate în evidență eficacitatea politicii
financiare a întreprinderii.
2.8. Rezultatul excepțional (extraordinar)
Rezultatul excepțional este rezultatul unor activități și elemente
neobișnuite și nerepetitive.
Rezultatul excepțional = Veniturile excepționale – Cheltuielile

excepționale
113
Retratări: Trebuie să ne asigurăm de caracterul cu adevărat excepțional al
veniturilor și mai ales al cheltuielilor.
Analiza rezultatului excepțional presupune trei mari categorii de
operațiuni:
– operațiuni de gestiune: amenzi, penalități, donații, abandonuri de
creanțe, degrevări fiscale etc.;
– operațiuni de capital: cedări de active;
– amortizări, deprecieri și provizioane cu caracter excepțional.
Se măsoară impactul rezultatului excepțional asupra formării rezultatului
net.
Interpretare: Fiind un rezultat excepțional, nu poate fi analizat în
comparație cu alți indicatori.
2.9. Rezultatul net
Rezultatul net, numit în mod curent rezultatul exercițiului, reprezintă:
– diferența dintre veniturile totale și cheltuielile totale;
– diferența dintre capitalurile proprii de la sfârșitul perioadei și
capitalurile proprii de la începutul perioadei.
Rezultatul net = Rezultatul curent + Rezultatul excepțional – Impozitul

pe profit – Participarea salariaților la profit
Analiza rezultatului net: Rezultatul net exprimă crearea de bogăție sau

pauperizarea întreprinderii într-o perioadă dată.
Rezultatul net se folosește pentru calculul indicatorilor:
– Rentabilitatea financiară = Rezultatul net / Capitalurile proprii;
– Profitabilitatea financiară = Rezultatul net / Cifra de afaceri.
B. Analiza echilibrului financiar și a fluxurilor
1. Concepte
114
 Patrimoniul întreprinderii reprezintă ansamblul bunurilor și
drepturilor, pe de o parte, și al datoriilor și obligațiilor, pe de altă parte;
juridic, este strâns legat de proprietate.
În practică, noțiunea de patrimoniu a evoluat; este vorba despre o
definiție contabilă în care criteriul juridic de proprietate nu mai este
esențial: este vorba despre „patrimoniul economic" sau „patrimoniul
contabil" sau „poziția financiară" a întreprinderii.
 Riscul financiar al unei întreprinderi este de două naturi:
– riscul de nelichiditate, concretizat prin dificultăți de a face față
datoriilor pe termen scurt (personal, stat, bănci, furnizori etc.), care se
datorează deseori unei structuri financiare neadaptate;
– riscul de insolvabilitate, mult mai grav, care pune în discuție
perenitatea întreprinderii, caracterizat prin active insuficiente pentru a
face față datoriilor, încetarea plăților și în final depunerea bilanțului.
 Fluxurile întreprinderii sunt fluxuri externe (între întreprindere și
terți) și fluxuri interne (dotările la amortismente). Fluxurile pot fi de
asemenea fluxuri reale (fizice): mărfuri, muncă, imobilizări, creanțe etc.,
și fluxuri financiare (monetare), care se referă la circulația banilor sub
diferite forme (numerar, bănci etc.). Analiza fluxurilor permite răspunsul
la două întrebări fundamentale: de unde vin banii și unde se duc banii.
 Patrimonial, bilanțul este format din active și pasive.
● Activele sunt elemente identificabile ale patrimoniului având o
valoare economică pozitivă pentru entitate, adică o resursă controlată
de entitate de la care se așteaptă avantaje economice viitoare. Ele
sunt structurate în două componente majore: active imobilizate și
active circulante.
● Pasivele sunt elemente ale patrimoniului având o valoare economică
negativă pentru întreprindere, adică o obligație a entității față de terți.
Ele sunt structurate în două componente majore: capitaluri proprii
(obligații interne) și datorii sau provizioane (obligații externe).
115
 Într-o abordare funcțională (financiară), bilanțul este o comparație
între originea fondurilor utilizate (resurse) și utilizarea acestora
(utilizări), ceea ce ne permite să știm care este originea fondurilor
utilizate de întreprindere (de unde vin banii?) și care este destinația
acestor bani (ce am făcut cu banii?). Utilizările sunt clasate în utilizări
stabile (partea superioară a bilanțului) și utilizări legate direct de
activitatea curentă (stocuri, creanțe) și trezorerie, adică partea inferioară a
bilanțului.
Resursele sunt clasate în resurse stabile (partea de sus a bilanțului),
resurse legate direct de activitatea curentă (furnizori, salariați, buget) și
trezorerie, adică partea inferioară a bilanțului.
 Echilibrul financiar al unei întreprinderi este relația dintre marile
mase bilanțiere; ele trebuie să îi permită întreprinderii să funcționeze
normal, fără probleme de trezorerie, respectiv să fie capabilă să își
plătească datoriile la scadență, să investească, să verse dividende
acționarilor. Un bun echilibru presupune o bună adecvare a fondurilor
proprii, a datoriilor financiare cu activele imobilizate, circulante, dar și cu
proiectele strategice ale întreprinderii.
Pentru a determina echilibrul financiar se compară marile mase ale
bilanțului.
– În abordarea patrimonială:
Active imobilizate 70 Capitaluri proprii și 90
finanțări permanente
Active circulante 60
Trezorerie 15 Obligații față de terți 55
– În abordarea funcțională:
Utilizări stabile 70 Resurse stabile 90
Utilizări circulante 60 Resurse circulante 55
Trezorerie 15
116
Compararea maselor bilanțiere este deseori calificată drept ecuația
financiară sau echilibrul financiar al bilanțului, soldurile respectivelor
comparații având denumiri precise:
● Soldul dintre activele imobilizate și capitalurile permanente sau
dintre resursele stabile și utilizările stabile se numește fond de rulment
sau fond de rulment net global; în exemplul de mai sus fondul de rulment
este pozitiv: 20.
Fondul de rulment = Resursele stabile – Utilizările stabile
sau
Fondul de rulment = Activele circulante + Activele de trezorerie –

Pasivele circulante – Pasivele de trezorerie
● Soldul dintre activele circulante (stocuri și creanțe) sau utilizările

circulante și pasivele circulante sau resursele circulante se numește
nevoie de fond de rulment; în exemplul de mai sus nevoia de fond de
rulment (nevoia de resurse pentru finanțarea activității de exploatare) este
de 5.
Nevoia de fond de rulment = Utilizările circulante – Resursele circulante
sau
Nevoia de fond de rulment = Stocurile + Creanțele – Pasivele circulante
Fiind vorba de un necesar de resurse pentru finanțarea activității de bază

a întreprinderii, analiza acestui indicator se face prin raportarea la cifra
de afaceri.
Ecuația echilibrului financiar: Fondul de rulment = Nevoia de fond de

rulment + Trezoreria
În exemplul de mai sus, fondul de rulment permite finanțarea integrală a

necesarului de fond de rulment și constituirea unei trezorerii pozitive.
117
2. Analiza întreprinderii pe baza bilanțului
2.1. Activele imobilizate
Activele imobilizate sunt constituite din: imobilizări necorporale,
imobilizări corporale și imobilizări financiare; tot în această parte a
bilanțului se găsesc conturile de amortizare și de depreciere a
imobilizărilor, posturi de activ substractiv care ajută la determinarea
valorilor nete ale imobilizărilor.
Retratări: Posturile de active imobilizate trebuie să facă obiectul a
numeroase retratări.
– În conturile de imobilizări necorporale figurează cheltuielile legate
de crearea și dezvoltarea întreprinderii care nu îndeplinesc condițiile
de activ și sunt non-valori (sau active fictive), care trebuie deduse din
imobilizările necorporale (concomitent cu o diminuare a capitalurilor
proprii) deoarece ele au fost înregistrate aici ca opțiune; este cazul
cheltuielilor de constituire sau de majorări de capital.
– În conturile de active ar trebui să figureze bunurile achiziționate în
leasing; faptul că întreprinderea nu este proprietară interesează mai
puțin. Astfel de bunuri se consideră a fi active ale întreprinderii și în
contrapartidă se vor evidenția datoriile către finanțatori.
– Amortizările și deprecierile – analiza financiară privește fluxurile
angajate și deci valorile de origine. Deci activele imobilizate vor fi
reconstituite în analiză, la valorile lor brute, iar amortizările și
deprecierile vor fi adăugate capitalurilor proprii ale firmei.
Analiza imobilizărilor:
– Amortizările și deprecierile cumulate constituie pasive interne și fac
parte din capitalurile proprii; ele permit interpretarea vechimii și a
evoluției activelor imobilizate. Întreprinderea care nu reînnoiește
imobilizările nu investește în viitor. Se calculează doi indicatori:
• Vechimea activelor imobilizate – este exprimată prin raportul
Amortizarea cumulată / Imobilizările brute amortizabile. O rată
118
ridicată indică nevoi viitoare iminente pentru finanțarea
investițiilor;
• Gradul de reînnoire a imobilizărilor – este exprimat de raportul
Investițiile exercițiului / Imobilizările brute la sfârșitul
exercițiului.
– Cheltuielile de cercetare-dezvoltare trebuie analizate atent.
– Construcțiile cuprinse la imobilizări corporale trebuie analizate atent,
cele proprietate sau închiriate, deoarece prin cheltuielile legate de
acestea amortizări și deprecieri sau chirii influențează diferit
soldurile intermediare de gestiune.
2.2. Activele circulante
Activele circulante cuprind stocurile, creanțele, avansurile plătite
furnizorilor, cheltuielile în avans, creanțele fiscale sau sociale etc., la
valorile lor brute, deprecierile fiind adăugate concomitent capitalurilor
proprii.
Analiza activelor circulante:
– Evoluțiile activelor circulante sunt considerate proporționale cu
evoluția cifrei de afaceri.
– Activele circulante stau la baza determinării necesarului de resurse
pentru finanțarea activității de bază a întreprinderii.
– Calculul duratei de rotație pentru stocuri și creanțe este esențial
pentru măsurarea performanțelor, pentru compararea în timp și
pentru compararea cu piața.
• Durata de rotație a stocurilor = (Stocul de mărfuri / Cumpărările
de mărfuri) x 365;
• Durata de rotație a clienților = (Creanțele / Cifra de afaceri
(TVA inclus)) x 365.
Duratele se calculează pe baza mai multor bilanțuri succesive pentru a se
desprinde evoluția gestiunii întreprinderii.
119
Mărirea duratei de rotație a clienților poate avea drept cauze noi clienți
cu condiții de plată mai favorabile, proasta urmărire a creanțelor, clienți
în dificultate etc. În toate cazurile, proprietarul trebuie alertat.
2.3. Trezoreria
Pentru conducerea întreprinderii, trezoreria este un element-cheie, iar în
analizele financiare este considerată ca o variabilă de ajustare, un element
rezidual.
Trezoreria = Activele de trezorerie – Pasivele de trezorerie
Activele de trezorerie cuprind casa, băncile și valorile mobiliare de

plasament; pasivele de trezorerie cuprind datoriile bancare curente.
Analiza trezoreriei:
– Trezoreria este diferența dintre fondul de rulment și necesarul de
fond de rulment; ea evoluează foarte rapid ca urmare, mai ales, a
volatilității necesarului de fond de rulment: orice încasare a unui
client și orice plată a unui furnizor au impact imediat asupra
necesarului de fond de rulment și deci și asupra trezoreriei.
– Când fondul de rulment este superior NFR, aceasta semnifică faptul
că resursele stabile ale întreprinderii finanțează nu numai utilizările
stabile, ci și acea parte a activului circulant neacoperită
(nefinanțată) de pasivele circulante; suntem în situația unui
excedent de resurse și bilanțul se echilibrează printr-o trezorerie
pozitivă.
Invers, dacă fondul de rulment nu este suficient pentru a finanța
integral NFR, întreprinderea va trebui să găsească resurse externe și
deci bilanțul se echilibrează printr-o trezorerie negativă.
Interpretare:
● Trezoreria are semnificația unei intersecții unde se întâlnesc toate
operațiile întreprinderii: activitățile curente, investițiile, finanțările.
120
● Trezoreria netă este un indicator de lichiditate care exprimă
capacitatea întreprinderii de a-și regla datoriile pe termen scurt.
● Trezoreria pozitivă importantă este considerată deseori ca un fapt
pozitiv; da, dar nu prea mare și nu pe durată lungă; nu trebuie uitat
că trezoreria este un activ, o utilizare, care trebuie finanțată, iar
resursele costă întreprinderea. Deci o trezorerie prea importantă are
ca efect diluarea rentabilității. În materie de gestiune, ideală este o
trezorerie care tinde spre zero (nulă).
● Trezoreria structural negativă este consecința lipsei resurselor
stabile de finanțare; este riscantă deoarece întreprinderea depinde
de bănci și este costisitoare deoarece costurile finanțării pe termen
scurt sunt mult superioare celor ale finanțării pe termen lung.
Pentru ameliorarea trezoreriei negative trebuie redus NFR, este
necesară intervenția acționarilor pentru operațiuni de asanare sau, în
final, recurgerea la finanțări externe.
2.4. Capitalurile proprii
Capitalurile proprii cuprind toate sumele puse sau lăsate la dispoziția
întreprinderii de către acționarii acesteia. Ele sunt pasive interne durabile.
Capitalurilor proprii li se adaugă amortizările și deprecierile deoarece ele
constituie rezerve pentru întreprindere; în contrapartidă, activele sunt
reținute la valorile lor brute.
Analiza capitalurilor proprii:
– Capitalurile proprii sunt constituite din capital social, prime legate
de capital, diferențe din reevaluarea activelor, rezerve legale,
statutare etc., reporturi ale exercițiilor anterioare și profitul net al
exercițiului.
Elementele de mai sus formează situația netă a întreprinderii.
– La capitalurile proprii trebuie adăugate: subvențiile pentru investiții
primite de întreprindere care nu au fost încă virate în contul de
121
rezultate și provizioanele cu caracter de rezerve, pentru a obține
bogăția, averea întreprinderii.
– Capitalurile proprii reprezintă investiția acționarilor în întreprindere;
suma lor este în atenția oricărui finanțator solicitat de întreprindere
deoarece acesta nu va prelua unele riscuri de subfinanțare dacă
acționarii nu au riscat în mod corespunzător.
– Se calculează unii indicatori de autonomie financiară precum:
Capitalurile proprii / Total pasiv
sau
Datoriile și provizioanele / Total pasiv
Se apreciază că, normal, capitalurile proprii trebuie să reprezinte cel

puțin 1/3 din bilanț; sub acest nivel se consideră că întreprinderea
este subcapitalizată.
– Se calculează și un indicator al nivelului de îndatorare:
Datoriile financiare / Capitalurile proprii
Se consideră că acest ratio nu trebuie să fie mai mare de 1, adică

datoriile financiare nu pot depăși capitalurile proprii.
2.5. Datoriile si provizioanele (pasivele externe)
Datoriile reprezintă pasive certe ale căror sumă și dată sunt stabilite
precis.
Provizionul este un pasiv a cărui sumă sau scadență nu este precis
stabilită.
Retratări:
Pentru nevoi de analiză, conturile curente ale acționarilor sunt adăugate
datoriilor financiare.
122
Soldurile bancare creditoare sunt deduse din datoriile financiare și se
adaugă trezoreriei pasive.
Veniturile în avans sunt asimilate datoriilor de exploatare (obligații
nefinanciare).
Analiza datoriilor și provizioanelor:
– Provizioanele sunt clasate între capitalurile proprii și datorii. În
general sunt considerate datorii de exploatare.
– Datoriile se clasifică pe naturi: datorii financiare, datorii de
exploatare și datorii în afara exploatării:
• Datoriile financiare cuprind împrumuturile pentru care se plătesc
dobânzi, deci au un cost pentru întreprindere.
• Datoriile de exploatare (furnizori, creditori, personal, buget etc.)
sunt, spre deosebire de datoriile financiare, gratuite și se nasc din
decalajele între operațiuni (faptele generative) și reglarea (plata)
acestora, ca, de exemplu: cumpărări – plăți, munca salariaților –
plata salariilor etc. Întrucât acestea sunt operațiuni permanente,
datoriile de exploatare reprezintă pentru întreprindere o finanțare
permanentă, gratuită (așa cum creanțele constituie pentru
întreprindere o creditare permanentă gratuită). De aceea, datoriile
de exploatare sunt deduse din activele circulante pentru a se
obține nevoia de finanțare pentru activitatea de exploatare.
• Datoriile în afara exploatării sunt pasive nelegate direct de
activitatea de exploatare.
– Fiind legate de activitatea de exploatare, datoriile de exploatare sunt
analizate în corelație cu cifra de afaceri.
– Se calculează un indicator al datoriilor furnizori exprimat în „zile de
cumpărare":
(Cumpărările (inclusiv TVA) / Furnizori) x 365
123
Se vor stabili cauzele scăderii sau creșterii de la o perioadă la alta a
creditelor acordate de furnizori.
3. Analiza întreprinderii prin fluxuri
3.1. Capacitatea de autofinanțare (CAF)
CAF este unul dintre indicatorii financiari importanți ai întreprinderii,
corespunde trezoreriei potențiale generate de întreprindere și reprezintă
diferența dintre veniturile încasabile (nu încasate) și cheltuielile plătibile
(nu plătite).
CAF se calculează pornind de la soldurile intermediare de gestiune,
putându-se folosi două metode:
– Pornind de la EBE:
CAF = EBE + Alte venituri din exploatare + Transferul de cheltuieli +

Veniturile financiare + Veniturile excepționale – Alte cheltuieli de
exploatare – Cheltuielile financiare – Cheltuielile excepționale –
Participarea salariaților la profit – Impozitul pe profit
– Pornind de la rezultatul exercițiului:
CAF = Rezultatul exercițiului + Dotațiile la amortizări și provizioane +

Valoarea contabilă a activelor cedate – Veniturile din cedarea activelor –
Cota-parte din subvențiile virate la rezultate
CAF permite determinarea capacității întreprinderii de a face față

angajamentelor și rambursării ratelor de împrumut. CAF nu reflectă
fluxurile reale, ci pe cele potențiale. CAF se referă doar la activitățile
întreprinderii, nu și la operațiunile de investiții, operațiunile de capital
sau operațiunile financiare.
3.2. Tabloul de finanțare
Tabloul de finanțare are la bază variațiile fondului de rulment și se
compune din două tablouri complementare:
124
– Tabloul variației utilizărilor și resurselor stabile care se echilibrează
prin variația fondului de rulment;
– Tabloul de analiză a utilizării variației fondului de rulment între
variația necesarului de fond de rulment și variația trezoreriei.
Tabloul utilizărilor și resurselor stabile este consacrat analizei variațiilor
posturilor care determină fondul de rulment: utilizările stabile și resursele
stabile. El distinge fluxurile exercițiului care au avut ca efect creșterea
fondului de rulment, și anume: creșterea resurselor stabile (creșterea
capitalurilor proprii), creșterea datoriilor financiare sau/și diminuarea
utilizărilor stabile (reducerea activelor imobilizate).
El distinge, de asemenea, fluxurile care au redus fondul de rulment, și
anume: prin diminuarea resurselor stabile (distribuiri puse în plată în
cursul exercițiului, restituirea de împrumuturi, reducerea de capitaluri
proprii etc.) și/sau prin creșterea utilizărilor stabile (investiții noi,
imobilizări financiare, cheltuieli de repartizat pe mai multe exerciții etc.).
Tabloul utilizării variației fondului de rulment este consacrat analizei
modului de „consum" de către partea de jos a bilanțului, a creșterii sau
descreșterii fondului de rulment, respectiv necesarul de fond de rulment
și trezoreria.
● O creștere a unui post de activ circulant sau o diminuare a unui post
de pasiv circulant are ca efect creșterea NFR, ceea ce explică o parte a
variației fondului de rulment.
● O diminuare a unui post de activ circulant sau o creștere a unui post
de pasiv circulant are ca efect o reducere a NFR și deci se degajă
finanțare.
Suma variațiilor tuturor posturilor de activ circulant și de pasiv circulant
determină variația NFR în cursul exercițiului.
Partea de jos a tabloului este consacrată evoluției posturilor de trezorerie
activă și pasivă și se soldează prin variația trezoreriei între începutul și
sfârșitul exercițiului.
125
∆FR = ∆NFR + ∆T
Primul tablou Al doilea tablou
● Tabloul de finanțare poate fi comentat global (pornind de la soldul

fiecărui tablou, respectiv variația fondului de rulment) sau poziție cu
poziție (pentru a înțelege mai bine impactul variației unor posturi ale
bilanțului asupra trezoreriei).
126
DESCRIEREA SUPORTURILOR OPERAȚIONALE CARE
ALCĂTUIESC DOSARELE PERMANENT ȘI ANUAL ALE
MISIUNII DE ȚINERE A CONTABILITĂȚII, ÎNTOCMIREA ȘI
PREZENTAREA SITUAȚIILOR FINANCIARE (1)
(1) Semnul ✓ semnifică faptul că respectiva secțiune și conținutul au anexate un model
al acestora; celelalte componente vor fi completate cu documentele menționate sau
descrierea făcută; de pildă, A5 – contractul de prestări de servicii sau B5 –
organizarea contabilității etc.
Suport
Conținutul dosarului permanent Pagina
operațional
A Secțiunea Generalități ✓ 142
A1 Fișa de caracterizare a ✓ 143
clientului
A2 Adrese utile ✓ 147
A3 Pregătirea contractului ✓ 149
A4 Pregătirea bugetului –
A5 Contractul de prestări de –
servicii
A6 Scrisori către colegi –
A7 Urmărirea onorariilor –
A8 Imprimate cu caracter general –
(hârtie de scrisori, tarife etc.)
B Secțiunea Contabilitate ✓ 152

B1 Situații financiare (ultimele trei –
exerciții) (sau sinteze)
B2 Planul contabil al întreprinderii –
B3 Ghid contabil profesional –
B4 Modalități de contabilizare –
127
Suport
operațional
B5 Organizarea contabilității –
B6 Test asupra softului contabil ✓ 153
B7 Tabloul imobilizărilor –
B8 Fotocopii de pe facturile –
imobilizărilor sau după
calculul/decontarea lucrărilor
făcute de întreprindere pentru
ea însăși
C Secțiunea Juridic ✓ 155

PENTRU TOATE
ÎNTREPRINDERILE
C1 Înregistrarea de la Registrul –
comerțului și de atribuire a
Codului fiscal
C2 Contract de închiriere ✓ 156
C3 Împrumuturi ✓ 157
C4 Contracte de asigurare ✓ 158
C5 Contracte de leasing ✓ 159
C6 Depozite și cauțiuni ✓ 160
C7 Brevete –
C8 Alte contracte –
PENTRU SOCIETĂȚI
C20 Extras din statute ✓ 161
C21 Organele de direcție și de ✓ 162
control și lista
asociaților/acționarilor
C22 Evoluția capitalului și a ✓ 163
rezervelor
128
Suport
operațional
C23 Extrase din procesele-verbale ✓ 164
ale consiliului de administrație
(CA)
C24 Extrase din procesele-verbale ✓ 165
ale adunărilor generale (AG)
C25 Extras al remunerațiilor și al ✓ 166
convențiilor
D Secțiunea Fiscal ✓ 167

D1 Fotocopii de pe eventualele –
opțiuni
D2 Contencioase –
D3 Controale fiscale –
D4 Fotocopii de pe declarațiile de –
taxe profesionale (TP)
E Secțiunea Social ✓ 168

E1 Contract colectiv de muncă –
E2 Contracte de adeziune la –
organisme sociale
E3 Contencioase –
E4 Controale –
F Secțiunea Corespondență ✓ 169
N Secțiunea General anual ✓ 172

N1 Puncte în suspensie ✓ 173
N2 Rezumatele interviurilor ✓ 174
129
Suport
operațional
N3 Nota de sinteză ✓ 175
N4 Situațiile financiare –
N5 Program de intervenții ✓ 177
N6 Sinteza timpului utilizat ✓ 178
S Secțiunea Control anual ✓ 179

SA Regularitatea și sinceritatea ✓ 180
contabilității
SA1 Controlul înregistrărilor ✓ 181
contabile
SA2 Registrele legale ✓ 182
SB Trezorerie/finanțare ✓ 183
SB1 Situația comparativă bancară ✓ 185
SB2 Casa ✓ 186
SB3 Împrumuturi / dobânzi ale ✓ 187
împrumuturilor
SC Ciclul cumpărări/furnizori ✓ 188
SC1 Lista datoriilor și ✓ 190
provizioanelor constituite
SC2 Furnizori – facturi nesosite ✓ 191
SD Ciclul cheltuieli cu lucrări și ✓ 192
servicii executate de terți
SE Ciclul vânzări/clienți ✓ 194
SE1 Lista clienților cerți, incerți, ✓ 196
litigioși și provizioanele
constituite
SE2 Clienți – facturi de întocmit ✓ 197
130
Suport
operațional
SF Ciclul stocuri și producție în ✓ 198
curs de execuție
SF1 Situația recapitulativă a ✓ 199
stocurilor
SF2 Situația recapitulativă a ✓ 200
producției în curs
SF3 Stocuri și producție în curs ✓ 201
SG Imobilizări ✓ 202
SH Personal ✓ 203
SI Decontări cu bugetul statului ✓ 204
SJ Capitaluri și provizioane ✓ 205
SJ1 Analiza contului ✓ 207
întreprinzătorului individual și
a contului Asociați – conturi
curente
SJ2 Provizioane pentru riscuri și ✓ 208
cheltuieli
SK Alte conturi (46, 481, 67, ✓ 209
77, ...)
SL Examinarea critică ✓ 210
SM Anexe ✓ 211
SN Suporturi contabile neclasate în ✓ 212
cicluri
T Secțiunea Juridic anual ✓ 213
U Secțiunea Fiscal anual ✓ 214
131
Suport
operațional
V Secțiunea Social anual ✓ 215
132
DOSAR PERMANENT
CLIENT__________________________________________________
ADRESĂ_________________________________________________
_________________________________________________________
TEL. ______________________________ FAX _________________
SECȚIUNEA GENERALITĂȚI A
SECȚIUNEA CONTABILITATE B
SECȚIUNEA JURIDIC C
SECȚIUNEA FISCAL D
SECȚIUNEA SOCIAL E
SECȚIUNEA CORESPONDENȚĂ F
133
SECȚIUNEA GENERALITĂȚI
CLIENT
CONȚINUTUL REFERINȚA (1) (3) DATA ACTUALIZĂRII
(2)
Fișa de caracterizare a Al
clientului
Adrese utile A2
Pregătirea contractului A3
Pregătirea bugetului A4
Contractul de prestări de A5
servicii
Scrisori către colegi A6
Urmărirea onorariilor A7
Imprimate cu caracter A8
general (hârtie de scrisori,
tarife etc.)
(1) Completați rubrica atunci când sunt informații.

(2) Înscrieți data în creion.
(3) Sumarele din conținut sunt indicative; unele sunt materializate printr-
o propunere dintr-o foaie de lucru alăturată, altele sunt documente interne
către client, altele putând fi (ne)aplicabile (N/A).
134
COD A1
FILA 1/4
CLIENT
ÎNTOCMITĂ DE DATA
FIȘĂ DE CARACTERIZARE A CLIENTULUI
■ Informații generale
Nume, prenume, denumire sau denumirea firmei.....................
Forma juridică...........................................................................
În locație de gestiune Da Nu
Activitate...................................................................................
Sediul social..............................................................................
Sediul sau sediile secundar(e)...................................................
..........................................................cod CAEN.........................
..........................................................Tel......................................
..........................................................Fax.....................................
Cetățenie............................. Data înființării................................
Cod CAEN...................................................................................
Nr. din Registrul comerțului........................................................
Cod fiscal.....................................................................................
Nr. înregistrare fiscală pentru liber-profesioniști.........................
INTERLOCUTORI (responsabili cu care suntem în legătură):
135
.....................................................................................................
ALTI CONSILIERI EXTERIORI:
.....................................................................................................
MISIUNEA:
Natura misiunii............................................................................
.....................................................................................................
Grupa.....................................Colaborator...................................
136
COD A1
FILA 2/4
CLIENT
ÎNTOCMITĂ DE DATA
FIȘA DE CARACTERIZARE A CLIENTULUI
■ Informații fiscale
IMPOZITE DIRECTE
REGIMUL FISCAL □ Impozit pe profit
□ Impozit pe venitul global – IVG
□ IVG – forfetar
TAXE ȘI IMPOZITE LOCALE............................................
IMPOZITE INDIRECTE....................................................
TVA cote ................................................................................
Accize cote .............................................................................
ÎNTREPRINZĂTORUL INDIVIDUAL sau LIBER-
PROFESIONISTUL
AVANTAJE ÎN NATURĂ (sume totale anuale) (1)
(1) Adăugați dacă este necesar o foaie cu explicarea modalității de
evaluare
Exercițiul Exercițiul Exercițiul Exercițiul Exercițiul
chirie locuință
137
utilizare privată a unui
autovehicul
gratuități la bunuri și
servicii
reduceri de prețuri sau

tarife la cumpărări de
bunuri
prestarea de servicii
Regimul matrimonial □ căsătorit(ă) □ necăsătorită)

Statutul soției (soțului) □ casnic(ă) □ liber-profesionist(ă) □ salariat(ă)
138
COD A1
FILA 3/4
CLIENT
ÎNTOCMITĂ DE DATA
■ Informații sociale
NUMĂR DE SALARIAȚI PERMANENȚI…. TEMPORARI....
SARCINI SOCIALE ANGAJATOR ANGAJAT
Denumirea și cota cota
..........................................................................................................
..........................................................................................................
CONTRIBUȚII LA DIVERSE FONDURI ANGAJATOR ANGAJAT
Denumirea și cota cota
..........................................................................................................
..........................................................................................................
■ Informații economice
Însemnați elementele disponibile, printre care:
□ Tabloul soldurilor intermediare de gestiune
□ Situația fluxurilor de trezorerie
□ Ratele semnificative (rentabilitate, solvabilitate, lichiditate)
Notați punctele importante privind:
139
SECTORUL DE ACTIVITATE (evoluția globală a sectorului – caracter
sezonier – litigii susceptibile să apară – existența de service după
vânzare...)
..........................................................................................................
..........................................................................................................
EXPLOATAREA (nr. familii produse sau puncte de vânzare și repartiția
aproximativă a cifrei de afaceri – credit client obișnuit – credit furnizor
obișnuit – evoluția întreprinderii...)
..........................................................................................................
..........................................................................................................
140
COD A1
FILA 4/4
CLIENT
ÎNTOCMITĂ DE DATA
■ Indicatori-cheie (fișă de urmărit comparativ cu examinarea critică)
Exercițiul Exercițiul Exercițiul Exercițiul Exercițiul
Cifra de afaceri (CA)
Marja
Marja în%
Rezultatul net
Efectiv
Rotația stocurilor (nr. zile)
Credit client (nr. zile)
Credit furnizor (nr. zile)
Cheltuieli financiare/CA
Investițiile exercițiului
Împrumuturi
Trezorerie
EBE
ÎNTREPRINZĂTORI
INDIVIDUALI
141
Aporturi
Prelevări
Impozit pe venit
SOCIETĂȚI
Impozit pe profit
ALȚI INDICATORI
142
COD A2
FILA 1/2
CLIENT
ÎNTOCMITĂ DE DATA
ADRESE UTILE
■ Adresa personală a administratorului (întreprinzătorului individual)
...............................................................................................................
Tel.........................................Fax...........................................................
■ Banca
...............................................................................................................
Tel.........................................Fax...........................................................
■ Banca
...............................................................................................................
Tel.........................................Fax...........................................................
■ Avocat
...............................................................................................................
Tel.........................................Fax...........................................................
■ Notar
...............................................................................................................
Tel.........................................Fax...........................................................
■ Expert contabil consultant fiscal
143
...............................................................................................................
Tel.........................................Fax...........................................................
■ Alți consultanți
...............................................................................................................
Tel.........................................Fax...........................................................
144
COD A2
FILA 2/2
CLIENT
ÎNTOCMITĂ DE DATA
ADRESE UTILE
□ ADMINISTRAȚIA FINANCIARĂ
Adresa:.............................................................................................
..........................................................................................................
Tel.......................................Fax.......................................................
□ CAMERA DE MUNCĂ
Adresa:.............................................................................................
..........................................................................................................
Tel.......................................Fax.......................................................
□ CASA DE ASIGURĂRI SOCIALE
Adresa:.............................................................................................
..........................................................................................................
Tel.......................................Fax.......................................................
□ INSPECȚIA SANITARĂ
Adresa:.............................................................................................
..........................................................................................................
Tel.......................................Fax.......................................................
145
COD A3
FILA 1/3
CLIENT
ÎNTOCMITĂ DE DATA
PREGĂTIREA CONTRACTULUI
1. CONTABILITATE
1.1. DESCRIEREA SUMARĂ A SISTEMULUI
(Computer – PC, soft, alte sisteme)........................................................
................................................................................................................
1.2. CALIFICAREA ȘI CALITATEA PERSONALULUI
CONTABIL
(Efective, calificarea și experiența profesională)
................................................................................................................
1.3. VOLUME ȘI REPARTIZAREA SARCINILOR
SARCINI Nr. operații Repartizare Observații
anuale Client Cabinet
CUMPĂRĂRI
Ținerea Jurnalului □ □
VÂNZĂRI
BANCĂ
146
CASA
Ținerea Jurnalului  □
IMOBILIZĂRI
Înregistrarea operativă □ □
Calculul amortizării □ □
STOCURI
Inventar 
Evaluare 
REGISTRE OBLIGAȚII
Registrul-jurnal
□ □
Registrul-inventar
□ □
State de plată
□ □
Altele
□ □
147
COD A3
FILA 2/3
CLIENT
ÎNTOCMITĂ DE DATA
1.4. PROBLEME CONTABILE PARTICULARE
(Evaluare. Taxe indirecte)
................................................................................................................
................................................................................................................
2. ALTE ASPECTE
2.1. ASPECTUL SOCIAL – CONTROALE SOCIALE –
PARTICULARITĂTI SOCIALE
Numărul buletinelor de salarizare „fluturași" (precizați repartiția între
diferite regimuri de salarizare)
................................................................................................................
................................................................................................................
Sistemul de plată în vigoare (manual, informatizat...)
................................................................................................................
................................................................................................................
Contractul colectiv de muncă.................................................................
Datele ultimelor controale sociale..........................................................
Sarcina Repartizarea Observații
148
Client Cabinet
Întocmirea statelor de plată □ □
Idem centralizatorul □ □
Idem buletinele „fluturași" □ □
Ținerea dosarelor individuale □ □
Întocmirea declarațiilor sociale □ □
lunare □ □
trimestriale □ □
anuale □ □
Altele (de precizat) □ □
□ □
149
COD A3
FILA 3/3
CLIENT
ÎNTOCMITĂ DE DATA
2.2. ASPECTE FISCALE – CONTROALE FISCALE –
PARTICULARITĂȚI FISCALE
Client Cabinet
Declarații privind impozitele directe □ □
Idem impozitele indirecte □ □
Idem impozitele și taxele locale □ □
Declarații privind contribuțiile sociale □ □
Idem Casa Națională de Pensii □ □
Alte declarații (de precizat) □ □
Data ultimului control fiscal: .............................................................

2.3. ASPECTE JURIDICE
Client Cabinet Avocat
Redactarea proceselor-verbale ale CA și □ □ □

AG
Proiectele formalităților de convocare a □ □ □

AG și publicarea deciziilor
Ținerea registrelor obligatorii □ □ □
150
(registre de prezență, procese-
verbale, registrul mișcărilor
Acțiunilor – acționarilor)
Altele (de precizat) □ □ □
2.4. ASPECTE PRIVIND GESTIUNEA

 Tablou de bord......................................................................
 Situații intermediare (precizați frecvența)............................
 Buget....................................................................................
 ..............................................................................................
151
SECȚIUNEA CONTABILITATE B
CLIENT
CONȚINUTUL REFERINȚA (1) (3) DATA ACTUALIZĂRII (2)

Situații financiare (ultimele Bl
trei exerciții) (sau sinteze)
Planul contabil al B2
întreprinderii
Ghid contabil profesional B3
Modalități de contabilizare B4
Organizarea contabilității B5
Test asupra softului contabil B6
Tabloul imobilizărilor B7
Fotocopii de pe facturile B8
imobilizărilor sau după
calculul lucrărilor făcute de
întreprindere pentru ea însăși

(3) Elementele referințelor asupra sumarelor sunt indicative; unele sunt
materializate printr-o propunere din foaia de lucru alăturată, altele sunt
documente interne către client, altele nu pot fi aplicabile.
152
COD B6
FILA 1/2
CLIENT
ÎNTOCMITĂ DE DATA
TEST ASUPRA SOFTULUI CONTABIL
Numele softului.....................................Nr. versiunii......................
Editorul..................................................
1. CONTROLUL COERENȚEI GLOBALE IN MATERIE DE
CUMUL ÎNTRE:
JURNALE
BALANȚE
CARTEA MARE
CONCLUZIA: SATISFĂCĂTOARE NESATISFĂCĂTOARE
□ □
2. TESTUL COERENȚEI ÎNREGISTRĂRILOR ÎNTRE JURNALE
ȘI CARTEA MARE
– asupra căror înregistrări
– asupra centralizatorului sau rulajelor lunii..............................
SATISFĂCĂTOR NESATISFĂCĂTOR
JURNAL DE CUMPĂRĂRI □ □
JURNAL DE VÂNZĂRI □ □
JURNAL DE BANCĂ □ □
Banca 1 □ □
153
Banca 2 □ □
JURNAL DE CASĂ □ □
JURNAL DE OPERAȚII □ □
DIVERSE – OD
CONCLUZII □ □
154
COD B6
FILA 2/2
CLIENT
ÎNTOCMITĂ DE DATA
TEST ASUPRA SOFTULUI CONTABIL
3. CONTROLUL DATARII ȘI NUMEROTĂRII CRONOLOGICE
A EDIȚIILOR
SATISFĂCĂTOR □ NESATISFĂCĂTOR □
4. IMPOSIBILITATEA MODIFICĂRII UNEI PERIOADE
ÎNCHISE
DA □ NU □
5. CONTROLUL FIABILITĂȚII TRANSFERULUI
ÎNREGISTRĂRILOR IMPORTATE VIRATE DIN SOFTURI
PROGRAME ASOCIATE
SATISFĂCĂTOR □ NESATISFĂCĂTOR □
PROGRAMUL COMERCIAL – facturarea □ □
PROGRAMUL DE SALARII – centralizator state □ □
6. EXISTENȚA UNEI DOCUMENTAȚII
(manual de utilizare a softului) DA □ NU □
7. EXISTENȚA UNEI ASISTENȚE EXTERNE DA □ NU □
8. EXISTENȚA UNEI PROCEDURI DE ARHIVARE DA □ NU □
9. EXISTENȚA UNEI PROCEDURI DE SALVARE DA □ NU □
CONCLUZII
155
................................................................................................
RECOMANDĂRI
................................................................................................
156
SECȚIUNEA JURIDIC C
CLIENT
CONȚINUTUL REFERINȚA (1) DATA
(3) ACTUALIZĂRII
(2)
PENTRU TOATE
ÎNTREPRINDERILE
Înregistrarea de la CI
Registrul comerțului și
de atribuire a Codului
fiscal
Contracte de închiriere C2
Împrumuturi C3
Contracte de asigurare C4
Contracte de leasing C5
Depozite și cauțiuni C6
Brevete C7
Alte contracte C8
PENTRU
SOCIETĂȚI
Extras din statute C20
Organele de direcție și C21
de control și lista
asociaților/acționarilor
Evoluția capitalului și C22
a rezervelor
Extrase din procesele- C23
verbale ale consiliului
de administrație (CA)
Extrase din procesele- C24
verbale ale adunărilor
generale (AG)
Extras al C25
remunerațiilor și al
convențiilor
157
(3) Sumarele din conținut sunt indicative; unele fac obiectul unei
propuneri dintr-o foaie de lucru alăturată, altele pot fi neaplicabile și pot
fi materializate prin copii.
158
Valoarea Chiria anuală Modalitatea de plată
garanției
CLIENT
Modalitatea de
1/per.
indexare
ÎNTOCMITĂ DE
(1) (2) (3)
159
DATA
CONTRACT DE ÎNCHIRIERE
COD
FILA
C2
reînnoirii
Data
Durata
Descrierea
bunului
(1) A= anual, S = semestrial; T = trimestrial; L = lunar.

(2) SC = plătibil la scadență; Av = avans (plătibil în avans)
(3) TVA: Da sau NU
Înscrieți contractele de închiriere
160
Dob. Obiect Date Rambursare Garanții (3) Declarații
CLIENT
1-a Ultima Sumă
scad. scadență (2)
Mod (1)
ÎNTOCMITĂ DE
161
DATA
ÎMPRUMUTURI
COD
FILA
C3
împrum. împrum.
Org. Capital
(1) A= anual, S = semestrial; T = trimestrial; L = lunar; U = unic.

(2) Dacă este constantă.
(3) Indicați dacă aveți interesul să declarați
Înscrieți contractele de rambursare
162
Capitalul Numele și Nr. Data Periodicitat Date Prime
asigurat adresa soc. poliței scadenței ea (1) anuale de
de asig. bază
CLIENT
Lunar Modif.
Trim.
ÎNTOCMITĂ DE
163
DATA
CONTRACTE DE ASIGURARE
COD
FILA
C4
garantat
Riscul
(1) Calculele ratelor plătite în avans sau ale ratelor de plată sunt efectuate
pe foi de lucru anuale.
164
Val. mijl. Contract Periodicit Scadențele
de a cumpăra și data Opțiunea
fix (fără atea (fără TVA)
TVA)
CLIENT
Data Durata
ÎNTOCMITĂ DE
165
DATA
CONTRACTE DE LEASING
COD
FILA
C5
Natura Numele și adresa
bunului organismului
proprietar
Înscrieți condițiile speciale
166
COD C6
FILA
CLIENT
ÎNTOCMITĂ DE DATA
DEPOZITE ȘI CAUȚIUNI
Numele depozitului Data rambursării
Data Suma inițială Observații
Natura depozitului (1)
167
(1) Dacă rambursarea este progresivă, faceți o fișă specială.
Depozitele și cauțiunile pot fi înscrise în gestiunea informatizată a
imobilizărilor la rubrica „elemente neamortizabile". În acest caz, înscrieți
situația informatică. Dacă nu, întocmiți situația recapitulativă de
deasupra.
168
COD C20
FILA
CLIENT
ÎNTOCMITĂ DE DATA
EXTRAS DIN STATUTE

Statute în data de..............................................................................
Înregistrat la.....................................................................................
în data de....................................sub numărul..................................
Statute armonizate la data de............................................................
Numărul OBIECTUL ȘI CONTROLUL ARTICOLELOR, ÎN SPECIAL:
articolului
Forma socială; Durata; Capitalul liberalizat; Forma titlurilor;
Administrație; AG (acces, drept de vot, reprezentare, convocare
etc.); Exercițiul social; Atribuirea reprezentării, convocare;
Distribuirea rezultatelor; Depozite în conturi curente etc. (1)
169
(1) Analizați punctele importante și dispozițiile speciale.
170
COD C21
FILA
CLIENT
ÎNTOCMITĂ DE DATA
ORGANELE DE DIRECȚIE ȘI DE CONTROL ȘI LISTA
ASOCIAȚILOR/ACȚIONARILOR
ORGANELE DE DIRECȚIE ȘI DE CONTROL
NUME FUNCȚIE DATA ȘI DATA DATE AGO DURATA SFÂRȘITUL
LOCUL NUMIRII MODIFICARE MANDATU FUNCȚIUNII
NAȘTERII LUI
AGO CA
LISTA ASOCIAȚILOR/ACȚIONARILOR
NUME ADRESE NR. DE TITLURI % SUMA
POSEDATE TOTALĂ
(1) (2) (3)
(1) ÎN NUDĂ PROPRIETATE TOTAL 100
171
(2) ÎN UZUFRUCT
(3) ÎN PLINĂ PROPRIETATE
Număr total de titluri......................Valoare unitară..................

Capital social..................................
172
COD C22
FILA
CLIENT
ÎNTOCMITĂ DE DATA
EVOLUȚIA CAPITALULUI ȘI A REZERVELOR
■ Capital social
OPERAȚIA VARIAȚIA CAPITALULUI
Data Natura Nr. de titluri Val. nominală Suma totală
■ Rezerve
173
Data Rezult. Dividende Mărirea Rezerve Rezult.
repartizat capitalului reportat
Legale Statutare Altele
174
COD C23
FILA
CLIENT
ÎNTOCMITĂ DE DATA
EXTRASE DIN PROCESELE-VERBALE ALE CONSILIULUI DE
ADMINISTRAȚIE
Data deliberării (1) Rezumat
175
(1) Precizați în mod deosebit dacă PV în copie este depus în dosarul anual.
176
COD C24
FILA
CLIENT
ÎNTOCMITĂ DE DATA
EXTRASE DIN PROCESELE-VERBALE ALE ADUNĂRILOR

GENERALE
Natura adunării (1) Data adunării (2) Rezumat
177
(1) Precizați: ORDINARĂ sau EXTRAORDINARĂ (AGO/AGE).
(2) Precizați în mod deosebit dacă PV în copie este depus în dosarul anual.
178
COD C25
FILA
CLIENT
ÎNTOCMITĂ DE DATA
EXTRAS AL REMUNERAȚIILOR ȘI AL CONVENȚIILOR
■ Remunerații
Natura (sau referirea
Durata de la...
Identitatea Data deciziei CA la o foaie de lucru –
la...
FL – detaliată)
■ Convenții reglementate
Natura (sau referirea
Data autorizării Data ratificării
Identitatea la o foaie de lucru –
CA AG
FL – detaliată)
179
180
SECȚIUNEA FISCAL D
CLIENT
DATA ACTUALIZĂRII
CONȚINUTUL REFERINȚA (1) (3)
(2)
Fotocopii de pe D1
eventualele opțiuni
Contencioase D2
Controale fiscale D3
Fotocopii de pe D4
declarațiile de taxe
profesionale (TP)
(3) Sumarele din conținut sunt indicative; unele sunt materializate printr-o propunere dintr-o foaie
de lucru, altele sunt documente interne către client, altele nu pot fi aplicabile.
181
SECȚIUNEA SOCIAL E
CLIENT
DATA ACTUALIZĂRII
CONȚINUTUL REFERINȚA (1) (3)
(2)
Contract colectiv de E1
muncă
Contracte de adeziune E2
la organisme sociale
Contencioase E3
Controale E4
(3) Sumarele din conținut sunt indicative; unele sunt materializate printr-o propunere
dintr-o foaie de lucru alăturată, altele sunt documente interne ale clientului, altele nu pot
fi aplicabile.
182
SECȚIUNEA CORESPONDENȚĂ F
CLIENT
REFERINȚĂ
CONȚINUT
183
SECȚIUNEA ANUAL EXERCIȚIUL
CLIENT
ADRESĂ
TEL. FAX
SECȚIUNEA GENERAL ANUAL N

SECȚIUNEA CONTROL ANUAL S
SECȚIUNEA JURIDIC ANUAL T
SECȚIUNEA FISCAL ANUAL U
SECȚIUNEA SOCIAL ANUAL V
SECȚIUNEA..............................................................................
184
DE REȚINUT
Dosarul anual, ca și dosarul permanent se vor înființa pentru fiecare
client (contract) în parte.
Dosarul anual se compune, pentru fiecare dintre subdiviziunile dosarului,
din foi sintetice (cuprinzând suporturile operaționale, natura lucrărilor,
concluzii și propuneri) și din foi de lucru specializate.
În coloana „Referința" a foilor sintetice se va menționa N/A (ne)aplicabil
atunci când specificul activităților clientului nu necesită efectuarea
operațiilor descrise de fișa sintetică. În aceeași coloană se va nota F/L și
data pentru foile de lucru întocmite, atunci când operațiile descrise de
fișa sintetică au fost efectuate. Modelul unei FOI DE LUCRU este următorul:
COD DE
CLIENT Dosar nr.
REFERINȚĂ
Inițialele sau numele și prenumele persoanei
Data efectuării
care a întocmit foaia de lucru
VIZA profesionistului contabil
CUPRINS:
- o descriere clară a obiectului operației sau controlului efectuat
- identificarea documentelor utilizate
- descrierea lucrărilor efectuate
- concluziile și propunerile
- semnătura persoanei care întocmește
185
SECȚIUNEA GENERAL ANUAL N
CLIENT
EXERCIȚIU
CONȚINUTUL REFERINȚA
□ Puncte în suspensie NI
□ Rezumatele interviurilor N2
□ Nota de sinteză N3
□ Situațiile financiare N4
□ Program de intervenții N5
□ Sinteza timpului utilizat N6
□
□
□
□
□
□
□
□
□
□
□
□
186
COD N1
FILA
CLIENT
EXERCIȚIUL ÎNTOCMITĂ DE
DATA
PUNCTE ÎN SUSPENSIE
Observațiile sau comentariile Deciziile sau răspunsurile
187
188
COD N2
FILA
CLIENT
DATA
REZUMATELE INTERVIURILOR
Data și rezumatul Studiu și/sau

Data executării Referința F/L (l)
interviurilor cu clientul răspuns de făcut
189
(1) F/L = foaie de lucru.
Această foaie de lucru este independentă față de:
• Punctele în suspensie, document destinat să colecteze punctele
constatate în timpul lucrărilor care nu și-au găsit rezolvarea imediată.
• Nota de sinteză, care nu se referă decât la interviul anual cu clientul
privind închiderea conturilor.
190
COD N3
FILA 1/2
CLIENT
DATA
Viza profesionistului contabil

data
NOTA DE SINTEZĂ
Observații sau comentarii Decizii sau răspunsuri
1. Rezumatul faptelor remarcabile (evoluția

situației întreprinzătorului individual, evoluția
activității întreprinderii, evoluția sectorului de
activitate, altele)
2. Observații asupra derulării misiunii
191
192
COD N3
FILA 2/2
CLIENT
DATA
Viza profesionistului contabil

data
NOTA DE SINTEZĂ
Observații sau comentarii Decizii sau răspunsuri
3. Examenul critic
4. Interviu cu clientul
193
5. Puncte importante de urmărit în N+l
6. Eliberarea atestării
194
COD N5
FILA
CLIENT
DATA
PROGRAM DE INTERVENȚII
Lucrări de Întocmit de Lucrări de întocmit de

Data Data
efectuat Col. (1) Data efectuat Col. (1) Data
Ianuarie Iulie
Februarie August
Martie Septembrie
Aprilie Octombrie
195
Mai Noiembrie
Iunie Decembrie
196
COD N6
FILA
CLIENT
DATA
SINTEZA TIMPULUI UTILIZAT
Timpi reali
Lucrări Timpi bugetați Participanți
Participanți
197
TOTAL
OBSERVAȚII:
198
SECȚIUNEA CONTROL ANUAL S
CLIENT
EXERCIȚIU
CONȚINUTUL
REFERINȚA
□ Regularitatea și sinceritatea contabilității SA
□ Trezorerie/finanțare SB
□ Ciclul cumpărări/furnizori SC
□ Ciclul cheltuieli cu lucrări și servicii SD
executate de terți
□ Ciclul vânzări/clienți SE
□ Ciclul stocuri și producție în curs de execuție SF
□ Imobilizări SG
□ Personal SH
□ Decontări cu bugetul statului SI
□ Capitaluri și provizioane SJ
□ Alte conturi SK
□ Examinarea critică SL
□ Anexe SM
□ Suporturi contabile neclasate în cicluri (balanțe, SN
jurnale extrase OD (operații diverse) etc.)
199
REGULARITATEA ȘI SINCERITATEA CONTABILITĂȚII
COD SA
FILA
CLIENT
DATA
REFERINȚA
F/L sau N/A (1)
□ SUPORTURI
□ NATURA LUCRĂRILOR
- Verificarea conturilor de regularizare și
asimilate dacă sunt soldate.
- Controlul prin sondaj al regularității
înregistrărilor contabile (2)
(dacă înregistrările contabile nu sunt
făcute de cabinet).
- Teste asupra softului contabil (eventual
actualizarea lui).
- Controlul ținerii registrelor legale.
- La sfârșitul exercițiului financiar,
controlul operațiilor de închidere.
- Compararea și verificarea corelațiilor
dintre Cartea mare, balanțele de
verificare, soldurile jurnalelor
(contabilitatea generală/contabilitatea
auxiliară de gestiune)
□ CONCLUZII
□ PROPUNERI
(1) F/L = foaie de lucru; N/A = (ne)aplicabil.

200
(2) Acest control poate fi făcut cu ocazia controlului unui ciclu și apoi clasat/arhivat în
această rubrică.
201
COD SA1
FILA
CLIENT
DATA
CONTROLUL ÎNREGISTRĂRILOR CONTABILE

Jurnal
Luna
Absența documentelor
Erori privind TVA

Documente greșit clasate
înregistrare contabilă
Dată incorectă
modalității de soldare
Situația
justificative originale
Absența mențiunii
anomaliilor
incorectă (1)
OBSERVAȚII
(1) Înregistrarea contabilă este incorectă ținând seama de datele facturii, de pildă.
CONCLUZII:
ASUPRA CLASĂRII, CONTABILIZĂRII BUNĂ □ MEDIE □ SLABĂ □
ASUPRA SUPORTULUI CONTABIL ADAPTAT □ INADAPTAT □
202
ASUPRA TEHNICII CONTABILE BUNĂ □ MEDIE □ SLABĂ □
ALTELE:
ACEASTĂ FOAIE DE LUCRU ESTE SPECIFICĂ ÎNTREPRINDERILOR

CARE NU ÎȘI ÎNCREDINȚEAZĂ CONTABILITATEA UNUI CABINET
203
COD SA2
FILA
CLIENT
DATA
REGISTRELE LEGALE
Report cel Data ultimei
(1) Existența Parafate
puțin lunar actualizări/înreg.
DA NU DA NU DA NU
Jurnal general □ □ □ □ □ □ □ La / / .de
Registrul-inventar □ □ □ □ □ La / / .de
State de salarii □ □ □ □ □ □ □ La / / .de
Registru de pers. □ □ □ La / / .de
Registru PV-AG U LI Li U □ U □ La / / .de
Registru PV-CA U LI U U □ U □ La / / .de
(2) n n □ n □ n □ La / / .de
(2) / / .de
□ □ □ □ □ □ □ La
(1) Notați/bifați dacă registrele sunt ținute de cabinet.
(2) Alte registre profesionale obligatorii.
ÎNCHIDEREA CĂRȚII MARI
Data trimiterii înregistrărilor de închidere din Cartea mare
Conform Cărții mari cu conturile anuale DA □ NU □
Data primirii înregistrărilor din Cartea mare
204
Explicarea anomaliilor și urmarea dată:
DILIGENȚE SPECIFICE:
205
TREZORERIE/FINANȚARE
COD SB
FILA
CLIENT
DATA
REFERINȚA F/L sau N/A
□ SUPORTURI
- Extrasele de cont bancare;
- Benzile caselor de marcat;
- Tabloul împrumutului rambursarea lui;
- Conturile din clasa 5 Trezorerie.
BĂNCI
- Verificarea conturilor de viramente
interne dacă sunt soldate.
- Verificarea conturilor bancare cu
extrasele de cont bancare (situația
comparativă bancară).
- Verificarea închiderii operațiilor de
vânzare/cumpărare a valorilor mobiliare.
- Compararea conturilor de dobânzi cu
extrasele de cont bancare ale ultimului
trimestru.
- Verificarea documentelor justificative și
obținerea explicațiilor pentru diferențele
rezultate din compararea sumelor din
extrasele de cont bancare și înregistrările
contabile cu o vechime mai mare de o
lună.
CASA
- Recomandați păstrarea benzilor caselor
de înregistrare (marcare) ordonat în
arhiva întreprinderii.
- Verificarea prin sondaj a soldului din
206
registrul de casă/contabilitate
(identificarea soldului creditor sau peste
plafonul zilnic în vigoare).
VALORI MOBILIARE DE
PLASAMENT
- Compararea înregistrărilor cu
documentele justificative.
- Analiza fiscală a operațiilor.
ÎMPRUMUTURI
- Compararea soldului cu condițiile de
rambursare conform contractului.
- Verificarea garanțiilor acordate odată cu
contractul.
- Compararea dobânzilor cu condițiile
contractului și determinarea dobânzii
aferente perioadei cuprinse între data
ultimei plăți de dobânzi și data închiderii
conturilor.
□ CONCLUZII
□ RECOMANDĂRI
207
COD SB1
FILA
CLIENT
DATA
SITUAȚIA COMPARATIVĂ BANCARĂ

Contabilitate Data Debit Credit Bancă Data Debit Credit
SOLDUL
SOLDUL
EXTRASUL
CONTULUI
UI
Operații Operații
contabilizate necontabilizat
prin bancă e prin bancă
208
TOTAL TOTAL
SOLD LA SOLD LA
209
COD SB2
FILA
CLIENT
DATA
CASA
RESPECTAREA EGALITĂȚII
Borderou de încasare/vânzare sau benzile caselor de marcat sau registru
de casă
Jurnal (Registrul-jurnal) sau contul Casa Diferențe
Observații, urmarea dată:………………………………….
Sold la …../………./……….
CONTROLUL COERENȚEI
Test privind:
Lipsa de solduri creditoare
Solduri anormal de ridicate (care depășesc plafonul zilnic)
Mișcări ale căror totaluri sunt anormale (încasări și plăți peste plafonul
zilnic)
Răspunsuri Anomalii
210
OBSERVAȚII PRIVIND FUNCȚIONAREA CASEI
DA NU
Se utilizează o casă de marcat? □ □
Sunt păstrate benzile înregistrate? □ □
Soldul este controlat zilnic de administrator? □ □
Se poate determina un sold progresiv al casei? □ □
211
Totalul împrumuturilor Capitalul restant datorat
DATA
La Rambursat De la + 1
CLIENT
La finele
La origine începutul -amortizat - La - 1 an an la 5 La + 5 ani
exerc.
exerc. în exerc. ani
EXERCIȚIUL
212
ÎNTOCMITĂ DE
COD
FILA
ÎMPRUMUTURI / DOBÂNZI ALE ÎMPRUMUTURILOR

SB3
Dobânzi
Datorate
Sold la Org.
Org. Data Durata
Procent începutul
în cursul exerc. Plătite
la finele exerc. împ.
Garanții
Sold în exerc. Intre 1 Peste 5
împ. an și 5
exerc. urmat. ani
ani
213
Data
214
CICLUL CUMPĂRĂRI/FURNIZORI
COD SC
FILA
CLIENT
DATA
□ SUPORTURI
- Balanța conturilor de cheltuieli cu
materii prime, materiale și mărfuri
(grupa 60) comparată în anul N cu anul
N-1;
- Jurnal pentru cumpărări (cod 14-6-
17/b);
- Situația achitării facturilor (cod 14-6-
7);
- Lista facturilor de primit;
- Conturile din grupa 40 Furnizori....
 Verificarea prin sondaj a
documentelor justificative.
- Compararea facturilor „furnizori cu
facturi nesosite" cu facturile exercițiului
următor.
- Compararea soldurilor conturilor de
cheltuieli cu materii prime, materiale și
mărfuri (gr. 60) cu aceleași solduri ale
anului precedent.
- Verificarea coerenței creditului primit
de la furnizori.
- Selectarea prin sondaj/eșantion a
conturilor furnizor înainte de a fi
verificate.
- Pentru conturile selecționate se vor cere
explicații privind termenele de plată
215
depășite/restante sau pentru toate
anomaliile aparente; se va verifica modul
de regularizare în exercițiul următor.
- Motivarea cauzelor existenței tuturor
soldurilor debitoare ale furnizorilor și a
tuturor soldurilor vechi/restante.
■ Compararea listei datoriilor cu

operațiile de trezorerie din primele luni
ale exercițiului următor și cu facturile
primite în cursul primelor luni ale
exercițiului următor.
□ CONCLUZII
□ PROPUNERI
 Acest control este integrat în faza înregistrărilor contabile atunci când cabinetul
asigură aceste înregistrări.
■ Lucrări specifice aplicabile întreprinderilor mici sau liber-profesioniștilor care țin o

contabilitate în partidă simplă.
216
COD SC1
FILA
CLIENT
DATA
LISTA DATORIILOR ȘI PROVIZIOANELOR CONSTITUITE
Cont Furniz. Sold la 31 decembrie Nr. zile Penalizar Provizion
întârziere e sau % constituit
Term. de plată curente/ depășite (1) (2)
Total Sub 30 Sub 1 Peste 1
zile an an
1 2 3 4 5 6 7 8 9
(4+5+6)
217
TOTAL X X
(1) Numărul zilelor de întârziere aferent coloanelor 5 și 6.
(2) Mărimea sau procentul penalizărilor stabilit(ă) conform contractului sau

reglementărilor în vigoare.
218
COD SC2
FILA
CLIENT
DATA
FURNIZORI – FACTURI NESOSITE

Facturi nesosite pentru care recepția sau prestarea a fost realizată înainte
de data închiderii conturilor.
Felul VALOARE
Cont Furnizori VALOARE TVA
livrării/prestației TOTALĂ
219
TOTAL
220
CICLUL CHELTUIELI CU LUCRĂRI ȘI SERVICII EXECUTATE DE TERȚI
COD SD
FILA
CLIENT
DATA
□ SUPORTURI
- Balanța conturilor cu lucrări și servicii
executate de terți;
- Jurnal privind decontările cu furnizorii
(cod 14-6-6);
- Situația achitării facturilor (cod 14-6-
7);
- Contracte de leasing;
- Contracte de închiriere;
- Contracte de întreținere;
- Contracte de asigurare;
- Conturile din grupa 61 Cheltuieli cu
serviciile executate de terți.
- Compararea cu datele exercițiului
precedent.
 Pentru sumele importante, obținerea
justificării necesității și compararea prin
sondaj cu documentele justificative.
- Compararea cu contractul și
scadențarul de cheltuieli privind
leasingul, închirierile, asigurările.
 Compararea prin sondaj a
documentelor justificative cu conturile
cheltuielilor privind obiectele de inventar
(cu respectarea limitei de încadrare
reglementate), cheltuielile cu lucrările
executate de terți, cheltuielile cu
221
serviciile executate de terți.
- Verificarea coerenței creditului primit
de la furnizori.
- Selectarea prin sondaj/eșantion a
conturilor furnizor înainte de a fi
verificate.
- Pentru conturile selecționate cereți
explicații privind termenele de plată
depășite/restante sau pentru toate
anomaliile aparente; verificați modul de
regularizare în exercițiul următor.
- Motivarea cauzelor existenței tuturor
soldurilor debitoare ale furnizorilor și a
tuturor soldurilor vechi/restante.
□ CONCLUZII
□ PROPUNERI
 Aceste controale sunt integrate în faza înregistrărilor contabile atunci când cabinetul
222
CICLUL VÂNZĂRI/CLIENȚI
COD SE
FILA
CLIENT
DATA
□ SUPORTURI
- Balanța conturilor de vânzări
comparativ N/N-l;
- Jurnal pentru vânzări (cod 14-6-12/a);
- Situația încasării facturilor (cod 14-6-
7);
- Lista facturilor de întocmit;
- Lista clienților în termen incerți și
litigioși;
- Conturile din grupa 41 Clienți....
 Verificarea prin sondaj a
documentelor justificative.
- Compararea soldurilor de venituri cu
cele ale exercițiului precedent.
- Verificarea facturilor de întocmit cu
facturile exercițiului următor.
- Compararea creanțelor incerte și în
litigiu din situația pregătită de client cu
situația exercițiului precedent.
- Determinarea procentului mediu de
depreciere a creanțelor incerte și în
litigiu comparativ cu exercițiul
precedent.
- Verificarea coerenței creditului acordat
clienților.
- Selectarea prin sondaj a conturilor
clienți înainte de a fi verificate.
223
- Asupra conturilor selectate se vor
obține explicații privind termenele
anormale/ depășite de încasare,
întârziate, precum și pentru toate
anomaliile aparente; se vor verifica
modalitățile de regularizare/încasare în
exercițiul următor.
- Obținerea motivărilor privind toate
soldurile creditoare și toate soldurile
vechi/restante având vechimi peste 30 de
zile.
 Compararea listei creanțelor cu
operațiile de trezorerie din primele luni
ale exercițiului următor și cu facturile
emise în cursul primelor luni ale
exercițiului următor.
□ CONCLUZII
□ PROPUNERI
 Acest control este integrat în faza înregistrărilor contabile atunci când cabinetul
 Lucrări specifice aplicabile întreprinderilor mici sau liber-profesioniștilor care țin o

contabilitate în partidă simplă.
224
COD SE1
FILA
CLIENT
DATA
LISTA CLIENȚILOR CERȚI, INCERȚI, LITIGIOȘI ȘI

PROVIZIOANELE CONSTITUITE
Sold la 31 decembrie Deprecierea
Cont Clienți Termen de încasare

Cauză Procent Provizion
Sub 30 zile Sub 1 an Peste 1 an (1) (2) constituit
8
1 2 3 4 5 6 7
(4/5x7)
225
Procentul mediu de
TOTAL depreciere
…………../%
(1) Cauza deprecierii: A = incert (nesigur); B = rău-platnic (nu plătește sau plătește cu
întârziere); C = litigiu (contestare judiciară); D = lichidare voluntară sau
judiciară/faliment.
(2) Conform motivării scrise a comisiei de inventariere.
226
COD SE2
FILA
CLIENT
DATA
CLIENȚI – FACTURI DE ÎNTOCMIT

Facturi de întocmit pentru livrări sau prestări efectuate înainte de
data închiderii exercițiului financiar.
Felul Valoare
Cont Clienți Valoare TVA
livrării/prestării totală
227
TOTAL
228
CICLUL STOCURI ȘI PRODUCȚIE ÎN CURS DE EXECUȚIE
COD SF
FILA
CLIENT
DATA
□ SUPORTURI
- Situația recapitulativă a stocurilor
primită de la client;
- Situația recapitulativă a stocurilor N-1;
- Conturile din grupele de la 30 la 39.
- Obținerea situațiilor recapitulative,
după inventarierea patrimoniului.
- Cu privire la materii prime, materiale,
mărfuri și produse finite:
a) interviu cu șeful
întreprinderii/administratorul privind
metodele de evaluare și de determinare a
deprecierilor, precum și permanența
aplicării lor;
b) compararea rubricilor cu situațiile
recapitulative ale exercițiului precedent.
- Cu privire la producția în curs de
execuție:
a) interviu cu șeful
întreprinderii/administratorul privind
metodele de evaluare și permanența
aplicării lor;
b) controlul coerenței acestei evaluări;
c) compararea totalului situației
recapitulative cu factura din prima lună a
229
exercițiului următor și cu avansul
încasat.
□ CONCLUZII
□ RECOMANDĂRI
230
COD SF1
FILA
CLIENT
DATA
SITUATIA RECAPITULATIVĂ A STOCURILOR
Repartizare
Metoda de
Denumirea Total Depreciere
evaluare (1) % % %
Materii prime
Materii consumabile
Obiecte de inventar
Produse
Mărfuri
Ambalaje
TOTAL
(1) Indicați metoda de evaluare utilizată: CMP; FIFO; altele de precizat.
(2) Repartizați după caz: pe familii de produse sau pe procente de TVA.
Inventarul realizat de:

Comisia reprezentată de dl.......................................Semnătura clientului
La (locul).............................în (data)........................
231
RECOMANDARE IMPORTANTĂ PENTRU EFECTUAREA
INVENTARELOR
Inventarul patrimoniului este realizat pe răspunderea șefului
întreprinderii (director, administrator, întreprinzător individual, liber-
profesionist). El se realizează conform Normelor Ministerului Finanțelor
Publice, iar documentele justificative (situații, liste, carnete, motivări
tehnice etc.), formând dosarul inventarierii, se predau, conform clauzelor
contractului de prestări de servicii, profesionistului contabil, care după
efectuarea înregistrărilor îl restituie clientului. Dosarul inventarierii se
păstrează la client 10 ani.
Prezenta situație este o recapitulație după documentele justificative aflate
la dosarul de inventariere; ea rămâne la dosarul exercițiului al
profesionistului contabil.
232
COD SF2
FILA
CLIENT
DATA
SITUAȚIA RECAPITULATIVĂ A PRODUCȚIEI ÎN CURS
CARE ESTE METODA DE EVALUARE? DA NU
- metoda costurilor de producție □ □
- altă metodă (care? de nominalizat) □ □
Compararea cu
Lista șantierelor/
Materiale Manoperă Total avansurile (primite
secțiilor
sau nu)
TOTAL
Inventarul realizat de:

Comisia reprezentată de dl...............................................................
La (locul)........................în (data)....................................................
Semnătura clientului
COEFICIENTUL CHELTUIELILOR INDIRECTE
233
COD SF3
FILA
CLIENT
DATA
STOCURI ȘI PRODUCȚIE ÎN CURS
Exercițiul N Exercițiul N-1 Variația
Materii prime aprovizionate
Producție în curs – de bunuri
Producție în curs – de servicii
Produse semifabricate și finite
Mărfuri
 SITUAȚIA RECAPITULATIVĂ
PRIMITĂ DE LA CLIENT DA NU
□ □
 CONTROALE
Control aritmetic al situației recapitulative (adunări) □ □
Metoda de evaluare este conformă cu:
- Regulamentul de aplicare al Legii contabilității □ □
- reglementările fiscale □ □
234
Metoda de evaluare declarată de client este similară cu cea utilizată în
exercițiul N-1 □ □
Dacă nu:
- analiza motivelor schimbării metodei;
- incidențele asupra valorii patrimoniului și a rezultatelor;
- mențiuni de făcut în anexă;
- mențiuni de făcut în declarațiile fiscale.
235
IMOBILIZĂRI
COD SG
FILA
CLIENT
DATA
□ SUPORTURI
- Situații informatizate (sau manuale);
- Copii de pe facturile de achiziție;
- Situații privind scoaterea din funcțiune și
casările, primite de la client;
- Conturile din clasa 2 Imobilizări.
IMOBILIZĂRI CORPORALE ȘI
NECORPORALE
- Compararea cu facturile de achiziție și
actele anexe.
- Aprecierea duratelor de utilizare și
verificarea amortizărilor.
- Analiza, evaluarea și tratamentul fiscal
(TVA etc.) privind investițiile în curs
efectuate în regie proprie sau în antrepriză.
IMOBILIZĂRI FINANCIARE
- împrumuturi: analiza și justificarea
mișcărilor; actualizarea dosarului permanent.
- Depozite și cauțiuni: analiza și justificarea
mișcărilor; actualizarea dosarului permanent.
- Alte imobilizări financiare: compararea cu
documentele bancare; verificarea globală a
deprecierii; determinarea și explicarea
variațiilor.
CESIUNE DE IMOBILIZĂRI
- Calculul și analiza plus și minusvalorii de
cesiune și verificarea impozitării.
236
□ CONCLUZII
□ PROPUNERI
237
PERSONAL
COD SH
FILA
CLIENT
DATA
□ SUPORTURI
- Declarația nominală pentru asigurările
sociale;
- Declarația privind obligațiile de plată la
fondul inițial de asigurări sociale de sănătate;
- Declarația lunară privind obligațiile de plată
către bugetul asigurărilor sociale – cota de
șomaj;
bugetul fondului special de solidaritate cu
persoanele cu handicap;
constituirea fondului special de susținere a
învățământului de stat;
- Conturile din grupa 43 Asigurări sociale ....
- Compararea rubricilor N/N-l ale
cheltuielilor cu personalul.
- Compararea cheltuielilor cu personalul cu
statele de plată și declarațiile de contribuții
sociale.
- Verificarea concordanței remunerării
administratorilor și directorilor cu deciziile
AGO și CA.
- Asigurările sociale, protecția socială și
conturi asimilate: verificarea componenței
soldurilor și a vechimii lor; compararea cu
declarația ultimei luni sau a ultimului
trimestru.
- Obținerea explicațiilor asupra întârzierii la
plată și evaluarea penalităților de întârziere.
- Calculul global al concediilor de odihnă
neefectuate aferente exercițiului încheiat.
238
- Verificarea procentelor globale privind
sarcinile sociale.
- Verificarea declarațiilor numai în caz de
anomalii aparente.
□ CONCLUZII
□ PROPUNERI
239
DECONTĂRI CU BUGETUL STATULUI
COD SI
FILA
CLIENT
DATA
□ SUPORTURI
- Deconturile de TVA;
- Declarațiile privind obligațiile de plată la
bugetul de stat și la bugetele locale;
- Declarația de venit global (a liber-
profesioniștilor);
- Conturile din grupa 44 Bugetul statului....
- Verificarea procentelor de TVA aplicate de
întreprindere și modalitățile de recuperare a
TVA.
- Compararea cifrei de afaceri cu deconturile
și declarațiile de TVA.
- Controlul global al TVA de recuperat.
- Justificarea tuturor soldurilor (componența
și vechimea lor).
- Compararea cu documentele justificative
pentru: impozitele și taxele locale, taxele
profesionale etc.
- Controlul impozitului pe profit cu
declarațiile aferente.
- întocmirea situației avantajelor în natură
plecând de la informațiile comunicate de
client și aprecierea coerenței.
- Determinarea rezultatului fiscal.
- Calculul impozitului pe profit.
- Controlul întocmirii declarațiilor fiscale.
□ CONCLUZII
□ PROPUNERI
240
CAPITALURI ȘI PROVIZIOANE
COD SJ
FILA
CLIENT
DATA
□ SUPORTURI
- Procese-verbale ale AGO;
- Contul întreprinzătorului individual și/sau
conturile clasei 1, inclusiv contul Asociați
conturi curente.
CAPITALURI PROPRII
- Verificarea distribuirii rezultatului cu
procesul-verbal al AGO și conformitatea cu
statutul și dispozițiile legale. Actualizarea
- Verificarea totalului situației (activului)
net(e) în raport cu 1/2 din capitalul social.
CONTUL ÎNTREPRINZĂTORULUI
INDIVIDUAL
- Obținerea acordului clientului asupra
poziției sale față de contul său.
- Aprecierea globală asupra cheltuielilor.
- Reintegrarea eventuală a cheltuielilor
financiare în cazul contului întreprinzătorului
individual, debitor.
SUBVENȚII
- Verificarea condițiilor de atribuire și
modalitatea de afectare a rezultatului.
PROVIZIOANE REGLEMENTATE
- Analiza oportunității constituirii
provizioanelor și, dacă este cazul, verificarea
241
constituirii și reintegrării lor în rezultat.
PROVIZIOANE PENTRU RISCURI ȘI

CHELTUIELI
- Verificarea detaliată a dosarelor de litigii și
procese.
- Aprecierea cu clientul a riscurilor reale și a
oportunității constituirii de provizioane.
- Tabloul variațiilor.
- Aprecierea deductibilității provizioanelor.
ASOCIAȚI – CONTURI CURENTE

- Obținerea acordului asociatului asupra
contului său.
- Analiza mișcărilor.
- Calculul dobânzilor.
- Aprecierea deductibilității dobânzilor.
□ CONCLUZII
□ PROPUNERI
242
COD SJ1
FILA
CLIENT
DATA
ANALIZA CONTULUI ÎNTREPRINZĂTORULUI INDIVIDUAL
ȘI A CONTULUI ASOCIAȚI CONTURI CURENTE
Debit Credit
Sold la începutul exercițiului
Înregistrarea rezultatului precedent
APORTURILE EXERCIȚIULUI
Numerar
Viramente bancare
împrumuturi/credite
Salarii/remunerații
Dobânzi/comisioane conturi curente
Altele
TOTAL APORTURI
RETRAGERILE EXERCIȚIULUI
Retrageri în numerar
Cheltuieli personale prin bancă
243
Impozite personale
Asigurări pe viață
Rambursarea împrumuturilor/creditelor
Regularizări (detalii anexate)
Altele
TOTAL RETRAGERI
SOLD LA FINELE EXERCIȚIULUI
Ref. F/L
Mișcările efectuate in cursul exercițiului sunt credibile da □ nu □
Contul întreprinzătorului individual debitor: a se controla regulile

deductibilității
Conturile Asociați – conturi curente:
- verificați dacă sunt întotdeauna creditoare;
-pentru conturile curente remunerate, calculați dobânda conform

statutelor și deciziilor Adunării generale. Apreciați deductibilitatea
lor.
244
COD SJ2
FILA
CLIENT
DATA
PROVIZIOANE PENTRU RISCURI ȘI CHELTUIELI

Total la Total la
Natura Diminuări sau
începutul Constituiri sfârșitul
provizioanelor anulări
exercițiului exercițiului
TOTAL
■ Modalitățile de constituire sau de diminuare/anulare

FAPTE CARE MOTIVEAZĂ CONSTITUIREA PROVIZIONULUI
PARTICULARITĂȚI FISCALE
METODA DE CALCUL
MODALITATEA DEFINITIVĂ
245
ALTE CONTURI (46, 481, 67, 77, ...)
COD SK
FILA
CLIENT
DATA
□ SUPORTURI
- Verificarea operațiilor înregistrate în
conturile de bilanț (46,481 etc.) și analizarea
soldurilor.
- Analiza operațiilor excepționale care nu au
fost înregistrate.
- Verificarea corectei evaluări și înregistrări a
operațiilor în conturile 67 și 77.
- Analiza evenimentelor posterioare închiderii
□ CONCLUZII
□ PROPUNERI
246
EXAMINAREA CRITICĂ
COD SL
FILA
CLIENT
DATA
□ SUPORTURI
DOSARUL EXERCIȚIULUI
- Balanța sintetică N/N-1;
- Indicatori economico-financiari.
DOSARUL PERMANENT
- Informații economice;
- Statistici profesionale.
- Verificarea evoluțiilor anormale ale
diferitelor posturi ale bilanțului și contului de
rezultat și analiza formării rezultatului.
- Compararea cu exercițiul precedent a ratelor
semnificative (marja comercială, cheltuielile
financiare, rotația stocurilor, creditul clienți și
furnizori).
- Verificarea coerenței lor cu condițiile de
exploatare ale întreprinderii, eventual cu
statisticile disponibile ale sectorului de
activitate și/sau dosarele întreprinderilor din
același sector de activitate aflate în relații
contractuale cu cabinetul.
- Analiza explicațiilor.
- Analiza OD (operațiilor diverse) ale
întreprinderii.
- Interviuri cu clientul.
□ CONCLUZII
□ PROPUNERI
247
ANEXE
COD SM
FILA
CLIENT
DATA
□ SUPORTURI
- Se vor inventaria informațiile semnificative
de inclus în anexe.
□ CONCLUZII
□ PROPUNERI
248
SUPORTURI CONTABILE NECLASATE ÎN CICLURI
COD SN
FILA
CLIENT
DATA
REFERINȚA
□ SUPORTURI
- Balanțe, jurnale extrase OD (operații
diverse) etc.
249
SECȚIUNEA JURIDIC ANUAL T
CLIENT
EXERCIȚIU
□ Consultații juridice
□
□
□
□
□
□
□
□
□
□
□
□
□
□
□
□
□
250
SECȚIUNEA FISCAL ANUAL U
□ Deconturile de TVA.
□ Declarațiile privind obligațiile de
plată la bugetul de stat și la bugetele
locale.
□ Declarațiile de venit global (ale
liber-profesioniștilor).
□ Taxele profesionale.
□ Taxele de formare continuă.
□ Alte taxe și impozite.
□
□
□
□
□
□
□
□
□
□
□
□
251
SECȚIUNEA SOCIAL ANUAL V
CLIENT
EXERCIȚIU
COPII DUPĂ DECLARAȚII
□ Declarația nominală pentru

asigurările sociale.
□ Declarația privind obligațiile de
plată la fondul inițial de asigurări sociale
de sănătate.
□ Declarația lunară privind obligațiile
de plată către bugetul asigurărilor sociale
– cota de șomaj.
plată la bugetul fondului special de
solidaritate cu persoanele cu handicap.
plată la constituirea fondului special de
susținere a învățământului de stat.
□
□
□
□
□
□
□
□
□
□
252
III. NORME GENERALE DE BAZĂ aplicabile tuturor
misiunilor expertului contabil
253
SUMAR
11. NORME DE COMPORTAMENT PROFESIONAL...................
111. Independența....................................................................................
112. Competența......................................................................................
113. Calitatea lucrărilor...........................................................................
114. Secretul profesional și confidențialitatea.........................................
115. Acceptarea și menținerea misiunilor...............................................
12. NORME DE LUCRU......................................................................

121. Programarea lucrărilor.....................................................................
122. Contractarea lucrărilor.....................................................................
123. Delegarea și supravegherea lucrărilor.............................................
124. Utilizarea lucrărilor altor profesioniști............................................
125. Documentarea lucrărilor..................................................................
13. NORMA DE RAPORTARE...........................................................
254
11 NORME DE COMPORTAMENT PROFESIONAL
111 INDEPENDENȚA
NORMA
Profesionistul contabil este obligat să fie independent atunci când își
exercită activitatea ca liber-profesionist, evitând orice situație care ar
presupune o lipsă de independență.
Trebuie nu numai să manifeste o atitudine independentă care să îi permită
efectuarea misiunilor sale cu integritate și obiectivitate, dar, de asemenea,
trebuie să nu fie supus niciunei constrângeri care ar putea să îi amenințe
integritatea și obiectivitatea.
Trebuie, de asemenea, să se asigure că și colaboratorii săi respectă
regulile de independență.
COMENTARII
Exercitarea liberă a profesiei contabile necesită, ca obligație de primă
mărime, respectarea principiului independenței, care este incompatibil
cu:
– implicarea financiară, directă sau indirectă, în activitățile unui client,
ca, de exemplu: acceptarea unor forme de salarizare, deținerea de
participații la capital, darea sau luarea cu împrumut de bunuri,
servicii sau bani, cu excepția celor date sau primite în condițiile
oferite terților, acordarea sau primirea de gajuri sau cauțiuni de la /
pentru clienții profesionistului contabil;
– implicarea profesionistului contabil în activitățile unui client, în
calitate de membru al executivului acestuia sau ca angajat, sub
controlul celui care gestionează patrimoniul;
– acte de comerț sau activități salarizate în afara Corpului, asigurate în
același timp cu exercitarea liberă a profesiei, atunci când pot sfârși
printr-un conflict de interese sau care sunt, prin natura lor,
incompatibile sau în contradicție cu exercitarea liberală a profesiei
contabile, sau care sunt incompatibile cu necesitatea de a păstra
255
poziția de independență, integritate și obiectivitate a profesionistului
contabil;
– incidența relațiilor familiale și personale asupra independenței;
– condițiile în care onorariile primite de la un client constituie un
procentaj inacceptabil de mare pentru cifra de afaceri totală a
societății de expertiză sau a unui practician individual; aceasta
presupune ca majoritatea activității liber-profesioniștilor contabili să
nu constea în executarea de lucrări pentru o singură unitate
patrimonială, respectiv societate comercială;
– acceptarea executării de lucrări în baza unor onorarii eventuale,
neprecizate anticipat în sumă absolută, prin contract.
Lista incompatibilităților cu condiția de independență a profesiunii
contabile nu este limitativă; niciun membru al Corpului nu trebuie să se
găsească într-o situație de natură a-i știrbi independența, chiar dacă nu se
află sub incidența cazurilor de incompatibilitate mai înainte amintite sau
a celor expres prevăzute de legile în vigoare sau de normele Corpului.
În privința incompatibilităților cu condiția de independență a profesiei
contabile, referitor la îndatoririle proprii ale societăților recunoscute de
Corp, sunt de reamintit următoarele:
– trebuie ca majoritatea acționarilor sau asociaților (51%) să fie
experți contabili sau contabili autorizați și să dețină majoritatea
acțiunilor sau părților sociale;
– consiliul de administrație al societății comerciale trebuie să fie ales
în majoritate (51%) dintre acționarii sau asociații experți contabili
sau contabili autorizați;
– societățile comerciale de expertiză contabilă și de contabilitate nu
pot avea participări financiare în unități patrimoniale industriale,
comerciale, agricole, bancare sau de asigurări, și nici în societăți
civile;
256
– acțiunile sau părțile sociale ale societăților comerciale de expertiză
contabilă și de contabilitate trebuie să fie nominative și orice nou
asociat sau acționar trebuie să fie admis de Adunarea generală.
Liber-profesionistul contabil este obligat să evite orice situație care ar
putea presupune o lipsă de independență. Trebuie, de asemenea, să se
asigure că și colaboratorii săi respectă regulile de independență.
În general, liber-profesionistul contabil trebuie să fie independent față de
client și față de toate întreprinderile-mamă, filialele și afiliații acestora.
În privința profesionistului contabil salariat, acesta datorează fidelitate
angajatorului, dar în același timp și profesiei sale și principiului de
independență al acesteia, pe care este necesar să îl respecte și să îl aplice,
fiind conștient și pregătit în fața factorilor care pot da naștere la conflicte
de interese.
257
112 COMPETENȚA
NORMA
Calitățile necesare exercitării profesiei de expert contabil și de contabil
autorizat sunt reglementate.
Profesioniștii contabili își completează și își actualizează permanent
cunoștințele.
Ei se asigură că încredințează lucrări colaboratorilor care au o
competență apropiată de natura și de complexitatea acestora.
Ei veghează, de asemenea, la formarea lor continuă.
COMENTARII
Profesionistul contabil trebuie să își întrețină nivelul de competență pe tot
parcursul carierei sale profesionale; el nu trebuie să efectueze decât
lucrările pe care el însuși sau societatea din care face parte le poate
realiza cu competență profesională.
Fiecare profesionist contabil își stabilește propriul program de formare
(învățământ individual, cursuri, seminarii și alte forme, cu testarea
cunoștințelor dobândite).
Consiliul Superior al CECCAR publică în fiecare an o notă de orientare
cu caracter informativ, contribuind la promovarea acțiunilor de formare
asupra normelor și doctrinei profesionale.
Perfecționarea continuă constituie o condiție de menținere a competenței
profesionale a membrilor Corpului. În acest sens, membrii Corpului
trebuie:
a) să își dezvolte necontenit cultura, nu numai profesională, dar și
cunoștințele de cultură generală, singurele capabile să le întărească
discernământul;
b) să acorde fiecărei operații și situații examinate toată atenția și timpul
necesare pentru a-și fundamenta o opinie personală înainte de a face
propuneri;
258
c) să își exprime opinia fără nicio reținere față de dorința, chiar
ascunsă, a celui care îi consultă și să se pronunțe cu sinceritate, fără
ocolișuri, exprimându-și, dacă este nevoie, rezervele necesare asupra
valorii ipotezelor și concluziilor formulate;
d) să nu dea niciodată ocazia de a se afla în situația de a nu putea să își
exercite libertatea de gândire sau de a fi supuși îngrădirii
îndatoririlor lor;
e) să considere că independența lor trebuie să își găsească manifestarea
deplină în exercitarea profesiei și în protejarea ei, cu respectarea
integrală a dispozițiilor legale și a regulilor stabilite de Corp.
Cu privire la competența generală a cabinetului sau a societății de
expertiză contabilă, menținerea competenței presupune:
– o evaluare periodică a nevoilor de personal (calitativă și cantitativă);
– un plan de formare continuă (orientativ, de cel puțin 16 ore pentru
persoanele care nu au calitatea de profesioniști contabili).
Procedurile de punere în aplicare variază în funcție de mărimea
cabinetului/societății.
De asemenea, unui profesionist contabil salariat i se poate cere să execute
servicii semnificative pentru care însă nu are suficientă pregătire sau
experiență. În aceste situații, profesionistul contabil salariat nu trebuie să
îl inducă în eroare pe angajatorul său despre nivelul de pregătire sau
experiență pe care îl deține, iar, dacă este cazul, în mod onest, va cere
asistența necesară și opinia unui expert.
Un instrument de orientare a membrilor Corpului îl constituie Programul
național de dezvoltare profesională continuă a contabililor.
259
113 CALITATEA LUCRĂRILOR
NORMA
Este necesar ca profesioniștii contabili să își exercite profesia cu
conștiinciozitate și devotament.
Corectitudinea, imparțialitatea și, în cadrul profesiei, dorința de a fi utili
clienților lor trebuie să le inspire profesioniștilor contabili recomandările
pe care le fac și să le orienteze executarea lucrărilor.
COMENTARII
Calitatea lucrărilor este direct influențată de corecta aplicare a normelor
de competență, de delegare și de supervizare, de planificare-programare
și de documentare a lucrărilor executate.
Profesioniștii contabili trebuie să cunoască personal anumite aspecte
fundamentale privind executarea lucrărilor, ceea ce implică necesitatea ca
anumite însărcinări să nu poată fi repartizate colaboratorilor.
De fiecare dată când o lucrare este repartizată unor colaboratori,
profesionistul contabil trebuie să se asigure că au fost respectate de către
aceștia toate criteriile de calitate cerute pentru executarea lucrărilor
încredințate.
Programarea lucrărilor profesioniștilor contabili și colaboratorilor lor este
necesară pentru asigurarea calității, permițând garantarea unei repartizări
adecvate a lucrărilor colaboratorilor.
Eficacitatea planificării presupune existența unui proces permanent și
materializat după modalitățile adaptate la dimensiunea și la activitatea
societății.
Profesioniștii contabili au dreptul și datoria să studieze, în folosul
clienților lor, în condițiile respectării legalității, sincerității și
corectitudinii, măsurile susceptibile să evite plata unor cheltuieli pentru
taxe și impozite nedatorate.
260
Calitatea lucrărilor depinde de conștiinciozitatea și integritatea
profesioniștilor contabili și ale colaboratorilor lor, în care scop aceștia
aplică:
a) normele Corpului privind exercitarea profesiei și executarea
lucrărilor, trebuind să fie în măsură să justifice aplicarea acestora prin
documente corespunzătoare;
b) obligațiile contabile enunțate de textele legale și precizate de doctrina
contabilă.
Asigurarea calității lucrărilor executate în interiorul cabinetului sau
societăților de profil și în cadrul normelor mai înainte amintite este
obligatorie pentru toți profesioniștii contabili.
Organizarea judicioasă a planificării lucrărilor, mai ales în cazul
existenței mai multor colaboratori, cere cu necesitate prevederea
exercitării autocontrolului și controlului lucrărilor executate.
Profesioniștii contabili salariați, evident, datorează fidelitate
angajatorului, prioritatea firească fiind aceea de a respecta obiectivele
stabilite de acesta și regulile și procedurile redactate pentru susținerea și
realizarea lor. Dar respectarea normelor profesiei de către profesionistul
contabil salariat este obligatorie, chiar cu riscul apariției unor situații
conflictuale între el și angajator, întrucât unui salariat, în mod legitim, nu
i se poate cere:
– să nu respecte legea;
– să încalce regulile și normele profesiei;
– să îi mintă sau să îi inducă în eroare (inclusiv prin tăcere sau
atitudine pasivă) pe cei care acționează ca auditori;
– să semneze sau să fie asociat la o raportare care practic denaturează
faptele.
261
114 SECRETUL PROFESIONAL ȘI CONFIDENȚIALITATEA
NORMA
Profesionistul contabil trebuie să respecte caracterul confidențial al
informațiilor obținute cu ocazia executării lucrărilor sale și nu trebuie să
divulge niciuna dintre aceste informații către terți, cu excepția cazurilor
când a fost autorizat în mod expres în acest scop sau dacă are obligația
legală sau profesională să facă această divulgare (de pildă, denunțarea
unor infracțiuni).
COMENTARII
Profesioniștii contabili, împreună cu colaboratorii lor, răspund de
respectarea principiului deontologic al secretului profesional, cu excepția
cazurilor prevăzute de lege.
Acest principiu constituie o caracteristică esențială a unei profesii
exercitate independent, organizată și responsabilă, situându-i pe expertul
contabil și pe contabilul autorizat printre confidenții clientelei, precum
avocații, medicii și notarii.
Faptele implicate în secretul profesional au o cuprindere largă,
incluzându-le nu numai pe cele încredințate de clienți, ci și pe cele de
care s-a luat cunoștință prin intermediul lucrărilor executate.
Profesionistul contabil nu trebuie nici să dezmintă, nici să confirme
faptele care îl privesc pe clientul sau angajatorul său, chiar dacă acestea
sunt cunoscute de public.
Pot fi considerate secrete și acele informații a căror divulgare este
susceptibilă de a atinge onoarea sau demnitatea umană.
Profesionistul contabil are obligația ca secretul să fie dezvăluit atâta timp
cât legea îi impune sau îi permite să o facă.
Obligația de a respecta secretul profesional poate fi obiectul unei
controverse, iar rezolvarea ei stă în puterea exigentă a aprecierii celui
262
care îl deține: dacă o interpretare favorabilă „divulgării autorizate" poate
să facă lumină în domeniul secretului medical, nu același lucru se poate
spune despre ceilalți deținători de secrete încredințate prin statut, profesie
sau funcție.
În practică există o regulă, aceea că numai colaboratorii dintr-un anumit
nivel ierarhic au acces la anumite informații și deci numai aceștia sunt
susceptibili de a avea obligații de natura secretului profesional.
Obligația de confidențialitate se aplică tuturor informațiilor generale pe
care profesionistul contabil le cunoaște cu ocazia executării misiunii sale.
Profesionistul contabil poate divulga anumite informații numai cu
acordul clientului.
Obligația de confidențialitate nu poate fi invocată autorității judiciare:
– nici în materie penală;
– nici în materie civilă (obligația de a-și aduce concursul în vederea
descoperirii adevărului și a bunului mers al justiției).
Profesionistul contabil chemat ca martor în fața Tribunalului sau a
organelor de anchetă, din oficiu sau citat, nu poate divulga confidențele
pe care i le-a făcut clientul sau informațiile la care a avut acces.
În schimb, el trebuie – respectând întrutotul această regulă – să răspundă
la toate întrebările referitoare la problemele contabile, financiare sau
fiscale.
Organele de cercetare – Poliție și Parchet – și Tribunalul pot cere
informații de la specialiști – informații contabile specifice care se referă
la client – în căutarea infracțiunilor clasice comise în cadrul social (abuz
de bunuri și bani publici, escrocherie), cazurilor de bancrută (mai ales
când este vorba de forma contabilă a acestora) sau infracțiunilor proprii
reglementărilor profesiei (de pildă, acoperirea exercitării ilegale a
profesiei).
Specialiștii nu ar trebui să dezvăluie necondiționat, nici chiar
Tribunalului (în afara cazurilor prevăzute de lege, mai ales atunci când le
263
sunt intentate procese), ceea ce au aflat în timpul misiunii lor. Acest lucru
trebuie să li se ceară. Cu ocazia acestor mărturii, declarațiile lor trebuie
să se limiteze strict la ceea ce este indispensabil bunului mers al
procesului. Dacă profesionistul contabil poate răspunde tuturor
întrebărilor privind tehnica financiară, contabilă sau fiscală, el rămâne
legat de secretul profesional în fața organelor de cercetare sau a
Tribunalului pentru toate informațiile confidențiale care i-au fost
încredințate de către clientul său. Este important a se avea în vedere că
informațiile confidențiale nu pot fi folosite în beneficiul personal și nici
al unei terțe persoane.
264
115 ACCEPTAREA ȘI MENȚINEREA MISIUNILOR
NORMA
Profesionistul contabil, înainte de a accepta o misiune, trebuie să
aprecieze posibilitatea de a o îndeplini, ținând seama de regulile etice și
profesionale ale profesiei și în mod deosebit de regulile de independență
și incompatibilitate.
Pentru misiunile repetabile se va verifica periodic dacă evenimentele
permit sau nu menținerea lor.
COMENTARII
Lipsa experienței în anumite sectoare de activitate poate face dificilă
misiunea profesionistului contabil; el trebuie să se asigure că propriile
competențe, ale personalului său salariat sau ale colaboratorilor folosiți
sunt suficiente pentru executarea misiunii.
O atenție deosebită este bine să se acorde criteriilor de alegere a unor noi
clienți, cât și menținerii celor vechi, apreciind și evaluând riscurile,
prevăzând situația lor prezentă și viitoare, în raport cu respectarea
principiilor independenței și competenței.
În acest sens, prealabil acceptării și încheierii contractului, se vor face:
– o evaluare a riscurilor potențiale;
– o verificare privind respectarea principiului independenței
profesionale;
– o apreciere a eficienței executării lucrărilor, în raport îndeosebi cu
competența și cu mijloacele profesionistului contabil.
Evident, decizia finală aparține profesionistului contabil.
În cazul în care un liber-profesionist contabil este solicitat de un client să
înlocuiască un alt liber-profesionist contabil în exercițiu, acesta nu
trebuie să accepte această misiune decât în condițiile în care:
265
– a obținut din partea clientului autorizarea de a-l contacta pe colegul
predecesor și a obținut de la acesta informațiile necesare privind
activitățile clientului;
– s-a asigurat că înlocuirea nu este motivată de considerente rezultând
din dorința clientului de a eluda efectele unei respectări stricte a
îndatoririlor profesionale, cum ar fi insistențele predecesorului de a
aduce la lumină adevărul, de a respecta și cere respectarea legilor și
reglementărilor în activitățile respective;
– a obținut justificarea (dovada) plății onorariilor datorate colegului
predecesor, când acestea rezultă clar dintr-un contract și ținând
seama de faptul că executarea efectivă și corectă a lucrărilor nu este
contestată de client;
– se abține de la orice critică de ordin personal cu privire la colegul său
predecesor;
– asigură păstrarea secretului informațiilor primite din partea colegului
predecesor.
Liber-profesionistul contabil în exercițiu trebuie să transmită
succesorului său, după ce acesta a încheiat contractul cu clientul, toate
registrele și documentele clientului care sunt sau pot fi în posesia sa, fără
întârziere, avizându-l pe client în consecință, în afară de cazul în care
liber-profesionistul contabil în exercițiu are dreptul legal de a le păstra.
Sunt situații în care, potrivit reglementărilor în cauză, clientul solicită o
ofertă sau o participare la licitații privind serviciile care pot fi oferite de
liber-profesioniștii contabili (de pildă, contractarea de audit financiar de
către regiile autonome sau locale).
În oferta depusă de liber-profesionistul contabil, în cazul în care numirea
sa poate conduce la înlocuirea unui coleg existent în exercițiu, acesta va
menționa necesitatea ca clientul să fie de acord ca profesionistul contabil
în exercițiu să poată fi contactat. Dacă oferta sa a fost adjudecată, va
trebui contactat profesionistul contabil în exercițiu.
266
Liber-profesioniștii contabili care se găsesc în situația imposibilității
executării lucrărilor contractate din cauza neprimirii datelor și
informațiilor necesare conform prevederilor contractului sau din cauza
lipsei de cooperare cu clientul sunt în drept să rezilieze, motivat,
contractul cu acest client.
267
12 NORME DE LUCRU
121 PROGRAMAREA LUCRĂRILOR
NORMA
COMENTARII
Profesionistul contabil trebuie să aibă o cunoaștere globală asupra
activităților clientului sau ale unității patrimoniale unde este salariat, care
să îi permită orientarea și planificarea/programarea misiunii și depistarea
domeniilor și a sistemelor semnificative.
Cunoașterea globală de către profesionistul contabil a activităților
clientului sau ale unității patrimoniale unde este salariat are ca obiectiv
identificarea riscurilor care ar putea avea o incidență semnificativă asupra
conturilor, condiționând astfel programarea inițială a intervențiilor, a
controalelor și planificarea ulterioară a misiunii.
Forma și conținutul planului misiunii se vor stabili în funcție de mărimea
întreprinderii clientului sau a celei unde profesionistul contabil este
salariat, de complexitatea misiunii, de metodologia și tehnicile specifice
care se vor aplica.
Programul de lucru constă într-un ansamblu de instrucțiuni destinat
tuturor colaboratorilor profesionistului contabil pentru asigurarea unei
bune executări și a unui bun control – autocontrol – al lucrărilor.
268
Programul de lucru poate, de asemenea, să precizeze alături de
obiectivele misiunii și un buget de ore pe fiecare capitol – subdiviziune –
component(ă).
Planul misiunii și programul de lucru trebuie, dacă se dovedește necesar,
să fie modificate în timpul realizării misiunii și a lucrărilor sale.
269
122 CONTRACTAREA LUCRĂRILOR
NORMA
Relațiile liber-profesioniștilor contabili cu clienții lor se stabilesc prin
contract scris de prestări de servicii, semnat de ambele părți.
COMENTARII
Contractul de prestări de servicii definește misiunea liber-profesionistului
contabil, precizând drepturile și obligațiile fiecărei părți, făcându-se
referire, dacă este cazul, la normele profesionale.
Misiunea propusă trebuie adaptată la particularitățile clientului și la
nevoile acestuia. Aceasta implică din partea profesionistului contabil
cunoașterea entității clientului și în special a modului de organizare, așa
încât să fie capabil să definească tipul de misiune cel mai bine adaptat
clientului, să determine un buget de ore și să propună nivelul onorariilor.
Contractul de prestări de servicii cuprinde, în general, următoarele
elemente:
– scopul misiunii și descrierea sa;
– referirea, dacă este cazul, la normele profesionale ale Corpului;
– obligațiile fiecărei părți;
– termenele de execuție;
– condițiile financiare;
– durata misiunii;
– mențiunea că orice modificare importantă va face obiectul unui act
adițional;
– modalitatea de încetare a misiunii;
– modalitatea de rezolvare a litigiilor.
270
Atunci când este necesar, contractul de prestări de servicii va face
obiectul unei actualizări periodice.
Cabinetul liber-profesionistului contabil sau societatea de expertiză
contabilă trebuie, periodic, să efectueze o evaluare a fiecărui client,
hotărând, dacă este cazul, continuarea executării contractului existent
ținând seama atât de propria independență, cât și de capacitatea sa de a se
achita corect de obligațiile sale față de client.
271
123 DELEGAREA ȘI SUPRAVEGHEREA LUCRĂRILOR
NORMA
Misiunile liber-profesionistului contabil pot necesita formarea unor
echipe de asistenți sau de colaboratori. El le poate delega acestora
executarea unor lucrări, păstrându-și răspunderea finală a executării
misiunii.
COMENTARII
Lucrul în echipă presupune existența împărțirii răspunderilor între
membrii echipei. Orice delegare de atribuții – responsabilități, respectiv
de lucrări către asistenți sau colaboratori trebuie să se efectueze astfel
încât să se asigure un grad rezonabil de certitudine că aceste lucrări vor fi
executate de persoane independente, care posedă aptitudinea și
competența necesare îndeplinirii în bune condiții a lucrărilor cerute.
Aceste persoane trebuie să posede:
– calități personale: respectarea principiilor de integritate, obiectivitate,
independență și secret profesional;
– aptitudini și competențe: cabinetul sau societatea de expertiză
contabilă trebuie să dispună de un personal care și-a însușit și își
întreține competența și aptitudinile necesare care să îi permită
îndeplinirea responsabilităților sale.
Organizarea echipei se realizează prin:
– repartizarea de responsabilități diferite în funcție de nivelul de
aptitudini, competențe și calități personale ale fiecărui asistent sau
colaborator;
– fixarea de termene pentru fiecare lucrare de efectuat.
Lucrul în echipă este organizat în cadrul unui program de lucru.
O organizare satisfăcătoare a supravegherii este de natură să aducă la un
numitor comun calitatea muncii și costul misiunii.
272
Liber-profesionistul contabil care poartă răspunderea finală a executării
misiunii este responsabil și cu supravegherea totală a îndeplinirii
lucrărilor delegate asistenților și colaboratorilor, în care scop asigură:
– instrucțiuni suficiente și corespunzătoare pentru realizarea lucrărilor
delegate;
– transmiterea către asistenți și colaboratori a programului individual
de realizat de către aceștia;
– revederea lucrărilor efectuate de fiecare asistent sau colaborator fie
personal, fie de un membru al cabinetului/societății având o
competență egală sau superioară celui supravegheat.
Sunt de responsabilitatea liber-profesionistului contabil următoarele
operații: acceptarea sau refuzul unei misiuni, semnarea contractului de
prestări de servicii și a deciziilor privind sistarea sau anularea acestuia,
analiza și semnarea rapoartelor și a oricăror alte atestări/certificări cerute
de client.
Delegarea implică, în schimb, un control al lucrărilor realizate.
Supravegherea poate fi asigurată parțial și de către colaboratorii deținând
un nivel de competență satisfăcător, adică o capacitate și o experiență
corespunzătoare unor responsabilități care le pot fi încredințate.
Această supraveghere se exercită, în principal, prin verificarea dosarelor
de lucru pentru a se asigura că lucrările progresează conform
programului și termenelor prevăzute pentru executarea lucrărilor
colaboratorilor și pentru a le da acestora indicațiile de care au nevoie.
Supravegherea se concretizează, în special, prin:
– o notă de comentarii – care se arhivează la dosarul lucrării;
– adnotări la documentele stabilite de către colaboratori sau orice alte
documente de lucru;
– note personale ale liber-profesionistului contabil.
Dimensiunile delegării și supravegherii lucrărilor depind de:
273
– mărimea și complexitatea lucrărilor;
– volumul lucrărilor de executat și termenele de realizare ale acestora.
Este de reținut că liber-profesionistul contabil care deleagă o parte din
lucrări asistenților și colaboratorilor săi rămâne personal răspunzător
pentru formarea și exprimarea opiniei sale în cadrul final al îndeplinirii
misiunii.
274
123 UTILIZAREA LUCRĂRILOR ALTOR PROFESIONIȘTI
NORMA
Profesioniștii contabili care utilizează lucrările altor profesioniști –
specialiști, experți – externi cabinetului/societății de expertiză contabilă
sau unității patrimoniale unde sunt salariați apreciază în ce măsură
lucrările acestora pot servi la realizarea obiectivelor misiunii
(responsabilităților) lor. De regulă, se recurge la un specialist, tehnician,
expert atunci când executarea lucrărilor necesită o altă competență.
COMENTARII
Termenul profesionist – specialist, tehnician, expert – desemnează o
persoană, un cabinet sau o societate de profil care posedă competențele,
cunoștințele și experiența specifice unui domeniu particular, altul decât
contabilitatea, auditul sau specializările proprii profesionistului contabil,
cabinetului sau societății de expertiză contabilă în cauză.
Profesionistul – specialist, tehnician, expert – poate fi:
– angajat al clientului sau al unității patrimoniale unde profesionistul
contabil este salariat;
– angajat de client sau de unitatea patrimonială;
– angajat de liber-profesionistul contabil;
– angajat al liber-profesionistului contabil.
Când liber-profesionistul contabil utilizează lucrările altor profesioniști,
aceste lucrări sunt considerate mai degrabă ca aparținând unei persoane
care are capacitatea unui specialist, tehnician, expert decât ca aparținând
unui colaborator sau unui salariat al său.
În acest caz, profesionistul contabil va supune lucrările acestor
profesioniști procedurilor controlului de calitate.
În cursul efectuării misiunilor – responsabilităților – profesioniștii
contabili au nevoie să utilizeze lucrările altor profesioniști, prezentate sub
formă de rapoarte, avize, evaluări și declarații de expert – specialist.
275
De pildă:
– evaluarea anumitor tipuri de active;
– evaluarea cantităților sau stării fizice/morale a activelor;
– evaluări bazate pe tehnici și metode specializate;
– evaluarea gradului de înaintare în realizarea fizică a produselor în
curs de fabricație;
– avize ale juriștilor privind interpretarea acordurilor, statutelor,
contractelor specifice unui sector de activitate sau altor reglementări.
Profesionistul contabil care intenționează să utilizeze lucrările altui
profesionist trebuie să determine competența profesională a acestuia.
În acest scop, va ține seama, de pildă, de:
– calificările profesionale, diplome sau înscrierea profesionistului în
lista – tabloul – profesioniștilor agreați de un organism profesional;
– experiența și reputația profesionistului în domeniul pentru care
profesionistul contabil dorește un aviz de specialitate.
Riscul de lipsă de obiectivitate a profesionistului solicitat este mai mare
în cazul când profesionistul:
– este angajat al clientului sau al unității patrimoniale din care face
parte profesionistul contabil salariat beneficiar al lucrărilor
profesionistului;
– este legat într-un fel sau altul de client sau de unitatea patrimonială
menționată în aliniatul precedent.
Profesionistul contabil trebuie să reunească elemente suficiente și juste
care să îi permită aprecierea dacă întinderea lucrărilor profesionistului
solicitat acoperă obiectivele care i-au fost stabilite.
În acest sens, se vor examina instrucțiunile scrise date profesionistului –
specialist, tehnician, expert, și în mod deosebit:
276
– obiectivele și întinderea lucrărilor profesionistului;
– descrierea generală a aspectelor particulare cerute a fi tratate în
raportul profesionistului;
– condițiile de acces ale profesionistului la documentele și fișierele
pertinente;
– clasificarea legăturilor care pot exista între profesionist, client sau
unitatea patrimonială din care face parte profesionistul contabil
salariat;
– confidențialitatea informațiilor despre client / unitatea patrimonială
la care are acces profesionistul solicitat;
– informațiile privind ipotezele și metodele pe care profesionistul
solicitat le va folosi și coerența lor cu cele aplicate, eventual, în
exercițiile precedente.
Dacă aceste puncte nu sunt definite clar în instrucțiunile date
profesionistului solicitat, profesionistul contabil poate recurge la
contactarea directă a acestuia în scopul obținerii în final a elementelor
suficiente și juste privind realizarea obiectivelor lucrărilor
profesionistului solicitat.
Profesionistul contabil va stabili dacă rezultatele profesionistului solicitat
sunt coerente și credibile în ceea ce privește:
– ipotezele și metodele folosite;
– rezultatele lucrărilor profesionistului solicitat, în lumina
cunoștințelor pe care profesionistul contabil le are despre activitatea
sau rezultatele procedurilor utilizate de acesta;
– sursele de date utilizate.
Validitatea și temeinicia ipotezelor și metodelor utilizate, cât și aplicarea
lor au în vedere raționamentele profesionistului solicitat.
Nedispunând de aceleași competențe ca acesta, profesionistul contabil nu
poate să pună în discuție ipotezele și metodele utilizate de profesionistul
277
solicitat. Dar, pe baza cunoștințelor sale despre obiectivele asupra cărora
profesionistul solicitat și-a exprimat opinia, profesionistul contabil se va
strădui să le înțeleagă și va stabili dacă ele par rezonabile, cunoscând că
responsabilitatea finală a misiunii sale îi revine în totalitate.
278
125 DOCUMENTAREA LUCRĂRILOR
NORMA
O bună organizare a misiunilor – responsabilităților – include ținerea
dosarelor de lucru. Ele ajută la înțelegerea și controlul lucrărilor. Permit,
de asemenea, profesionistului contabil materializarea punerii în aplicare a
diligențelor sale pentru fiecare misiune îndeplinită.
Profesionistul contabil păstrează dosarele sale de lucru pe perioada
prescripției legale, protejând confidențialitatea acestora.
COMENTARII
Termenul „documentare" semnifică documentele pregătite sau obținute
de profesionistul contabil și păstrate în dosarele de lucru ale misiunii
respective.
Dosarele de lucru pot fi pe suport de hârtie, pe microfilm sau pe suport
informatic.
Dosarele de lucru constituie un mijloc util care îl orientează pe
profesionistul contabil și pe colaboratorii acestuia în organizarea și
executarea misiunii.
Dosarele de lucru îi asigură profesionistului contabil:
– modalitatea de îndeplinire a lucrărilor executate și controlul acestora;
– regăsirea informațiilor pe care trebuie să le prezinte clientului sau
angajatorului în mod frecvent;
– mijlocul eficace de cunoaștere a entității – unitatea patrimonială –
clientului sau angajatorului;
– buna predare parțială sau totală a misiunii atunci când apar noi
colaboratori pe parcursul executării acesteia;
– ameliorarea calității intervențiilor ulterioare, în măsura în care
elementele pe care le conțin (descrierea entității, unității
279
patrimoniale, dificultățile întâlnite ș.a.) permit completarea sau
realizarea programului de lucru;
– elementele de probă ale realizării diligențelor profesionale, ale
întinderii lucrărilor și ale concluziilor la care s-a ajuns.
Conținutul obligatoriu al dosarului de lucru este greu de precizat din
cauza varietății misiunilor și a modalităților de execuție. Totuși, anumite
documente de bază trebuie să își găsească locul într-un dosar de lucru,
asigurând în acest fel satisfacerea obiectivelor mai înainte amintite, și
anume:
– contractul de prestări de servicii, anexele, adiționalele și
corespondența legată de acesta;
– documentele justificând intervențiile făcute pe lângă client –
angajator – pentru obținerea informațiilor și documentelor necesare
realizării misiunii;
– informațiile și datele – documentele – primite de la client și de la
terți;
– documentele elaborate de profesionistul contabil;
– elementele administrative proprii realizării misiunii (bugetul,
urmărirea bugetului de timp – a programelor individuale de lucru ale
colaboratorilor, facturarea onorariilor).
Dosarul de lucru cuprinde doar elementele semnificative ale realizării
misiunii și nu trebuie considerat ca fiind un scop în sine.
Dosarul de lucru este unul dintre elementele de organizare internă a
cabinetului/societății de expertiză contabilă. O structură sau o formă
particulară a dosarelor de lucru nu poate fi preconizată. Totuși, este
important, pentru a facilita accesul la dosare, ca profesionistul contabil să
opteze pentru o structură și o formă definite.
Atunci când misiunea este repetitivă și se desfășoară pe mai multe
exerciții financiare, dosarul de lucru poate fi împărțit în două:
280
– o parte permanentă – dosarul permanent, care este constituită din
ansamblul documentelor susceptibile a fi utile executării misiunilor
succesive și care prezintă deci un interes durabil;
– o parte aferentă unui exercițiu financiar dat – dosarul exercițiului,
care cuprinde documentele privind lucrările efectuate a căror utilitate
nu depășește exercițiul în cauză.
Pentru aceste misiuni repetitive este recomandabil să se utilizeze
documente de lucru standardizate – tipizate – la nivelul cabinetului/
societății de expertiză contabilă.
Dosarele de lucru aparțin profesionistului contabil, care trebuie să ia toate
măsurile necesare pentru asigurarea păstrării lor pe durata prescrierii
legale și pentru a evita divulgarea nepermisă a conținutului acestora.
Conținutul dosarelor de lucru reprezintă documentația proprie a
profesionistului contabil, iar clientul trebuie considerat ca o terță
persoană în ceea ce privește secretul profesional.
Documentele confidențiale din categoria secretului profesional nu pot fi
comunicate în exterior decât cu acordul profesionistului contabil.
Documentația proprie profesionistului contabil se compune din toate
documentele, piesele care nu aparțin clientului sau care nu au fost
stabilite prin clauze contractuale a-i fi înmânate clientului cu ocazia
desfășurării misiunii.
281
13 NORMA DE RAPORTARE
NORMA
Misiunile profesionistului contabil au ca finalitate un raport scris.
Documentul stabilit este diferit în funcție de tipul de misiune.
Raportul este realizat în scopul de a face cunoscute clientului și, dacă este
cazul, terțelor persoane natura lucrărilor profesionistului contabil și
concluziile emise la sfârșitul lucrărilor sale.
COMENTARII
Documentul – raportul – stabilit poate lua forme variate: scrisoare,
atestare sau notă de comentarii, raport de audit financiar (contractual) sau
statutar și raport de certificare etc.
În cuprinsul documentelor – raportului – se face referire la normele
profesionale care guvernează misiunea, atunci când ele există.
Documentul – raportul – este datat și semnat de către profesionistul
contabil și eventual de către un colaborator care l-a asistat în timpul
misiunii.
În societățile de expertiză contabilă, documentele – rapoartele – realizate
sunt semnate de către profesionistul contabil care a condus misiunea și de
cel care angajează societatea prin semnătura sa socială (expert contabil /
contabil autorizat), înscris în Tabloul Corpului.
Documentul – raportul – este adresat numai clientului, acesta hotărând
difuzarea lui.
282

Standardul Prof. 21 Ed. 4 2011

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Standardul Prof. 21 Ed. 4 2011

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Corpul Experților Contabili și Contabililor Autorizați din

Editura CECCAR, București, 2011

Tipărit: Tipografia EVEREST 2001 București

Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale a României

Nivelul 2 (aplicabile misiunilor Nivelul 3

Normele aplicabile sunt normele generale de bază, cu următorul

Profesionistul contabil trebuie să obțină o cunoaștere globală a

Raport de misiune fără observații.......................................................

La data efectuării lucrărilor, care nu au constituit un audit sau o

În temeiul prevederilor Legii contabilității și ale OG nr. 65/1994,

ETAPA DEMERSULUI NORMA TEHNICI ȘI PROCEDURI

1. Cunoașterea activităților 115 – Acceptarea și menținerea ● Vizitarea întreprinderii

2120 – Cunoașterea activităților ● Colectarea documentelor

2. Organizarea și programarea 121 – Programarea lucrărilor

125 – Documentarea lucrărilor

2129 – Documentarea lucrărilor

3. Organizarea sau aprecierea 2124 – Organizarea contabilității ● Interviuri

5. Lucrările de închidere a 123 –Delegarea și supravegherea ● Supravegherea lucrărilor

3.1.1 Cunoașterea globală a întreprinderii cliente și a mediului său

3.3.4 Formarea/instruirea personalului

– a rezolva punctele în suspensie;

Marja comercială = Vânzările de mărfuri – Costul de cumpărare al

Costul de cumpărare al mărfurilor vândute se determină cu ajutorul

Valoarea adăugată = Producția exercițiului + Marja comercială –

Consumurile externe ale exercițiului reprezintă materiile prime,

Rata valorii adăugate = Valoarea adăugată / Cifra de afaceri

Pentru a determina cine beneficiază de bogăția creată de întreprindere,

EBE = Valoarea adăugată + Subvențiile de exploatare – Cheltuielile cu

Retratări: Pentru determinarea EBE ne asigurăm că au fost efectuate

ENE = EBE + Preluările asupra cheltuielilor și transferurile de cheltuieli

ENE = Veniturile din exploatare – Cheltuielile de exploatare

Retratări: Nu sunt necesare retratări deosebite; trebuie efectuată o analiză

Rezultatul financiar = Veniturile financiare – Cheltuielile financiare

Retratări: Plusvaloarea latentă asupra titlurilor de plasament nu este

Rezultatul excepțional = Veniturile excepționale – Cheltuielile

Rezultatul net = Rezultatul curent + Rezultatul excepțional – Impozitul

Analiza rezultatului net: Rezultatul net exprimă crearea de bogăție sau

Trezorerie 15 Obligații față de terți 55

Utilizări circulante 60 Resurse circulante 55

Fondul de rulment = Resursele stabile – Utilizările stabile

Fondul de rulment = Activele circulante + Activele de trezorerie –

● Soldul dintre activele circulante (stocuri și creanțe) sau utilizările

Nevoia de fond de rulment = Utilizările circulante – Resursele circulante

Nevoia de fond de rulment = Stocurile + Creanțele – Pasivele circulante

Fiind vorba de un necesar de resurse pentru finanțarea activității de bază

Ecuația echilibrului financiar: Fondul de rulment = Nevoia de fond de

În exemplul de mai sus, fondul de rulment permite finanțarea integrală a

Trezoreria = Activele de trezorerie – Pasivele de trezorerie

Activele de trezorerie cuprind casa, băncile și valorile mobiliare de

Capitalurile proprii / Total pasiv

Datoriile și provizioanele / Total pasiv

Se apreciază că, normal, capitalurile proprii trebuie să reprezinte cel

Datoriile financiare / Capitalurile proprii

Se consideră că acest ratio nu trebuie să fie mai mare de 1, adică

(Cumpărările (inclusiv TVA) / Furnizori) x 365

CAF = EBE + Alte venituri din exploatare + Transferul de cheltuieli +

– Pornind de la rezultatul exercițiului:

CAF = Rezultatul exercițiului + Dotațiile la amortizări și provizioane +

CAF permite determinarea capacității întreprinderii de a face față

● Tabloul de finanțare poate fi comentat global (pornind de la soldul

B Secțiunea Contabilitate ✓ 152

C Secțiunea Juridic ✓ 155

D Secțiunea Fiscal ✓ 167

E Secțiunea Social ✓ 168