Semne fizice ale abuzului fizic leziuni corporale precum cicatrici inexplicabile, fractură a nasului, hematoame şi

alte semne fizice.

Semnele fizice ale neglijenței sunt aspectul neîngrijit al copilului, este netuns, cu hainele murdare
Semne psihocomportamentale ale abuzului fizic și neglijării tendința de a ascunde cauza traumelor
(cicatrici inexplicabile, fractură a nasului, hematoame şi alte semne fizice), lipsă de prieteni, izolare,
nereușita școlară (sarcinile nerealizate în timpul activităţilor îl face să fie iritat), agresivitate, hoție,
vulnerabilitate la situaţii stresante, dificultăţi de autocontrol, dificultăţi de înţelegere, dificultăţi de învăţare,
motivaţie săracă. Poate fi observată identificarea cu agresorul, deoarece violenţa e percepută de copil ca un
semn al interesului părintelui (tutorelui) faţă de el.
Consecinţe ale abuzului fizic:
În plan emoţional:
Sentimentele de inferioritate persistă şi la vârsta adultă. Comunicarea este dificilă, marcată de violenţă.
Violenţa este trăită ca o modalitate de schimb, ca un ataşament interpersonal, mai ales dacă a fost un model
parental de agresivitate. Se produce o stranie identificare cu acest model, pentru că violenţa a fost
percepută de copil ca un semn al interesului părintelui faţă de el.
În plan social:
Copilul victimă ("ţapul ispăşitor") nu recunoaşte, uneori, maltratarea şi nu o denunţă. Poate refuza chiar şi
separarea de părintele agresor. Ca adult va adopta atitudini masochiste (caută să-şi provoace propria
suferinţă).
În cazul identificării abuzului fizic e necesar de scos copilul din acest mediul violent (dacă e vorba de
cazul lui Sandu). Deoarece intervențiile asupra simptomelor nu vor îmbunătăți situația copilului. După ce
copilului îi va fi asigurat un mediu prietenos, intervențiile psihologice vor avea efect favorabil.
Este necesar de evaluat copilul îm cazul abuzurilor din copilărie consecințele de sănatate mentală cele mai
frecvente sunt depresia, anxietatea severă, atacurile de panică și sndromul de stres posttraumatic
(hipervigilență, gânduri intruzive, flashback-uri disociative, suprasolicitare psihică intensă la confruntarea
cu stimuli interni sau externi).
Lucrul cu supărarea: