O.R.L.

Dr Vulcu Anca
 Nasul => Rinologie

Cavitatea nazala este despartita de septul nazal in

2 cavitati numite fose nazale, ce comunica cu
exteriorul prin nari, iar cu rinofaringele prin coane
(sinusuri). In oasele vecine foselor nazale sunt situate
sinusurile paranazale care sunt niste cavitati
pneumatice cu rol de cutie de rezonanta si de
mentinere constanta a temperaturii.
Din punct de vedere fiziologic, cavitatea nazala se
imparte in 2 etaje:

 Unul inferior- respirator

 Unul superior- olfactiv
 Sindroame rinologice

 Sindromul obstructiv- manifestat prin jena in respiratia nazala

sau respiratie bucala, anosmie si voce nazonata (rinolalie
inchisa)
 Sindromul senzitiv- cu dureri la nivelul piramidei, a proiectiei
superficiale a sinusurilor anterioare ale fetei sau la baza
craniului, in cazul sinusurilor posterioare. Durerile pot iradia in
alte regiuni: tampla, ceafa, orbita, dinti, etc. Bolnavii mai pot
acuza hiperestezie sau chiar anestezie, cu falsa senzatie de
obstructie nazala, desi fosele sunt permeabile, pentru ca aerul
nu este simtit de subiect.
Sindromul secretor- rinoree
Sindromul senzorial- tulburari ale simtului olfactiv
Cantitative- hiposmia si anosmia ( respiratorie in
obstructia nazala si nervoasa in nevrite), hiperosmia
Calitative- parosmia, cacosmia
Sindromul vascular- congestie in inflamatii acute,
cronice, staza, anemie, dupa aplicarea de
vasoconstrictoare; epistaxis
ANOSMIE: lipsă a simţului mirosului.
HIPOSMIA: diminuarea simţului mirosului
Tulburarile de miros pot avea numeroase cauze:
 - de la un episod recent de viroza respiratorie superioara (gripa)
 - traumatism cranio-facial
 - inflamatii (rinitele acute sau cronice, rinitele alergice, ozena, rinosinuzitele),
 - polipoza nazala,
 - deviatii septale inalte.
 - persoanele care lucreaza în medii toxice sau în industria textila sunt
expuse riscului de a dezvolta hiposmii sau chiar anosmii.
 - mai exista tulburari de miros de cauza tumorala sau neurologica
(ateroscleroza cerebrala, Parkinson, Alzheimer).
 RINOREE: secreţie nazală abundentă.
Cauze:
 - Cel mai frecvent rinoreea are cauza alergica (praf, polen sau orice alte substante cu
potential
 alergen ce ajung in contact cu mucoasa nazala).
 - infectii virale sau bacteriene: raceli, gripe, sinuzite
 - aerul neumidificat
 - intreruperea utilizarii decongestionantelor nazale (apare un fenomen de rebound
congestiv) –
„rinita medicamentoasa”
 - polipoza nazala (ce apare ca rezultat al unor alergii si inflamatii cronice)
 - scurgeri de LCR (apar de obicei dupa traumatismele cranio-cerebrale violente care
presupun
ruperea meningelui, situatie care permite scurgerea LCR spre cavitatea nazala)
 - rinita vasomotorie (boala nonalergica si noninfectioasa).
 Rinoreea-tipuri

Seroasa (alergie, inflamatii virale)

Mucoasa ( inflamatii cronice)
Mucopurulenta
Sanguinolenta (tumori, inflamatii)
Crustoasa (ozena)
Rinoliqvoree (fistule congenitale sau traumatice)
EPISTAXIS: hemoragie nazală.

Cauzele care pot provoca apariţia unei

sângerări nazale pot fi:
locale,
generale,
traumatice.
 Cauze locale:

 cea mai obişnuită cauză constă dintr-o eroziune a capilarelor zonei

Kisselbach, care este supusă microtraumatismelor (zgârietură cu
unghia, inhalaţie de pulberi şi substanţe volatile corozive în industria
chimică);
 - inflamaţiile acute şi cronice ale mucoasei nazale : coriza acută
epidemică, sinuzitele, rinita pseudomembranoasă, rinita atrofică;
 - ulcerul trofic perforant al septului, datorită insuficienţei nutriţiei
locale, rezultată din tulburările de motricitate ale capilarelor
 - tumorile cavităţilor nazale sau ale sinusurilor paranazale,
 - corpii străini ai foselor nazale,
 - rinolitiaza.
 Cauze generale

 - hipertensiunea arterială reprezintă cea mai frecventă cauză de sângerare

 - arteroscleroza
 - hepatita virală, ciroza hepatică
 - insuficienţa renală acută sau cronică
 - bolie infecto-contagioase
 - bolile sângelui: hemofilia, leucemia, agranulocitoza, anemiile grave;
 - bolile carenţiale - avitaminozele, scorbutul;
 - tratament cu anticoagulante (heparină, trombostop);
 - bolile profesionale - intoxicaţiile cu oxid de carbon, arsenic, fosfor, plumb)
 Cauze traumatice

fractura bazei craniului,

fractura piramidei nazale,
fractura lamei ciuruite a etmoidului,
intervenţiile chirurgicale asupra foselor
nazale şi a sinusurilor paranazale.
Factorii favorizanţi ai epistaxisului ţin de congestia
cefalică la cei ce practică exerciţii fizice,
ascensiuni, băi de soare prelungite, excese
gastronomice şi alcoolice, la cei care muncesc la
temperaturi înalte sau la mare adâncime
(chesonieri, scafandri, lucrători subterani).
 Urechea=> otologie
 Urechea este organul cu functie acustico-vestibulara.
 Este formata din:
 urechea externa care contine pavilion si conductul auditiv extern,
 urechea medie sau cavitatea pneumatica localizata in stanga osului
temporal, separata prin timpan de urechea externa.
 urechea interna, ce este formata dintr-un sistem de incaperi numit labirint
osos si labirint membranos.
 Urechea externa are functie auditiva, pavilionul avand rol de cornet acustic
care capteaza undele sonore.
 Urechea media transmite undele sonore de la timpan prin oscioare (ciocan,
nicovala, scarita) la fereastra ovala.
 In urechea interna se afla organul corticoreceptor auditiv.
 HIPOACUZIE: diminuarea acuitatii auditive

Atunci cand acuitatea auditiva este diminuata foarte

mult sau dispare complet, vorbim de SURDITATE.
Tipuri:
- transmisie (leziunile se afla la nivelul urechii externe sau
medii)
- neurosenzoriala ( sau de perceptie, produsa de leziuni
in urechea interna, ale nervului cohlear sau la nivelul
SNC)
- mixt
Hipoacuzia de percepţie:
- Vârsta
- Tumori cerebrale:neurinomul acustic
- Traumatisme sonore
- Variaţii bruşte de presiune
- Leziunea cohleei
Hipoacuzia de transmisie:
- Colesteatom
- Otita medie seroasă
- Perforaţia timpanului
Presbiacuzia: reprezintă deficitul auditiv asociat cu vârsta
Surditate de transmisie:
 - cerumen
 - resturi de corp străin
 - neoplasm al conductului auditiv intern
 - perforaţia membranei timpanice
 - otoscleroză
Surditate de percepţie:
 - zgomot intens
 - infecţii virale
 - medicamente ototoxice
 - otoscleroza
 - îmbătrânirea
Acufene (tinitus): percepţia unui sunet în ureche
atunci când în mediul înconjurător nu
există nici un sunet.

 Pot avea caracter pulsatil.

 Pot fi obiective , daca le poate auzi si examinatorul (stetoscop
fara capsula in conductul auditiv extern), de origine vasculara
(sufluri) sau musculara (mioclonii)
 Pot fi subiective, cu originea in cohlee sau in statiile de releu
pana la cortex, de obicei denota o iritatie a celulei nervoase
auditive, prin ischemie, inflamatie, compresie
 Acufenele fiziologice sunt tiuituri ale unei urechi, care dureaza
cateva secunde sau minute.
Otalgie=otodinie=durere otica

Poate avea origine otica sau poate fi iradiata

de la nivelul altor organe (articulatia temporo-
mandibulara, molari, faringe, laringe), numindu-
se otalgie reflexa.
Cele mai dureroase sunt furunculul conductului
auditiv extern si cancerul auricular.
Hipoestezia conductului apare in paraliziile
faciale si in neurinomul de acustic.
 Otoreea= scurgerea otica

Poate fi:
 Seroasa
 Mucoasa
 Mucopurulenta (otite medii, otomastoidite)
 Purulenta fetida (otite colesteatomatoase)
 Sanguinolenta (polipi auriculari, tumori)
 Sange (=otoragie, in traumatisme, otita medie acuta perforata, tumori,
TBC)
 LCR ( otoliqvoree sau otoree cerebrospinala, in traumatisme craniene cu
fracturi ale bazei craniului in zona stancii temporalului, accidente
chirurgicale)
VERTIJ: reprezintă senzaţia de rotatie a obiectelor în
raport cu persoana sau a persoanei în
raport cu obiectele.

Vertijul este o senzatie subiectiva, descrisa adesea prin cuvantul

„ameteala".
Cauze:
 - viroze banale
 - traumatism cranian
 - boala Meniere.
 - anxietatea
 - labirintita
 Laringele=> laringologie + Faringele

Faringele este segmentul cailor respiratorii situat la

incrucisarea acestora cu calea alimentara.
Este situat sub pielea gatului, pe linia mediana.
Laringele este un organ cu dubla functie- aerovector
si organ al fonatiei.
 Sindroame faringiene
 Sindromul senzitiv
 odinofagia= deglutitia dureroasa, algii faringiene cu iradiere in ureche( otalgii
reflexe)
 Parestezii faringiene
 Hiperestezia
 Hipoestezia
 Sindromul digestiv- disfagia, cu
 Stagnarea alimentelor in faringe
 Refluarea lor in fosele nazale
 Patrunderea lor in laringe/trahee cu tuse, asfixie, bronhopneumonie de
aspiratie
 Refluarea in cavitatea bucala
Sindromul respirator
Dispneea in leziuni obstructive hipofaringiene
Obstructie nazala in formatiuni ce ocupa
rinofaringele
Sindromul fonator
Rinolalia deschisa, in insuficienta valului palatin
Rinolalia inchisa , in afectiuni ce ocupa
rinofaringele
Sindromul senzorial- disgueziile= lipsa/modificarea
simtului gustativ
 Examenul subiectiv al laringelui:

 Dispnee= senzatie subiectiva de lipsa de aer

 Disfonia= alterare a sunetului de fond laringian, produsa de
modificari anatomice (malformatii, traumatisme, inflamatii,
tumori, corpi straini) sau de tulburari functionale ale musculaturii
laringelui. Sunetul laringian poate fi influentat si de modificari
torace-pulmonare, endocrine, neuropsihice
 Tusea, cand este uscata si insotita de alte semne (disfonie,
dispnee)
 Durerea laringiana este exacerbata de fonatie, dar si de
deglutitie, iradiind adesea spre ureche.
DISFONIE: alterare a vocii datorită unor leziuni ale
corzilor vocale, ale nervilor laringieni
sau ale unor centri nervoşi superiori.
Cauze:
 - inflamarea laringelui (laringita) avand atat caracter acut cat si cronic
 - ganglioni limfatici inflamati ce apasa pe corzile vocale
 - hipotiroidism
 - traumatisme ce includ corzile vocale sau laringele
 - paralizie de corzi vocale
 - edemul laringian
 - stresul psihic
 - papilomatoza laringiana
 - boala de reflux gastro-esofagian
 - miastenia gravis
 - sinuzita
 - cancer laringian, pulmonar
 - inhalarea de substante cu actiune iritanta asupra aparatului fonator
AFONIE: imposibilitate de a vorbi ca urmare a lezării
laringelui sau a nervilor acestuia=pierderea vocii

Principalele cauze ale afoniei sunt:

 tuse puternica;
 scurgeri postnazale;
 reflux gastroesofagian;
 respiratia pe gura;
 stres;
 inghitirea unor lichide caustice;
 astm cronic;
 alergii;
 amigdalita;
 Paresteziile faringiene (PF) aparţin
tulburărilor de sensibilitate ale faringelui
 Sunt definite ca „senzaţii exagerate”, pe care bolnavul le localizează la nivelul
faringelui şi limbii.
 Aceste manifestări nu pot fi explicate prin prezenţa obiectivă a unor fenomene
patologice buco-faringo-laringiene.
 O altă definiţie pentru PF este aceea de „senzaţii persistente” descrise mai mult ca o
jenă decât ca o durere, resimţită în regiunea buco-faringiană.
 Simptomatologia subiectivă este complexă, slab definită, polimorfă, bolnavul putând
face diferite comparaţii:
 – simpla jenă descrisă la nivelul gâtului, senzaţie de arsură, sau senzaţie de corp străin (unii
bolnavi descriu chiar o senzaţie de „fir de păr”)
 – durere de intensitate diferită, uneori insuportabilă, manifestată fie difuz, fie în punct fix.
 Durerea poate prezenta chiar iradiere în ureche (falsa otalgie), spre regiunea
posterioară a nasului şi mai frecvent iradiere în limbă.