- urmdregte bolnavul sd consume numai alimentele cuprinse in

regim
- urmiregte orarul gi distribulia meselor
- urmdregte, periodic, greutatea corporali
Pacientul si - congtientizeaza bolnavul de importanla activitililor fizice
desfSgoare moderate
activitate fi- - stabilegte un program de activitili fizice, in funclie de gusturi
zlca crescuta gi capacitate, impreuni cu bolnavul

Pacientul sd - asistenta permite exprimarea emoliiror, a sentimentelor

fie echilibrat bolnavului
psihic - il ?nvafd metode de relaxare
- la nevoie, administreazd medicalie sedativi
a.
:4,;.

e hnici de eualuare gi ingriiiri asociate neuoii

I

de a bea gi a manca
i::
'::l:
.i,
Alimenta;ia pacientului
lntalia bolnavului trebuie sS.respecte urmdtoarele principii:
iluirea cheltuielilor energeiice de bazi ale organismului cele necesare
-
ii (la copil) sau cele necesare refacerii pierderilor, prin ccnsum (la aduliil
sigurarea aportuiui de vitamine gi sdruri minerale necesare metabolismului
cregterii (la copil) si celorlalte functii
tizarea procesului de vindecare prin crularea organelor bolnave; alimen-
onala poate influenla tabloul clinic, caracterul procesului infectios
tic) 9i ritmul evoluliei acestuia, cievenind astfel un factor terapeutic
enirea unei evolulii nefavorabile in bolile latente, iransformarea bolilor
ice gi aparilia recidivelor
nsolidarea rezultatelor terapeutice obJinute prin alte tratamente.
nd seama de aceste principii, regimul dietetic al pacientuiui trebuie astfel
si satisfaci atat necesitdlile cantitative. cat gi pe cele calitative ale
lui.

ALIMENTATIA DIETETICA

nnd o contributie la tratarea pacrentului, prin alimentele ingerate.

e dietetice sunt foarte variate, ?n functie de calitaiea si cantnaiea
lr ce le compun.
lie de cantitatea alrmentelor, regimuriie pot {i hipocalcrice si hipercaiorice.
de vedere calitaiiv eie sunt adaptate diverselor categcnr de imboindv;rr.

115

z-s-e xl6F
 Regi mu rile dietetice urmdresc:
- punerea in repaus si crutarea unor organe, aparate gi sisteme:
- regim de crufare a intestinului gros - in dizenterie;
- regim de crulare a mucoasei bucale - stornatit5;
- regim de cruiare a stomacului - gastriti, ulcer gastric;
- regim de crulare a ficatului * hepatit6, ciroz6;
- regim de crulare a rinichiului - nefriti, glomerulonefriti, ins
renald acutd:;
- Ia alcdtuirea regimurilor de crulare se va line seama de compoz
chimicd a alimentelor, de modul de preparare; precurTl 9i de starea foq:
agregaJie;
- echilibrul unor funcJii deficitare sau exagerate ale organismului:
- in colita de fermentalie - regim bogat in proteine;
- in colita de putrefaclie - regim bogat in hidrocarbonali;
- in ciroza hepatici - restriclie de lichide;
- in insuficienla cardiaci - restricfre de lichide;
- compensarea unor tulburdri rezultate din disfunclia glandeior endocrine:
se va stabili toleranta la glucide in diabetul zaharal, regimul va core
punde acestei toleranle;
- satisfacerea unor nevoi exagerate ale organismului:
- in boli infeclioase - regim bogat in vitamine;
- aiecliuni osoase - regim bogat in calciu;
- in tratamentul cu hormoni corticosuprarenali - regim bogat in protei
- indepdrtarea unor produse patologice de pe perelii intestinali: -,

- produse patologice ca: mucus, puroi, se pot indepirta cu ajutorul .re

mului de mere rase sau morcovi.
- in vederea alcituirii unui regim dietetic cAt mai variat este necesard cuno,
terea echivalentelor calitative 9i cantitative ale principiilor alimentare.
- numdrul reglmurilor dietetice este variat in funclie de diversitate
imbolnSvirilor, de stadiul si de gra,,,itatea acestora.

Regimul ^ );^^ +;;

- lttulvaul
;

hidric: - in primele zile postoperatoi', drarei acute, gastrite acute

- alimente permise:
- supe limpezi de legume, ceaiuri indulcite cu zaharini sau
neindulcite, zeami de orez, supe diluate gi degresate din
carne, apa fiartd 9i rdcitd
Hidro-zaharat: - indicalii
-perioada de debut a hepatitei epidemice: insufi
renalA acutA, insuficienla hepatica acuti, colecistita acuti,
in perioada febrilA a bolilor infeclioase
- alimente permise
- sucuri de fructe indulcite, ceaiuri indulcite, zeami de
compot, zeamb de orez
- se administreaza in cantitdti mici 9i repetate

116

z-s-e xl6P
Semilichid: | - indicalii
| - colecistiti subacutd, perioada icterici a hepatitei
enidemice, ciroza hepaticd, varice esofagiene, dupd
I
I primele zile ale infarctului miocardic acut
| - alimente permise:

I -:rp: de fdinoase, supe de legume, piureuri de tegume,

tructe coapte, fiinoase, sufleuri de brdnzi de vaci
I
| - mese mici cantitativ gi mai frecvente
-actat: | - indicalii
| - in.primele 3-5 zile ale fazei dureroase a bolii ulceroase, in
zile dupi hemoragia digestivd superioari
| .. Orimele
| - ailmente permise

II - Smantana
1000 200_0 ml lapte, eventual imbogdfit cu frisci sau

-a
I vegetarian
| - indicalii
i,
i - stomac
It..
dupa puseut acut al ulcerului in remisiune, dupi operalii pe

l- amente permise
I - brAnzi d_. y?.i, oud moi, cag, lapte, piureuri de tegume,
smAntAnd, friscd, fdinoase

- indicalii
- hepatiti cronicd agresivi, cirozd, hepaticd decompensatd,
neoplasm hepatic
- alimente permise
-brdnzd, de vaci, ca9, urdd, iaurt, carne slabd fiarti, pAine
alb5 prdjitS, legume, fdinoase, fructe coapte, biscuili, supe
de fdinoase, unt 1O g/zi, ulei 20_30 glzi.

- indicalii I

- glomerulonefriti acutd difuzd, insuficieniA renali

-alimente permise
I

i
- salatd de cruditdli cu untdelemn, fructe crude coapte, compot,
I
supe de legume gifdinoase, prijituri cu mere, cas, brAnza
de I

sare
vaci, urdd, gdlbenug de ou, frigcd, pdine fdrd
I

Cio-
- tndrcaril I

lular: - caidiopatii decompensate, hiperrensiune arteriard, intarct i

miocardic acut in a doua slptimAna de boata
- alimente permise I
I

- lapte, iaurt, brAnzeturi, carne slabd fiarld, salatd de sfecld. I

fructe crude sau coapte, compot, aluat de tarti, dulceatd.
unt 10 g 9i ulei 3Aglzi ' ' l

117
.a.:.

z-s-e xl6F
 Diabetic: ;^a;^^t::--
- il tutLdut
- Oianetut zaharat
- allmente permlse
- in funclie de toleranla la glucide va cuprinde alimenl
cAntirite in mod obligatoriu Ii afimente #cAnt6rite: .l
'r"pi.
- arimente cantaiiie: JajrJ,
{egume uscate, fructe
;fi;li' ?:inoase
- alimente necAntdrite: -pelte, carne, mezeluri, ou
jlpe de carne, sosurifdrd fiina, ulei
Hipocaioric:
- obezitate, hipertensiune arteriald
- alimente permise
- 240 caiarii - 300 g brAnzi de vaci
- 400 calorii - lapte, brdnzd de vaci, carne albi, iegume,
mere
- 600 calorii din aceleasi alimente

NOTIUNI DE GASTROTEHNIE
Gastrotehnia studiazd transformdrire suferite
de alimente
lo' culinare. avand in vedere infruenla acestor modificiriin ci:rsur preg,
asupra stdrii
sandtate a inciividului.
inarnt-'a prepardrii curinare se cerceteazd
alimentelor:
starea de satubritate

- proaspdtd:
- culoare rogie, iucioasd, usor umedA
- alteratd:
- culoare cenugie, verzuie, umedi, lipicoasd
Mezelurile: - proaspete:
- suprafatd curat5, nelipicioasd, masd ccmpactd, IegatA..
miros placut
- vechi:
- pete de mucegai. miros neplAcut, sfdrAmicoase
Pegtele: - proaspdt:
- culoare normali, strat umed, bronhii rogii
- ditetdt
- cenugiu, verde, negru, bronhii negre, violacee,
tegumente
moi, rupte

118

z-s-e xl (F
Laptele: - proaspdt:
- omogen, consistenld fluid6, miros plicut, gust dulceag
- praf:
- proaspAt - pulbere find, omogend, uniformi, miros plicut
- vechi - aglomeriri in bulgiiri, miros nepl5cut

- proaspdt:
- dupd spargere, albugul transparent, reflexe albdstrii,
consisten!5 filantd, gdlbenug auriu, uniform, igi meniine
forma
- alterat:
- gilbenugul nu-9i meniine forma; albugul apos cu miros
nepldcut, respingdtor

- proaspdtd:
- pulbere albS-gdlbuie, gust pulin dulceag
- alteratd:
- amari, acrd, miros de mucegai
Conservele: - bune:
- capac nebombat, fdrd pete de rugind, produsul cu pro_
prietdli organoleptice caracteristice continutului
- alterate:
- capac bombat, pete de rugini, deschise, degaji miros urAt

PR ELUCRAR EA P R ELI M INA RA

- trangarea carnii (de vitd, porc, pasd.re);

spdlarea, eviscerarea pdslrii;
- curAlirea solzilor, eviscerarea pegtelui;

i.olile spilate,sparte in vase curate;

= legumele: sortare, spdlare, curilare, tiiere;
prelucrarea preliminard se va face cu pulin timp inainte (pentru
a evita
cantitative gi catiiative) ;

eviti spdlarea indelungatr 9i menfinerea in apd (trec factorii nutritivi,

se indepirteazapitt'i minime exterioare ale rrnor legume icartofj. morccvj)

119

z-s-e xl6F
 TEHNICI DE GASTROTEHNIE

:r - v'q^..^-
- suprafala aiimenteroi" se comporta ca un ciiarizor (trec
su:bstantele minerale in ap6 daci aceasta este rece);
- daci se introduc in apd fierbinte, ia suprafali se lreeazd un
sirat protector.
:*rrh:,eri/.. * sa! fierber"ea in vapori supraincirziii, scurteazd timpur di
pieparai'e, minimalizeazA pierderile de viiamine minerale.
9i
- se formeazd compugi p'in degradarea grdsimiior roarte
daunatoi'i organismurui; arimeniere foi'meaza o crr.:st6 a*
nu
permiie treeerea substanle!or sapide ra exterior (eontraindicatif

I - se formeazi o crusth ce menline substanlele sapide;

i-
se realize azb prirt expunere directd la radiatii calorice
I aseza(ee alirnenteior pe placa incinsd.

- alimentele se inircdue in atmcsferd cie aer eald:

- se formeazd o crusta Ce giucide caran:eiizati sau
eoaguiate:
1 I - alinrenteie se coe .

i;---_.-f--_
uoriservaiea i
t. __ I
- congelare. afurnare. mui"are, s;irare, uscai.e.

,4-_I M E NTA R EA FAC I E NTA LU I

Servlrea meselar
L{odul in care pacientului i se oferi alimentele are. de multe
ori. aceeagi actiune
imp,r:rtanii ca gi regimul propriu-zis.
in legdii:r& cu sei-virea mesei. asistenta va tine seama de:

erarYt si reo,zrllzafee moselcf.

- intervalr-ri dirrlre rnese ti'e[ruie siabilii astfe! ?ncAt perioada de repai-:s din cursul
noptii s&riufienrai mai'edei0-lj ore,iarinunelecazuri
* pacientii in siare grava. febriii. vor fi alimentali ?n simonreniele
mai mic(ulcergast:.ic)

indiferent de progranrul sectier

c* ,.rn"i.,
- pacientii cu hipersecretie gastrica sau boali ulceroasd vc,r fi aiimeniaii la inter.-
vale scurie, in frrnctie cJe stadiui de evolutie; la aeegtia
alimentele trebi,tie servite
uneoridin ori ?n ori in.cursul zilei. adaugand una. doua mese gi?n
cursul ncptii
- pacieniii febriii. adinamiei. in siare gra.vd, nu pot ingera.untitrt*u obignuiti de
aiimenie gi. de aceea. vor fi alrmentati dupi ul-l program
special cu rnese mici, dese,
repartizate atAt ziua. cAt gi noap.iea
- paeientii cardraci si cei cu sistem nervos labil supor-ta gfeu o fiAmanzire mai
mare de 6 ore
- aiinrentele rezervate acestot' bolnavi vor fi pisr^i'ate in condifii corespunzitoare
Ia oficir,l de alimente
{ 4af1
tla z
i;
:.
;,

'a

{t'

Lt'

z-s-e xl {

-
 i:'mesele principale nu vor fi servite niclodata inaintea aplicdrii
tratamentului
ore de odihni, int,*atl in aceasta perioadd,
*::p:^o:T:;",^"r,ll:l:late
icbsul de digestie blocheazi.energia organismului prin
angajai*a ,n"r caniitdti
.ri de s6nge la nivelul organelor aOOomin-ate.

P regdt I rea s e rvi ri I m ese lo r:

- hrdn!rea pacientului nu trebuie si fie tulburatd de

l^m^6+^ - -!-!r Y
activitatea sectiei
lalnente, recoltdri, viziti medicald etc.)
-^^^trx-l

; inaintea servirii meselor, nu se aplica tratamente dureroase

:se vor inldtura din salon factorii dezagreabili (ploscd, urinare,
scuipatori)
j_?:i::ITy,l.p^::ll"p a.*irrsi, .r-pioErmite, cei care varsi) vor fi izotali
6Stul bolnavilor, cu paravane
saloanele vor fi aerisite, curate, cu ambianld prrcuti, famiriar5
un harat arb peste uniformi, igi prinde pdrur in caroti, isi
*:rlal,Xf*racd
bine mAinile.

alimentelor:
ervirea esteticd 9i curatd a meselor contribuie la imbunatitirea poftei
ce rnan-
pacienlilor
;igurd declangarea sec_refiei sucuriror digestive gi pe care psihici
rperativitatea impiedici denaturarea gi rdcirea alinrenteror (iii pastreazA
aspectul gi valoarea caicricd iniliald)
itiibuirea alimentelor se face pe baza tabelelor de alimentatie
intocmeste fiee individuir" J" r"g;,*care se inmA_
t19l:.:.?luri,,asistenla
iacientului o datd cu masa (pdstrate, vor ajuta pacientul la domiciriu)
Fentele se porfioneazi pe regimuri qi apoi sunt distribuite in saron pe un ca-
pecial, iar la bolnavi pe tivi acoperite
-
urile de alimenie se servesc pe rand, pe misurd ce bornavur
consumd ierui

nu se ating cu mAna
qnor alimente se poate corecta cu: sare, olet,
zahdr (daca nu contravine

''de seruire a mesei:

va distribui intai regimul cornun, apci regimurire tip
9i la urmi se va
regimu,ritor individuare, pentru paiienlii a caioiarimenirii"
:1r":*:1. nu *u
i in regimurile tip
lua masa intai pacientir ce se pot alimenta singuri, apoi asistenia
se va
: cei ce trebuie alimentafi de ea
l artificiald se ya face ?n afara programului obignuit.

de alimentare a bolnavilor
-'de starea bolnavului, alimentarea lui se face:
- pacientui minAnci singur in sala de mese sau in salon
- pacientului i se introduc alrmentele in gurd
rl - alimentele sunt introduse in organismin condigii nefiziorogice.
121
L,:
E
tr
&

z-s-e xl6F
 ALIMENTAREA ACTIVA
in f,.,lnclie de starea generald, pacientul mAnAnci singur, fdrd ajutor, alin-
oferite.
Alimentarea activi se poate face: in sala de mese;fn salon; la masd sau
Pregitiri materiale
- tavd, tacAmuri, far{urii, gervefele, cand pentru supi, pahar
ap5, fefe de masdr, cogule! de pAine

Condilii de sala de mese

mediu - cLrrdtenia desdv&rgitd in sala de mese
- aerisirea
- se aranjeazi estetic pe mese mici (4 persoane) tacAmurllt
paharele, cana cu ap5, gervelelele, florr, numdrul regimului
- se creeazd o atmosfer6 cAt mai intimS
- se anunlA boinavii sd vind la masa
- se invita sA se spele pe mAini
seruirea mesei
- seryesc feiurile de mAncare pe rAnd
- se ridici imediat vesela folositi
- nu se ating alimentele cu mAna
- se observa daci pacientul a consumat alimentele i
intregime, in caz contrar se ssliciti motivul gi se iau mdsuri

- se transportS veseia la oficiu

- se aerisegte 9i se cur5ta sala de mese
condifi de mediu in salon, la masd
- se indeparl.eazh tot ce ar putea influenta negativ apetitul
pacientului (tavilA, scuipdtori, plosci)
- se separi cu paravan pacientii cu aspeci dezagreabi! pentri
ceilalti
- se preg5tegte masa bolnavului:se agazd fald de masa curatd,
tacAmuri. cana cu ap5, gerveiele. sarea (dupd caz)
- se inviti pacientul sA se spele pe mAini
- pacientul esie ajutat si se ageze la masi
- asistenta imbracd halatul de proteclie. i9i prinde pirul sub
boneti (sd nu se atingd de qill
rys vv alimente)
! rEl ttqf

- se spalS pe mAini- servirea mesei se face la fel ca in sala de:

mese
Alimentarea
active in
- se pregitegte salonul ca pentru alimentarea in salon la

salon, la pat
- se agazA pacientul in pozilie confortabile, semigezAnd
gezAnd cu ajutorul rezemdtorului de pat sau cu perne
- se protejeazd lenjeria de pat cu mugama
122

z-s-e x,6F
 - se agaze peste mugama un lighean
-j se oferd pacientuluisdpunulii i." torr_
nd
sd se spele
- i se oferi. prosopul sd_gi gteargd mAinile
- se indepdrteazd materialele dosite
- se adapteazi masa speciald la pat (fio. 17)
acoperitd cu falA de masd sau o tariacol
peritd cu gervefel, se agazd p" g"nr;.hii
pacientului, peste petura acoperita"cu
itliJ
- se, agazd in jurul gAtului un prosop
- asistenta imbraci halatul de proteclie
- se spald pe mAini gi servegte mr.u i, t*f Fig t7* l,4asuii
speciald
ca in salon la masi

>tivd la pat,
- se agazd pacientul in decubit
o pernd
tat*rrt@
decubit - se spal6 pe mAini
- se protejeazd renjeria de pat cu arezd,
iar cea a bornavurui cu
un prosop curat
- se agazd tava oe marginea patului sau pe
un taburet la
?ndltimea patuiui
- se servesc alimentele pe rAnd, se taie
cele solide
- lichidete se servesc.in cdni speciate-cu-.;;;; cu ajutorur
unor tubu.ri transparente, curate, fierte
* se ridicd vesera utirizard, se indepdrteazd
materiarere forosite,
se spald pacientul pe mAini

ALIMENTAREA PASIVA
a bornaviior nu re pernrire sa se arimenreze
l:iriji"'generali singuri. trebuie

- vor fi hrdnili bolnavii imobilizali, Raraizffi

in stare grava sau cei cu ugoare tulburdri
de deglutilie
Pregitiri
- tavd, farfurii, pahar cu apd sau can6
cu cioc. servet de nAnzi
vv .'u
cana de supd, tacAmuri 'Lu,
asistenta:
- imbracd halatul de protectie
- agazb, pdrul sub bonetd
- se spaiS pe m6rni
pacienl:
- se agazd in pozilie semigezand cu ajutoru!
rezemdtoarelor de
pat sau in decubit dorsar cu capul
ugor ricicat si aplecar inainte
pentru a ugura deglutilia

123

z-s-e xl6F
 - i se proiejeazi lenteria cu un prosop cural
- ss prote;eaza cu un piosop Tn ji:rul gAtului
- se adapieazA mdsi-:!a ia pai si i se asaza;i:6ncarea astfel
incii sa vacJa ce i se introduce in gurd
S=rvllea -
asisienta se agaz6 in dreapta paeientului *i i; ..,a-[a ,rSo,,rp,i
,..^^^!
cij perna
- verifici temperatu'"a a-rinrenteror ipaeieniii in siare gi.av6 nu
simt temperatura gi nici gustul alimentelor)
-. ii servegte supa cu iingura sau din cana e iJ cioc, taie
alimentele solide
- supravegheaza ciebitur richidurui pentru a evita ?ncdrcarea
peste puierile de degluiiJie ale pacientului
- esie siers la gura, i se aranjeaza patul
- se indepirleazF, eventualele resiur.i alimentai.e eare, ajunse
sub bolnav. pot contribui la formarea escarelor
- sehimbS lenjeria daci s-a murdArit
- acoperd pacier:tui -sj aerisegte sa!onul
- stringe vesela si o transi:orti la o{iciu

-.l q rE eTl[ n'r"

dssqJlus" I I'1E tr\il?il-r.
VJ'F!],
- se incurajeazd pacieniul in irmpui alrmentalier,
servirea alimentelor
asrgurandu-l cje conii.ibuiia alimenieloi. in p;"ocesul
prea fierbinti sau prea reci
vindecarii
atingerea alimenteior
- se oferA pacientului cantiiati nu piea mari _
deoa_ care au f ost in gura
rece. neputAnd sA le inghitd. ar puiea sA le aspire
pacientului

PfrINCIPII DE ALII',LENTARF A PACIENTILOR

INAPETENTI
Qnn n
- cbsei'rrai"ea apeiiiuiui urrr':aregie descoperirea gi
combaterea
inapeteniei sau anorexiei bolnavr_riui
- apetitul poate fi ur,'r indiciu in siabirirea diagnosticurui unoi. l-D
afectiuni: asifei, bolnavii cu:
- cancer gasiric refuzb, cai.nea de vacd I

- in hepatita epidemica faza preicteric*, refuzd gr6simile I

- polifagia poaie indica un diabei zaharai i

- apetrtul prefereniial in cazul unor carenle ale or"ganismuiui I
(gravide) L-
- pentru combatei.ea anorexiei sau inapetenjei, se vor l^
ID
avea in
vede;'e urmdtoarele: I

- se vei.ifrcd Cacd inapetenla este totaie sau repulsia se I

manifestd numai faii de alimentele din regim
in comparafie
cu ceie pr.eferate I

t_
x24

z.-s-z xl6F
 I IT
i
i;
:i
,
r

i:.
fi
{I fF,:;

- se inlocuiesc ?n funclie de preferinfere bornavurui in cadr-;r

limitelor permise de prescriptia medicali
- servirea mesei se va face ?hir-un cadru cAt n ai estetic
- se ser'vesc alimentele in poiJii mici * cantiteliie miii-pro-
voaci numai !a simpla vedere senzalia Ae pidn;tuJL-e' -
- mesele vor fi senrite la intervale mici'(2_3 ore)
- pentru eliminarea senzaliei de grealA. lichideie
se servesc
reci, acidifiate cu ldmAie. ?nir-o-varialie cAt mai mare --"
- ni.r' se adminisireazi alimente hipeizaharate * prorroaca
senzafia de plenitudine gi favorizeaza dtareea
- lapiele in cantitate mai mare de 1 I provorce Clrr*.. greaii
- albuminele supradozate (brAnzal provoacd rneieoi.isrl _ii
accentueazA inapeterrta
* la bolnavri co_mplei inapeterrti. senzttia de
sete i,:t {r
exprcatata sr li se vor oferi elemente nuti-itiv-o sub forr:.a
iicnlda; iapiele, sucurile de frucie vor fl inrbogalite ciJrai
d,e iapte, cacao. gilbenus. preparate ce zahIi, ,i;a
ramale sau portocale
;;
- bulionul cle iegume va {i inrbogrtit cu unt. branzd. faina.
gdlbenus de ou, eacao
- in acesle amestecuri se vor introcuce si preparate dr;
iritan.:ine, dacd ele nu disperseaza
usor' :,i nri inoJitii,a
gustul sau mirosul alimente!or
- se asiEuri necesiiAlile calorice de 2500_3000 cat.,,24h prin
administrare de pi.eparate licnide hrpercalorice
- ra revenrrea apetttului se aCrrinisti.eaza alimeni:itie _colidi,
repariizati in 4-S mese
- asistenta trebuie s;i noteze e.xaci cantitaiea de arimente
consurnata gi sa ealculeze valoai.ea caloricd pentru J se
putea orienta in ceea ce prirzeste aeoperirea ile.ositjtitlr-
zilnice ale bslnavuiur
- va urm*ri ca l:olnavul sd consunre numai alinrentele
conforrn prescripiiilor medicale

ALI M E NTAREA A RTI FI C IALA

?nseamnd introducerea arimeniercr in organismur pacieni,..rirri
prin mijloace artificiare. se reaiizeazi prin urnr6toarere
procedee:
- sondd gastricd sau intestinald
- gastroslomi
- pe cale parenterali
- clismd

z-s-e xl6 P