Sunteți pe pagina 1din 17

Curs 1 - Introducere in electronica analogica

Continut
Introducere. Semnale electice. Notatii.
Marimi electrice in circuitele electronice
Elemente de circuit:
- surse independente
- componente pasive
Modelarea componentelor fizice reale
Stari particulare ale circuitelor electronice: gol si scurtcircuit
Exercitii rezolvate
Concluzii

1. Introducere. Semnale electrice. Notatii.

Cursul de fata este o introducere in tematica deosebit de vasta a circuitelor electronice


si se doreste a fi o punte de legatura intre notiunile prezentate anterior, in cadrul curriculei,
printre care si Electrotehnica, si notiunile specifice circuitelor electronice, ce vor fi prezentate
in cursurile urmatoare.
Intr-o prima aproximatie, dupa tipul semnalelor prelucrate, circuitele electronice pot fi
considerate ca fiind analogice sau numerice (digitale). Pentru fiecare din cele doua categorii,
exista metode specifice de abordare care permit stabilirea unor relatii de calcul suficient de
exacte pentru toata gama de aplicatii practice.
Circuitele analogice prelucreaza semnale ce variaza continuu in timp, astfel incat
semnalul de iesire urmareste, dupa o anumita lege, semnalul de intrare. Circuitele analogice
prelucreaza semnale continue in amplitudine, in polaritate sau in frecventa pentru realizarea
unor functii analogice, cum sunt: generare, amplificare, modulare, demodulare, redresare,
multiplicare etc. Ciruitele analogice pot fi liniare sau neliniare, dupa tipul relatiei dintre
martimea de iesire si marimea de intrare.
Circuitele numerice (sau digitale) lucreaza cu semnale avand doar doua valori de
tensiune. O valoare joasa, asociata valorii logice zero, si o valoare inalta, asociata valorii
logice 1. Exemple de sisteme electronice digitale: porti logice, numaratoare, decodificatoare,
microprocesoare, microcontrolere, procesoare digitale de semnal, etc. Acestea vor fi studiate
la partea de electronica digitala.
In figura 1 se prezinta tipurile de semnale asociate si prelucrate de cele doua tipuri de
circuite, analogic si, respetiv, numeric.
Un semnal electric se reprezinta printr-un simbol literal si unul sau mai multi indici.
Atat simbolul cat si indicii au o dubla semnificatie, functie de caracterul folosit, majuscul sau
minuscul.
Numele literei folosita ca simbol arata natura fizica a semnalului: i, I reprezinta un
curent electric; u, U reprezinta o tensiune. Numele literei folosita ca indice arata conditiile sau
locul de masurare: i – intrare; e, o – iesire; min, max – minima, maxima; l, L – sarcina.
Un simbolul majuscul arata o valoare constanta in timp sau o valoare caracteristica a
semnaului studiat. De exemplu, valoarea medie, valoarea eficare sau valoarea maxima. Un
simbol minuscul arata o valoare instantanee a unei marimi variabile in timp.
Reprezentarea grafica a dependentei marimii de iesire functie de marimea de intrare se
numeste caracteristica. Ca regula generala, marimile de iesire (efect) se reprezinta in
ordonata si marimile de intrare (cauza) in abcisa.

1
Electronica analogica

Modelele reale contin numai parametri cu valori finite. Modelele ideale sunt modele
simplificate pana la limita, adica unul sau mai multi (posibil toti) parametri de circuit care ii
descriu proprietatile au valoarea zero sau infinit.
Parametrii unui circuit sau dispozitiv electronic se noteaza cu un simbol literal si unul
sau mai multi indici. Numele literei arata natura sau sensul fizic al parametrului de circuit:
 A sau a pentru amplificare
 C pentru capacitate
 R, r prentru rezistenta electrica
Indicii pot fi litere sau cifre si precizeaza conditiile de masurare a parametrilor. Indicele
majuscul arata un parametru static (sau de curent continuu). Indicele minuscul arata un
parametru dinamic definit algebric prin raportul unor diferente.
Un circuit electronic este constituit din conectarea, dupa o schema pre-definita, a unor
componente electronice pasive (rezistoare, condensatoare, bobine, etc) si active (diode,
tranzistoare, tuburi electronice, etc).
Componenta de circuit este o piesa constructiv distincta care intra in schema unui
circuit. O componenta electronica are mai multe proprietati fizice de baza si un numar variabil
de proprietati secundare. De exemplu, un rezistor are, ca proprietate de baza, rezistenta
electrica si, ca proprietati secundare, capacitate si inductanta.
Elementul de circuit este o abstractie (sau un model ideal) care reflecta (prezinta) o
singura proprietate a unei componente de circuit: rezistenta, sau capacitate sau inductanta.
Elementele de circuit nu apar ca piese distincte intr-un montaj, ci intervin numai in descrierea
teoretica. Elementul corespunzator proprietatiii electrice principale a unei componente
constituie modelul cel mai simplu posibil al componentei respective, deoarece reprezinta o
prima aproximatie a functionarii sale.

Figura 1: Reprezentarea semnalelor analogice (continue in timp si amplitudine)


si discrete(sau numerice) (discontinue in timp si amplitudine)

Un indice majuscul arata o valoare totala, constanta sau variabila in timp. Un indice
minuscul arata o valoare, constanta sau variabila, a componentei variabile a unui semnal. De
exemplu, in figura 2 s-a reprezentat un semnal variabil, in doua sisteme de coordonate
carteziene. Variabilele au urmatoarele semnificatii:
 ID reprezinta valoarea totala constanta, numita valoarea statica sau de curent continuu
(c.c.);
 iD reprezinta valoarea instantanee totala;

2
Curs 1 – Introducere

 Id reprezinta valoarea de varf a componentei variabile a semnalului;


 id reprezinta valoarea instantanee a componentei variabile

i i I (1)
d D D

Figura 2 – Notatii pentru semnalele electrice

In primul sistem de coordonate, cel interior, componenta variabila a semnalului este

i t   I  sin  t  (2)
d d

In al doilea sistem de coordonate, cel din exterior, semnalul este descris prin

i
D
t   I D  id (t )  I D  I d  sin  t  (3)

Alt exemplu: Un semnal sinusoidal poate fi exprimat generic cu relatia

x(t )  X A  X a  sin2    F  t  0 
sau
x(t )  X A  X a  sin  t  0 

are urmatorii parametri:


 valoare medie (sau de c.c), notata cu XA: reprezinta valoarea marimii în jurul careia
variaza aceasta;
 amplitudinea variatiei, notata cu Xa: reprezinta modulul diferentei dintre valoarea maxima
a marimii si valoarea medie, sau modulul diferentei dintre valoarea maxima a marimii si
valoarea medie;
 frecventa de repetitie a marimii x, notate F: se calculeaza cu relatia F=1/T , unde T
reprezinta perioada de repetitie a a marimii x; T se exprima în secunde, iar frecventa în
Herti (se noteaza Hz); în legatura cu frecventa se defineste pulsatia marimii x, care
noteaza cu , se determina cu relatia   2    F ; se exprima în radiani/secunda, [rad/s];
 faza initiala a marimii x, notata cu 0, reprezinta intervalul de valori masurat între punctul
considerat ca origine a graficului si cel în care marimea x devine diferita de zero; se
exprima în radiani/secunda.

3
Electronica analogica

În cazul în care marimile electrice ale unei componente electronice (tensiune-curent) au valori
constante în timp, se spune despre acesta ca functioneaza în regim de curent continuu. În acest
caz, curentul electric se numeste curent continuu, iar tensiunea electrica se numeste tensiune
continua.

Daca marimile electrice de intrare sunt sinusoidale, atunci se spune ca circuitul lucreaza in
regim permanent sinusoidal, sau regim de curent alternativ.

2. Marimi electrice utilizate în sisteme electronice

Într-un sistem electronic, marimile electrice utilizate sunt tensiunea si curentul electric.

2.1. Curentul electric. Generarea unui curent electric necesita deplasarea ordonata a sarcini
electrice prin intermediul unui material conductor. Deplasarea ordonata a sarcinii electrice
implica existenta unei diferente de potential electric între doua puncte A si B ale
conductorului respectiv. Diferenta de potential electric poate fi generata prin utilizarea unei
surse de energie electrica, care, în Figura 2 este reprezentata printr-o baterie:

Figura 2: Aparitia unui curent electric printr-un conductor

Expresia curentului electric, notat uzual cu litera i, este prezentata în relatia:

dq
i [A] (4)
dt

iar unitatea de masura a curentului electric este amperul, notat A. Curentul electric are
întotdeauna un sens, care este orientat în sensul opus deplasarii electronilor prin conductor.

Observatii:
1). Din relatia anterioara se remarca faptul ca daca sarcina electrica q este constanta în timp
într-o anumita arie a conductorului, atunci curentul electric i prin conductorul respectiv este
egal cu 0[A] (derivata unei constante este nula).

2). Sarcina electrica q este constanta în timp într-o anumita arie a conductorului, daca aceasta
nu este deplasata ordonat (dupa o directie) în structura conductorului;

3). Sarcina electrica q nu este deplasata ordonat într-o anumita arie a conductorului, daca
conductorul respectiv NU este alimentat de la o sursa de energie electrica (baterie).

4
Curs 1 – Introducere

2.2. Tensiunea electrica este egala cu diferenta de potential electric dintre 2 puncte (noduri)
diferite ale unui circuit electronic, asa cum este sugerat în Figura 3:

Figura 3: Tensiunea electrica intre punctele A si B

Expresia tensiunii electrice, notate uzual cu litera V (sau U), este prezentata în relatia:

U AB  VA  VB  U A  U B (5)

iar unitatea de masura a tensiunii electrice este voltul, notat V. Tensiunea electrica este
simbolizata grafic cu o sageata, sensul sagetii fiind corelat cu ordinea termenilor din relatia 5,
adica, tensiunea UAB are sensul de la nodul A (primul termen) spre nodul B (al doilea termen).

Observatii: 1).Tensiunea electrica între doua puncte A si B care au acelasi potential electric,
este egala cu 0[V] (daca VA=VB, atunci conform relatiei (2) UAB=0 [V]).

2). Potentialul de referinta fata de care se masoara celelalte potentiale, se numeste masa. Cel
mai des, referinta este 0 Volt. (ground, in engleza).

3. Elemente de circuit

Elemente de circuit sunt entitatile care compun un circuit electronic. Elementele reprezinta
cele mai mici si simple entitati din care este constituit un circuit electronic. Elementele de
circuit se pot clasifica în doua mari categorii:
1. surse de energie electrica: au rolul de a furniza în circuit energia electrica necesara bunei
functionari a acestuia;
2. componente electronice: au rolul de a implementa functiile utilizate în procesare
semnalelor (tensiunii electrice sau a curentului electric). În continuare, componentele
electronice se pot împarti în doua subcategorii:
a. componente electronice pasive: aceste componente nu necesita surse de energie
electrica pentru buna lor functionare; exemple: rezistorul, condensatorul, bobina.
b. componente electronice active: aceste componente necesita surse de energie
electrica pentru buna lor functionare; totodata, unele componente electronice
active pot mari valoarea puterii electrice în circuit; exemple: tranzistorul

3.1.Surse de energie indepedente

3.1.1. Surse de tensiune. Se numeste sursa ideala de tensiune componenta ideala de circuit
care are tensiunea la borne independenta de curentul prin borne, ca in figura 4. Altfel spus, o
sursa ideala de tensiune are tensiunea independenta de curentul absorbit sau debitat in circuit.

5
Electronica analogica

Figura 4 – Reprezentarea grafica a sursei ideale de tensiune: a-simbol general; b,c – surse de
tensiune continua; d-sursa de semnal; e – caracteristica tensiune-curent

Sursa reala de tensiune are o rezistenta in serie cu o sursa ideala de tensiune, asa cum se
prezinta in figura 5. Legatura dintre tensiunea la borne, U, si tensiunea sursei ideale, U0, este
data de ecuatia:

U U r I (6)
0

numita si ecuatia sursei reale de tensiune. Ea defineste in planul (I,U) caracteristica externa a
sursei.

Figura 5 –Reprezentarea grafica a sursei reale de tensiune


si caracteristica tensiune-curent

Panta caracteristicii este rezistenta interna a sursei:

U
tg  r (7)
I

Observatii:
(i) O sursa (reala) de tensiune nu se pune in scurtcircuit. Sursele reale de tensiune sunt
caracterizate si de un curent maxim Imax. Depasirea acestei valori determina o
comportare neliniara a sursei, de obicei prin limitarea curentului si/sau a tensiunii de la
borne, la o valoare mica.
(ii) O sursa reala de tensiune se mai numeste si sursa sau model Thevenin.

6
Curs 1 – Introducere

3.1.1. Surse de curent

Sursa ideala de curent, reprezentata in figura 6, este o componenta ideala de circuit care este
strabatuta (genereaza/absoarbe) de un curent independent de tensiunea de la borne. Rezistenta
interna este infinita.

Figura 6 – Sursa de curent: reprezentarea grafica si caracteristica curent-tensiune a sursei


reale: a,b- surse ideale de curent; c- sursa reala; d- caracteristica curent-tensiune

Ecuatia caractersiticii sursei reale de curent este

U
II  (8)
0 R

unde panta caracteristicii este

I 1
tg   (9)
U R

O sursa ideala de curent are rezistenta R infinita si curentul devine constant, independent de
tensiunea la borne:

II (10)
0

Observatii: (i) O sursa reala de curent se numeste si sursa sau model Norton.

3.2. Componente electronice pasive

3.2.1. Rezistorul este o componenta electronica pasiva, care se opune trecerii curentului
electric prin ea, situatie în care degaja caldura prin efect Joulle. În consecinta, rezistorul
limiteaza valoarea curentului electric care trece prin el, principalul sau rol într-un circuit
electric fiind acela de a controla valoarea curentului electric.

Parametrul principal, care caracterizeaza comportamentul rezistorului la trecerea curentului


prin acesta, este rezistenta electrica, notata cu R, care se exprima în Sistemul International de
Masura (SIM) în Ohmi ().

Tabel – Exprimarea valorilor rezistentelor electrice

7
Electronica analogica

Denumire Notatie Valoare numerica


Ohm  1
kiloohmi k 103 
megaohmi M 106 

Tabel - Ordine de marime uzuale

Denumire Notatie Valoare numerica


pico p 10-12
nano n 10-9
micro  10-6
mili m 10-3
kilo k 103
mega M 106
gica G 109

Clasificarea rezistoarelor. Exista mai multe criterii dupa care rezistoarele se pot clasifica,
dintre care, cele mai generale sunt:

1. dupa variatia rezistentei electrice:


-rezistoare fixe: la care valoarea rezistentei electrice nu se poate modifica de catre utilizator;
-rezistoare variabile : la care valoarea rezistentei electrice se poate modifica manual, de catre
utilizator
2. dupa caracteristica de functionare tensiune-curent:
-rezistoare liniare: la care caracteristica tensiune-curent este o dreapta
-rezistoare neliniare: la care caracteristica tensiune-curent este o curba

Simbolul electric al rezistorului fix, precum si marimile electrice de terminal ale acestuia sunt
prezentate în Figura 7, în care prin I s-a notat curentul electric prin rezistor, iar prin U s-a
notat tensiunea electrica care apare între terminalele rezistorului, la trecerea curentului prin
acesta.

Simbolul electric ale rezistoarelui variabil este prezentat în Figura 7. Spre deosebire de
rezistoarele fixe, care au 2 terminale, rezistoarele variabile, numite si potentiometrele, au 3
terminale, cel de-al 3lea terminal fiind denumit cursor. Cursorul este utilizat de catre utilizator
pentru modificarea manuala, continua sau în trepte, a valorii rezistentei electrice, calculate
între oricare din cele 2 teminale si cursor. Astfel, valoarea rezistentei electrice masurata între
terminalul din stânga si cursor este egala cu k.R, iar valoarea rezistentei electrice masurata
între terminalul din dreapta si cursor este egala cu (1-k).R, unde k reprezinta o constanta
pozitiva subunitara, care depinde de pozitia cursorului.

Figura 7: Simboluri electrice ale rezistoarelor reglabile

8
Curs 1 – Introducere

Ecuatia de functionare a rezistorului. Modul în care o componenta electronica prelucreaza


un semnal este descris prin intermediul ecuatiei de functionare (ecuatie caractersitica) a
componentei respective.

Ecuatia de functionare furnizeaza o relatie matematica, care exprima legatura dintre semnalele
electrice, curent - tensiune si componenta respectiva, reprezentata prin parametrul sau electric.

Astfel, în cazul unui rezistor, ecuatia de functionare este reprezentata de o relatie matematica
care furnizeaza legatura dintre tensiunea electrica pe rezistor, curentul electric prin rezistor,
respectiv rezistenta electrica prin rezistor.

Ecuatia de functionare a rezistorului este dedusa pe baza legii lui Ohm. Asa cum s-a amintit
mai sus, aceasta ecuatie furnizeaza informatii despre comportamentul rezistorului la trecerea
unui curent prin acesta: la trecerea unui curent electric de valoarea i printr-un rezistor, între
terminalele acestuia apare o cadere de tensiune u care depinde de valoarea rezistentei electrice
R a rezistorului:
u = R. i (11)

Semnul relatiei de mai sus respecta sensul marimilor electrice din Figura 4.a. În cazul în care
sensul curentului electric i si sensul referintei pentru tensiunea v sunt opuse, atunci, în ecuatia
de functionare, în fata termenului din dreapta apare semnul “- ”.

3.2.2. Condensatorul este o componenta electronica pasiva, care permite înmagazinarea


energiei electrice prin stocarea sarcinilor electrice, la aplicarea unei tensiuni pe acesta.
Parametrul principal, care caracterizeaza comportamentul condensatorului din punct de
vedere electric este reprezentat de capacitatea electrica, notata cu C, care se exprima în Farazi
(F).

Capacitatea electrica caracterizeaza abilitatea condensatorului de a se opune modificarii


tensiunii electrice care cade pe acesta. Totodata, capacitatea electrica caracterizeaza cantitatea
de sarcina electrica stocata în structura condensatorului, la aplicarea unei tensiuni electrice pe
acesta.

Exista mai multe criterii dupa care condensatoarele se pot clasifica, dintre care, cele mai
generale sunt:

3. dupa variatia capacitatii electrice:


-condensatoare fixe: la care valoarea capacitatii electrice nu se poate modifica de catre
utilizator fiind stabilita de producator;
-condensatoare reglabile, clasificate în condensatoare variabile, respectiv semivariabile
(numite si trimere): la care valoarea capacitatii electrice se poate modifica manual, de catre
utilizator, într-un interval de valori stabilit de producator;

4. dupa caracteristica de functionare sarcina electrica-tensiune:


- condensatoare liniare: la care caracteristica sarcina electrica-tensiune este o dreapta; la acest
tip de condensatoare, valoarea capacitatii electrice C este constanta, nedepinzând de valoarea
tensiunii U care se aplica pe terminalele condensatorului.
-condensatoare neliniare: la care caracteristica sarcina electrica-tensiune este o curba; la acest
tip de condensatoare, valoarea capacitatii electrice C este variabila si depinde de valoarea
tensiunii U care se aplica pe terminalele condensatorului.

9
Electronica analogica

Simbolul electric al condensatorului fix, precum si marimile electrice de terminal ale acestuia
sunt prezentate în Figura 2.a, în care prin u s-a notat tensiunea electrica aplicata pe terminalele
condensatorului, iar prin i s-a notat curentul electric prin condensator. Exista condensatoare la
care tensiunea care se aplica pe cele 2 terminale trebuie sa respecte o anumita polaritate.
Aceste condensatoare se numesc condensatoare polarizate, au în general valori mari pentru
capacitatea electrica iar simbolul electric al acestora prezentat în Figura 6.a – dreapta.

Figura 8: Reprezentarea condesatorului: fix si variabil

Ecuatia de functionare a condensatorului fix

Condensatorul se comporta ca un “depozit” de sarcina electrica. Astfel, la aplicarea unei


tensiuni electrice pe terminalele sale, condensatorul stocheaza pe cele 2 armaturi o cantitate
de sarcina electrica notata Q, care este direct proportionala cu valoarea tensiunii U aplicate
între terminalele condensatorului. Coeficientul de proportionalitate dintre cele 2 marimi este
reprezentat de capacitatea electrica C a condensatorului (C = “capacitatea depozitului” =
parametrul care stabileste cât de multa sarcina electrica poate sa stocheze acesta), iar
relatia matematica care leaga cele 3 marimi electrice este:

Q  C U (12)

Curentul electric prin condesator apare atunci când cantitatea de sarcina electrica Q sufera
modificari în timp, fiind egal cu viteza de variatie a acesteia în timp:

dQ
i (13)
dt

Ecuatia de functionare a condensatorului furnizeaza informatii despre curentul electric prin


acesta în functie de tenisunea electrica aplicata între terminalele sale. Pe baza celor 2 relatii de
mai sus, ecuatia de functionare a condensatorului fix este:

du
i C (14)
dt

Deoarece curentul electric prin condensator este direct proportional cu variatia în timp a
tensiunii electrice aplicate pe acesta, în regim de curent continuu, când marimile electrice sunt
caracterizate de valori constante în timp, curentul electric prin condensator este nul.

3.2.3. Bobina este o componenta electronica pasiva reactiva, capabila sa înmagazineze


energie electrica sub forma de câmp magnetic. Parametrul principal, care caracterizeaza
bobina din punct de vedere electric, este inductanta magnetica, notata cu L, care se exprima în
Henry (H).

10
Curs 1 – Introducere

Bobina este un element de circuit care are proprietatea de a se opune modificarilor bruste ale
curentului electric care o parcurge, iar inductanta magnetica caracterizeaza aceasta
proprietate. Astfel, cu cât valoarea inductantei magnetice L a bobinei este mai mare, cu atât
mai puternic se opune bobina respectiva modificarilor bruste ale curentului care o parcurge.
Totodata, inductanta magnetica caracterizeaza capacitatea bobinei de a înmagazina energie
electrica sub forma de câmp magnetic.

La fel ca si în cazul condensatoarelor, bobinele se pot clasifica în:


-bobine fixe = la care inductanta L este fixa;
-bobine reglabile = la care inductanta L poate fi modificata de catre utilizator.

Simbolurile electrice ale bobinei, precum si marimile electrice de terminal ale acesteia, sunt
prezentate în Figura de mai jos, în care prin i s-a notat curentul electric care trece prin bobina,
iar prin v s-a notat tensiunea electrica generata între terminalele bobinei, ca urmare a trecerii
curentului electric prin ea.

Figura 9: Simbolul electric al bobinei cu aer si marimile eelctrice de terminal

La modificarea curentului electric care o parcurge, la terminalele bobinei se genereaza o


tensiune electrica direct proportionala cu viteza de variatie a curentului electric. Factorul de
proportionalitate este reprezentat de catre inductanta L a bobinei, care caracterizeaza masura
în care bobina se opune variatiei curentului electric care parcurge spirele sale.

Observatiile de mai sus sunt exprimate matematic prin intermediul ecuatiei de functionare a
bobinei, care furnizeaza informatii despre tensiunea generata la terminalele sale în functie de
variatia curentului electric prin aceasta:

di
u  L (15)
dt

Semnul relatiei de mai sus respecta sensul de referina a marimilor electrice din Figura 8.a. În
cazul în care sensul curentului electric i si sensul referintei pentru tensiunea v sunt opuse,
atunci, în ecuatia de functionare a bobinei, în fata termenului din dreapta apare semnul “-”.

Deoarece tensiunea pe bobina este direct proportionala cu variatia în timp a curentului care o
parcurge, în regim de curent continuu, când curentul electric prin bobina are o valoare
constanta în timp, tensiunea electrica pe bobina este nula (în curent continuu, bobina
reprezinta un scurtcircuit).

4. Modelarea componentelor electronice reale

La modelarea diferitelor componente electronice se va folosi un numar mai mare sau


mai mic de elemente de circuit idealizate, dupa complexitatea schemei, a scopului urmarit si a
preciziei dorite in descrierea acesteia.

11
Electronica analogica

De exemplu, reprezentarea abstractizata a unui rezistor in calitate de componenta


fizica de circuit, printr-o rezistenta R, constituie modelul cel mai simplu. In alte aplicatii, in
care intervin variatii ale semnalelor, rezistorul prezinta la borne efecte inductive si capacitive.
Aceasta comportare impune includerea in model a unor elemente de circuit idealizate:
inductanta L si capacitatea C, asa cum este reprezentat in figura 1.

Figura 1: Modele fizice generale ale componentelor electronice de baza


(rezistor, condensator si bobina)

Modelele de fucntionare prezentate pana acum sunt modele in domeniul timp. Des, este utila
analiza circuitelor in domeniul frecventa, adica se doreste descrierea comportarii
componentelor cand marimea de intrare, de o forma oarecare, are frecventa variabila. In acest
caz, se folosesc modele in domeniul frecventa.

Cel mai folosit model in domeniul frecventa este functia impedanta Z ( j ) , o marime
complexa, definita prin relatia

U ( j )
Z ( j )   ReZ ( j )  j ImZ ( j )  R  j  X ( ) (1)
I ( j )

unde U si I sunt marimi complexe, reprezentate – cel mai des- in reprezenatre polara, adica
prin modul si faza cu expresia:

j ( )
U ( j )  U ( j )  e (2)

Marimea R se numeste rezistenta si X se numeste reactanta. De remarcat ca reactanta depinde


de frecvenat si descrie comportarea componentei in raport cu frecventa. De exemplu, pentru
un condensator reactanta este

12
Curs 1 – Introducere

1
X ( )  (3.a)
C
iar pentru o bobina avem reactanta

X ( )  L (3.b)

Modelele complete(generale) pentru componentele eelectronice trebuie sa includa si


elementele descriptive ale comportarii in frecventa ale acestora. In figura de mai jos se
prezinta modele generale pentru rezistor, condesator si bobina. Elemenetele suplimentare
functiei de baza descriu modul de constructie si efectul asupra comportarii in frecventa.

5. Stari particulare ale circuitelor electronice

Prin SCURTCIRCUIT intre doua puncte A si B ale unui circuit electric se intelege o
legatura directa (un fir conductor, cu rezistenta foarte mica; in cazul ideal cu rezistenta zero)
intre cele doua puncte. Considerand relatia de calcul a curentului, se poate scrie:

U AB U AB
I   (1)
R 0

Printr-un SCURTCIRCUIT, valoarea curentului electric este INFINITA!

La bornele unui SCURTCIRCUIT, valoarea tensiunii este ZERO !

Aceasta concluzie este foarte importanta. În circuitele practice, SCURTCIRCUITUL se


manifesta printr-un fir ideal (un element care nu se opune trecerii curentului electric), care
poate sa apara în circuit ca urmare a unei defectiuni a unei componente electronice. Aparitia
unui scurtcircuit poate cauza distrugerea componentelor electronice ale acestuia datorita
curentului electric de valoare foarte mari, care nu poate fi suportat de catre acestea.

Prin GOL intre doua puncte A si B ale unui circuit electric se intelege o configuratie fara
legatura ohmica directa intre cele doua puncte. Echivalent se poate spune ca intre punctele A
si B a fost conectata o rezistenta de valoare infinita.

Valoarea curentului electric printr-o rezistenta de valoare infinita este zero:

U AB U AB
I  0 (2)
R 

Concluzie: Printr-un GOL, valoarea curentului electric este 0 amperi (printr-un gol nu trece
curent electric).

Aceasta concluzie este foarte importanta. În circuitele practice, GOLUL se manifesta printr-
un circuit întrerupt, care poate sa apara ca urmare a unei defectiuni (de exemplu, întreruperea
unui contact), iar concluzia de mai sus sugereaza modul de manifestare al unui circuit
întrerupt: nu mai permite trecerea curentului electric prin el.

13
Electronica analogica

6. Exercitii rezolvate

E1.Sa se exprime in kiloohmi urmatoarele rezistente electrice:


R  500   0.01 M  2 k
R  500   1.2 M  0.01 M  20 k  800 

Solutie:
R  500   0.01 M  2 k  0.5 kΩ  10 kΩ  2 kΩ  12.5 k
R  500   1.2 M  0.01 M  20 k  800  
 0.5 kΩ  1200 kΩ  10 kΩ  20 kΩ  0.8 kΩ  1231.3 kΩ

E2: Un rezistor are ca model o rezistenta serie de R= 10 kOhm si o capacitate in paralel de


valoare CR = 200 pF. Sa se calculeze valoarea modulului impedantei la frecventele F1 = 1 kHz
si F2 = 10 MHz.

Solutie: O abordare simpla, aproximativa, presupune calculul:
1
R
U ( j ) C  R
Z ( j )   R || X C 
I ( j ) 1 CR  1
R
C
Pulsatiile unghiulare sunt
1  2    F1  2    103  6280 rad/s 
2  2    F2  2    10 7  6280  10 4 rad/s 
Rezulta

10  10 3 10 4
 10 4   R
R
Z1 ( j )   
1CR  1 6280  200  10  10  10  1 6,280  2  10  1
12 3 3

10  10 3 10 4 10 4
 79   R
R
Z 2 ( j )    
 2 CR  1 6280  10 4  200  10 12  10  10 3  1 62,80  2  1 126.6
Se observa reducerea modului pe masura ce frecventa creste.

O abordare exacta presupune lucrul in complex si apoi extragerea modulului:


1
R
U ( j ) jC R R(1  jCR)
Z ( j )   R || X C ( j )   
I ( j ) 1 jCR  1 (CR) 2  1
R
jC
R2
1  (CR)   (CRR)
2
Z ( j )  
2 2

(CR) 2
1  2 2
1
 CR
 arctg CR 
R
Z ( j )  ,  ( )  arctg
(CR) 2  1 1
Daca frecventa creste se observa un defazaj negativ intre tensiune si curent ce arata o
comportare capacitiva.

14
Curs 1 – Introducere

E3. Sa se determine valoarea curentului electric printr-un condensator de capacitate electrica


C=100[nF] pe care se aplica:
a). o tensiune continua: UC = 10 [V];
b). o tensiune liniar variabila: uC(t) = 5 + 2.t [V];
c). o tensiune neliniar variabila: uC(t) = 5.t2 [V];
d). sa se calculeze valoarea curentului electric prin condensator dupa un interval de timp t =
500 [s];
e). se aplica o tensiune sinusoidala: uC (t )  5  4  sin(t ) V.
f). Sa se calculeze valoarea amplitudinii curentului electric prin condensator daca frecventa
tensiunii electrice pe acesta este F = 5000 [Hz];

Solutie: Ecuatia de functionare a condensatorului este:
du (t )
iC (t )  C  C
dt

a). Daca tensiunea pe condensator este constanta, atunci


 C  0  0 A
d (10)
iC (t )  C 
dt

Concluzie: daca tensiunea electrica pe condensator este continua (valoarea acesteia este
constanta în timp), valoarea curentului continuu prin condensator este întotdeauna 0 amperi.

b). Daca tensiunea este liniar variabila, atunci:


iC (t )  C  5  2t   C  0  2  2C A  2  100  10 9 A 
d
dt
 200 nA  0.2 A  const.
Concluzie: la aplicarea pe condensator a unei tensiuni liniar variabile, curentul rezultat prin
condensator este constant în timp.

c). aplicarea unei tensiuni neliniare pe condensator:

iC (t )  C 
d
dt
 
5t 2  C  10t   10  100  10 9  t A  10 6  t A  1  t μA =

În acest caz, s-a obtinut un curent electric care creste liniar în timp, la fiecare secunda cu o
valoare egala cu 1microamper.

d). Daca intervalul de timp t = 500 [s], atunci curentul electric prin condensator creste la
valoarea:

iC (t )  1  500 μA   500 μA 

e). In cazul tensiunii sinusoidale1


 
iC (t )  C  5  4 sin(t )   C  4  cos(t )  A  4  C  sin t   A
d
dt  2

   
1
cos( x)  sin( x  ); sin( x  )  sin x cos  cos x  sin  cos x
2 2 2 2
15
Electronica analogica

În acest caz, s-a obtinut pe condensator un curent electric care variaza sinusoidal, care apare
/2 radiani.

f). La frecventa de 500 Hz, se obtine

  2    F  2    500  1000   rad / s

   
iC (t )  4  C  sin t   A  4  1000    sin1000t   A
 2  2
Amplitudinea curentului este

I C  4  1000   A  4   mA  12.56 mA


E4. Sa se determine valoarea tensiunii electrice pe o bobina de inductanta magnetica


L=100[uH] prin care se aplica:
a). un curent continuu : IL = 5 [mA];
b). un curent liniar variabil: iL(t) = 10.t [mA];
c). un curent neliniar variabila: uC(t) = 10+2.t2 [mA]; Cat este tensiunea dupa t=100 [s];
d). un curent sinusoidal sinusoidala: iL (t )  10  2  sin(t ) mA ; sa se calculeze valoarea
amplitudinii tensiunii pe daca frecventa curentului este F = 1000 [Hz];

Solutie: Ecuatia de functionare a bobinei este:
di (t )
u L (t )  L  L
dt

a). In curent continuu


 0 V
d (0)
u L (t )  L 
dt

Concluzie: la trecerea unui curent continuu prin bobina, valoarea tensiunii continue pe bobina
este 0 volti.

b). Daca curentul este liniar variabil, atunci:


u L (t )  L  10t  10 3   L  10 2   10 2  L V  10 2  100  10 6 V  10 6 V  1 V
d
dt

Concluzie: la trecerea prin bobina aunui curent liniar variabil, tensiunea electrica de pe
bobina are o valoare constanta in timp.

c). Daca curentul este liniar variabil, atunci:

u L (t )  L 
d
dt
 
10  2t 2  10 3  4  L  10 3  t V  4  100  10 9  t V  0.4  t V

În acest caz, s-a obtinut o tensiune electrica ce creste liniar in timp, la iecare secunda cu 0.4
[uV].

16
Curs 1 – Introducere

d). Daca intervalul de timp t = 100 [s], atunci tensiunea este:

u L (t )  0.4  100 V  400 V  0.4 mV

e). In cazul tensiunii sinusoidale 2



u L (t )  L  10  2 sin(  t )   10 3  2  L   cos(  t )  10 3  2  L    sin(  t  ) mV 
d
dt 2

În acest caz, pe bobina s-a obtinut o tensiune electrica care variaza sinusoidal, care apare
/2 radiani.

f). La frecventa de 1000 Hz, se obtine

  2    F  2    1000  2000   rad / s

si tensiunea
 
u L (t )  2  L  2000    sin(2000    t  ) mV   2  10 4  2000    sin(2000    t  ) mV 
2 2

Amplitudinea tensiunii este

U l  2  10 4  2000   mV  4000    10 4 mV  1.256 mV


Concluzii

In acest curs introductiv s-au prezentat cateva aspecte importante din studiul
circuitelor electronice.

Circuitele electronice sunt compuse componente electronice si schemele electronice


contin modele ale componentele electronice.

Fiecare componenta electronica, cat si circuitul in ansamblul sau, este caracterizat de o


caracteristica statica si una dinamica.

Pentru fiecare punct de functionare al circuitului se pot calcula parametrii statici si


dinamici.

Parametrii statici sunt asociati fucntionarii in curent continuu.

Parametrii dinamici se calculeaza in punctul static de functionare.

   
2
cos( x)  sin( x  ); sin( x  )  sin x cos  cos x  sin  cos x
2 2 2 2
17