VARIANTA III

SESIUNEA AUGUST 2014

SUBIECTUL I - 60 puncte. Notaţi pe foaia de examen răspunsurile pe care le consideraţi

corecte.

1. Complicaţiile acute ale DZ sunt:

a) Comă hipoglicemică, hiperglicemică.
b) Retinopatie diabetică.
c) Arterite.
d) Creşterea în greutate.
e) Creşterea valorilor TA.
(Boli metabolice şi de nutriţie)

2. Reîntoarcerea în cavitatea bucală a unor cantităţi din alimentele ingerate, fără greaţă sau efort se
numeşte:
a) Vărsătură.
b) Regurgitaţie.
c) Eructaţie.
d) Vomică.
e) Expectoraţie.
(Gastroenterologie)

3. Încercuiţi varianta falsă referitoare la schimbarea lenjeriei cu pacientul imobilizat:

a) Se face întotdeauna după toaleta pacientului.
b) Alegerea metodei se face în funcţie de poziţia în care poate fi aşezat pacientul.
c) Depinde de limitele pacientului de mobilizare.
d) La tehnică trebuie să participe două persoane.
e) Tehnica va fi efectuată înainte de toaleta pacientului.
(Nevoile fundamentale după modelul conceptual al Virginiei Henderson)

4. Care dintre următoarele variante referitoare la mobilizarea pacientului este falsă:

a) Se face cu scopul de a prevenii complicaţiile pulmonare.
b) Se face cu scopul prevenirii complicaţiilor postoperatorii.
c) Stimulează tonusul muscular.
d) Se face precoce, în funcţie de starea pacientului.
e) Nu este indicată întrucât poate să obosească pacientul.
(Nevoile fundamentale după modelul conceptual al Virginiei Henderson)

5. Încercuiţi varianta corectă referitoare la alimentarea pasivă:

a) Se practică în cazul pacienţilor care se pot alimenta singuri.
b) Se practică în cazul pacienţilor care refuză să se alimenteze.
1
 c) La pacienţii cu tulburări de deglutiţie alimentele trebuie să fie solide.
d) Se practică la pacienţii care nu se pot alimenta singuri.
e) Ora mesei va fi întodeauna asociată cu ora tratamentului.
(Nevoile fundamentale după modelul conceptual al Virginiei Henderson)

6. Măsurarea pulsului are ca scop următoarele mai puţin:

a) Determinarea numărului de bătăi cardiace pe minut.
b) Obţinerea de informaţii despre activitatea inimii.
c) Aprecierea răspunsului inimii la medicaţia cardiacă.
d) Obţinerea de informaţii despre starea venelor.
e) Aprecierea răspunsului inimii la activitate sau stres.
(Nevoile fundamentale după modelul conceptual al Virginiei Henderson)

7. Măsurarea tensiunii arteriale are ca scop:

a) Determinarea presiunii sistolice şi diastolice.
b) Evaluarea stării pacientului în ce priveşte volumul de sânge.
c) Evaluarea randamentului inimii.
d) Aprecierea răspunsului organismului la tratament hipotensor.
e) Toate variantele posibile.
(Cardiologie)

8. Între problemele de dependenţă ale persoanelor cu HTA nu se regăseşte:

a) Întoleranţa la activitate.
b) Alterarea randamentului inimii.
c) Alterarea nutriţiei (consum de sare în exces).
d) Alterarea menţinerii sănătăţii.
e) Alterarea integrităţii tegumentului.
(Nevoile fundamentale după modelul conceptual al Virginiei Henderson)
9. Încercuiţi varianta corectă referitoare la problemele de dependenţă prezente în nevoia de a
respira:
a) Intoleranţă la activitate.
b) Anxietate.
c) Alterarea confortului.
d) Alterarea schimburilor gazoase.
e) Toate variantele posibile.
(Pneumologie)

10. Încercuiţi varianta corectă referitoare la recoltarea sângelui pentru examene de laborator:
a) Are ca scop, printre altele şi stabilirea diagnosticului şi monitorizarea răspunsului
terapeutic.
b) Puncţia venoasă este singura metodă de recoltare a sângelui pentru examenele de
laborator.
c) Nu oferă date relevante despre starea preoperatorie a pacientului.
d) Este o intervenţie autonomă.
e) Tehnica nu necesită acordul pacientului fiind o tehnică executată la indicaţia medicului.
(Nevoile fundamentale după modelul conceptual al Virginiei Henderson)

11. Apendicita este:

2
 a) Un organ tubular ataşat la nivelul cecului.
b) Inflamaţia apendicelui.
c) O afecţiune a intestinului subţire.
d) O afecţiune a intestinului gros.
e) O afecţiune ce apare cel mai frecvent la vârstinici.
(Chirurgie generală)

12. Instilaţia se defineşte ca fiind tehnica de administrare a soluţiilor medicamentoase la nivelul:

a) Mucoaselor.
b) Tegumentelor.
c) Mucoaselor şi tegumentelor.
d) Conductului auditiv intern.
e) Toate variantele sunt adevărate.
(Administarea medicamentelor)

13. Durerea din apendicită are sediul:

a) În epigastru, cu iradiere la nivelul membrului inferior stg.
b) În fosa iliacă dreaptă, cu iradiere la nivelul membrului inferior drept.
c) În fosa iliacă dreaptă, cu iradiere în lojele renale.
d) În hipogastru.
e) Paraombilical cu iradiere în hipogastric.
(Chirurgie generală)

14. În vederea administrării medicamentelor asistenta medicală verifică şi identifică:

a) Calitatea şi integritatea medicamentelor.
b) Culoarea medicamentelor (decolorarea sau supracolorarea).
c) Lichefierea substanţelor solide sau opalescenţa soluţiilor.
d) Sedimentarea, precipitarea sau existenţa flocoanelor în soluţii.
e) Toate variantele sunt adevărate.
(Administrarea medicamentelor)

15. Pentru diagnosticul de localizare a HDS în prezenţa hematemezei şi a melenei se vor excude:
a) Menoragia, epistaxisul.
b) Hemoptizia şi metroragia.
c) Gingivoragiile şi metroragiile.
d) Hemoptizia, epistaxisul, gingivoragiile.
e) Hematuria şi rectoragia.
(Îngrijiri acordate bolnavilor cu HDS)

16. Cel mai reprezentativ semn al ocluziei intestinale este:

a) Ileusul.
b) Meteorismul asociat cu vărsăturile.
c) Durerea colicativă continuă cu sediu în epigastru.
d) Durerea colicativă continuă cu sediu în hipogastru.
e) Diareea de cauză infecţioasă.
(Chirurgie generală)

3
17. Încercuiţi afirmaţia falsă referitoare la lipide:
a) Reprezintă o sursă importantă de energie pentru organism.
b) Din punct de vedere al originii pot fi animale sau vegetale.
c) Într-o raţie normală lipidele trebuie să se afle într-oproporţie de 1 – 2 g pe kg/corp/zi.
d) Într-o raţie normală lipidele reprezintă 50 – 60% din valoarea calorică zilnică.
e) Cele mai importante surse alimentare de lipide sunt untura, untul şi slănina.
(Nutriţie şi dietetică)

18. Semnele locale caracteristice unei inflamaţii sunt:

a) Durere, impotenţă funcţională, edem decliv, febră.
b) Tumefiere, durere, subfebrilitate, paloare.
c) Roşeaţă, căldură, tumefiere, durere, impotenţa funcţională.
d) Durerea şi febra.
e) Tumefiere, durere, curbatură.
(Chirurgie generală)

19. Infecţia folicului pilosebaceu cu stafilococ este:

a) Abcesul rece.
b) Furunculul.
c) Hidrosadenita.
d) Escoriaţia.
e) Papula.
(Chirurgie generală)

20. Printre avantajele administrării medicamentelor pe cale parenterală se numără:

a) Absorbţia este independentă de condiţiile de absorbţie din tubul digestiv.
b) Asigură protecţie pentru medicamentele sensibile la acţiunea sucurilor gastrice.
c) Absorbţie uşoară, efect rapid.
d) Este calea acesibilă la pacienţii inconştienţi.
e) Toate variantele.
(Administrarea medicamentelor)

21. Pneumonia pneumococică este o pneumopatie lobară acută care:

a) Este cauzată de în stafilococ.
b) Prezintă un debut lent, o săptămână.
c) Evoluează în general fără febră.
d) Debutează brusc, printr-un frison solemn unic, generalizat, intens.
e) Afectează întotdeauna ambii plămâni.
(Pneumologie)
22. Ciroza hepatică este o suferinţă cronică cu evoluţie progresivă:
a) Cu maximul de incidenţă între 60 – 70 ani.
b) Care are o predominanţă la sexul feminin.
c) Cauzată cel mai adesea de virusul hepatitic şi de cauze toxice.
d) Cu evoluţie favorabilă şi pronostic bun pe termen lung.
e) Complicată adesea cu insuficienţă cronică hepatică declanşată de eforturi fizice,
intervenţii chirurgicale.
(Chirurgie generală)

4
23. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la sondajul vezical este adevărată:
a) SV reprezintă introducerea unui ac pe cale transabdominală în interiorul vezicii realizând
o comunicare între aceasta şi exterior.
b) Tehnica se execută în scop strict explorator.
c) Este o tehnică indicată în traumatismele uretrei.
d) Unul din scopul execuţiei tehnicii este acela de recoltare a unei cantităţi de urină pentru
examene de laborator.
e) Toate variantele sunt corecte.
(Sondaje, spălături, clisme)
24. Furunculoza reprezintă:
a) Infecţia folicului pilosebaceu şi a glandelor aferente.
b) Prezenţa mai multor furunculi odată.
c) Inflamaţia glandelor sudoripare.
d) Infecţie cu streptococ.
e) Prezenţa a două sau mai multe flegmoane simultan.
(Chirurgie generală)

25. Pentru recoltarea sângelui în vederea examenelor biochimice vacuumul ales va avea dop de
culoare:
a) Negru.
b) Mov.
c) Roşu.
d) Albastru.
e) Galben.
(Nevoile fundamentale după modelul conceptual al Virginiei Henderson)

26. În alegerea locului de puncţie venoasă executată în vederea recoltării sângelui pentru examene
de laborator, se va ţine seama de următoarele, cu excepţia:
a) Nu se va aborda braţul cu fistulă arteriovenoasă pentru hemodializă.
b) Se poate recolta din locuri situate deasupra cateterului venos montat (cu perfuzie i.v.).
c) Este indicată selectarea venelor uzuale.
d) Nu se va puncţiona vena care prezintă hematom.
e) Nu se va aborda braţul aflat de aceeaşi parte cu mastectomia.
(Nevoile fundamentale după modelul conceptual al Virginiei Henderson)

27. Endocardita bacteriană este un proces inflamator endocardiac caracterizat prin:

a) Poate să se constituie pe un endocard anterior lezat (endocardita bacteriană acută).
b) Se întîlneşte mai ales la copii.
c) Cel mai adesea agent incriminat este pneumococul.
d) Se constituie pe un endocard anterior normal (endocardita bacteriană subacută).
e) Existenţa anterioară a unei cardiopatii reumatismale.
(Cardiologie)

28. Încercuiţi variata care nu este corectă referitor la tuberculoza pulmonară:

a) Este o boală infecto-contagoioasă provocată de bacilul Koch.
b) Afectează întreg organismul, interesând cu precădere plămânul şi are de regulă o evoluţie
cronică.
c) Transmiterea se face întotdeauna pe cale cutanată, digestivă şi transplacentară.
5
 d) Primoinfecţia TBC se manifestă prin: astenie, inapetenţă, scădere ponderală, stări
subfebrile.
e) Tratamentul etiologic se face cu tuberculostatice utilizate în asocieri de 2 – 3 pentru
asigurarea unui tratament activ.
(Pneumologie)
29. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la proteine este falsă:
a) Pot fi de origine animală sau vegetală.
b) Participă la formarea anticorpilor.
c) Intră în structura unor enzime sau fermenţi.
d) Cea mai importantă sursă de proteine sunt pastele făinoase şi pâinea.
e) Intră în structura hormonilor.
(Nutriţie şi dietetică)

30. Încercuiţi afirmaţia falsă referitoare la hipoparatiroidism:

a) Cele mai multe cazuri se întâlnesc la vârstnici.
b) Manifestarea tipică este a bolii o constituie contractura spastică simetrică a membrelor,
precedate de crampe, furnicături.
c) Combaterea crizelor se face cu săruri de calciu administrate parenteral sau per os.
d) La copil criza este însoţită de spasm laringian.
e) Graviditatea este un factor agravant al tetaniei, din cauza pierderii de calciu în timpul
sarcinii.
(Endocrinologie)

31. Pacienţii cu oligofrenie prezintă:

a) Exagerarea atenţiei voluntare.
b) Diminuarea atenţiei spontane.
c) Exagerarea atenţiei spontane.
d) Toate variantele sunt posibile
e) Niciuna din variante nu este adevărată.
(Nursing în psihiatrie)

32. Raportate la kg/corp/greutate ideală nevoile calorice în raport cu munca depusă sunt:
a) Repaus la pat 20 – 25 calorii/kg corp/zi; muncă fizică intensă şi prelungită 10 – 15
calorii/ calorii/kg corp/zi.
b) Activitate fizică moderată 35 – 45 calorii/ calorii/kg corp/zi; muncă foarte grea 25 – 30
calorii/ calorii/kg corp/zi.
c) Repaus la pat 20 – 25 calorii/kg corp/zi; muncă uşoară 30 – 35 calorii/kg corp/zi.
d) Muncă fizică intensă şi prelungită 40 – 45 calorii/ calorii/kg corp/zi; activitate fizică
moderată 55 – 65 calorii/ calorii/kg corp/zi.
e) Muncă uşoară 30 – 35 calorii/kg corp/zi; repaus la pat 40 – 45 calorii/kg corp/zi.
(Nutriţie şi dietetică)

33. Încercuiţi enunţul fals referitor la bronşita acută:

a) Este o inflamaţie acută a mucoasei bronşice.
b) Interesează de obicei bronhiile mari şi mijlocii.
c) Cele mai importante cauze favorizante sunt: frigul fumul, umiditatea.
d) Nu poate avea etiologie virală.
e) Se întâlneşte frecvent si în boli ca: tuberculoza pulmonară, gripă, dilataţia bronhiilor.
6
 (Pneumologie)
34. Endocardita reumatismală:
a) Este o endocardită bacteriană.
b) Este o urmare a RAA care evoluează adesea spre constituirea unor valvulopatii.
c) Nu poate evolua spre vindecare completă.
d) Prezintă prognostic mai grav la adult decât la copii.
e) Nu necesită tratament medicamentos.
(Cardiologie)
35. Artrita reumatoidă este o afectiune cronică, care debutează cel mai frecvent:
a) Acut, cu dezvoltare rapidă a poliartritei
b) Cu limfadenopatie si splenomegalie şi febră.
c) Insidios cu oboseală, anorexie si simptome vagi musculoscheletice.
d) Cu afectarea unei singure articulaţii.
e) Cu afectarea a două articulaţii a membrelor superioare.
(Reumatologie)

36. Care dintre afirmaţiile următoare referitoare la fracturi nu este adevărată:

a) Fractura este un proces patologic complex care angajează întreg organismul.
b) Fractura se defineşte ca fiind întreruperea totală sau parţială a continuităţii unui os
apărută în urma unui traumatism.
c) Printre semnele de certitudine ale fracturii se întâlneşte şi: durerea în focar, echimoza şi
deformarea regiunii.
d) Lipsa transmiterii mişcării dincolo de fractură este un semn de certitudine.
e) Impotenţa funcţională, echimoza şi deformarea regiunii sunt semne locale de
probabilitate a fracturilor.
(Ortopedie şi traumatologie)

37. Recoltarea materiilor fecale are ca scop:

a) Determinarea unor germeni patogeni responsabili de îmbolnăviri ale tubului digestiv.
b) Administrarea tratamentului medicamentos cu acţiune la nivelul inferior al tubului
digestiv.
c) Administrarea tratamentului medicamentos cu acţiune la nivelul superior al tubului
digestiv.
d) Examinarea strict macroscopică a materiilor fecale.
e) Examinarea biochimică in vederea descoperirii parazitozelor intestinale.
(Recoltarea produselor biologice şi patologice în sistem vacutainer)

38. Astmul bronşic este o boală caracterizată prin:

a) Creşterea calibrului bronhiilor şi a capacităţii pulmonare.
b) Dispnee inspiratorie şi raluri rolflante.
c) Reducerea generalizată, variabilă şi ireversibilă a calibrului bronhiilor.
d) Reducerea generalizată, variabilă şi reversibilă a calibrului bronhiilor cu crize paroxistice
de dispneee expiratorie.
e) Reducerea calibrului bronhiilor cu crize paroxistice de dispneee înspiratorie.
(Pneumologie)
39. Tratamentul unui abces constă în:
a) Incizie, antibioticoterapie, vaccinoterapie în recidive.
b) Administrarea de antialgice şi antibiotice.
7
 c) Excizie, vaccinoterapie.
d) Administrare de antialgice, imobilizare provizorie.
e) Drenaj, antibioterapie administarre de antitermice.
(Chirurgie)
40. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la hemofilie este falsă:
a) Este o afecţiune ereditară.
b) Se transmite prin mamă descendenţilor de sex masculin.
c) Se transmite descendenţilor de sex feminin prin tată.
d) Se caracterizează prin apariţia încă din copilărie a hemoragiilor.
e) Boala este caracterizată prin scăderea sau absenţa din sânge a globulinei antihemolitice.
(Hematologie)
41. Una din următoarele afirmaţii nu face parte din intervenţiile acordate în spital de către asistentă
gravidei cu iminenţă de avort:
a) Urmărirea aspectului lohiilor.
b) Asigurarea repausului obligatoriu la pat.
c) Supravegherea sângerării.
d) Administrarea la indicaţia medicului de tocolitice şi antispastice.
e) Administrarea de antispastice şi antitermice la indicaţia medicului.
(Nursing în obstetrică şi ginecologie).
42. Care din următoarele pot fi cauze ale gastritei acute:
a) AINS, stresul sever, septicemiile, antitermicele.
b) Stresul sever, antibioticele, septicemiile, şocul,
c) AINS, alcoolul, substanţele caustice, vitaminele.
d) Alcoolul, substanţele caustice, stresul sever, intervenţiile chirurgicale.
e) AINS, stresul sever, septicemiile, ingestia de antiacide.
(Gastroenterologie)
43. Într-o entorsă sunt contraindicate:
a) Masajul, căldura şi mobilizarea forţată.
b) Imobilizarea articulaţiei cu ajutorul atelelor sau a aparatelor gipsate.
c) Aplicarea de comprese reci şi combaterea durerii.
d) Puncţia articulară degajatoare în hidrartrozele mari.
e) Aplicarea unei feşi elastice sau ciorap elastic pe perioada zilei.
(Ortopedie şi traumatologie)
44. Gastritele cronice nu pot fi cauzate de:
a) Bacterii.
b) Alcool.
c) Avitaminoze.
d) Reflux gastro-duodenal.
e) Hipotensoare.
(Gastroenterologie)
45. Intervenţiile autonome în pregătirea preoperatorie a pacienţilor sunt:
a) Recoltarea sângelui pentru analize de laborator.
b) Administarea de sedative în seara anterioară intervenţiei.
c) Informarea pacientului şi a aparţinătorilor despre tipul de intervenţie şi evoluţia
ulterioară.
d) Asigurarea regimului alimentar în funcţie de intervenţia chirurgicală.
e) Toate variantele posibile.
(Pregătirea preoperatorie şi îngrijiri postoperatorii)
8
46. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la GMN este falsă:
a) Sunt nefropatii glomerurale cu leziuni predominant inflamatorii ale capilarelor
glomerurale.
b) În funcţie de aspectul lor clinic glomerulonefritele pot fi acute, subacute sau cronice.
c) După întinderea leziunilor, glomerulonefritele pot fi difuze sau în focar.
d) Sunt nefropatii glomerurale cu leziuni predominant inflamatorii la nivelul ureterelor.
e) Complicaţiile cele mai frecvente sunt IC, edemul cerebral şi insuficienţa renală.
(Nefrologie)

47. IRA este o suferinţă renală gravă, caracterizată prin suprimarea bruscă a funcţiilor renale,
exprimată clinic prin:
a) Oligurie sau anurie.
b) Hipoazotemie.
c) Polachiurie cu disurie.
d) Nicturie.
e) Enurezis nocturn
(Nefrologie)

48. Caracteristic în mixeedem este:

a) Tegumente calde, umede, păr uscat friabil, bradicardie, bradilalie.
b) Bolnavii sunt sensibili la cald, femeile prezintă îngroşarea vocii.
c) Tahicardia, cefaleea.
d) Diareea şi prezenţa durerilor musculare.
e) Faţa împăstată, bradilalia, constipaţia, bradicardia, lentoarea psihică, tegumente: palide,
uscate, reci.
(Endocrinologie)

49. Prima îngrijire acordată NN în sala de naşteri este:

a) Stabilirea scorului Apgar.
b) Pansarea bontului ombilical.
c) Aspirarea căilor aeriene.
d) Cântărirea NN.
e) Tăierea cordonului ombilical.
(Nursing în pediatrie)

50. Glaucomul congenital este o formă de glaucom infantil având ca seme clinice tardive
următoarele:
a) Hiperlăcrimarea şi fotofobia.
b) Blefarospasmul şi strabismul convergent funcţional.
c) Buftalmie şi cornee protuberantă opacă.
d) Blefarospasmul şi fotofobia.
e) Scăderea luciului corneei.
(Oftalmologie)

51. Printre cauzele prerenale ale IRA se numără şi:

a) Hipovolemia cauzată de: diaree, vărsături, hemoragii, diureză exagerată.
b) Hiperperfuzie renală.
c) Administarea de substanţe de contrast.
9
 d) Neoplasmul de prostată.
e) Obstrucţia de vecinătate (ureterală, de col).
(Nefrologie)

52. Printre cauzele care determină AVC se numără:

a) Ateroscleroza, HTA.
b) Fibrilaţia arterială, IM.
c) Malformaţiile vasculare, traumatismele craniene.
d) Tumorile cerebrale, DZ.
e) Toate variantele sunt adevărate.
(Neurologie)

53. IRC reprezintă etapa finală a:

a) Glomerulonefritelor cronice, pielonefritelor cronice.
b) Glomerulonefritelor cronice, pielonefritelor acute.
c) Glomerulonefritelor ac, pielonefritelor cronice.
d) Glomerulonefritelor acute, pielonefritelor acute.
e) Nefrozelor si a HTA std II.
(Nefrologie)

54. Pentru recoltarea glicemiei în sistem vacutainer, vacuumul va avea dop de culoare:
a) Roşie.
b) Neagră.
c) Mov.
d) Gri.
e) Albastru deschis.
(Recoltarea produselor biologice şi patologice în sistem vacutainer)

55. Una din afirmaţiile ce urmează referitoare la puncţia rahidiană nu este adevărată:
a) Puncţia rahidiană este indicată în scop explorator şi terapeutic.
b) Se defineşte ca fiind pătrunderea cu ajutorului unui ac în spaţiul subarahnoidian.
c) Unul din scopurile puncţiei rahidiene este acela de a recolta LCR în vedera examenelor
macroscopice şi de laborator
d) Locul ales pentru puncţia lombară este D12 – S1.
e) Toate variantele sunt adevărate.
(Puncţii)

56. Culegerea datelor în întocmirea planului de îngrijire a lăuzei cu lăuzie fiziologică presupune
obţinerea de informaţii referitoare la:
a) Apariţia secreţiei lactate.
b) Tranzitul intestinal.
c) Revenirea la normal a tensiunii, pulsului.
d) Cantitatea şi aspectul lohiilor.
e) Toate variantele posibile.
(Nursing în obstetrică şi ginecologie)

10
57. In intoxicaţia cu ciuperci din grupul celor cu perioadă de incubaţie scurtă, simptomele şi semnele
apar după:
a) 3 ore de la ingestie.
b) 15 minute, maxim 3 ore.
c) Între 2 şi 4 ore de la ingestie.
d) La 3 zile după acestea au fost consumate.
e) Niciuna dintre variante.
(Acordarea primului ajutor in intoxicaţiile cu ciuperci)

58. Problemele de dependenţă ale lăuzei cu lăuzie fiziologică sunt:

a) Deficit de cunoştinţe privind autoîngrijirea.
b) Posibilă alterare a ritmului cardiac din cauza sângerării.
c) Alterarea eliminărilor.
d) Deficit de cunoştinţe privind igiena sânilor şi alăptarea.
e) Toate variantele posibile.
(Nursing în obstetrică şi ginecologie)
.
59. Printre cauzele colicii renale nu se află:
a) Litiaza retro-ureterală.
b) Tuberculoza renală.
c) Pielonefrita.
d) Pionefroza.
e) Gastrita acută.
(Îngrijiri acordate bolnavilor care prezintă colică renală)

60. Printre circumstanţele de apariţie a bolilor psihice se numără:

a) Condiţiile nefavorabile ale mediului extern (calamităţi naturale, război).
b) Surmenajul intelectual.traumatisme şi infecţii care produc leziuni ale creierului.
c) Stările conflictuale, tensionate.
d) Profesii cu responsabilităţi crescute.
e) Toate variantele posibile.
(Îngrijirea pacienţilor psihici)

11