Ca surse de api pentru irigarea culturilor agricole se folosese atit apele de suprafata, eit si apele subterane care indeplinese conditiile de calitate si cantitate necesare, 1.2, APELE DE SUPRAFATA Apele de suprafafa cuprind: cursurile naturale de apa, lacurile permanente, bazinele de acumulare si iazurile, canalele colectoare din sistemele de desecare, apele de evacuare din orezarii, precum si apele reziduale (uzate). in ultimul timp sunt folosite ca surse pentru irigatii apele marine desalinizate. Prineipala sursi de apa de suprafata pentru irigafii 0 formeaz& cursurile naturale de api: Dundrea cu afluentii ei si réurile interioare. Aceste cursuri, in marea lor majoritate, corespund calitativ, atdt ca temperatura si continut in oxigen, cat si ca mineralizare. Bazinele de acumulare gi iazurile constituie de asemenea surse importante de apa pentru irigafii. Lacurile naturale, in special cele din zona de cdmpie, reprezinta surse bogate de apa, nsa folosirea lor la irigatii ridic probleme datorita concentratiei mari de sAruri si lipsei de acratie. Tot ca surse de apa pentru irigafii pot fi folosite apele din canalele colectoare ale sistemelor de desecare, ca si apele de evacuare din orezitii, calitatea lor fiind, de regula, corespunzitoare, Uneori prezinti concentrajii de sdruri solubile peste limitele admise implicdnd masuri speciale de imbunatajie. Apele reziduale (uzate) provenite din reteaua de canalizare a oraselor, din industrie sau din complexele zootehnice, au devenit in ultima vreme surse importante de apa pentru irigatii datorité debitelor mari pe care furnizeazd, cat si confinutului insemnat in elemente fertilizante. Este necesar ca aceste ape s fie supuse in prealabil unor tratamente de epurare, deoarece sunt foarte poluate fizic, chimic si mai ales microbiologic. in cea ce priveste apele marine, acestea vor constitui in viitorul apropiat 0 si inepuizabila de api pentru irigafii, Deocamdata folosirea lor in acest scop este limitata din cauza costului ridicat al procesului de salinizare1.2. APELE SUBTERANE Apele subterane cuprind: izvoarele, apa freaticd si straturile subterane adanci. Aceste ‘ape se caracterizeazd prin debite relativ mii temperaturi scazute si mineralizare accentuata, Toate acestea la care se adauga captarea destul de dificila si costisitoare, mai ales pentru straturile adanci, fac ca apele subterane si fie utilizate la irigatii pe scard redusi si numai pentru amenajarile locale. Estimarea distributiei apei pe glob: Sursa de apa’ | Volumul apei | Volumulapei | Procentul din | Procentul din in mile® in km? totalulde apa | totalul de apa dulce Oceane, méri si | 321,000,000 | 1,338,000,000 - 965 golfuri Calote glaciare, | 5,773,000 24,064,000 687 174 Ghetari si zipada | permanent | Apa subterané | 5,614,000 | 23,400,000 = 17 Dulee [2,526,000 10,530,000 30.1 0.76 Sérata 3,088,000 | 12,870,000 = 0.94 Umiditatea din sol 3,959 16,500 | 0.05 0.001 Gheara 71,970 | 300,000 0.86 0.022 permanent si nepermanenta din sol Lacuri 42,320 176,400 = 0.013 eu apa duce 21,830 91,000 0:26 estiee0.007EReRe| cu apa saratit 20,490 85,400 = 0.006 Atmosfera 3,095 12,900 0.04 0.001 Apa din mlastint 2,752 11,470 0.03, 0.0008 Rauri 509 2,120 0.006 0.0002, Apa biologica 269 1,120 0.003 0.0001 Sursa: Water resources. In Encyclopedia of Climate and Weather, 1996, editata de S. H. Schneider, Oxford University Press, New York, vol. 2, pp.817-8232, CALITATEA APEI PENTRU IRIGATIE Apa folosita pentru irigatie trebuie sii corespunda unor cerinfe de calitate care si influenteze favorabil relafiile complexe din sol-apa-planta i mediul ambiant. Principalele surse de apa pentru irigat din Romania, uneori sunt afectate calitativ prin poludri accidentale. Pe plan international, in tarile dezvoltate, cu agriculturd irigata, apa din surse neconventionale se foloseste la irigarea culturilor de camp, iar statiile de pompare sunt prevazute cu echipamente pentru monitorizarea in timp real a calitéjii apei pompate si avertizarea situafiilor critice. Desi au fost inregistrate progrese, procesele din agricultura rimén expuse actiunii nefavorabile a unor factori naturali, a cAror aparitie, durata si extindere in spatiu nu poate fi preintémpinaté sau inkaturati in totalitate. Romania a adoptat o serie de acte normative referitoare Ia folosirea irigatiei, precum: Conventia pentru schimbari climatice si diversitate biologica ratificatd in anul 1994, Conventia de la Paris (iunie 1994, ratificata de prin Legea nr.111/1998). Monitorizarea cantitativa si calitativ a apei s-a accentuat dupa anul 2000, cand prin Directiva cadru 2000/60/EC se asigura cadrul legislativ fara_noast pentru trecerea la o noua etapa de dezvoltare in domeniul gospodaririi durabile a apelor, in sensul controlului cantitativ si calitativ al surselor. Conceptul de monitoring prevazut de Directiva Cadru 2000, priveste apa in general gi apa de irigatie in special, in primul rind ca resursa pentru folosinte complexe gi in al doilea rand ca un ecosistem cu valoare ecologica. in contextul actual al schimbarilor climatice, aplicarea udarilor ca parte finala a activitatii de irigotii este rezultanta a doua componente si anume repararea si pregitirea sistemelor pentru campania de irigafii, respectiv punerea in functionare si exploatarea sistemelori perioada sezonului de aplicare a udarilor. Cadrul legislativ pentru desfigurarea activitijii de irigatii este asigurat de Legea imbunatatirilor funciare, care reglementeaz regimul juridic al funciare, modul de infi proprietatii asupra infrastructurii de imbunat: tare si functionare al Administratiei Nationale a imbunatatirilor Funciare (ANIF) R.A., modul de infiinjare si functionare al organizatiilor si federatiilor de organizatii de imbunatafiri funciare, serviciile prestate de ANIF citre organizarii si federatii, precum si modul de finantare al acestor activitati. Aderarea Rom‘niei la Uniunea European impune si pentru agricultura respectarea gata avind un rol din ce in ce m protectia important cerintelor europene, agricultura i mediului din zona rurala. Pe plan mondial, agricultura irigata este tributara unei aprovizionairi cu apa de buna calitate. Actul legislativ intern care reglementeaz& aspectele de tehnica ilor funciare nr. irigafici in special ca lucrari ingineresti este reprezentat de legea imbunata 138/204.