Factori de risc contextuali

Cartierele rău famate

Cartierele cu o populaţie densă, lipsită de o supraveghere atentă a autorităţilor, cu nivele ridicate ale
deteriorării fizice şi rate ridicate ale criminalităţii adulte şi juvenile precum şi traficul de droguri pot pune
amprenta asupra viitoarelor decizii din viata adolescenţilot şi duc la deteriorarea abilităţii familiilor
adolescenţilor de a transmite valori prosociale sănătoase acestora.

Factori individuali şi interpersonali

Familiile care consumă alcool şi droguri

Familiile afectează comportamentele legate de droguri ale adolescenţilor printr-o mulţime de

modalităţi. Trecând peste faptul că este o predilecţie transmisă genetic la bărbaţi, utilizarea dorogurilor
în familie este un comportament care poate influenţa negativ adolescentul. Nivelele ridicate de conflict
din familie, practice parentale inconsistente şi slabe legături emoţionale între membrii familiei par să
crească riscul pentru ca adolescentul să aibă probleme de comportament incluzând abuzul de alcool şi
alte dorguri. Alcoolismul present la părinţi şi la fraţi precum şi consumul de substaţe ilegale cresc riscul
de alcoolism şi abuz de droguri la copii. Consumul de droguri de către părinţi este asociat cu iniţierea
aceluiaş tip de comportament şi de către adolescenţi, cu precădere spre consum de marijuana. Acelaşi
lucru se întâmplă şi în cazul pattern-urilor de consum de alcool.

În ceea ce priveşte fumatul, dacă un singur membru al familiei fumează, acesta poate dubla
probabilitatea ca un copil să fumeze. Deasemenea şi fraţii mai mari ai adolescenţilor care consumă
droguri pot influenţa pe fraţii mai mici să consume şi ei.

Practici parentale slabe şi inconsistente.

Lipsa implicării fizice în activităţile copiilor, slaba disciplină parentală şi aspiraţiile educaţionale slabe ale
părinţilor pentru copii lor sunt predictor pentru iniţierea consumului de droguri. Se poate observa o
implicare foarte mare din partea unuia dintre părinţi şi o permisivitate, distanţare foarte mare din
partea celuilalt. Tehncile de control maternal sunt mai importante decât cele paterne pentru a explica
adolescenţilor ce înseamnă consum de marijuana, mai specific, mamele controlează un pattern care
influenţează nivelul de responsabilitate al adolescentului. Practicile parentale paterne erau autoritare
sau permissive iar copiii care erau prosociali şi astertivi proveneau în general din familii autoritare.
Permisivitatea din partea tatălui era asociată cu nivele ridicate ale consumului de droguri şi slaba
comunicare dintre adolescent şi părinţii săi caracterizate de critică, învinovăţire care erau inconsistente
pot influenţa probabilitatea ca adolescenţii să consume droguri.

Mamele care erau consumatoare aveau o atitudine rece faţă de copil, lipsită de responsabilitate faţă de
copil este un predictor pentru un viitor comportament de consum de substante. Deasemenea,
consumatorii îi percepeau pe taţii lor ca fiind mai ostili. Astfel, riscul ca un adolescent să devină
consummator de droguri creşte datorită managementului familial caracterizat de aşteptări nerealiste ale
părinţilor faţă de copii, slaba monitorizare a adolescenţilor, recompense puţine şi inconsistente pentru
comportamentele prosociale, precum şi de pedepsele inconsistente faţă de comportamentele mai puţin
dezirabile
Implementarea de către profesori a unor activităţi de prevenţie care să aibe în vedere competenţele
sociale ale adolescenţilor. Nu este strain faptul că agresivitatea şi problemele de comportament în
clasele primare este asociata cu un risc crescut de abuz de droguri mai târziu în viaţă. Acest lucru a dus
la construirea premise că strategiile educaţionale care caută să reducă riscul de consum de droguri
includ activităţi care stimulează competenţele lor sociale:

1. Învăţarea adolescenţilor a unor valori morale care să le aducă la cunoştinţă faptul că şi ceilalţi au
drepturi şi nevoi care sunt la fel de importante ca şi drepturile şi nevoile personale, şi că acestea
ar trebui respecate. Acest aspect este esenţial pentru a crea un comportament prosocial şi
vizează copiii din familii unde practicile parentale sunt slabe şi conflictul este frecvent iar aceste
competente morale nu se pot învăţa.
2. Adolescenţii să fie învăţaţi să folosească competenţele lor sociale pentru a se apropia de alţi
adolescenţi de vârsta lor care îi respingeau. Aceştia să primescă la clasă instrucţiuni care să îi
înveţe procese cognitive şi abilităţi comportamentale care să le permită să se descurce în
interacţiunile sociale. Promovarea acestor competenţe sociale îi ajută pe studenţi (atunci când
se confruntă cu o situaţie în care trebuie să ia o decizie dacă să consume alcool, droguri sau nu)
să ia decizii mai sănătoase.
3. Utilizarea unor programe de management al furiei de către profesoarele elevilor pe parcursul
orelor petrecute la şcoală pentru copiii care sunt agresivi. Acesta să includă joc de rol,
identificarea unor scopuri, rezolvarea de probleme sociale care să-l ajute să să facă faţă activării
furiei, sau, urmărirea unor videouri care ilustrează cum să facă faţă şituaţiilor în care se simt
furioşi.