Plan workshop

[AUTODETERMINARE ŞI PERSEVERENŢĂ]

Legenda

Ce spune trainerul

Instrucțiuni și mesaje cheie pe care trainerul le transmite participanților

Acţiuni, exerciţii, jocuri pe care trainerul creează oportunităţi de învăţare pentru participanţi

Răspunsuri pe care trainerul le asteaptă de la participanți după ce a adresat o întrebare

Obiective
La sfârșitul trainingului, participanții vor:
 comunica mai eficient;
 rezolva diferite probleme conform modelului de rezolvare de probleme;
 identifica credințele iraționale care stau în calea atingerii scopurilor organizaționale și menținerii/creșterii perseverenței și
autodeterminării;
 încerca modificarea credințelor iraționale în credințe raționale folosindu-se de modelul lui Kirby;
 încerca să crească nivelul de productivitate optimizându-şi perseverenţa şi determinarea în activitatea organizaţională
specifică;
 dezvolta o mai bună încredere în propriile capacităţi şi resursele interne;

1
 Timp: 90 min

Nr. Etapă Subiecte Metodă Materiale Timp

1. Facilitarea
Pentru a facilita comunicarea şi a stârni interesul dar şi pentru a relaxa şi
interacţiunii 20-25
bine dispune participanţii se vor realiza două exerciţii de “încălzire”:
şi -exerciţiul -minge; minute
exerciţiul cu “mingea” şi “candela aprinsă”.
comunicării -conversaţia -candelă aprinsă;
în cadrul -discuţiile de -hârtie de flipchart;
grupului grup -markere colorate;
Ex. 1. Fiecare membru al grupului trebuie să paseze mingea colegului din -joc -cartonaşe albe;
dreapta cu grijă să nu o scape ajutându-se doar de picioare şi de trunchi. -laptop;
Cei care scapă mingea vor sta în picioare până la sfârşitul exerciţiului şi -cd cu muzică ce stimuleză
vor fi cei care vor începe primii cel de-al doilea exerciţiu. motivaţia

Ex.2. Candela aprinsă va trece pe la fiecare din mână în mână. Un coleg

va venii la fiecare şi îi va oferi un cartonaş alb şi markere de culori
difeite. Persoana care ţine candela aprinsă trebuie să se gândească la o
culoare şi la un cuvânt care îi vine în minte atunci când aude termenii
“autodeterminare şi perseverenţă”. Cu markerul de culoarea aleasă îşi va
trece numele pe cartonaşul alb după care va pasa marker-ul persoanei
din faţa flipchart-ului care va scrie cuvântul pe hărtie. Vor începe primii
cei care au scăpat mingea la primul exerciţiu.

Ex.3. Se formează un cerc strâns, iar un membru (2, 3 cât ne permite

timpul) din grup stă în mijloc cu ochii închiși. Trebuie să se lase purtat de
la un coleg la altul bazându-se pe aceștia. La final sunt întrebați cei care
au stat în mijloc cum s-au simțit și la ce s-au gândit în acele momente.

2
-motivaţie -implicare
-conştinciozitate -rezolvare de probleme
-flow -grit (tărie de caracter)
-voinţă -exerciţiu, etc

Mesaje cheie: relaxare, bună dispoziţie, comunicare, relaţionare

interpersonală, stimularea interesului şi a creativităţii

3
2. Introducere
Autodeterminarea şi perseverenţa într-o sarcină dificilă este strâns
temă -jocul didactiv -imagini cu produse din 20
legată de încrederea pe care o persoană o are în sine şi în capacităţile
workshop -conversaţia domeniul IT minute
sale rezolutive. O persoană care ştie să utilizeze eficient strategiile de -discuţiile de -bandă adezivă
rezolvare de probleme şi are încredere în sine şi în capacităţile sale grup -fişe cu paşii de rezolvare
rezolutive, altfel spus deţine acel “grit” va persista în ciuda barierelor de probleme
sau dificultăţilor cu care se confruntă. Pentru a reliefa mai bine acest --pixuri
aspect se va realiza o activitate de grup sub forma unui joc. -hârtie de flipchart
-markere
Activitatea
Fiecare membru al grupului va spune un număr de la 1 la 20. Cei care au
1 un nr. par vor forma un prim grup şi se vor aşeza în partea dreaptă
spus
a camerei iar cei care au spus un nr. impar un alt grup şi s evor aşeza în
partea stângă a camerei în aşa fel în cât să se formeze două grupe
egale. Pe rând la fiecare persoana din primul grup i se va lipi pe spate o
imagine cu produse IT fără să o vadă. Persoanele din grupul doi vor
merge fiecare în spatele unui coleg din prima grupă fără să îi dezvăluie
despre ce este vorba în imaginea de pe spatele său. Persoanele care au
lipite pozele pe spate trebuie să afle ce reprezintă acestea punând
întrebări partenerilor lor. Ţineţi seama de paşii din procesul de rezolvare
de probleme care vă sunt prezentaţi pe hârtia de flipchart şi pe fişele pe
care le-aţi primit. Exemplificaţi pentru ficare situaţie în parte cum aţi
ajuns la rezolvarea dilemei parcurgând fiecare etapă. Care a fost emoţia
pe care aţi simţit-o cel mai puternic şi la ce vaţi gândit în tot acest timp?
V-au ajutat acestea în timpul procesului de rezolvare a problemei?

4
 -se vor denumi imaginile după mai multe încercări parcurgându-se
etapele din rezolvarea de problem;
-furie, frică, enervare, descurajare;
“Trebuie să ghicesc despre ce obiect este vorba, altfel o să râdă toţi de
mine iar eu nu suport ca cineva să râdă de mine”,“Deşi pare o joacă e
prea greu, nu o să reuşesc!”, “Nu suport să nu mă descurc la sarcina asta
foarte simplă, eu care am de rezolvat sarcini şi situaţii mult mai dificile!.
Chiar că sunt un nătărău.”, etc.
-“Nu. M-au descurajat şi am renunţat foarte repede.”

Mesaje cheie: paşii în rezolvarea de probleme, ce sunt emoţiile, tipuri de

emoţii, tipuri de gânduri şi efectul lor asupra demersului de rezolvare a
problemei

3.
Trainerul ia un participant şi discută cu acesta pe baza modelului lui
Activitatea Studiu de Foi cu modelul ABC 30 de
Kirby despre situaţia pe care a descris-o anterior. Etapa 1: identificarea caz(predare prin cognitiv minute
2
evenimentul activator (A) şi consecinţele emoţionale şi intermediul
comportamentale (C). Etapa 2: identificarea credinţelor iraţionale acestuia) – un
prezente. Etapa 3: iniţierea procesului de schimbare (disputarea unei participant de la
credinţe centrale iraţionale). Etapa 4: înlocuirea credinţelor iraţionale cu workshop
unele raţionale. Etapa 5: unde se vede participantul după ce va repeta
acest proces mereu (ce înseamnă succesul pentru el după ce va folosi
această metodă în situaţii asemănătoare) –aştepările lui.

5
„Ok, haide să discutăm pe exemplul acesta – când nu îmi ieșea totul
perfect de la început. Etapa 1 se referă la identificarea evenimentului
activator – sarcina pe care o aveai de făcut și nu ai reușit să o faci
perfect din prima, și a consecințelor emoționale și comportamentale.
Etapa 2: credințele iraționale au fost TREBUIE să rezolv sarcina din
prima, dacă nu, este GROAZNIC și CATASTROFAL. Etapa 3: disputarea
acestor credințe se face prin metode empirice, pragmatice, logice
(exemplificare). Etapa 4: haide să încercăm să schimbăm acestă
credință cu ceva mai benefic pentru tine – ar fi de preferat ca sarcina să
fie făcută bine din prima și fac tot ceea ce ține de mine pentru a o duce
la bun sfârșit, dar în același timp înțeleg și accept că s-ar putea să nu
iasă bine în ciuda eforturilor mele. Etapa 5: ce înseamnă pentru tine să
ai succes după ce aplici această metodă?”

Etapa 1: „păi evenimentul este sarcina pe care o aveam de făcut și

faptul că nu reușeam să o realizez, iar consecințele erau că mă simțeam
descurajat, mă simțeam prost, enervat, trist și nu voiam să mai
continui”

Etapa 2: „păi la ce mă gândeam atunci e că trebuie ca totul să iasă bine

și așa cum vreau eu, atfel este groaznic și greu de suportat

Etapa 3: „........”

Etapa 4: „deci pentru TREBUIE, folosim AR FI DE PREFERAT”

Etapa 5: „să nu mă mai simt stresat, să cer ajutor de la colegi dacă cred
că aceștia mă pot ajuta, chiar de la șef, să fiu mai relaxat și să am
încredere în forțele proprii”.

Ce este modelul ABC cognitiv-comportamental, care sunt tipurile de

gândire iraţională, legătura B-C, care sunt metodele de a gândi raţional
şi care sunt tipurile de a disputa aceste credinţe atunci când le întâlnim
pentru a putea trece de obstacole.

6
4. 20 de
La sfârşitul întâlnirii noastre am să citesc o poveste care sper să vă
Activitatea Poveste -fişe; minute
călăuzeazească activitatea din această organizaţie pentru a vă atinge
3 terapeutică -creioane, pixuri;
mai uşor scopurile şi a depăşii obstacolele. Povestea se numeşte
pentru adulţi
Încredeţi-vă în abilităţile voastre!

“ Sari mai degrabă decât să te târăşti în mers greoi. Miscă-te uşor”, mi-
am spus.Iar
Dincolo de“La sfârşitul
rezultatele
urmările unei
au început
perceptibile zileale lungi
săunei şizilegrele
apară. greleînîn Nepal,
Durerea şiînmembrele
din genunchi
corăul timp ce
şi din
călătoream
gleznesimţeam
mele, au început de unul
o teamă singur,
să cedeze.
care-mi amApoi ajuns
am lăsat
încorda pe un
muşchii, drum
ca frica îngust şi stâncos
să măarticulaţiile
îmi limita cuprindă din prinşi
mă valea
nou.făcea abruptă
De să fricăumblu a
mi-am unui râu.
încetinit
precaut. Poteca
Sub din se lipea
nou ritmul,
greutatea şovăitor
rucsacului de
urmăriind faţa piptişă
atent unde
meu, picioarele sea
râpei, nesigur
puneam
clătinau coborând în zig-zag
piciorul.peProcedând
traseul în pante
aşa
accidentat, simţeamplinde lăţimii
pietre. Îndiferite
deîntreaga timp ceşigenunchii
greutate acare
poverii îşi
modificau
şimele
gleznele mereu forma.
iar zguduitutra
sufereau fiecăruiGreutatea
de impactul pas pus durrucsacului
ferm pe josmeu
al fiecărui sporea
îmipas făcutsenzaţia
reamintea cudurerea
multă de
provocare.
din articulaţii.
atenţie, mintea Aidoma
mea semultor îndreptat lucruri sprepeinterior
care leconcentrându-se
cărăm după noipeînpoveri, viaţă,
cântărea
temeri şiRîsetele
greu pe
dureri.Pe cărătorilor
umerii
scurt mei. de Îicompost
puteam să fiunepalezi
bombăneam distras erau
kilogramele, purtate
de vederea prin
în timpunuiceaer mă
vârfîn
jos
departespre ,mine,
trudeam în susvoioşia
acoperit ladedeal lorşi fiind
zăpadă măsau un să
tîram mememnto
în
văd josculoarea bine gândindu-mă
la vale, venit.rododendon
unui “Sigur, cu m-amcât
în
gândit,
mai liber
floare, ochii
dar m-aş mei
nu trecea sunt
puteamult capabili
mişca şi mă să vadă
fărăcunfundam poteca
ele. Adeseadin din
în nou faţa
timpul mea. Picioarele
excursiilor legate
în gândurile şalele
mele
şi m-au
umerii sprijinit
mei
de starea mea mizerabilă. ţipau şi dus
după prin viaţă
libertate, şi ştiu
iar cum
la să se mişte.
sfârşitulzilei, Trebuie
inevitabil, doar
mă
săsimţeam
mă simtApoi încrezător
eliberat
ceva mi-a când încaptat
abilităţile
aruncam totuş peatenţia.
care lepovara.
deoparte posed
Un deja. venea din spate,
zgomot
Într-un
Totuşi după
sunetul râsetelor fel, amintindu-mi
cum există
şi veseliei unui grup la nivel
douădefeţe conştient
ale orcărei
nepalezi ceea
. Cu ce deja
monede,
toate ştiam
existau
că mergeam la
un
pe nivel mult
aspecte
aceiaşi ale mai profund,
încărcăturii
cărare, părea că demi-am eliberat
care dispoziţiile
între aveam nevoie. corpul caEasăîmi se ducea
şi comportamentul mişte în largul
hainele,
nostru
lui
există cu ouşurinţă.
proviziilemare şi aparatulÎngăduindu-mi
diferenţă. d efotografiat.Erasă păstrez contactul
o plăcere cu capacităţile
unică să mă spăl pe cu
care le deţineam
săpunul Ei care
cărauavea deja de mult
mirosul
greutăţi de timp.
acasă,
mai Însau
mari timp săcemă
decât străpungema
aleghemuiesc
mele, cu într-un poticniriile
mai multăsac
obstrucţionale
de dormit
uşurinţă care
şi aparent alefuseseminţii mele,
puţinemă
maisingurul meu deplasam
gânduri campin pe solprin
noctur
ruminante. cu mai multă
multe
Sarcina părţii
lor o
libertate,
izolate aleiar
îndeplineau lumii. încărcătura
cu veselie, Nu, nuparcurgând
aş alege bagajuuisădrumul
fiu fărămeu ele.o simţeam
asemenea unor capre mai negrepuţin
În timp
împovărătoare.
de ce înaintan
munte, săriindAmintinndu-mi cu greu în
din piatră în piatră. josul rîpei,
că stătea poteca
În ciuda se
în puterea lansa
greutăţii mea înfricoşător
să fac lor,
încărcăturii şi
ce
se rapid
voiam,
mişcau spre
amcu râul
simţit care
uşurinţă cumvuia clocotind
anxietatea
şi viteză. mea
Când dedesubt.
piere şiîntrecut,
m-au mersul meu cântau e mai sigur şi
şi coborau
-a
mai învăţa
Greutăţile
liber. să
sunt
Tot recunoaştem
ce deîmi fapt emoţiile
trebuia şi
era să şi
să ne folosim
gândurile
mă încred peînabilităţile
care
mintea le pe interioară
trăişte
mea care deja că
persoanjul. le
vioi pantelevarepezi,
Trainerul întreba de sala
parcăcând ar fiafăcut fost parteultimanudată dintr-un
când grup au care
deţinem,
Acestea dare
sunt fireşti care uneorisuntnecesare
blocate să dor datorită
că raportarea emoţiilor şi gânduriilor
persoanei
va
munceaface ceea
procrastinat din ce şi era
greu,
de ce. deja
ci arcapabilă
fi participat facă. la o petrecere. Le-am la ele şi
urmărit
iraţionale;
funcţia pe care o au la un momnt dat pot periclita procesul adaptativ şi
mişcărileLa ce seşireferă
uşoare iuţii. Dacăgreutăţile
aceştea peerau careoamenii
le aveacare de cărat
trăiuapersonajul
aici, dacă
-a alege
Definim să urmăm
Ceprocrastinarea modele adecvate;
( un comportament iraţional
cel
erau rezolutiv.
nostru? obişnuiţiisuntsă-şi ele care
de fapt? greutăţole în susul şi josul rîpelordeoarece
în fiecare zi, cu
-a coordona
Conştientizând
este o amânare procesele
aceste
voluntară minte-trup
aspecte
a unei prinprin
acţiuni atitudine
raportarea
chiar pozitivă
dacălaare? şi implicare
muncitorii
se aşteaptă nepalezi
lade fap cât
siguranţă erau un exemplu demn de urmat. Mi i-am luat ca şiera
Cum ajunge să rezolve problema pe care o Unde model şi 7
mai profundă
personajul
consecinţe
răspunsu? în
observă activitatea
negative pe
modificările
datorită care o
atât desfăşurăm;
amânării)la nivelSteel comportamental
(2007). De cât şi
am
-să început
ne încredem să le imit mersul.
îno forţa
emoţional
asemenea Realizaţi
şi fiziologic.
se cunoaşte scurtăşidisputare
în resursele
faptul căfolosiindu-vă
noastre interioare;
procrastinarea de modelul
reprezintă descris
o mai
sus.
reglare emoţională defectuoasă Steel (2007).
8
Tehnicile CBT care ajuta la înlăturarea procrastinării trebuie să includă
o abordare o explorare a experienţelor personale pe care persoana
respectivă o are cu procrastinarea, înţelegerea patternului şi
focusarea pe utilizarea unor gânduri productive. În acest caz putem
să folosim tehnicile de management al timpului, setarea de scopuri şi
monitorizarea lor. O să facem o activitate care să ne ajute să ne
setăm scopurile

-activitate -flipchart, markere, hartii,

Cum să prioritizăm ce e important? The Eisenhower Box(Se va
individuală, pixuri
desena un patrat care se va împărţi în 4: Sarcinile urgente şi
discuţie
importante, sarcinile urgente şi neimportante şi sarcinile care
-care este
nu sunt unrgente dar importante, sarcinile care nu sunt
diferenţa dintre o
ungente şi nu sunt nici importante.
sarcină
După ce am diferenţiat ce este urgent şi important este necesar importantă şi una
să punem în aplicare ce anume dorim să facem. urgentă
Trainerii conduc discuţia în direcţia perseverenţei şi rolul ei în
îndeplinirea obiectivelor
Trainerul îi va personale şi
ruga pe participanţi săsucces.
se gândească la ceva ce ei
doresc să îndeplinească şi să îl scrie pe foaie. Se va prezenta
Definim perseverenţa: Perseverenţa se referă la urmărirea unor
formula
obiective personale sau profesionale şi dezvoltarea abilităţilor de a
gestiona obstacolele
Înainte/După(un şi eşecurile
obicei care
frecvent), eupot
voi aparea
(obicei în procesul
nou) şi îi vade
atingere
ruga pealparticipanţi
unui scop. să
Vorbim
spunădespre a persista şi a depăsi obstacole
ce au scris.
precum probleme fizice sau mentale, critica sau descurajarea.
Perseverenţa se leagă foarte mult de cum ne raportam noi la sarcinile
şi scopurile noastre, ceea ce înseamnă că perseverenţa este foarte
sensibilă la gândurile
Este important să seşiobserve
credinţele noastre
gap-ul dintredespre
scopurinoişişisistem.
abilităţile pe
care le deţinem.
Scopurile Spre
noastre neexemplu,
spun ceeas-aceobservat
dorim săcă dacă neiar
realizăm aşteptam
sistemulca
eforturile noastre săneneajută
aducă 9
de implementare să rezultatele dorite, creşte
ne urmăm scopurile în fiecare zi.
probabilitatea să fim mai perseverenţi.
Modul în care implementamne ajută să ne transformăm scopul în
ceva specific şi palpabil în realitate.
De asemenea, cercetarile din domeniu ne arată că perseverenţa noastră este
influenţată de stilul de gândire pe care îl adoptăm. Cercetătorii vorbesc despre
două tipuri fundamentale de gândire care determină cum răspund oamenii la
dificultăţiile si obstacolele pe care le întampină în indeplinirea unui scop.
Aceste stiluri de gândire sunt numite generic, gândire fixă şi gândire flexibilă.
Persoanele cu un stil de gândire fix au o probabilitate mai mare să se
descurajeze şi să renunţe mai uşor în faţa sarcinilor complexe şi dificile. În
contrast, persoanele cu un stil de gândire flexibil tind să se bucure mai mult de
proces, să înveţe din greşeli şi eşecuri şi să meargă mai departe – să
persevereze.

Un mod adaptativ de a privi perseverenţa este să ne gândim la ea mai degrabă

ca la o serie de alegeri constante şi repetate decât ca la o abilitate fixă pe care o
ai sau nu. Această alegere devine mult mai usor de facut dacă adoptăm stilul de
gândire potrivit, respectiv un stil de gândire flexibil. Conform unor cercetări,
cineva care alege constant să investească efort în rezolvarea unor sarcini
complexe şi provocatoare, este persistent şi nu renunţă, are şanse mult mai
mari de succes şi un nivel mai ridicat de perseverentă.
Ceea ce ne dorim atunci când ne alegem un obiectiv, fie ca este vorba de un
proiect dificil la muncă, a învăţa o limbă straină sau de a-ţi dezvolta masa
musculară, este să ne atingem obiectivul cu succes. Printre factorii care ne
ajută să avem succes se numără un stil de gândire care să ne permită să ne
menţinem interesul faţă de obiectivul nostru şi să putem investi efort constant
de-a lungul timpului , în ciuda adversităţilor, eşecurilor sau stagnării temporare
în performanţă. Psihologii numesc această abilitate de a persista în ciuda
adversităţilor Grit. Grit-ul se caracterizează prin perseverenţă şi interes
crescut faţă de obiectivele pe termen lung - în acord cu aceste idei,
succesul este asociat mai puternic cu perseverenţa în diverse domenii
decât cu nivelul IQ.

10
Observăm că perseverenţa şi grit-ul sunt factori cheie care prezic
succesul. Atunci ce se poate face pentru a cultiva și a dezvolta aceste
abilități?

Cateva recomandari pentru creşterea pe termen lung a

perseverenţei:

 Adoptarea unui stil de gândire flexibil

 Să spargem obiectivul mare în obiective mai mici care pot şi

rezolvate mai usor ( discutăm metoda obiectivelor SMART pe
o sarcină propusă de participanţi)

 Planifiecarea sarcinilor – nu vorbim despre o planificare

rigidă care se face la început, ci despre un proces continuu
de planificare şi re-evaluare a activităţilor + identificarea
potenţialelor probleme care pot aparea şi pregatirea pentru
a le gestiona

 Idenficarea punctelor slabe şi dezvoltarea acestora prin

practică deliberată (ex: daca nu ai suficente abilităţi pentru a
realiza un obiectiv – focusarea intense pentru dezvoltarea
abilităţilor necesare)

 A avea speranţă că efortul depus are sens, însă nu speranţa

naivă ”totul va fi bine” ci un tip activ de speranţă ”Totul va fi
bine pentru că fac tot ce tine de mine să fie bine”

11
Bibliografie

1. Vernon, A. (****). Programul paşaport pentru succes, Editura RTS, Cluj-Napoca.

2. Burnes, G., W. (2012). 101 poveşti vindecătoare pentru adulţi. Folosirea metaferelor în terapie, Editura Trei, Bucureşti.
3. Van Eerde, W., & Klingsieck, K. B. (2018). Overcoming Procrastination? A Meta-Analysis of Intervention Studies. Educational Research
Review.

12