Sunteți pe pagina 1din 12

PSIHOLOGIA ORGANIZA�IEI MILITARE. MOTIVA�IA.

FACTORI PSIHOSOCIALI AI INTEGRARII PROFESIONALE A MILITARILOR ANGAJATI PE


BAZA DE CONTRACT
Psiholog Magdolna RADULY*

REZUMAT

- inteligenta si personalitatea - coordonate fundamentale �n psihologia muncii,


psihologia mediului militar;
- abordarea anxietatii din perspectiva psihologiei aplicate, psihologiei clinice si a
psihologiei personalitatii;
- cercetari privind anxietatea, metode de cercetare, rezultate obtinute �n
domeniile educatiei, invatam�ntului, psihologia muncii;
- anxietatea ca trasatura de personalitate si stare emotionala imediata, modelul
anxietatii dupa Spielberger;
- nivelul starii - A si trasaturii - A �n raport cu aprecierile obtinute �n mediul
militar, nivelul mental si nivelul de scolarizare.

Una dintre ramurile cele mai importante ale psihologiei aplicate este psihologia
muncii, care are ca scop fundamental determinarea si exploatarea premiselor
activitatii umane. Unul dintre domeniile de activitate specific uman este si mediul
militar, care poate fi analizat ca un grup social cu o configuratie specifica, bazata
pe relatii intergrupale conjunctive, comunicationale si afectiv educationale.
Integrarea �n mediul militar presupune un act de adaptare la cerintele normative
specifice structurii militare.

Analiz�nd omul ca entitate bio-psiho-sociala ne punem intrebarea: care sunt acei


factori care faciliteaza o integrare armonioasa �n structura unui grup
organizational militar ? Corel�nd datele cercetarilor psihologice anterioare putem
afirma ca inteligenta, factorul "g", si personalitatea isi pun amprenta pe activitatile
specifice structurii militare. Inteligenta, dupa conceptia lui Piaget, are doua
aspecte: asimilare de cunostinte si valori noi (informatii) si adaptarea
(acomodarea) permanenta la mediul exterior/interior. Armonizarea acestor doua
componente si nivelul lor determina reusita intelectuala necesara oricarei functii cu
statut si rol specific.

Personalitatea se configureaza pe mai multe aspecte, dimensiuni si trasaturi, dintre


care analizam �n prim plan anxietatea ca dimensiune specifica a structurii psihice.

Anxietatea face obiectul cercetarii celor trei domenii ale psihologiei: psihologia
clinica-aplicata, psihologia personalitatii si cercetarea psihologica. �n domeniul
psihologiei clinice interpretarea starilor, trasaturilor anxioase a capatat valente
freudiene sau teoretico-fenomenologice �n lucrarile lui Rogers si May. Cele mai
mari cercetari in domeniul psihologiei clinice verifica relatia anxietatii cu celelalte
functii psihice cum ar fi: �nvatarea, factorii motivationali, functiile cognitive si
psihopatologia personalitatii.

Abordarea anxietatii din perspectiva psihologiei personalitatii marcheaza


importanta trasaturilor de personalitate, reactiile la stres si starile de anxietate. R.
B. Cattell a contribuit �n mare masura la identificarea factorilor de personalitate
�n corelatie cu nivelul anxietatii. Lazarus si colaboratorii au efectuat cercetari
privind determinarea reactiilor de stres, aprecierea, constientizarea cognitiv-
subiectiva a stresului si mecanismele copying, raspunsurile individuale la stresori.
Spielberger pune accentul pe diferenta dintre starea de anxietate numita "starea -
A" si predispozitia individuala la anxietate, ca factor de personalitate numita
"trasatura - A". Spielberger si colaboratorii au demonstrat ca cei care difera prin
trasatura - A difera si prin starea - A, care este expresia reactiei anxioase la un
stimul exterior sau interior.

Cercetarea psihologica analizeaza anxietatea din punctul de vedere al legilor


�nvatarii. Pavlov (1927), Mowrer (1939), Dollard si Miller (1950), Spence si
Spence (1966) prezinta �n lucrarile lor despre anxietate, metode de inducere,
modificare, scadere a nivelului de anxietate, av�nd ca model de baza reflexul
conditionat S  R.

Primele observatii �n legatura cu trairile emotionale au fost notate �n anul 1890


de William James. Titchner (1897) a descris comportamentul emotional sub
aspectul "trairii directe". Freud a fost primul autor care a oferit o descriere ampla
privind teoria anxietatii. �n lucrarea sa intitulata "Problematica anxietatii" (1923)
Freud descrie anxietatea ca o stare emotionala cu doua aspecte distinse: o nota
specifica de disconfort si un determinant motoric (motorische Entladung), ambele
resimtite, traite direct de subiect.

�n anii ‘50 Mowrer a reconsiderat teoria anxietatii prin explicarea teoriei freudiene
pe baza conditionarii clasice pavloviene si a propus determinarea anxietatii ca un
raspuns intern care poate fi �nvatat si implicit conditionat. Dollard si Miller,
pornind de la teoria lui Freud, au elaborat modelul comportamental �n vederea
reducerii nivelului de anxietate. Miller (1948) intr-un studiu clasic, a subliniat ca
anxietatea se �nvata prin asocierea cu un stimul neutru. �n lucrarea lor
"Personalitate si psihoterapie" Dollard si Miller au aplicat aceasta teorie �n modelul
modificarii comportamentului uman, a starilor psihice si modelarea-simularea
conflictelor.

Taylor si Spence (1950) accentueaza bazele genetico-ereditare ale anxietatii.


Taylor (1951) a elaborat un instrument de masurare a nivelului de anxietate numit
TMAS (Taylor Manifest Anxiety Scale), compus din itemi preluati din chestionarul
MMPI. Taylor a presupus ca subiectii care manifesta o predispozitie constanta la
anxietate, au nivelul de "drive" ridicat,sunt anxiosi �n orice situatie indiferent de
conjunctura sau parametrii situationali. Spence si Spence (1966) dupa cercetari
temeinice, au formulat c�teva concluzii referitoare la chestionarul TMAS �n
corelatie cu complexitatea unor sarcini:
1. �n cazul problemelor (sarcinilor) simple subiectii cu un nivel de anxietate
ridicata H.A. (high-in anxiety), dau rezultate mai bune dec�t subiectii cu un nivel
de anxietate scazuta L.A. (low-in anxiety).
2. �n cazul sarcinilor complexe subiectii anxiosi H.A. au un randament mai scazut
mai ales in fazele incipiente ale �nvatarii / rezolvarii problemelor.

�n anii ‘60 au aparut mai multe publicatii referitoare la anxietate: Levitt (1967)
„Psihologia anxietatii", Spielberger (1966) „Anxietate si comportament", Branch
(1968) „Aspectele anxietatii". Aceste lucrari studiaza corelatia dintre starile
anxioase si motivatia, activitatea cognitiva, �nvatarea, psihopatologia, frica etc.

Izard (1968) a dezvoltat chestionarul DES (Differential Emotional Scale), care


identifica acele emotii, trairi afective, care �n totalitatea lor dau nastere la starea
de anxietate. Izard si Tomkins (1966) definesc anxietatea ca una dintre cele opt
emotii principale.

�n anii ‘60 s-a dezvoltat o noua ramura �n psihologie, numita „cercetarea


personalitatii", care are ca scop fundamental identificarea si masurarea factorilor
de personalitate, reactiile de stres, starile de anxietate si dimensiunile,
caracteristicile lor, trasaturile de personalitate care determina aceste stari. Modelul
general al anxietatii este rezultatul acestei perspective. Cei mai importanti
cercetatori �n acest domeniu au fost: R. B. Cattell, Richard Lazarus si Ch.
Spielberger. Ei pun accentul pe separarea starilor de anxietate, de trasaturile
anxioase ale personalitatii, si masurarea obiectiva a acestor doua elemente
distincte.

Spielberger, �n conceptia sa despre anxietate,face diferenta intre:


1. anxietatea ca stare psihica imediata;

2. anxietatea ca un fenomen complex care presupune stresori interni (psihici) sau


externi (fizici);

3. anxietatea ca trasatura de personalitate, care este o variabila stabila,


subiectiva.

Conform modelului lui Spielberger (Schema nr. 1) orice stimul sau situatie externa
poate produce o stare - A. Daca situatia este una ofensiva, se instaleaza o stare
(reactie) - A care poate fi diminuata prin comportamente specifice si mecanisme de
aparare. Modelul lui Spielberger contine si feed-back-ul senzorial si cognitiv, prin
care individul evalueaza si interpreteaza permanent situatia - stimul.

Masurarea anxietatii se efectueaza prin trei procedee distincte: introspectia,


masurarile fiziologice si masurarea comportamentului. Metoda introspectiva
foloseste chestionare de personalitate, de anxietate sau metode verbale prin care
subiectul descrie starea de anxietate.

Aceasta metoda foloseste chestionarul STAI (Spielberger, 1970), TMAS (Taylor,


1953), 16PF (Cattell, Eber, Tacuoka, 1970), Mood Adjective Checklist (Nowlis,
1965), Multiple Affect Adjective Checklist (Nowlis, 1965), Maudsley Personality
Inventory - scala de nevroze (Eysenck, 1959), MMPI (Welch, 1952) si un
instrument nou Profile Of Mood States (POMS) (McNairr, Don, Droppelman, 1975).
* Teoria anxietatii ca stare si trasatura de personalitate. C. D. Spielberger "Directii
�n teoria si cercetarea anxietatii" (vol.1). New York Academic Press, 1972

Privind cercetarile preliminare �n domeniul anxietatii �n cadrul educatiei


computerizate CAI s-au formulat concluziile privind starea - A care poate fi un
parametru decisiv �n randamentul subiectilor (Hedl, O’Neil, Hansen 1973).

O’Neil si colaboratorii (1969) �n cercetarile lor efectuate pe studenti au


experimentat raportul dintre starea - A, trasatura - A si rezolvarea unor probleme
complexe pe calculator. Rezultatele lor evidentiaza ca trasatura - A cu cote mari si
starea - A cu valori mici duce la rezultate foarte bune deoarece trasatura - A poate
fi un factor dinamogen - motivational, care poate fi un catalizator privind
activitatea intelectuala �n situatii de anxietate scazuta. �n situatia alternativa,
c�nd factorul - A este mic si starea - A are cote �nalte, rezultatele sunt scazute
deoarece comportamentul se dezorganizeaza sub tensiune. Auerbach (1973) a
subliniat ca starea - A nu depinde de v�rsta, tratament medicamentos �n cazul
bolnavilor, sex sau natura bolii. Hodges (1973) a demonstrat ca diferentele
individuale dintre factori exista doar �n conditii de stres minim, cum creste starea
de anxietate, diferentele individuale dispar.

�n domeniul educatiei cercetarile efectuate pe studenti au evidentiat corelatii


complexe intre factorul - A si randamentul studentilor. Spielberger (1962), Klimes
si Troth (1974) au subliniat raportul pozitiv dintre trasatura - A si idealul vocational
la studenti. Cei care aveau un ideal vocational conturat si-au ales o specializare,
(au fost cei cu trasatura - A scazuta), anxiosii s-au caracterizat printr-o dilema
vocationala, fara nici un viitor conturat.

�n cadrul psihologiei clinice cercetarile psihologice au demonstrat ca anxietatea nu


este o constructie uniforma, ci o constructie multidimensionala cu comportamente
specifice (Cattell 1973, Spielberger 1972).

Prezenta lucrare, pornind de la teoria si modelul lui Spielberger, verifica starea - A


si trasatura - A �n contextul mediului militar �n raport cu nivelul mintal si
pregatirea scolara. Un nucleu reprezentativ pentru structura militara, este
subunitatea militara, care este un grup social special, caracterizat printr-un model
propriu de organizare si functionare, fundamentat pe un sistem de norme si valori
cuprinse �n legi si regulamente.

�n cadrul selectiei psihologice a militarilor angajati pe baza de contract sunt


evaluati parametrii potentialului psiho-structural si aptitudinal de care acestia
dispun si care permite estimarea unei adaptari adecvate la solicitarile specifice
personalului profesionalizat al armatei conform standardelor NATO. Activitatea de
M.A.C. presupune un proces de adaptare si integrare la conditiile activitatii
specifice si de realizare a unor performante superioare �n exercitarea atributiilor
functionale.

�n prezenta lucrare am verificat doua ipoteze privind integrarea profesionala in


mediul militar:
- anxietatea ca trasatura - A favorizeaza adaptarea la mediul militar, un nivel
optim de anxietate poate fi un factor catalizator pentru eliberarea resurselor
motivational-dinamice, care ajuta la �nsusirea si integrarea atributiunilor,
cerintelor fisei postului.
- anxietatea ca starea - A duce la dezorganizarea comportamentului,
randamentului intelectual si profesional.
Privind instrumentele de cercetare am utilizat doua chestionare de anxietate,
ambele elaborate de Spielberger si colaboratorii (1970) STAI F x-2 care masoara
trasatura - A, si STAI F x-1 care este o scala pentru starea - A, masoara anxietatea
situationala, precum si testul de nivel mental B 53 si aprecierile de serviciu. Testul
B 53 fiind puternic saturat in factorul „g", surprinde aspectul dinamic al
inteligentei. Aprecierile de serviciu au fost obtinute de sefii directi, sub forma unor
scale de la 1 la 9, 1 fiind nota cea mai slaba, 9 fiind nota maxima, cuantific�nd
randamentul profesional �n ultimul an.

Am folosit un esantion de 33 de subiecti care desfasoara activitati specifice


militarilor angajati pe baza de contract, form�nd patru grupuri privind nivelul de
scolarizare: - absolventi de �nvatam�nt superior
- absolventi de liceu
- absolventi de scoala profesionala
- absolventi de scoala complementara (10 clase).
�n urma prelucrarii statistice a datelor obtinute, cu ajutorul programului SPSS
Windows, si transformate �n note standard, putem formula c�teva concluzii:
- toti subiectii au fost apreciati cu note mai mari dec�t nota 2, deoarece cei care
au �nt�mpinat greutati �n �nsusirea cerintelor profesionale si-au dat demisia;
- subiectii care au obtinut note mari la chestionarul STAI F x-2 au fost apreciati din
punct de vedere profesional cu note medii (4; 5; 6);
- subiectii care au fost apreciati cu note mari (8; 9) prezinta o anxietate de nivel
mediu (4; 4,5);
- anxietatea situationala (starea - A) coreleaza puternic negativ cu aprecierile de
serviciu. Cei care au obtinut note mari la chestionarul STAI F x-1, (8), au fost
apreciati cu note foarte mici (3) din punct de vedere profesional. Cei care au
obtinut note mici (5) �n aceasta scala de anxietate au fost apreciati cu nota 6 de
catre sefii lor;
- corel�nd rezultatele de la scala de anxietate situationala cu testul de nivel
mental, putem afirma ca anxietatea ca stare - A cu cote mari corelata pozitiv cu
nivelul mental, poate fi un factor motivational �n valorificarea resurselor,
potentialului intelectual.
- analiz�nd raportul dintre trasatura - A si nivelul mental putem spune ca cei care
au obtinut note mari la testul B 53 prezinta un nivel de anxietate scazuta, sub
media 5;
- cei care au obtinut rezultate bune la testul de inteligenta au fost apreciati pozitiv
si din punct de vedere profesional, confirm�ndu-se rezultatele obtinute de SEPA;
- nu sunt diferente semnificative intergrupale privind nivelul de anxietate trasatura
- A sau starea - A;
- conform corelatiilor obtinute, rezultatele la proba de nivel mintal peste media 4,5
sunt predictive pentru aprecieri pozitive, dar nu creste simultan nivelul aprecierii
cu nivelul mintal, presupun�nd existenta altor factori care influenteaza reusita la
locul de munca;
- absolventii institutiilor superioare de �nvatam�nt civil comparativ cu celelalte
nivele de scolarizare (liceu, scoala profesionala, scoala complementara) la
aprecierile de serviciu au obtinut fie note sub medii - 3, 4 - fie peste notele medii -
7, 8, dovedindu-se mai putin anxiosi si mai buni la testul de nivel mintal.

Rezultatele acestei lucrari sunt �n concordanta cu cercetarile obtinute �n alte


domenii: medicina, educatie. Mediul si organizatia militara sunt structuri anxiogene
privind natura lor, activitatile diversificate si specifice, ierarhia si organizarea
interioara. Un alt obiectiv al cercetarilor psihologice ar putea fi verificarea
raportului dintre anxietate si status / rol �n structurile militare sau anxietate si
aprecierile disciplinare din cadrul organizatiilor militare. Alte cercetari psihologice
ar putea analiza nivelul anxietatii �n raport cu misiunile executate, frecventa
misiunilor, durata lor, rutina �n munca, experienta dob�ndita �n aceeasi functie.

Reducerea, scaderea nivelului de anxietate situationala poate fi efectuata de


comandantii de grupa, sefii directi conform organigramei organizatiei militare
utiliz�nd tehnici psihologice directe sau indirecte (ex. metoda mentoring,
managementul timpului, ierarhizarea activitatilor in functie de importanta si
termene, etc.). Individual se pot folosi procedee psihoterapeutice, psihologice �n
vederea reducerii starii - A: training-ul autogen, metoda Jacobson, bio feed-back-
ul, consilierea psihologica, metodele programarii neurolingvistice (PNL).
BIBLIOGRAFIE

1. Allport, G. W. Personality: A psychologic interpretation. New York: Holt, 1973.


2. Beck, A. T. Cognition, anxiety and psychophysiological disorders. �n C. D.
Spielberger (Ed.), Anxiety: Current trends in theory and research (Vol. II). New
York: Academic Press, 1972, 343 - 354.
3. Brody, N. Personality: Research and theory. New York: Academic Press, 1972.
4. Cattell, R. B. Personality and mood by questionnaire. San Francisco: Jossey -
Bass, 1973.
5. Cattell, R., & Scheier, I. H. The meaning and messurement of neuroticism and
anxiety. New York: Roland Press, 1961.
6. Cracsner, C. E. Elemente de psihologie militara. Editura Academiei de �nalte
Studii Militare, Bucuresti, 2003
7. Dollard, J., & Miller, N. W. Personality and psychotherapy. New York: McGraw -
Hill, 1950.
8. Eysenck, H. J. The maudsley personality inventory. London: University of
London Press, 1959.
9. Freud, S. The problem of anxiety. New York: Norton, 1936. Originally published
in 1923 in German under the title Inhibition, symptom and anxiety.
10. Gorsuch, R. L., & Spielberger, C. D. Anxiety, threat, and awareness in verbal
conditioning. Journal of Personality, 1966, 34, 336-347.
11. Hodges, W. F., & Spielberger, C. D. Digit span: Indicant of trait or state
anxiety. Journal of Consulting and Clinical Psychology, 1969, 33, 430 - 434.
12. Izard, C. E. Differential emotional scale. Unpublished test, Vanderbl University,
1968.
13. Izard, C. E. Anxiety: A variable emotion of emotions. �n C. D. Spielberger
(Ed.), Anxiety: Current trends in theory and research. (Vol. I). New York:
Academic Press, 1972.
14. Lazarus, R. S. Psychological stress and the coping process. New York: McGraw
- Hill, 1966.
15. Lazarus, R. S. & Opton, E. M. The sutdy of psychological stress: A summary of
theoretical formulation and experimental findings. �n C. D. Spielberger (Ed.),
Anxiety and behavior. New York: Academic Press, 1966.
16. Levitt, E. The psychology of anxiety. New York: Bobbs - Merrill, 1967.
17. May, R. The meaning of anxiety. New York: Roland Press, 1950.
18. Popescu - Neveanu, P. Dictionar de psihologie. Bucuresti, Editura Albatros
1978.
19. Rourke, B. P. Explorations in the psychology of stress and anxiety. Don Mills,
Ontario: Longmans, Canada, 1969.
20. Spielberger, C. D., O Gorsuch, R. L. Mediating process in verbal conditioning.
Research report, Vanderbilt University, 1966.
21. Spielberger, C. D., O Gorsuch, R. L., & Lushene, R. E. The state - trait anxiety
inventory. Preliminary test manual for Form B. Tallahassee, Fla.: Florida State
University, 1967.
22. Watson, D., & Friend, R. Measurement of social - evaluative anxiety. Journal of
Consulting and Clinical Psychology, 1969, 33, 448 - 457.
23. Zuckerman, M. The development of an affect adjective checklist for the
measurement of anxiety. Journal of Consulting Psychology, 1960, 24, 457 - 462.
Nota:

APRD - Absolventi de �nvatamant superior civil


APRC - Absolventi de liceu
APRB - Absolventi de scoala provesionala
APRA - Absolventi de scoala complementara