1.

Epiteliu simplu pavimentos- mezoteliu

Acopera tunicile seroase( foita parietala si viscerala ale
pleurei, periteneul, pericardul s.a.)

Componente: mezoteliocitele, nucleele.

Mezoteliocitele- celulele mezoteliului, sunt
pavimentoase, au forma poligonala si margini
neregulate. Pot contine 2 sau chiar 3 nuclee.

2. Trecerea de la esofag la stomac

Componente: esofag- epiteliul stratificat pavimentos

necornificat: membrane bazala, stratul bazal, stratul
intermediary spinos, stratul superficial. Stomac-
epiteliu simplu prismatic glandular: membrane
bazala, epiteliocitele prismatice.
Esofag: stratul bazal se constituie din epiteliocitele
prismatice situate pe mebrana bazala.
stratul intermediar spinos- epiteliocitele se
caracterizeaza prin prezenta in citoplasma a tonofibrilelor. Se unesc prin intermediul desmozomilor
stratul superficial se constituie din cellule pavimentoase, care ajunse la finalul ciclului vital, pier
si se desprind
Stomac: epiteliul poseda capacitate de secretie, eliminind mucusul, care protejeaza peretele oranului de
actiunile fizice ale bolului alimentar, el asigura absorbtia in singe a apei si a unor saruri.

3. Epiteliu simplu anizomorf ciliat Traheea

Componente: Membrana bazala, epiteliocitul bazal, epiteliocitul

intercalar, epiteliocitul ciliat, exocrinocitul calciform, cilii.
Epiteliocitul intercalar- cellule-stem, care inmultindu-se dau
nastere noilor generatii, ce se transforma in ciliate si calciforme.
Epiteliocitul ciliat- tapeteaza cavitatea organului,
Epiteliocitul bazal- elaboreaza in singe substante biologic active-
hormone, participa la reglarea locala a functiei aparatului respirator.

4. Pielea degetului epitelial pavimentos cornificat

Acopera suprafata pielii, formind epidermul. Se
caracterizeaza printr-un process de transformare treptata a
epiteliocitelor in scuame, adica are loc cornificare. Acestea se
manifesta prin sinteza si acumularea in cellule a proteinei
keratina.
Componente: membrane bazala, stratul bazal, spinos,
granular, lucid, cornos.
Stratul bazal- epiteliocite de forma cilindrica, citoplasma lor sintetizeaza protein specific, care ulterior vor
intra in component tonofilamentelor, aici se localizeaza si cellule-stem cu capacitatea de a se inmulti.
Stratul spinos- e constituit din cellule poligonale unite intre ele prin intermediul numerosilor desmozomi.
In citoplasma celulelor stratului spinos tonofilamentele se unesc in fascicule- tonofibrile.
Stratul granular- se alcaatuit din cellule aplatisate, citoplasma carora contine tonofibrile si granule de
keratohialina- este o proteina fibrilara se transforma in eleidina si apoi in keratina.
Stratul lucid- se constitutie din cellule plate, datorita eleidinei,citoplasma lor reflecta lumina. Eleidina=
keratohialina+ tonofibrile.
Stratul cornos- este bine pronuntat numai in epidermul de pe pielea degetelor, palmelor si a talpilor. Se
caracterizeaza printr-o elasticitate deosebita, este un bun termoizolator, ceea ce joaca un rol important in
protejarea pielii de actiunile mecanice si in procesul de termoreglare a intregului organism.
5. Uterul de pisica

6. Mezenchimul
Sursa de dezvoltare a tesuturilor cartilaginoase este mezenchimul,care se indureaza si formeaza insule
condrogene.,mai apoi celulele din aceasta zona se difirentiaza in condroblaste,in stadiul urmator de
formare a tesuturilor cartilaginos primar,celulele din centrul acestor zone *condrocite primare * cresc
in dimensiuni si participa la sinteza substantei intercelulare .in urmatorul stadiu are loc diferentierea
tesutului cartilaginos. la periferia primordiului de condrogen se formeaza pericondrul,alcatuit din stratul
extern,fibros si intern -condrogen.,care determina cresterea cartilajului prin apozitie* suprapunere
*,celulele din interiorulcartilajului formeaza grupuri izogene ,cu capacitatea de diviziune mitotica ,care
determina cresterea interstitiata a masei cartilaginoase din profunzimea lui.
nutritia cartilajului se realizeaza prin pericondu(difuzie)
celule -condrocite ,condroblaste.
Condrocitele-rotunde,ovale,poligonale
sunt situate in cavitati speciale sau in grupuri.
In grupuri izogene se deosebesc 3 tipuri de celule,care
se divid ,care secreta proteinele ,substante intercelular
Condroblaste-celule tinere ,de forma plata ,cu capacitatea de
sinteza a substantei intercelulare.
Participa la cresterea prin apozitie ,se transforma in
condrocite
Substanta intercelulara-contine proteine,lipide ,proteoglicani ,glicoaminoglicani,proteine fibrilare
,colagen de tip II.
7. Frotiu de singe uman

Componente: eritrocit, neutrofil nesegmentat, neutrofil segmentat, granulocit euzinofil, limfocit, monocit,
trombocit.
Eritrocitele colorate de eozina in roz – au forma unui disc biconcav, partea centrala e mai subtire, nu se
coloreaza atit de intensiv.
Neutrofilele segmentate- citoplasma lor este stravezie, de culoare roza si contine o granulatie abia
deslusita.
Granulocitele eozinofile – au citoplasma oxifila pronuntata, in care sunt incluse granule mari cu
dimensiuni egale de culoare rosie. Nucleul lor e constituit din 2 segmente, dar pot fi si 3.
Bazofilele – Se intilnesc rareori, au nucleu palid, care nu e segmentat definitiv. Citoplasma lor contine
granule mari , violete. Au dimensiuni de 8-10 microni.
Limfocitele – au dimensiuni cuprinse intre 7-15 microni. Nucleul este sferic, situat central, are un aspect
intens cromatic. Cromatina este bine condensata, de aceea pe preparate nucleul are o culoare violet-inchisa.
Limfocitele mici, medii si mari se deosebesc prin dimensiuni. Citoplasma putin abundenta, are un aspect
palid bazofil, in ea se pot evidentia granulatii fine, azurofile.
Monocitele – prezinta cele mai mari dimensiuni 15-25microni , acestea mai frecvent pot fi vizualizate la
periferia preparatului. Aceste celule mari poseda citoplasma bogata in care este inclus nucleul pisiform slab
colorat. Forma este ovoida, dar poate fi si rotunda, este mai palid colorat decit la limfocit, cromatina fiind
dispusa in blocuri fine. Citoplasma mai abundenta decit a limfocitului, si are culoare albastra-cenusie.
Contine granulatii fine, greu vizibile.
Trombocitele – au dimensiuni mici, dispuse in grupuri, culoare slab violeta. Pe frotiu sunt raspindite in
grupuri, printre celelalte elemente figurate. Au dimensiuni 2-4 microni, forma ovoida, cu margine
rotungite, in structura lor se distinge o zona centrala, cromomerul colorat violet si o zona periferica –
hialomerul de aspect azurofil.
Reticulocite – numit si eritrocit imatur 7-10microni, lipsa nucleului.

8.Tesut conjunctiv fibros lax neordonat

Componente: fascicule colagene, fibrele elastice, fibroblastele, macrofagele, limfocitele, granulocitele,
mastocitele, adipocite

Fibroblastul
Cea mai frecventă. În toate ţesuturile conjunctive. Origine: celule mezenchimale şi fibroblaste preexistente.
Formă: alungită sau stelată. Nucleu: eucromatic, 1-2 nucleoli Citoplasmă: slab bazofilă cu multe organite,
precursori ai colagenului .Prelungiri: groase, puţin ramificate. Receptori membranari: insulină, factori de
creştere, lipoproteine .

Macrofagul
Celulă cu funcţie fagocitară. Origine: monocite sanguine, circulă 60-72 ore în sînge, trec în ţesutul
conjunctiv şi se diferenţiază în macrofage. Durată de viaţă: căteva luni. Autoreplicare locală. Localizare:
stroma organelor parenchimatoase. Pot forma celule gigante multinucleate (20-100 nuclei)

Mastocitul
Localizare: perivascular, ţesutul conjunctiv dintre fibrele musculare; rar intraepitelial, excepţional în ţesutul
nervos. Număr foarte mare de mastocite: ţesutul conjunctiv al tubului digestiv, sistemul respirator, sistemul
uro-genital, piele. Populaţie celulară heterogenă funcţional. Origine dublă: mezenchimală şi medulară.
Mezenchimale – interleukin 3 independente (mastocite asociate mucoaselor). Medulare – interleukin 3
dependente (mastocite asociate ţesutului conjunctiv)
dimensiuni: 5 - 25μ; formă: rotundă sau ovalară; nucleu: central, heterocromatic citoplasma: numeroase
granulaţii specifice, rotunde, egale, cu dublă membrană membrana: prelungiri scurte, groase şi
neramificate, conţine receptori pentru IgE

Adipocitul
Celulă care stochează lipide Localizare: Ţesutul adipos Ţesut conjunctiv lax Membrane seroase Tipuri de
adipocite: Alb-galben sau unilocular Brun sau multilocular

Fibre de collagen
Cele mai numeroase. Groase, lungi, sinuoase. Polifibrilare. Neramificate, neanastomozate. Formează
fascicule. Durată de viaţă dependentă de tipul ţesutului (5 şi 300 de zile). Degradate de colagenază

Fibrele elastice
Localizare: ţesuturi cu capacitate de distensie reversibilă. Funcţii: adaptare mecanică şi menţinerea
homeostaziei. Constituent de bază: elastina (scleroproteină care are mai puţină hidroxiprolină şi mai multă
valină decît colagenul). Monofibrilare, ramificate şi anastomozate: reţele. Aceeaşi grosime de-a lungul
fibrei, variabilă de la o fibră la alta Numeroase: vase sanguine, plămîn, ligamentele coloanei vertebrale,
derm. Fibrele imature – elauninice şi oxitalanice

Fibrocitul
Mai mic decît fibroblastul .Alungit, fuziform. Nucleu heterocromatic. Citoplasmă acidofilă cu puţine
organite. Prelungiri rare şi scurte. Mai puţin sau deloc activ în sinteză. Poate redeveni fibroblast
8. Tesut conjunctiv fibros dens neordonat
Desen Galben

Componente: fascicule colagene, nucleele celulelor

tesututlui conjunctiv, adipocite
Adipocitul
Celulă care stochează lipide Localizare: Ţesutul adipos Ţesut
conjunctiv lax Membrane seroase Tipuri de adipocite: Alb-
galben sau unilocular Brun sau multilocular

Fibre de collagen
Cele mai numeroase. Groase, lungi, sinuoase. Polifibrilare. Neramificate, neanastomozate. Formează
fascicule. Durată de viaţă dependentă de tipul ţesutului (5 şi 300 de zile). Degradate de colagenază
9. Tesut conjunctiv fibros dens ordonat (Tendonul)

Componente: fibrele colagene, fascule colagene de ordinal 1 si 2,

endotendiniu si tendocite.

Fibre de collagen
Cele mai numeroase. Groase, lungi, sinuoase. Polifibrilare.
Neramificate, neanastomozate. Formează fascicule. Durată de
viaţă dependentă de tipul ţesutului (5 şi 300 de zile). Degradate de colagenază
10. Tesut reticular in ganglionii limfatici
Componente: fibre reticulare, cellule reticulare, limfocite
Fibrele de reticulină
Sinteza precursorilor: fibroblast, celula reticulară, celula
Schwann, celula musculară netedă. Subţiri, ramificate,
monofibrilare, anastomozate, formează reţele de susţinere;
nu formează fascicule. Identificate cu tipul III de colagen.
Aceeaşi grosime de-a lungul fibrei. Identificare: impregnare argentică, PAS pozitive .Localizare: stroma
glandelor exocrine şi endocrine, organe limfopoetice, plămîn, peretele vaselor sanguine, lamina propria a
mucoaselor, rinichi. Facilitează schimburile bidirecţionale rapide de substanţe

11. Cartilajul hialin

In organism se intilneste la unirea coastelor cu sternul, in laringe, in majoritatea cazurilor este acoperit de
pericondru
Componente: Pericordul, controblastul, condrocitul tinar, grupul izogen de condrocite, matricea teritoriala a
celulelor, matricea interteritoriala.
Controblastul- reprezinta cellule tinere de o forma plata, care au capacitatea de proliferare si de sinteza a
substantei intercelulare a certilajului. Este bine dezvoltat REG, REA si AG. In procesul de dezvoltare se
transforma in condrocite.
Condrocitul reprezinta principalul tip de cellule ale tesutului cartilaginous, ele au forma rotunda, ovala sau
poligonala, sunt situate in cavitati special in subst. intercelulara izolat sau in grupuri.
Grupul izogen de condrocite grupuri de cellule situate intr’o cavitate comuna, se deosebesc 3 tipuri de
cellule. 1. Se caracterizeaza prin raportul nucleoplasmatic marit, dezvoltarea elementelor vacuolare ale
complexului lamellar, in citoplasma sunt prezente mitocondriile si ribozomii liberi. 2. Se caracterizeaza
prin scaderea raportului nucleo-citoplasmatic, micsorarea sintezei de AND, dezvoltarea intense a REG. 3.
Difera prin cel mai mic raport nucleo-citoplasmatic si REG bine dezvoltat.
Pericondru- capsula care acopera la exterior cartilajul in dezvoltare si este constituit din stratul extern
fibros si intern condrogen.

12. Cartilaj elastic

Componente: Pericordul, controblastul, condrocitul tinar, grupul izogen de condrocite, fibre elastice.

Una din particularitatile principale ale cartilajului

elastic este prezenta in substanta intercelulara atit a
fibrelor de collagen cit si a fibrelor elastice, nu are
loc calcifierea.
Fibrele elastice strabat substanta intercelulara in
toate directiile.
Controblastul- reprezinta cellule tinere de o forma plata, care au capacitatea de proliferare si de sinteza a
substantei intercelulare a certilajului. Este bine dezvoltat REG, REA si AG. In procesul de dezvoltare se
transforma in condrocite.
Condrocitul reprezinta principalul tip de cellule ale tesutului cartilaginous, ele au forma rotunda, ovala sau
poligonala, sunt situate in cavitati special in subst. intercelulara izolat sau in grupuri.
Grupul izogen de condrocite grupuri de cellule situate intr’o cavitate comuna, se deosebesc 3 tipuri de
cellule. 1. Se caracterizeaza prin raportul nucleoplasmatic marit, dezvoltarea elementelor vacuolare ale
complexului lamellar, in citoplasma sunt prezente mitocondriile si ribozomii liberi. 2. Se caracterizeaza
prin scaderea raportului nucleo-citoplasmatic, micsorarea sintezei de AND, dezvoltarea intense a REG. 3.
Difera prin cel mai mic raport nucleo-citoplasmatic si REG bine dezvoltat.
Pericondru- capsula care acopera la exterior cartilajul in dezvoltare si este constituit din stratul extern
fibros si intern condrogen.
13. Osteogeneza directa
Componente: tesut osos reticulofibros, osteoblast, osteocit, osteoclast, mezenchim.
Are loc in 4 stadii:
 Formarea insulei scheletogene- are loc diviziunea focara a celulelor mezenchimale si vascularizarea
insulei scheletogene.
 Diferentierea celulelor din insule- se formeaza substanta intercelulara oxifila cu fibre de collagen.
 Calcificarea substantei intercelulare- osteoblastele elimina fermentul fosfataza alcalina.
 Formarea tesutlui osos lamellar.

Osteocitele- cellule osoase, care au pierdut capacitatea de

diviziune, sunt cellule cu prelungiri, au un nucleu compact,
relative mare si o citoplasma slab bazofila. Nu s’a indentificat
prezenta centriolilor.
Osteoblast- cellule tinere, care creeaza tesutul osos, sunt de forma
variata: cubica, piramidala. Nucleul are o forma rotunda sau ovala,
este situate excentric, contine unul sau mai multi nucleoli. Este
present REG, mitocondrii AG.
Osteoclastele- sunt cellule de natura hematogena capabile sa distruga cartilajul calcificat si osul,
citoplasma este slab bazofila, uneori oxifila. Este bogat in lizozomi si mitocondri. REG este slab dezvoltat.
Tesut osos reticulofibros- se observa cavitati osoase sau lacune, de o forma oval-alungita, cu canalicule
lungi anastomozate.
Mezenchim sursa de dezvoltare a tesuturilor cartilaginoase.
14. Osteogeneza indirecta
Componente: periostul, inel osos pericondral, os endocondral: cartilaj calcificat, osteoblast, osteocit.
Maduva osoasa, zona de resorbtie, hipertrofa a cartilajului, proliferative,
de cartilaj nemodificat.

Periostul- asigura nutritia si regenerarea osului.

Osteocitele- cellule osoase, care au pierdut capacitatea de diviziune, sunt
cellule cu prelungiri, au un nucleu compact, relative mare si o citoplasma
slab bazofila. Nu s’a indentificat prezenta centriolilor.
Osteoblast- cellule tinere, care creeaza tesutul osos, sunt de forma variata:
cubica, piramidala. Nucleul are o forma rotunda sau ovala, este situate
excentric, contine unul sau mai multi nucleoli. Este present REG,
mitocondrii AG.

15. Tesut osos lamellar (Os tubular in sectiune transversal)

Componente: Periostul, lamella circumferintiala externa, lamelele
osteonului, canalul central al osteonului, lamella intercalara, lamella circumferintiala interna, osteocit.

Periostul- asigura nutritia si regenerarea osului.

Osteocitele- cellule osoase, care au pierdut
capacitatea de diviziune, sunt cellule cu prelungiri, au
un nucleu compact, relative mare si o citoplasma slab
bazofila. Nu s’a indentificat prezenta centriolilor.
Lamela circumferentiala externa nu formeaza in jurul diafizei osului inele complete, si sint acoperite la
suprafata de straturi de lamele
Lamela circumferentiala interna sunt bine dezvoltate numai acolo unde substanta compacta a osului este
in contact direct cu canalul medular.
Lamela osteonului si lamella intercalara- sunt situate in stratul mijlociu a lamelelor osoase. Osteoanele
sunt unitatea structural a substantei compacte a osului tubular.
Canalul central al osteonului- prin care vasele sangvine din periost trec in interiorul osului,

16. Tesut muscular striat scheletal.

Sursa de dezvoltare a elementelor tesutului muscular striat scheletal sunt celulele miotomilor.
Componente: Fibrele musculare, plasmalema, sarcoplasma, nucleele fibrei musculare, discul izotrop
discul anizotrop, fibrele musculare in sectiune transversal, miofibrilele.
Fibra musculara- este elemental principal si este formata din miosimplast si miosatelitocite.
Sarcoplasma- membrane ce inconjoara fibra
Nucleul- au o forma alungita
Plasmalema- membrane ce acopera miosimplastele.
Miofibrile- organite special, fiecare dintre ele fiind inconjurate de REA, printre ele se localizeaza
numeroase mitocondri mari de o forma alungita

17. Tesut muscular striat cardiac

La obiectivul mic se gasesc fibrele musculare cardiace, in sectiune long si transversala.
La obiectivul mare se observa bine ca fibra musculara sectionata longitudinal este formata din celule
cardiomiocite in centrul carora este nucleul. La nivelul optic are forma unei linii fine care traverseaza fibra
(discul intercalar).
Miofibrilele fibrei musculare cardiace au striatie transversala si sunt constituite din discuri anizotrope si
izotrope. Fibrele musculare cardiace se unesc cu ajutorul anastamozelor. In sectiuni transversale se observa
bine ca miofibrilele in cardiomiocite sunt localizate la periferie, cele in sectiune transversala au forma de
puncte intunecate.
Prezinta o dubla striatie, similara cu cea a fibrei musculare striate scheletale, insa nucleul este unic, situat
central. Extremitatile acestor fibre sunt ramificate si legate in sens longitudinal prin discuri intercalare,
reprezentate de asocieri de jonctiuni intercelulare. Interstitiul conjunctivo-vascular dintre fibrele cardiace
este abundent.
Componente:1. Fibra musculara in sectiune longitudinala, Cardiomiocite, Nucleul, Discul izotrop, Discul
anizotrop, Discul intercalary, Anastamoze, Fibre musculare, Miofibrile.

18. Tesut muscular neted

Componente: miocitul neted in sectiune transversal

si longitudinala, citoplasma, nucleul, perimiziul.
Miocitul neted- o celula fusiforma cu lungimea de
20-500mcm si grosimea de 5-8 mcm, este inconjurat
de membrana bazala
Nucleul- este digitiform si este situate in partea
central. Cind miocitul se contracta el se indoaie sau devine spiralat.
19. Substanta trigoida(multe puncte negre pe fon alb(invisibil))
20. Maduva spinarii
Maduva spinarii este formata din 2 jumatati simetrice, delimitate
una de alta in partea anterioara de fisura mediana ventrala
profunda, iar in partea posterioara de septul de tesut conjunctiv
median dorsal.
La periferia organului gasim substanta alba deschisa iar in interior
substanta cenusie intunecata. Substanta cenusie in sectiune
transversala are forma unui fluture. In ea se disting coarnele
dorsale mai subtiri si coarnele ventrale mai late. Intre ele este situata zona intermediara a substantei cenusii
si partea ei laterala – cornul lateral. In cornul ventral sunt localizati cei mai mari neuroni ai maduvei
spinarii care formeaza nuclei motorii. In zona intermediara se deosebesc nucleul median intermediar si
nucleul lateral intermediar, situat in coarnele laterale. La baza cornului dorsal se observa nucleul toracic
(situat medial), iar dorso-lateral de el –nucleul propriu al cornului posterior. In substanta alba sunt
cordoanele ventrale (laterale si dorsale) la obiectivul mare – fibrele mielinice ale substantei albe se observa
astfel:
axonul –are forma unui punct intunecat
membrana mielinica – forma unui cerc deschis.
Maduva spinarii este un organ parenchimos , format din tesut nervos , celule si fibre nervoase, substanta
cenusie este dispusa la interior sub forma literei H cu neuronii mari, multipolari, motori cornul anterior si
neuroni mici, senzitivi in cel posterior. Substanta alba – la exterior , formata din fibre nervoase sectionate.
Componente: Fisura mediana ventral, Septul medial dorsal, Substanta cenusie, Cornul dorsal, Cornul
ventral,Cornul lateral, Nucleul thoracic, Nucleul propriu al cornului dorsal, Nucleile motorii ale cornului
ventral, Nucleul lateral, Canalul central,Substanta alba, Cordonul dorsal, Cordonul lateral,Corpusculii Niesl

21. Fibre nervoase mielinice (neagra)

Componente: Fibra nervoasa mielinica, cilindraxul, stratul mielinic, strangulatia nodulara a fibrei
nervoase, neurolema, incizura mielinica.
Fibra nervoasa mielinica- se afla atit in
component SNC cit si in cel Periferic. Sunt cu
mult mai groase decit cele amielinice.
Cilindraxul- este format din neuroplasma-
citoplasma celulei nervoase, care contine
mitocondrii. Suprafata cilindraxului este acoperit
de o membrane- axolema- care asigura
transmiterea impulsului nervos.
Stratul mielinic- stratul intern al fibrei ce este alcatuit din din lipide,
Neurolema- stratul extern, format din citoplasma si nuclei lemocitelor.
Stangulatia nodulara- locuri unde stratul mielinic lipseste
Incizura mielinica- linii clare ce se observa pe fibra mielinica.

22. Fibre nervoase amielinice (roz)

Componente: fibra nervoasa amielinica, nucleele

neurolemocitelor(celulelor Schwann).
Fibra nervoasa amielinica- se afla in component sistemului
vegetative, fiecare fibra nervoasa este acoperita de o mebrana
bazala.
Nucleele neurolemocitelor- tecile formate din celulele oligodendrogliei.