PROIECT PRACTICĂ

Primăria Municipiului București

Student: Grigoraș Mădălina- Carmen

Grupa:217, seria A, an II
 Cuprins

CAPITOLUL I. Prezentarea instituţiei partenere de practică

1.1. Denumirea instituţiei, profil, obiect de activitate profesională
1.2. Baza legală de înfiinţare
1.3. Legislaţia pe baza căreia îşi desfăşoară activitatea
1.4. Obiectivele fundamentale urmărite pe următorii 3-5 ani
1.5. Minister coordonator (dacă este cazul)
1.6. Contract de management, clauze, părţi contractuale (dacă este cazul)
1.7. Modalităţile de organizare a activităţii în cadrul instituţiei (structura organizatorică şi
prezentarea succintă a atribuţiilor fiecărui compartiment)
CAPITOLUL II. Sistemul de finanţare a instituţiei (surse de finanţare internă şi externă,
dacă este cazul)
2.1. Analiza instituţiei din punct de vedere economico-financiar
2.2. Modalităţi de finanţare a activităţii desfăşurate: particularităţi
2.3. Posibilităţi de obţinere a unor resurse financiare din sponsorizări: conţinutul acordului de
sponsorizare(exemple, dacă este cazul)
2.4. Nivelul şi structura cheltuielilor şi a veniturilor instituţiei analizate în ultimii 3 ani
2.5. Fluxurile proceselor de atragere a surselor/finanţărilor externe
CAPITOLUL III. Sistemul de relaţii publice, comunicare şi transparenţă decizională
3.1. Prezentarea activităţii de relaţii publice: particularităţi ale organizării
3.2. Particularităţi ale procesului de comunicare internă şi externă din instituţie
3.3. Modul de aplicare a Legii 52/21.01.2003 privind transparenţa decizională în administraţia
publică (Monitorul Oficial 70/3.02.2003) şi a Legii 544/12.01.2001 privind liberul acces la
informaţiile de interes public (Monitorul Oficial 663/23.10.2001)
3.4. Rapoartele anuale pentru implementarea celor două legi
CAPITOLUL IV. Datele statistice cu care operează instituţia
4.1. Exemple de date statistice cu care operează instituţia
4.2. Mijloace de tratare a datelor şi informaţiilor
4.3. Exemple de indicatori statistici utilizaţi
CAPITOLUL V. Programele şi proiectele derulate de către instituţie
5.1. Exemple de programe sau proiecte derulate/în derulare de către instituţie în calitate de
beneficiar sau partener, cu prezentarea obiectivelor, activităţilor, rezultatelor aşteptate,
perioadei de implementare, sursei de finanţare etc.
5.2. Exemple de fişe de proiect şi cereri de finanţare, rapoarte de activitate şi fişe de pontaj ale
experţilor, cererile de rambursare a cheltuielilor depuse ori alte documente elaborate pe
parcursul implementării proiectului
CAPITOLUL VI. Acte şi contracte administrative. Circuitul documentelor
6.1. Prezentarea unor exemple de acte administrative
6.2. Prezentarea circuitului documentelor pentru adoptarea unui act administrativ, cu titlu de
exemplu etc.
6.3. Prezentarea circuitului documentelor pentru obţinerea unui aviz, autorizaţii etc., cu titlu
de exemplu
6.4. Sistemul de management al documentelor şi utilizarea tehnologiei informaţiilor şi
comunicaţiilor
6.5. Sistemul de achiziţii publice, exemple de documente justificative pentru contractele de
achiziţii publice (achiziţii de bunuri, servicii etc.).
CAPITOLUL VII. Aspecte privind exercitarea controlului în cadrul instituţiei
7.1. Controlul de legalitate asupra actelor administrative
7.2. Controlul de specialitate
7.3. Controlul financiar preventiv
7.4. Controlul ierarhic
7.5. Controlul din partea Curţii de Conturi
7.6. Sistemul de asigurare a calităţii, standarde de calitate adopate etc.( dacă există)
7.7. Auditul public intern.
CAPITOLUL VIII. Resursele umane la nivelul instituţiei de practică
8.1. Prezentarea resurselor umane ale instituţiei (pe categorii de vârste, funcţii de conducere şi
de execuţie, vechime, nivel de studii etc.)
8.2. Prezentarea normelor reglementare în domeniul resurselor umane
8.3. Proceduri de selecţie şi recrutare a personalului de conducere şi de execuţie
8.4. Modalităţi de promovare şi motivare a salariaţilor, instrumente, mijloace, metode etc.
8.5. Proceduri de evaluare şi control a personalului: instrumente, competenţe, forme,
indicatori de performanţă utilizaţi, rapoarte de evaluare etc.
8.6. Compartimente specializate în activitatea de personal: prezentarea detaliată a
compartimentelor, atribuţii, încadrarea cu personal, activităţi specifice domeniului etc.
8.7. Aprecierea personală asupra stilului de lucru şi a performanţelor angajaţilor
CAPITOLUL IX. Elemente privind strategia instituţiei
9.1. Particularităţi strategice ale instituţiei de practică ţinând cont de specificul domeniului de
activitate în care se încadrează
9.2. Identificarea şi caracterizarea factorilor de mediu şi a variabilelor organizaţionale ce
influenţează procesele interne ale instituţiei
9.3. Prezentarea sistemului de obiective al instituţiei publice pentru o perioadă de 2-3 ani
9.4. Modalităţi previzionate de management pentru îndeplinirea misiunii şi obiectivelor
fundamentale ale instituţiei
9.5. Surse de finanţare pentru realizarea opţiunilor strategice
9.6. Exemple de politici publice pe care le iniţiază şi le promovează instituţia; metodele
utilizate pentru fundamentarea acestora (dacă este cazul)
CAPITOLUL X. Analiza diagnostic globală la nivelul instituţiei partenere de practică
 Capitolul I- Prezentarea instituției partenere de practică
1.1 Denumirea instituției, profil, obiect de activitate profesională
Denumirea instituției: Primăria Municipiului București

Profil: Autoritate a Administrației Publice Locale

Obiect de activitate profesională: Primăria Municipiului București reprezintă structura

funcțională cu activitate permanentă în care își desfășoară activitatea autoritățile
administrației publice locale ale Municipiului Bucuresti, respectiv Consiliul General al
Municipiului Bucuresti, ca autoritate deliberativă si Primarul General al Municipiului
Bucuresti, ca autoritate executivă.

1.2 Baza legală de înființare

Primaria Municipiului Bucuresti este organizata si functioneaza potrivit prevederilor Legii
administratiei publice locale nr. 215/2001 si in conformitate cu hotararile Consiliului General
al Municipiului Bucuresti privind aprobarea organigramei si numarului de posturi ale
aparatului propriu de specialitate.

1.3 Legislația pe baza căreia își desfășoară activitatea

1. Regimul general al raporturilor juridice dintre funcţionarii publici şi Primăria

Municipiului Bucureşti este reglementat de Legea nr. 188/1999 privind Statutul
funcţionarilor publici, republicată.
2. Primarul General este şeful administraţiei publice locale a municipiului Bucureşti şi al
aparatului propriu de specialitate, pe care îl conduce şi controlează, conform art. 66(1)
din Legea nr. 215/2001 privind administraţia publică locală, cu modificările şi
completările ulterioare.
3. Normele de conduită profesională a funcţionarilor publici sunt reglementate de Legea nr.
7/2004 privind Codul de conduită a funcţionarilor publici şi sunt obligatorii pentru
funcţionarii publici, precum şi pentru persoanele care ocupă temporar o funcţie publică în
cadrul Primăriei Municipiului Bucureşti.
4. Atribuţiile Primarului General sunt cele prevăzute la art. 68 din Legea nr. 215/2001
privind administraţia publică locală, cu modificările şi completările ulterioare.
5. Secretarul General al municipiului Bucureşti îndeplineşte, în condiţiile legii, atribuţiile
prevăzute la art. 85 din Legea nr. 215/2001 privind administraţia publică locală, cu
modificările şi completările ulterioare.
6. Legea nr 161/2003 privind unele masuri pentru asigurarea transparentei in exercitarea
demnitatii publice, a functiilor publice si in mediul de afaceri, prevenirea si sanctionarea
coruptiei, cu modificarile si completarile ulterioare
7. Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informatiile de interes public.
8. Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ.
9. Legea nr. 215/2001 privind administratia publica locala, republicata.
10. Legea nr.188/1999 privind Statutul functionarilor publici, republicata, cu modificarile si
completarile ulterioare.
11. Legea nr.53/2003- Codul muncii, cu modificarile si completarile ulterioare.
12. Legea nr.7/2004 privind Codul de conduita a functionarilor publici
13. Legea nr 477/2004 privind Codul de conduita a personalului contractual din autoritatile
si institutiile publice.
14. Legea nr.571/2004 privind protectia personalului din autoritatile publice, institutile
publice si din alte unitati care semnaleaza incalcari ale legii.
15. Legea securitatii si sanatatii in munca nr.319/2006.
16. H.G.nr. 1425/2006, actualizata pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a
prevederilor Legii securitatii si sanatatii in munca nr.319/2006
17. Legea nr. 132/2010 privind colectarea selectiva a deseurilor in institutile publice.
18. O.U.G.nr 96/2003 privind protectia maternitatii la locurile de munca, actualizata.
19. O.G. nr. 137/2000 privind prevenirea si sanctionarea tuturor formelor de discriminare.
20. H.G. nr 833 din 25 iulie 2007 privind normele de organizare si functionare a comisiilor
paritare si incheierea acordurilor colective.
1.4 Obiectivele fundamentele urmărite pe următorii 3-5 ani
Realizarea unei permanente colaborări cu celelalte servicii din cadrul direcției, a Primăriei
Municipiului București și a serviciilor omoloage ale sectoarelor municipiului București în
vederea soluționării legale a tuturor cererilor, în contextul legal și cu operativitate.

Dotarea Serviciului Impozite și Taxe, Serviciului Elaborare și Execuție Buget și Biroul

Raportare Execuție Buget cu echipamentul informatic necesar creșterii eficienței activității
specifice desfășurate.

Realizarea bazei de date cuprinzând informațiile necesare fundamentării științifice a

proiectelor de hotărâri ale Direcției Impozite și Taxe și a unui program informatic de analiză
dinamică a evoluției indicilor statistici necesare.

Inițierea de proiecte de hotărâri ale Consiliului General al Municipiului București privind

modificarea cuantumului impozitelor și taxelor locale.
Inițierea de proiecte de hotărâri privind instituirea de noi taxe aferente bugetului local.

Analiza și avizarea proiectelor de hotărâri ale Consiliului General al Municipiului București

inițiate de către alte direcții din cadrul Primăriei Municipiului București.

Acordarea de asistență metodologică direcțiilor de impozite și taxe ale sectoarelor

municipiului București.

1.5 Minister coordonator

Ministerul Administraţiei şi Internelor asigură aplicarea strategiei şi programului

Guvernului în domeniul administraţiei publice locale şi monitorizează, în numele Guvernului,
elaborarea şi aplicarea programelor de reformă de către ministere şi celelalte autorităţi ale
administraţiei publice centrale şi locale.
Ministerul Administraţiei Publice acordă sprijin şi îndrumare metodologică autorităţilor
administraţiei publice locale şi aparatului propriu al acestora, în scopul aplicării uniforme a
legislaţiei în vigoare, pentru interpretarea corectă a legilor şi hotărârilor Guvernului şi pentru
realizarea atribuţiilor ce le revin potrivit legii. Exercită, împreună cu ministerele şi autorităţile
administraţiei publice centrale de resort, inclusiv cu serviciile publice descentralizate ale
acestora, controlul cu privire la modul de îndeplinire de către primari a atribuţiilor delegate,
stabilite de Legea 215/200 privind administraţia publică locală

1.6 Contract de management, clauze, părţi contractuale (dacă este cazul)

Contractul de management

1.7 Modalităţile de organizare a activităţii în cadrul instituţiei (structura

organizatorică şi prezentarea succintă 01a atribuţiilor fiecărui compartiment)
Art. 1 Primaria Municipiului București este organizată și functioneaza potrivit prevederilor
Legii nr. 215/2001 privind administratia publica locala, republicata, cu modificarile si
completarile ulterioare și in conformitate cu hotararile Consiliului General al Municipiului
București privind aprobarea organigramei, a numarului de posturi, a statului de functii ale
aparatului de specialitate si a regulamentului de organizare si functionare.

Art. 2 Primarul General, Viceprimarii, Secretarul General al Municipiului București,

împreuna cu aparatul de specialitate constituie o structura functionala cu activitate
permanenta, denumita Primaria Municipiului București care aduce la indeplinire hotararile
Consiliului General al Municipiului București si dispozitiile Primarului General, solutionand
problemele curente ale colectivitatii locale.
Art. 20 Structura organizatorica a Primariei Municipiului București este in conformitate cu
hotararile Consiliului General al Municipiului București privind aprobarea organigramei
Primariei Municipiului București, a numarului de posturi și a statului de functii ale aparatului
de specialitate al Primarului General al Municipiului București.
Compartimentele aparatului de specialitate al Primarului General sunt obligate sa coopereze,
in vederea întocmirii în termenul legal a lucrarilor al caror obiect implica coroborarea de
competente în conformitate cu prevederrte actelor normative în vigoare.

Art. 21 În exercitarea atributilor sale conform prevederilor art. 68 din Legea 215/2001, cu
modificarile și completarile ulterioare Primarul General dispune de un aparat de specialitate
pe care il conduce.
Structura organizatorica a aparatului de specialitate al Primarului General cuprinde
urmatoarelecompartimente in care am detaliat atributiile:

1. Cabinet Primar General

Principalele atributii sunt:
- Asigură consilierea Primarului General pe anumite probleme specifice unor domenii
de activitate ale administrației publice locale;
- Reprezintă instituția Primarului General în relața cu cetățenul, administrația centrală si
locală, alte instituții și organizații în baza mandatului conferit de Primarul General;
- Urmărește soluționarea și prezentarea documentelor la termen de către
compartimentele din structura organizatorică a aparatului de specialitate al Primarului
General;
- Întocmește rapoarte pe domennii specifice solicitate de Primarul General în colaborare
cu structurile de specialitate;
- Monitorizeaza fluxul intern de documente pentru eficientizarea activităților din cadrul
Primăriei Municipiului București;
- Gestionează agenda de lucru a Primarului General;
2. Cabinet Viceprimar 1 și 2
- Răspunde de buna desfășurare a activității în cadrul cabinetului viceprimarului;
- Transmite mesaje interne prin sistemul informatic;
- Primește, pregătește și expediază corespondența;
- Organizează întânirile, asistă viceprimarul în alcătuirea programului zilnic;
- Furnizează informații folosind bazele de date, cărți de referință; asigură circulația
informațiilor cerute de viceprimar
3. Cabinet Secretar
- Înregistrează în registru de intrari-iesiri lucrarile, solicitarile cetățenilor, solicitările
altor instituții, societăți, acte administrative și verifică îndeplinirea condițiilor de
formă;
- Verifică dacă sunt îndeplinite condițiile de procedură și formp ale documentelor
înregistrate la Cabinet Secretar General;
- Elaborează și creează bazele proprii de date;
- Folosește sistemul informatic și bazele de date în scopul sistematizării și unificării
actelor adminsitrative;
- Verifica și urmărește semnarea de către Secretarul General a următoarelor: certificate
de urbanism, autorizații de construire, aviza de legalitate/opinii motivate la hotărârile
aprobate de Consililul General al Municipiului Bucureștiș recum și alte documente din
sfera de activitate și le distribuie celor interesați;

4. Direcția Administratie Pubica –DAP

- Asigura inregistrarea si evidenta in register speciale a Dispozitiilor Primarului
General;
- Asigura difuzarea actelor administrative: Dispozitiile Primarului General si Hotararile
Consiliului General al Municipiului Bucuresti;
- Asigura aducerea la cunostinta publica, prin afise, site-ul Primariei Municipiului
Bucuresti si in Monitorul Oficial al Municipiului Bucuresti a Hotararilor Consiliului
General al Municipiului Bucuresti si Dispozitiile Primarului General cu caracter
normative, de interes general pentru cetatenii municipalitatii;
- Asigura aplicarea Legii 16/1998 a Arhivelor Nationale avand gestiunea arhivei
Primariei Municipiului Bucuresti;
- Asigura evidenta si solutionarea cererilor formulate in baza Legii nr. 60/1001
republicata

5. Directia Asistenta Tehnica și Juridica pentru C.G.M.B. – DATJ

- Asigura transparent decizionala a Consiliului General al Municipiului Bucuresti si a
Primariei Municipiului Bucuresti, prin aplicarea Legii nr. 52/2003 si Legii nr.
544/2001.
- Asigura asistenta tehnica si juridical pentru proiectele de hotarari initiate de catre
Primarul General, prin directiile de specialitate, si de catre consilierii Consiliului
General al Municipiului Bucuresti, in vederea respectarii prevederilor Legii nr.
24/2000 si Legii nr. 215/2001.
- Verifica legalitatea proiectelor de hotarari si intocmeste un raport referitor la cele
constatate, in vederea redactarii, dupa caz, a opiniei motivate sau a avizului de
legalitate;
- Asigura asistenta tehnica a Comisiilor de specialitate din cadrul Consiliului General al
Municipiului Bucuresti
- Redacteaza si tine evidenta hotararilor adoptate de catre Consiliul General al
Municipiului Bucuresti

6. Serviciul pentru Relatia cu Mass-Media – SRMM

- Organizeaza conferinte – eveniment la care participa Primarul General sau managerul
la varf al Primariei Bucuresti
- Participa la organizare si asigura promovarea prin intermediul mass-media a
delegatiilor oficiale interne si/sau externe ale Primarului General si ale directorilor
Directiilor din cadrul P.M.B. cu sprijinul si in colaborare cu Directia Afaceri Externe
si Protocol.
- Colaboreaza cu Directia Afaceri Externe si Protocol la organizarea intalnirilor,
dineurilor si a altor activitati cu participare mass-media.
- Dezvolta relatii profesionale amiabile cu structurile corespunzatoare din alte
organizatii similare – romanesti si straine, cu sprijinul si in colaborare cu Directia
Afaceri Externe si Protocol.
- Initiaza procedure de achizitie, de materiale informative, de prezentare si promovare
cu insemnele Primariei Municipiului Bucuresti in vederea promovarii imaginii
institutiei, destinate reprezentantilor mass-media.

7. Directia Generala Operatiuni - DGO

- Asigura mentinerea si imbunatatirea continua a Sistemului de Management Integrat in
scopul indeplinirii politicii si obiectivelor stabilite in declaratia si angajamentul
Primarului General in domeniul calitatii si mediului.
- Asigura interfata intre aparatul de specialitate al Primarului General si celelalte
institutii/organizatii in vederea asigurarii si imbunatatirii calitatii serviciilor privind
relatiile publice, precum si circuitul intern al documentelor.
- Asigura implementarea Strategiei de informatizare a administratiei publice locale a
Municipiului Bucuresti
- Coordoneaza activitatea institutiilor implicate pe linia situatiilor de urgent.

8. Directia Generala lnfrastructura și Servicii Publice– DGISP

- Verifica modul de indeplinire al obligatiilor contractuale, respectiv legale, de catre
operatorii de servicii de utilitate publica din Municipiul Bucuresti, din sfera specifica
de activitate si comunica Directiei Inspectie si Control General neregulile constatate.
- Asigura managementul calitatii serviciilor, strategia, planificarea, siguranta,
coordonarea, contractarea si urmarirea transportului public urban.
- Intocmeste prin structurile subordinate dosarul de expropriere si il depune la Serviciul
Proiecte Urbane – Directia Urbanism.
- Coordoneaza activitatea de emitere a autorizatiilor de construire, reconstruire,
desfiintare, modificare, extindere sau reparare privind lucrarile de infrastructura, a
acordurilor si avizelor pentru lucrarile de investitii in infrastrucutra tehnico-edilitara si
stradala, cat si a autorizatiilor de interventie pentru remedierea avariilor de pe teritoriul
Municipiului Bucuresti.
- Coordoneaza serviciile de utilitati publice, creeaza strategiile de implementare si
dezvoltare pentru acestea si asigura aducerea acestora la indeplinire.

9. Directia Generala Dezvoltare siInvestiții – DGDI

- Coordoneaza si raspunde de activitatea Directiei Generale Dezvoltare si Investitii;
- Gestioneaza activitatea privind programarea, pregatirea si urmarirea lucrarilor de
investitii si a investitiilor de parteneriat;
- Coordoneaza activitatea directiei in domeniul educatiei, sanatatii, sportului;
- Coordoneaza, controleaza si raspunde de activitatea Directiei Management Programe
si Urmarire Credite;
- Contribuie la dezvoltarea si intretinerea infrastructurii Institutiilor publice de cultura
de interes local, identifica si promoveaza proiecte pentru dezvoltarea culturii
Municipiului Bucuresti.

10. Directia-Generala Economica –DGE

- Coordoneaza si raspunde de indeplinirea atributiilor personalului din subordine;
- Monitorizeaza proiectele si rapoartele periodice transmise finantatorului si institutiilor
centrale implicate in evaluarea acestora, incadrarea cheltuielilor proprii ale Primariei
Municipiului Bucuresti, precum si ale institutiilor finantate din bugetul propriu al
Municipiului Bucuresti;
- Administreaza fondurile publice locale pe parcursul executiei bugetare, in conditii de
eficienta si stabileste optiunile si prioritatile in aprobarea si in efectuarea cheltuielilor
locale conform Legii finantelor publice locale;
- Verifica efectuarea executiei bugetare a platilor, incadrarea in articole si alineate
ugetare si in creditele aprobate in bugetul de venituri si cheltuieli si intocmirea
contului de xecutie pentru activitatile derulate la nivelul bugetului propriu al
Municipiului Bucuresti;
- Intocmeste, verifica si coordoneaza strategiile de reducere a riscurilor financiare
asociate si propune solutii pentru imbunatatirea derularii financiare a programelor.
11. Directia Generala Achizitii–DGA
- Asigura in conformitate cu legislatia in vigoare, utilizarea fondurilor, promovand
concurenta dintre operatorii economici;
- Elaboreaza programul anual al achizitiei publice, asigura desfasurarea si derularea
achizitiilor la nivelul Primariei Municipilului Bucuresti, coordoneaza metodologic
achizitiile publice cat si participarea la procedurile de achizitii de produse, servicii si
lucrari si coordoneaza activitatea de concesionare, in numele Municipiului Bucuresti,
a bunurilor proprietate publica ori privata, a activitatilor si serviciilor publice din
domeniul de activitate al Primariei Municipiului Bucuresti;
- Asigura monitorizarea tuturor contractelor incheiate de institutiile si serviciile publice
locale aflate în subordinea Primarului General precum si monitorizarea procedurilor
de achizitie publica organizate de catre acestea.
12. Direcția Generala Dezvoltare Urbana - DGDU
- Verifica modul de intocmire si decontare a situatiilor de lucrari conform prevederilor
din documentatie, acte normative tehnico-economice, contracte si a conditiilor de
finantare cu incadrare in plafoanele de decontare si respectarea termenelor
contractuale;
- Stabileste modul de intocmire si tinere a evidentelor, stadiilor fizice, decontarii
productiei, termenelor contractuale si centralizare acestor date;
- Propune masuri de regularizare financiara, oprirea platilor, sau dupa dupa caz,
aplicarea de penalizari, in cazul cand se constata abateri neconforme cu realitatea;
- Verifica si vizeaza decontarea facturilor privind lucrarile realizate;
- Urmareste si verifica documentele de lichidare financiara.

13. Directia Audit Public lntern – DAPI

- Raspunde pentru activitatea de audit public intern, activitate functional independenta
si obiectivă, care dă asigurări și consiliere conducerii pentru buna administrre a
veniturilor si cheltuielilor publice, perfectionand activitatile la nivelul Primariei
Municipiului Bucuresti precum si pentru institutiile si serviciile publice de inters local.
14. Directia Afaceri Externe si Protocol – DAEP
- Coordoneaza intreaga activitate de afaceri externe si diplomatie economica a Primariei
Municipiului Bucuresti, in realtia cu institutiile publice din plan extern, organizatii
internationale, organizatii neguvernamentale si partenerii internationali din sfera
economica, programe de cooperare internationala, precum si toate activitatile de
protocol ceremonial aferente.
- In executatea acestor atributii, DAEP relationeaza cu cabinetul primarului general,
cabinete viceprimari, cabinet secretar, consiliul general al municipiului Bucuresti si
intregul aparat de specialitate, precum si cu institutiile si serviciile publice de interes
local care, la randul lor, informeaza permanent DAEP cu privire la toate initiativele si
actiunile cu componenta de relatii externe, cooperare internationala sau protocol.
15. Directia Managementul Resurselor Umane – DMRU
- Asigura managementul resurselor umane, al sanatatii si securitatii muncii pentru
aparatul de specialitate al Primarului General si aparatul permanent de lucru al
C.G.M.B.
- Intocmeste rapoarte de specialitate, in conditiile legii, pentru
organizarea/reorganizarea aparatului de specialitate al Primarului General, al
serviciilor si institutiilor publice de interes local ale Municipalitatii Bucuresti, la
propunerea conducatorilor acestora si cu aprobarea Primarului General;
- Gestioneaza si asigura carierea functionarilor publici si a personalului contractual din
aparatul de specialitate al Primarului Geberal si ai aparatului permanent de lucru al
C.G.M.B., precum si conducatorilor serviciilor si institutiilor publice de interes local,
cu exceptia regiilor autonome si a celorlalte cazuri prevazute de lege
16. Directia Patrimoniu – DP
- Organizarea si coordonarea activitatilor de identificare, defalcare, evidentiere si
reactualizare a inventarieirii bunurilor apartinand domeniului public si privat al
Municipiului Bucuresti, a fondului imobiliar de stat, precum si organizarea
nomencalturii stradale pe raza administrativ teritoriala a Municipiului Bucuresti;
- Prin strucuturile de specialitate din subordine asigura secretariatul comisiilor de
expropiere pentru cauza de utiliate publica;
- Urmareste si participa la punerea in aplicare a prevederilor Legii nr.7/1996, legea
cadastrului si a publicitatii imobiliare.

17. Directia Inspectie și Control General – DICG

- Organizeaza, coordoneaza, indruma actiunile de control privind respectarea normelor
de reglementare si aplica dispozitiile primarului general in domeniile de compententa.
- Intocmeste trimestrial si ori de cate ori este solicitat, rapoarte catre Primarul General
cu privire la activitatea de contro, executata;
- Urmareste ca toate serviciile din subordine sa respecte intrutotul planul de control
stabilit si obiectivele aprobate de conducerea directiei si sa informeze si sa sesizeze
operativ organele abilitate atunci cand constata fapte de natura contraventionala sau
penala ce depasesc compenta de control a inspectorilor.
18. Directia Juridic – DJ
- Reprezinta interesele Municipiului Bucuresti si ale Primarului General la instantele
judecatoresti si juridictionale;
- Avizeaza si participa la elaborarea proiectelor de acte adminstrative ce urmeaza a fi
adoptate de C.G.M.B., in conformitate cu actele normative in vigoare;
- Gestioneaza activitatea de solutionare a dosarelor constituite in baza Legii nr.10/2001,
privind imobilele preluate abuziv de catre stat;
- Are in evidenta dosarele constituite in baza Legii nr.112/1995 elibereaza copuu la
cererea persoanleor interesate si raspunde la petitiile care au ca obiect aplicarea acestui
act normativ;
- Pune in aplicare hotararile judecatoresti in colaborare cu compartimentele de
specialitate;
- Avizeaza din punct de vedere juridic toate actele administrative emise de Primarul
General;
- Solutineaza solicitarile care fac obiectul legilor proprietatii.
19. Directia Implementare Politici Publice – DIPP
- Asigura cadrul institutional de relationare directa cu toti factorii implicati in politicile
publice;
 - Concepe si dezvolta sistemul de elaborare, cooordonare si planificare a politicilor
publice la nivelul administratie locale, coordoneaza executia planificarii strategice si
anuale;
- Colecteaza si analizeaza trimestrial/semestraial, dupa caz, date si documente in
vederea stabilirii gradului de indeplinire a obiectivelor strategice, prin masurarea
valorica a indicatorilor de performanta ai institutiei;
- Monitorizeaza si analizeaza rapoartele de performanta ale institutiei;
- Elaboreaza strategia de dezvoltare a Municipiului Bucuresti, in conformitate cu
politicile publice existente.

Capitolul II- Sistemul de finanţare a instituţiei (surse de finanţare

internă şi externă, dacă este cazul)

2.1 Analiza instituţiei din punct de vedere economico-financiar

Modalităţile de finanţare a activităţii desfăşurate sunt stabilite în baza Legii

nr.215/2001 (Legea administraţiei publice locale). Potrivit acesteia, finanţele oraşelor se
administrează în condiţiile prevăzute de lege conform principiului autonomiei locale.
Autorităţile administraţiei publice locale au dreptul la resurse proprii, suficiente, proporţional
cu competenţele ce le revin potrivit legii, de care pot dispune în mod liber.
Consiliul General al Municipiului Bucureşti asigură veniturile municipiului Bucureşti
prin stabilirea de impozite şi taxe locale precum şi prin alte surse stabilite potrivit legii.
Principalele surse de venit ale PMB sunt:
 Impozitul pe venit
 Impozitul pe profit
 Subvenţii
 Prelevări din bugetul de stat
 Câştiguri din capital de la persoane juridice
 Impozite şi taxe pe proprietate, pe bunuri şi servicii
 Dobânzi
 Prestări servicii şi alte activităţi
 Taxe administrative, eliberări permise
 Amenzi, penalităţi şi confiscări
  Transferuri voluntare, altele decât subvenţiile (donaţii, sponsorizări etc.)
 Valorificarea unor bunuri
Bugetul general al Municipiul Bucuresti pe anul 2012 este de 4.648.293 mii lei

În ceea ce priveste structura capitolului de venituri:

- bugetul local reprezintă 76,75% din totalul veniturilor, în valoare de 3.962.916 mii lei
- bugetul instituțiilor publice finanțate din venituri proprii și subvenții din bugetul local
reprezinta 23,16% din totalul veniturilor
- bugetul instituțiilor publice finanțate integral din venituri proprii reprezintă 0,04%
- bugetul împrumuturilor este 0
- bugetul fondurilor externe nerambursabile de 0,05% din total venituri

În ceea ce privește structura capitolului de cheltuieli:

- bugetul local reprezintă 76,41% din total cheltuieli

- bugetul instituțiilor publice finanțate din venituri proprii și subvenții din bugetul local
reprezintă 22,58% din totalul cheltuieililor
- bugetul instituților publice finanțate integral din venituri proprii reprezintă 0,03% din
total cheltuieili
- bugetul împrumuturilor externe din total cheltuieli reprezintă 0,93%
- bugetul fondurilor externe nerambursabile de 0,05% din total cheltuieli

2.2 Modalități de finanţare a activităţii desfăşurate: particularităţi

Sursele din care se finanţează cheltuielile bugetului propriu al Municipiului Bucureşti
se constituie din:
 Venituri proprii, incluzând:
o Venituri locale (impozite, taxe şi alte venituri locale);
o Cote defalcate din impozitul pe venit.
 Sume de la bugetul de stat;
 Venituri proprii ale instituţiilor;
 Împrumuturi;
 Sume din FEN post aderare;
 Disponibilităţi din surse proprii neincluse în bugetul local.

Bugetul Primăriei Municipiului Bucureşti pe anul 2016 este următorul:

Veniturile Bugetului General 5.100.096,13 %
Cote şi sume defalcate din impozit pe venit 3.345.410,00 78,50%
Sume defalcate din TVA şi sume alocate de la
bugetul de stat 20.105,00 0,41%
Sume primite de la UE în contul plăţilor
efectuate în anul curent şi pre finanţări 223.337,26 1,01%
 Venituri din prestări servicii şi alte venituri 902.166,00 20,07%
Cheltuielile Bugetului General 5.319.096,13
Cheltuieli cu serviciile publice, din care: 1.617.885,59
Iluminat public 141.200 6,44%
Apă, canal, salubritate, toalete publice 60.713 2,77%
Reparaţii strazi şi imobile 267.632 12,21%
Funcţionare spitale şi opere de asistenţă socială 477.168,00 21,77%
Participare la asigurare paza şi ordine publice 38.626 1,76%
Termoficare pentru populaţie 427.000 19,48%
Transport comun 390.208 17,81%
Cultură, artă şi spectacol şi conservarea
patrimoniului istoric 221.569 10,11%
Parcuri, agrement, protecţia plantelor şi zoo 112.930 5,15%
Cimitire şi crematorii 38.784 1,77%
Alte cheltuieli cu servicii publice 15.600,00 0,71%
Datoria Publică 278.000,00 12,68%
Cheltuieli de investiţii - dezvoltare, din care: 1.417.232 64,67%
Cofinanţare proiecte europene 47.314 -
Investiţii derulate prin RADET şi RATB 36.592 -
Cheltuieli cu personalul 625.256,00 19,01%
Cheltuieli de întreţinere şi funcţionare PMB şi
instituţii publice 205.657,00 4,55%
Fond de rezervă: 2.175,50 -

Veniturile bugetului local în sumă de 3.950.896,00 înregistreaza în anul 2016 o creştere

de 669 milioane lei faţă de anul 2015. Creşterea este localizată la cotele defalcate din
impozitul pe venit, celelalte categorii de venituri ale bugetului local fiind prognozate
aproximativ la nivelul anului 2015.
În rândul cheltuielilor curente municipiul continuă şi în anul 2016 să subvenţioneze în
primul rând RADET şi RATB în procent de aproape 38% din totalul cheltuielilor, cheltuielile
de această natură având cea mai mare pondere după cheltuielile cu investiţiile şi cheltuielile
cu spitalele şi asistenţă socială.
2.3 Posibilităţi de obţinere a unor resurse financiare din sponsorizări:
conţinutul acordului de sponsorizare(exemple, dacă este cazul)

Consiliul General al Municipiului Bucureşti a aprobat atragerea de finanţări din

sponsorizări şi donaţii a unor proiecte de interes public general, în domeniul relaţiilor publice
şi informării publice, proiecte produse şi gestionate de către Direcţia Relaţii Publice şi
Informare, direcţie din cadrul aparatului de specialitate al Primarului General.
Aceste fonduri băneşti sunt primite de la persoanele juridice şi fizice sub formă de
donaţii şi sponsorizări pentru finanţarea unor proiecte de interes public general, în domeniul
relaţiilor publice şi informării publice. Fondurile sunt vărsate direct la bugetul local al
municipiului Bucureşti în vederea majorării veniturilor bugetului local al municipiului
Bucureşti.
Se pot primi şi bunuri materiale sub forma de donaţii şi sponsorizări, atât de la persoane
fizice cât şi de la persoane juridice pentru finanţarea unor proiecte de interes public general, în
domeniul relaţiilor publice şi informării publice. Aceste bunuri se înregistrează în
contabilitatea Primăriei Municipiului Bucureşti.

Nr.
Crt. Denumire indicator Codul indicatorului Suma
Venituri din donatii şi/sau sponsorizări
1
primite/virate la buget 675,919
Instituţii finanţate din venituri proprii şi
subvenţii de la bugetul local 37.10.01 675,919
Total plăţi efectuate în limita donaţiilor
2
şi/sau sponsorizărilor primite, din care: 50.10 332,576
Sănătate 66.10 186,784
Servicii medicale în unităţi sanitare cu
paturi 66.10.06 186,784
Spitale generale 66.10.06.01 186,784
Cultură, Recreere şi religie 67.10 145,792
Servicii culturale 67.10.03 138,792
Muzee 67.10.03.03 4,200
Instituţii publice de spectacole şi concerte 67.10.03.04 74,944
Alte sevicii culturale 67.10.03.30 59,648
Servicii recreative şi sportive 67.10.05 7,000
Sport 67.10.05.01 7,000
Cheltuieli curente 01 320,486
Bunuri şi servicii 20 320,486
Bunuri şi servicii 20.01 65,966
Furnituri de birou 20.01.01 400,000
Materiale şi prestări servicii cu caracter
funcţional 20.01.09 53,385
Alte materiale şi servicii pentru întreţinere
şi funcţionare 20.01.30 12,181
Reparaţii curente 20.02 10,000
Bunuri de natura obiectelor de inventar 20.05 76,285
Alte obiecte de inventar 20.05.30 76,285
Materiale de laborator 20.09 298
Alte cheltuieli 20.30 167,937
Alte cheltuieli cu bunuri şi servicii 20.30.30 167,937
Cheltuieli de capital 70 12,090
2.4 Nivelul şi structura cheltuielilor şi a veniturilor instituţiei analizate în
ultimii
Procent din totalul veniturilor
Venituri
2014 2015
Venituri curente 83,83% 75, 32%
Venituri fiscale 63,43% 66,54%
Venituri din impozit pe profit 61,70% 64,88%
Venituri nefiscale 7,39% 8,78%
Venituri din capital 0,16% 0
Subvenţii 12,65% 0,50%
Sume primite de la UE în contul plăţilor efectuate 1,89% 0,93%
Procent din totalul cheltuielilor
Cheltuieli
2014 2015
Cheltuieli curente 67,58% 50,21%
Cheltuieli de personal 8,14% 0,91%
Cheltuieli de bunuri şi servicii 22,56% 12,50%
Dobânzi 2,70% 2,55%
Subvenţii 19,76% 20,05%
Fonduri de rezervă 0,56% 0,55%
Asistenţă socială 0,02% 0,02%
Cheltuieli de capital 29,13% 23,80%
Împrumuturi acordate 0,00% 0,00%
Rezerve 0,00% 0,00%

Sume
Buget General
2014 2015
Venituri 4.282.027,00 4.648.293,00
Cheltuieli 4.766.009,00 4.916.446,00
Deficit -483.982,00 -286.153,00
Buget local 2014 2015
Venituri 2.429.657,00 3.962.916,00
Cheltuieli 2.424.306,00 4.149.916,00
Excedent/Deficit 5.351,00 -187.000,00
Bugetul instituţiilor publice finanţate integral
2014 2015
sau parţial din venituri proprii
Venituri 1.018.584,00 1.188.835,00
Cheltuieli 1.045.310,00 1.219.475,00
Excedent/Deficit -26.726,00 30.640,00
Bugetul creditelor externe 2014 2015
Cheltuieli 302.023 50.513,00

2014 2015
Bugetul fondurilor externe nerambursabile
 Venituri 97.099 2.787,00
Cheltuieli 97.099 2.787,00

2.5 Fluxurile proceselor de atragere a surselor/finanţărilor externe

În ceea ce priveşte capacitatea instituţiei de atragere a surselor externe de finanţare aici
putem face referire la proiectele cu finanţare externă care se realizează prin fonduri
rambursabile si fonduri nerambursabile. Fondurile rambursabile sunt accesate prin
împrumuturi externe de la Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, BEI, BIRD.
Exemple de astfel de proiecte:
1. Proiecte cu finanţare din fonduri externe nerambursabile:
„Dezvoltarea şi dotarea serviciilor profesioniste pentru intervenţii în situaţii deurgenţă
în regiunea Bucureşti – Ilfov ”:
 Programul Operaţional Regional 2007 -2013
 Axa Prioritară 3 – Îmbunătăţirea infrastructurii sociale Domeniul Major deIntervenţie 3.3.
– Îmbunătăţirea dotării cu echipamente a bazelor operaţionale pentruintervenţii în situaţii de
urgenţă
Valoarea proiectului: 45.556.469,16 lei din care:
o Eligibilă: 36.375.319,99 lei, astfel:
 35.647.813,59 lei - FEDR (grant UE)
 727.506,40 lei – ADIBI (contribuţie proprie=2%)
o Neeligibilă 363.913,20 lei
o TVA (24%) - 8.817.415,97 lei

2. Proiecte cu finanţare din fonduri externe rambursabile:

 Proiect de reabilitare şi modernizare a sistemului de termoficare din Bucureşti -Programul
START (16 octombrie 1998/15 februarie 1999).
Valoare investiţie: 70,5 mil. EURO din care:
o BEI 35 mil. EURO
o Buget Local 5,64 mil EURO
o Buget Stat 17,46 mil. EURO
o BDCE 10 mil. EURO
o RADET 2,4 mil EURO
Obiective: Proiectul constă în proiectare, achiziţii, execuţie, punere în funcţiune,
operarea reabilitării reţelei de distribuţie a energiei termice în patru zone ale Bucureştiului
Stadiul actual: proiect în implementare

 Proiectul privind modernizarea sistemului de alimentare cu apă din Municipiul Bucureşti

(9 noiembrie 2000)
Valoare investiţie: 25 mil. USD din care:
o Buget Local 6,2 mil. USD
o BIRD 18,8 mil.USD
Obiective: Modernizarea sistemulului de alimentare cu apă din Municipiul Bucureşti
Stadiul actual: proiect finalizat
 Proiectul de reabilitare a transportului urban în Bucuresti - A (24 noiembrie 2000)
Valoare investiţie: 126 mil. EURO din care:
o Buget Local 63 mil. EURO
o BEI 63 mil. EURO
Obiective: Modernizarea infrastructurii reţelei de tramvai din zona de S-V a
Bucureştiului
Stadiul actual: proiect în implementare

 Proiectul de reabilitare a transportului urban în Bucureşti - B (24 noiembrie 2000)

Valoare investiţie: 14 mil. EURO din care:
o Buget Local 7 mil. EURO
o BEI 7 mil. EURO
Obiective: Modernizarea sistemului de taxare în Municipiul Bucureşti
Stadiul actual: proiect în implementare

 Infrastructura Urbană în Bucureşti (18/19 decembrie 2000)

Valoare investiţie: 82,9 mil. EURO din care:
o Buget Local 41,45 mil. EURO
o BEI 41,45 mil. EURO
Obiective:
o Reabilitare drumuri urbane în Bucureşti
o Contorizarea vânzarii de energie termică şi apă caldă
Stadiul actual: proiect în implementare

 Programul Multi-sector al Municipiul Bucureşti (24 aprile 2003)

Valoare investiţie: 106.082.678,66 EURO din care:
o Buget Local 45.000.040,31 EURO
o BERD 51.500.000 EURO
o Donatori bilaterali 9.582.638,35 EURO din care:
 7.100.000 Euro fonduri nerambursabile acordate de Ambasada Elveţiei -
Secretariatul de Stat Elveţian pentru Afaceri Economice (SECO) pentru Proiectul
Reabilitarea punctelor termice
 2.482.638,35 Euro fonduri nerambursabile acordate de Guvernul Olandez
Obiective:
o Reabilitarea infrastructurii în zona istorică
o Managementul traficului
o Reabilitarea punctelor termice
o Consolidarea capacităţii de atragere de credite
Stadiul actual: proiect în implementare

 Reabilitarea Infrastructurii Educaţionale în Bucureşti (1/7 octombrie 2003)

Valoare investiţie: 149,6 mil. EURO din care:
o Buget Local 37,4 mil. EURO
o BEI 112,2 mil. EURO
Obiective: Reabilitarea unui număr de cca. 106 unităţi de învăţământ preuniversitar de
stat pentru diminuarea riscului seismic şi a riscului de afectare a sănătăţii
Stadiul actual: proiect în implementare

CAPITOLUL III- Sistemul de relaţii publice, comunicare şi

transparenţă decizională

3.1 Prezentarea activităţii de relaţii publice: particularităţi ale organizării

Comunicarea cu cetăţenii, în orice instituţie publică, constituie un factor vital pentru
îndeplinirea eficientă şi eficace a rolului instituţiei respective, în conformitate cu misiunea
socială a acesteia. Comunicarea în mediul social contribuie, de asemenea la sporirea
notorietăţii instituţiei, la promovarea imaginii acesteia cât şi a valorilor sale.
În cadrul structurii organizatorice a instituției, activitatea de relații publice se află în
subordinea Direcției Generale Operatiuni, această direcție fiind subordonată direct Primarului
Municipiului Bucureşti.
Activitatea de relaţii publice se realizează de către Direcţia Relaţii Publice şi
Informare care are drept obiect de activitate relaţia instituţiei cu cetăţenii şi alte organizaţii
care interferează în activitatea lor cu obiectul de activitate al municipalităţii şi participă la
asigurarea comunicării interne şi externe a instituţiei.
Organizarea activităţii Direcţiei de Relaţii Publice şi Informare se realizează prin
intermediul a două servicii:
o Serviciul Relaţii cu Cetăţenii - se ocupă în principal cu înregistrarea petiţiilor şi
redactarea răspunsurilor la acestea.
o Serviciul Dispecerat, Comunicare, Audienţe – se ocupă în principal cu îndrumarea
cetăţenilor şi oferă informaţii prin telefon pentru rezolvarea problemelor sesizate,
redirecţionează petiţiile greşit îndreptate, elaborează şi actualizează strategia de
comunicare a instituţiei, precum şi alte atribuţii prevăzute în Regulamentul de
Organizare şi Funcţionare al Primăriei Municipiului Bucureşti.
Modalităţile de informare puse la dispoziţia publicului constau în:
o Informarea directă prin intermediul Direcţiei de Relaţii Publice şi Informare;
o Serviciul vocal de informaţii ce oferă cetăţenilor acces permanent la informaţii precum
şi înregistrarea mesajelor vocale la nr. de telefon 021.302.15.15;
o Pagina de internet: http://www4.pmb.ro/wwwt/L544/infopub.php.
Activitatea de relații cu publicul are rolul de a menține o legatură directă și permanentă cu
locuitorii municipiului Bucureşti și cu problemele lor sociale din sfera de competență a
administrației publice locale și asigură realizarea dreptului constituțional al cetățeanului la
petiționare.
3.2 Particularităţi ale procesului de comunicare internă şi externă din instituţie
Comunicarea interna depinde de configuratia structurii organizatorice, precum si de
relatiile ierarhice, functionale, cooperare, reprezentare, inspectie/control-audit ce decurg
aceasta.

De asemenea exista un sistem informatic intern, prin intermediul caruia se

centralizeaza, culeg si analizeaza informatiile existente in circuitul informational, necesare
adoptarii deciziilor administrative si facilitarii activitatiilor institutiei.

Comunicarea externă

 se realizează prin Cabinet Primar General care reprezintă instituţia Primarului General în
relaţia cu cetăţeanul, administraţia centrală şi locală, alte instituţii şi organizaţii în baza
mandatului conferit de Primarul General;
 canalele de comunicare tradiţionale ale instituţiei cum ar fi: direct la ghişeu –registratură,
pe website prin informațiile disponibile, prin formularul de răspuns, prin aplicația de
management al stadiului rezolvării petițiilor adresate PMB, telefonic, prin pliante,
informări diverse, audieri publice, consultări publice şi nu în ultimul rând prin sondajele
de opinie.

3.3 Modul de aplicare a Legii 52/21.01.2003 privind transparenţa decizională

în administraţia publică (Monitorul Oficial 70/3.02.2003) şi a Legii
544/12.01.2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public (Monitorul
Oficial 663/23.10.2001)
Legea 52/2003 stabileşte regulile procedurale minimale aplicabile pentru asigurarea
transparenţei decizionale in cadrul autoritatilor administratiei publice centrale si locale, alese
sau numite, precum şi al altor instituţii publice care utilizează resurse financiare publice, în
raporturile stabilite între ele cu cetăţenii şi asociaţiile legal constituite ale acestora.
Legea are ca scop principal sporirea gradului de responsabilitate a administraţiei
publice faţă de cetăţean, ca beneficiar al deciziei administrative,stimulării participării active a
cetăţenilor în procesul de luare a deciziilor administrative şi în procesul de elaborare a actelor
normative, precumşi sporirea gradului de transparenţă la nivelul întregii administraţii publice.
Principiile care stau la baza prezentei legi sunt următoarele:
a) informarea în prealabil, din oficiu, a persoanelor asupra problemelor de interes public care
urmează să fie dezbatute de autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, precum şi
asupra proiectelor de acte normative;
b) consultarea cetăţenilor şi a asociaţiilor legal constituite, la iniţiativa autorităţilor publice, în
procesul de elaborare a proiectelor de acte normative;
c) participarea activa a cetăţenilor la luarea deciziilor administrative şi în procesul de
elaborare a proiectelor de acte normative, cu respectarea următoarelor reguli:
1. şedinţele autorităţilor şi instituţiilor publice care fac obiectul prezentei legi sunt publice, în
condiţiile legii;
2. dezbaterile vor fi consemnate şi făcute publice;
3. minutele acestor şedinţe vor fi înregistrate, arhivate şi făcute publice, în condiţiile legii.
Autoritatea publică are obligaţia publicării unui anunt privind elaborarea de acte normative
(pe site, la sediul instituţiei). După aprobarea actului normativ, PMB are obligaţia ca să trimită
câte un exemplar fiecărei persoane care a solicitat în prealabil acest lucru.
În anul 2015, au fost adoptate 232 de proiecte de acte normative, dintre care 50 au fost
anunțate în mod public pe site-ul primăriei, prin afișare la sediul propriu. S-au primit 264 de
recomandări și s-au organizat 2 întâlniri la cererea asociațiilor.
Site-ul are o secțiune, care potrivit legii 52/2003, conține ședințele supuse dezbaterii
publice (data dezbaterii, anunțul de ședință publică, proiectul de hotărâre, procesul verbal al
ședinței). Pe site sunt făcute publice ședințele ținute de CGMB, iar pentru fiecare ședință e
publicată ordinea de zi și minuta ședinței.
În anul 2015, s-au organizat 20 de ședințe publice în prezența mass-media, toate fiind
publicate pe site, afișate la sediul primăriei, anunțate prin mass media. Numărul estimat de
persoane care a participat efectiv la ședințele publice a fost de 20, în scădere față de 2014
când 90 de persoane au participat la ședințele publice. Ședințele publice s-au finalizat cu 20
de procese verbale, toate fiind făcute publice. Sunt 7 cazuri în care autoritatea publică a fost
acționată în justiție, acestea fiind în curs de soluționare.

Site-ul conţine în secţiunea Dezbateri proiectele care sunt supuse dezbaterii publice la
un moment dat. Pentru fiecare proiect care se discută, cetăţenii interesaţi pot face o observaţie
online sau pot trimite un mesaj cu privire la acel proiect public.
Site-ul are o secţiune, care potrivit legii 52/2003, conţine şedinţele supuse dezbaterii
publice (data dezbaterii, anunţul de şedinţă publică, proiectul de hotărâre, procesul verbal al
şedinţei). Pe site sunt făcute publice şedinţele ţinute de CGMB, iar pentru fiecare şedinţă e
publicată ordinea de zi şi minuta şedinţei.
Primăria are în cadrul său un serviciu pentru Tranparenţa Decizională. Acesta are ca
principale atribuţii primirea de la Serviciul Asistenţă Juridică şi Tehnică Legislativă şi ţine
evidenţa proiectelor de hotărâri CGMB care se supun prevederilor Legii nr. 52/2003;
asigurăîndeplinirea procedurilor de informare şi consultare a cetăţenilor şi a asociaţiilor legal-
costituite, pentru proiectele de hotărâri care cad sub incidenţa Legii 52/2003, prin afişare pe
site şi la sediul Primăriei; transmite proiectele de acte normative tuturor persoanelor care au
depus o cerere pentru primirea acestor informaţii şi alte atribuţii.
În cadrul aparatului de specialitate al PMB este şi un compartiment de analiză a
reclamaţiilor adminsitrative conform Legii 544/2001 care are drept atribuţii primirea,
înregistrarea, analizarea şi ţinerea evidenţei reclamaţiilor administrative şi asigurarea
secretariatului Comisiei pentru soluţionarea reclamaţiilor administrative din cadrul PMB.
Site-ul are o secţiune care cuprinde comunicatele de presă ale PMB. Pe site sunt postate
înregistrările cu şedinele video ale Consiliului General al Municipiului Bucureşti (există
conform legii obligativitatea publicării unei minute privind rezumatul şedinţelor CGMB).
În ceea ce priveşte liberul acces la informaţiile de interes public, site-ul PMB oferă o
gamă largă de informaţii în acest sens şi oferă şi posibilitatea completării unei cereri on-line
prin care cetăţenii să solicite informaţii publice de interes general. Interfaţa este prietenoasă şi
este extrem de uşor să formulezi o cerere tip, să reclami un răspuns negativ sau să reclami
lipsa unui răspuns.
Primăria Municipiului Bucureşti este foarte preocupată de relația cu societatea civilă și alocă
timp și bani pentru analizarea și evaluarea implementării prevederilor legale referitoare la
transparența decizională si la accesul la informațiile publice.
Potrivit raportului de evaluare a implementării legii nr. 544/2001 în anul 2015,
instituția a elaborat și publicat informațiile de interes public prin afișare la sediul primăriei,
publicații proprii, pagina de internet. Punctul de informare-documentare a avut 980 de
vizitatori, în creștere față de 2014 când doar 300 de cetățeni s-au prezentat la punctual de
documentare-informare. Au fost înregistrate 450 de solicitări de informații publice. Numărul
total de solicitări înregistrate, în 2015, departajat pe domenii de interes ( nu include solicitările
de informații redirecționate spre soluționare altor instituții) a fost de 363, împărțite după cum
urmează: utilizarea banilor publici-98 de solicitări, modul de îndeplinire a atribuțiilor
instituției-50 de solicitări, acte normative, reglementări-95 de solicitări, activitatea liderilor
instituției-3 solicitări, informații privind modul de aplicare a legii 544-5 solicitări, notificări,
revendicări- 112 solicitări. În ceea ce privește modul de soluționare a solicitărilor, 326 au fost
rezolvate favorabil, 87 au fost redirecționate către alte instituții, 37 au fost respinse.

CAPITOLUL IV. Datele statistice cu care operează instituţia

4.1 Exemple de date statistice cu care operează instituţia
În cadrul Direcţiei de Resurse Umane, Primăria Municipiului Bucureşti operează cu
ajutorul următoarelor date statistice:
Funcţii publice:
 668 posturi ocupate de salariaţi activi;
 27 posturi ocupate de persoane care au raportul de serviciu suspendat (neplătite);
 142 posturi vacante.
Total = 837 posturi
Un alt tip de date statistice cu care operează Primăria Municipiului Bucureşti îl
reprezintă numărul de unităţi sanitare subordonate acesteia. Acestea totalizează 18 de centre
sanitare şi spitale (ex: Spitalul Clinic Colentina, Spitalul Clinic Colţea, Spitalul Clinic
Filantropia, Spitalul Clinic de Ortopedie Foişor, Spitalul Clinic Caritas,Spitalul Clinic de Boli
Infecţioase şi Tropicale “Victor Babeş”, etc).
Alte date statistice utilizate de Primăria Municipiului Bucureşti şi care ajută la
iniţierea de programe şi proiecte pentru dezvoltarea oraşului şi îmbunătăţirea calităţii vieţii
sunt: numărul de parcuri aflate în administraţia Primăriei Generale (7 parcuri: Herăstrău,
Cişmigiu, Floreasca, Carol I, Tineretului, Unirea, Circului), numărul monumentelor şi a
teatrelor, reţeaua şcolară, universităţile din Bucureşti.
De asemenea, Primăria Municipiului Bucureşti operează şi cu date demografice
precum numărul locuitorilor municipiului Bucureşti (1,6 milioane conform ultimului
recensămâmnt din 2011), densitatea populaţiei (8.510 loc/km2), rata şomajului (2,03%).
Aceste date ajută în estimarea nivelului impozitelor şi taxelor colectate la bugetul local şi
pentru elaborarea unor programe de asistenţă şi ajutor social.
4.2 Mijloace de tratare a datelor şi informaţiilor
1. Mijloace manuale – aparatură de birotica şi materiale consumabile (stilou, creion,
hârtie etc.);
2. Mijloace mecanizate – echipamente mecanografice: maşina cu perforate;
3. Mijloace automatizate – calculatoare; echipamente periferice: imprimante,
scannere;
4. Echipamente software – Microsoft Windows Xp, Microsoft Office, SIVECO,
program antivirus;
5. Servere:
o servere Novell/ Windows NT/ Linux în utilizare curentă (care sunt PC –uri cu
configuraţie îmbunatăţită);
o servere IBM Pentium III 550/800 MHz, 64 MB, 8.4 /10GB, achizitionaţe în anii 2000-
2001, în curs de configurare.
În PMB se află un număr total de 250 de calculatoare şi 178 imprimante. Dintre acestea:
o 121 calculatoare sunt neperformante, 386-486, generaţia 1992-1994, uzate fizic şi
moral, iar menţinerea lor în funcţiune determină performanţe scăzute ale sistemului;
o 75 calculatoare PENTIUM 166/200 MHz, achiziţionate în anii 1997, 1998;
o 54 calculatoare PENTIUM III 550/800 Mhz si 24 imprimante achiziţionate în 2000 –
2001 au performanţe ridicate.
În PMB se află următorele produse software: licenţe pentru aplicaţii de bază, Pachet MS
Visual Fox Pro 3.0 Standard,Pachet Windows 95, licenţă Windows 95 , licenţe OEM
Windows, licenţă Windows 3.11, licenţă Windows 3.11 for Workgroups, licenta MS Office
97, pachet MS Office 97, pachet MS Office Standard 4.2, licenţă MS Office Standard 4.2
JAVA Developer Norton, comander 5.0 Norton Utilities 2000 for Windows etc.
În prezent în PMB există în exploatare aplicaţii dezvoltate în MS Fox, MS Acces şi
ORACLE pe domenii diverse de activitate (evidenţa solicitări cetăţeni, financiar, contabilitate,
salarii, investiţii, întocmire buget, legea 112, dosare pe rol, amenzi, evidenţa proprietati,
nomenclatura stradală). Bazele de date gestionate de aceste aplicaţii nu sunt corelate şi vor
trebui sa fie validate şi importate în noul sistem informatic.

4.3 Exemple de indicatori statistici utilizaţi

- numărul locurilor de muncă create;
- numărul beneficiarilor multumiţi de un anumit program;
- numărul persoanelor implicate în implementarea proiectelor;
- numărul de organizaţiilor ce intervin în derularea programelor;
- numărul de kilometrii de stradă construită sau reabilitată;
- numărul de şomeri;
- traficul de pe o autostradă la un an după ce a fost construită;
- rata de absorţie a resurselor etc
 CAPITOLUL V. Programele şi proiectele derulate de către
instituţie
5.1 Exemple de programe sau proiecte derulate/în derulare de către
instituţie în calitate de beneficiar sau partener, cu prezentarea obiectivelor,
activităţilor, rezultatelor aşteptate, perioadei de implementare, sursei de
finanţare etc.

o Proiectul privind “Finalizarea lucrărilor şi modernizarea staţiei de epurare a apelor

uzate Bucureşti – Glina”
Proiectul are ca obiective principale:
 reabilitarea sistemului de colectare, tratare şi epurare a apei uzate din Municipiul
Bucureşti;
 reducerea poluării puternice şi a mirosului neplăcut al apei şi îmbunătăţirea calităţii
apei potabile furnizate populaţiei Municipiului Bucureşti;
 conformarea la cerinţele privind calitatea apei prevăzute în Tratatul de Aderare,
precum şi cu obiectivele Programului Operaţional Sectorial de Mediu.
Scopul tehnic al etapei I este de a epura jumătate (5m³/s) din totalul debitelor
provenite din oraş, (10m³/s), restul vor fi posibil de procesat după extinderea lucrărilor vizate
în Etapa a II a. Proiectul va fi continuat în etapa a II a, prin extinderea staţiei, astfel încât să
fie epurat întregul debit de apă uzată. Concomitent, se va realiza şi un incinerator pentru
nămolul rezultat.
Valoarea totală a proiectului este de 91.122.252 €, din care 53.083.966 € din fonduri
europene, iar contributia financiară a municipalităţii se asigură prin împrumuturi externe de
35.000.000 € (25.000.000 € din fonduri BEI şi 10.000.000 € din fonduri BERD).
Perioada de realizare:
o Faza I: 2007 – 2010 Reabilitarea şi modernizarea Liniei I a staţiei de epurare;
o Faza II: 2011 – 2015 Realizarea Liniei II aferentă staţiei de epurare.
Proiectul implică următoarele componente:
o Asistenţa Tehnică a Managementului de Proiect - Sweco International AB, lider al
consorţiului Sogreah Consutants SAS France şi Halcrow Group LTD UK;
o Asistenţa Tehnică de Supervizare Lucrări - Jacobs UK Ltd;
o Execuţia lucrărilor - Joint Venture Aktor SA - Athena SA.
Staţia de epurare a apelor uzate de la Glina a fost dată în folosinţă la 10 octombrie
2011, iar principalele ei beneficii se referă la:
 reducerea poluării mediului în aval de municipiul Bucureşti;
 refacerea florei şi faunei;
 crearea unor noi locuri de muncă;
 alinierea la Directivele Uniunii Europene privind concentraţiile maxime admisibile ale
poluanţilor în zonele senzitive, altfel spus, Bucureştiul nu va mai deversa canalizarea
în Dâmboviţa, Argeş şi Dunăre până în Delta Dunării şi pe coastele Mării Negre;
 reducerea riscurilor pentru sănătatea oamenilor prin alimentarea cu apă a comunelor
din zonă.
 Beneficiarii direcţi ai investiţiei sunt cetăţenii Bucureştiului, dar şi întreaga Românie,
deoarece proiectul este cel mai mare proiect integrat de mediu al Bucureştiului, României, cât
şi al Comisiei Europene. Datorită existenţei acestei Staţii de epurare, Bucureştiul şi
bucureştenii nu mai poluează Dâmboviţa, Dunărea şi Marea Neagră. Concret, se reduce
impactul negativ al poluării râurilor şi al infiltraţiilor de ape uzate în pânza freatică din zona
bazinului hidrografic al Dâmboviţei, Argeşului şi Dunării.
o Proiectul “Echipa mobilă în inima străzii”
Proiectul este în fază de elaborare. Acest proiect se va depune spre finanţare
nerambursabilă în momentul deschiderii liniei de finanţare.
Scopul proiectului este: Dezvoltarea de servicii sociale de intervenţie stradală în
municipiul Bucureşti în vederea controlului şi ameliorării situaţiei copiilor aflaţi în stradă.
Grupul ţintă: 400 de copii care trăiesc şi/sau muncesc pe stradă, împreună sau nu cu
familia lor, indiferent de etnie, naţionalitate, religie, sex, stare de sănătate sau nivelul de
servicii de informare şi consiliere în domeniile: judiciar, social, psihologic, medico-sanitar,
precum şi reintegrarea în familie şi în comunitate.
Rezultate aşteptate:
 400 de copii ai străzii informaţi şi consiliaţi în vederea exercitării drepturilor conform
Convenţiei cu privire la Drepturile Copilului, adoptată pe 20 noiembrie;
 12 echipe de lucrători stradali, echipate cu dispozitive mobile de tip PDA instruite în
vederea utilizării lor;
 o bază de date unică la nivelul Municipiului Bucureşti privind copiii străzii;
 o reţea de intervenţie stradală public privată, realizată la nivelul Municipiului
Bucureşti, prin dezvoltarea capacitătii de comunicare/colaborare între instituţiile
implicate având responsabilităţi în domeniul protecţiei copilului;
 un parteneriat strategic între reprezentanţi ai autorităţilor locale şi organizaţii
neguvernamentale în vederea reducerii fenomenului copiii străzii.
Sursa de finanţare:
 Mecanismul Financiar al Spaţiului Economic European (SEE);
 Fondul pentru Organizaţiile Neguvernamentale Cererea de propuneri de proiecte -
Runda II 2009 F.D.S.C. (Fundaţia de Dezvoltare a Societăţii Civile) reprezintă
autoritatea care va gestiona aceste fonduri nerambursabile.
 Buget D.G.A.S.M.B. prin alocare de la bugetul C.G.M.B.
 Suma totală proiect 57.750 lei.
5.2 Exemple de fişe de proiect şi cereri de finanţare, rapoarte de activitate şi
fişe de pontaj ale experţilor, cererile de rambursare a cheltuielilor depuse ori alte
documente elaborate pe parcursul implementării proiectului
 CAPITOLUL VI. Acte şi contracte administrative. Circuitul
documentelor
6.1 Prezentarea unor exemple de acte administrative
Actele administrative emise de Primarul General poartă denumirea de dispoziții, iar
cele ale Consiului General al Municipiului București – hotărâri.
Adoptarea actelor administrative se face conform legii. Actele administraive sunt acte
unilaterale emise (în cazul dispoziției primarului) sau adoptate (în cazul Consiliului General
al Municipiului București) în exercitarea prerogativelor puterii publice.
Exemple de acte adminsitrative:
- autorizație de construire,
- certificat de urbanism,
- avize,
- referat de specialitate,
- dispoziție.
6.2 Prezentarea circuitului documentelor pentru adoptarea unui act
administrativ, cu titlu de exemplu etc.
Documentele administrative prezinta urmatorul circuit:

- elaborarea si redactarea acestora de catre serviciul specific din cadrul unei directii,

- semnarea de catre seful de serviciu

- semnarea de catre seful de directie

- semnarea finala de catre Primarul General

6.3 Prezentarea circuitului documentelor pentru obţinerea unui aviz,

autorizaţii etc. cu titlu de exemplu
Relațiile cu cetățenii și documentele de care au aceștia nevoie a fi eliberate de PMB se
realizează în cadrul CIDRC. Circuitul se realizează în felul următor:
 Cetățenii intră în clădirea CIDRC, au la dispoziție un aparat, care generează
automat bonuri de ordine- numerele sunt pentru diferite servicii astfel încât să fie în ordine
pe servicii, dar să nu se repete. Dacă nu se descurcă, polițistul comunitar responsabil cu
ordinea îi ajută.
 Dacă nu știu care serviciu le poate rezolva problema, au la dispoziție un punct
de informare și documentare, care îi poate îndruma către serviciul potrivit.
 Cu bonul de ordine se îndreaptă către unul dintre serviciile:
o Transporturi, drumuri și sistematizarea circulației
o Utilități publice
o Urbanism
o Patrimoniu
o Audiențe
Aici își lasă dosarul sau solicită eliberarea unui certificat. Aceste 5 birouri reprezintă
numai birourile cu cetățenii pentru diferite domenii (cele 5 de mai sus) pentru că petițiile,
cererile lor sunt rezolvate de alte ghișee. Deci cetățenii depun documentația la un birou,
 documentație care e trimisă la unul dintre ghișeele specializate, pentru rezolvare. CIDRC are
în cadrul său și o casierie.
 Răspunsurile către cetățeni sunt arhivate pe destinații.
Există și un circuit al documentelor interdepartamental. Diferitele direcții din cadrul
aparatului de specialitate al Primarului General își transmit documente care le privesc pe
ambele, sau de la unele direcții coordonatoare sosesc documente pentru alte direcții, care
trebuie să țină cont de deciziile din documentele primite.
Pentru circuitul documentelor există un Registru Intrări-Ieșiri. De obicei, se respectă
principiul potrivit căruia ”pentru documente, calea de intrare reprezintă și calea de ieșire”.
În ceea ce privește circuitul documentelor, există două proceduri:
1. Procedura tratare petiții – spre exemplu, o petiție a unui cetățean poate fi că i-a
căzut un copac pe mașină și a venit să prezinte situația periculoasă a arborilor
bătrâni
2. Procedura tratare reclamații – reclamațiile se referă nemulțumirile cetățenilor
vis-a-vis de activitatea unor servicii din cadrul aparatului de specialitate al
Primarului General.
După rezolvarea unei reclamații se întocmește un proces-verbal de soluționare a
declarației. Circuitul unei reclamații în cadrul instituției publice parcurge următorul proces:
 Cetățeanul face o reclamație
 Reclamația este înregistrată ca și reclamație (după cum am spus, se face
distincția dintre petiții și reclamații)
 Reclamația se transmite la direcșia reclamată
 Se înregistrează în Registrul de reclamații la direcția reclamată
 Reclamația se supune analizei
 Se completează procesul verbal de soluționare a reclamației
 Se stabilesc posibilele soluții pentru rezolvarea reclamației
 Se răspunde petentului
 Răspunsul stabilit i se transmite petentului (de obicei calea de intrare e și calea
de ieșire)- dacă a lăsat o adresă, i se poate răspunde prin poștă; dacă a lăsat un
e-mail, i se poate răspunde prin e-mail.
Posibilele căi de intrare a documentelor de la cetățeni sunt prezentarea fizică la CIDRC, prin
poștă, prin e-mail, prin fax (documentele transmise prin toate aceste căi ajung tot la CIDRC).

6.4 Sistemul de management al documentelor şi utilizarea tehnologiei

informaţiilor şi comunicaţiilor
În prezent în PMB există în exploatare aplicaţii dezvoltate în MS Fox, MS Acces şi
ORACLE pe domenii diverse de activitate (evidenţă solicitări cetăţeni, financiar, contabilitate,
salarii, investiţii, întocmire buget, legea 112, dosare pe rol, amenzi, evidenţă proprietăţi,
nomenclatura stradală). Bazele de date gestionate de aceste aplicaţii nu sunt corelate şi vor
trebui sa fie validate şi importate în noul sistem informatic.
Sistemul Informatic de Management al Documentelor şi al Fluxurilor de Lucru
reprezintă sistemul informaţional care permite controlul, organizarea, accesul şi publicarea
informaţiilor vitale ale organizaţiei într-un mod rapid, uşor şi precis. Acest sistem permite
obţinerea informaţiilor reale, corecte, complete, integrate din activitatea curentă a tuturor
direcţiilor PMB.
Avantajele implementării acestui sistem sunt:
 o Facilitează luarea deciziilor prin punerea la dispoziţie a informaţiilor relevante,
persoanelor care le solicită, atunci când sunt necesare;
o Îmbunatăţeşte colaborarea angajaţilor prin furnizarea unor instrumente de acces în
comun la date prin intermediul reţelelor locale, a reţelelor de arie larga sau prin
Internet;
o Defineşte fluxurile de lucru ale PMB şi astfel se poate determina o trasabilitate a
acestora şi se poate măsura eficienţa lor;
o Îmbunătăţesşe productivitatea şi reduce masiv costurile prin eliminarea sau
minimizarea timpilor necesari regăsirii documentelor sau a refacerii lor;
o Îmbunătăţeşte securitatea prin controlul accesului la informaţiile critice ;
o Permite controlul documentelor implicate în circuitul bunurilor imobile, permite
urmărirea evoluţiei proprietarilor şi înlăturarea litigiilor asupra proprietăţilor
imobiliare;
o Oferirea unui suport investitorilor, prin furnizarea informaţiilor solicitate pe anumite
domenii de interes.
6.5 Sistemul de achiziţii publice, exemple de documente justificative pentru
contractele de achiziţii publice (achiziţii de bunuri, servicii etc.).
Elementele componente ale procesului de achiziţii sunt:
o Autoritatea de reglementare - Autoritatea Naţională pentru Reglementarea şi
Monitorizarea Achiziţiilor Publice, denumită în continuare ANRMAP;
o autorităţile contractante – Primăria Municipiului Bucureşti
o operatorii economici-supraveghetorii sistemului
o Ministerul Finanţelor Publice, Curtea de Conturi, ANRMAP, Consiliul Naţional de
Soluţionare a Contestaţiilor.
Procedura de achiziţie publică şi exemple de documente justificative.
Programul anual al achiziţiilor publice (PaaP) ca reflectare analitică, în plan material, a
bugetului de cheltuieli reprezintă instrumentul managerial pe baza căruia se planifică procesul
de achizitie (art. 3 (1) a) - HG 925/2006).
PAAP conţine: contractele de achiziţie publică şi acordurile cadru ce se intenţionează a fi
atribuite sau încheiate pe parcursul unui an bugetar, precum şi, dacă este cazul, lansarea unui
sistem dinamic de achiziţie.
PAAP trebuie să conţină informaţii despre: obiectul contractului/acordului-cadru, cod
CPV, valoarea estimată fără TVA (lei şi euro), procedura care urmează să fie aplicată , data
estimată pentru începerea procedurii, data estimată pentru finalizarea procedurii, responsabilul
achiziţiei publice ce urmează a fi făcută
Documentaţia de atribuire este elaborată de către direcţia care are nevoie procedura de
achiziţie publică, împreună cu direcţia de achiziţii şi conţine următoarele documente:
o Referat indicatori tehnico-economici, specificaţi de direcţia iniţiatoare;
o Valoarea estimată a contractului, calculată de direcţia iniţiatoare;
o Nota privind justificarea ponderii factorilor de evaluare pentru atribuirea contractului
servicii/lucrărilor;
o Nota justificativă privind cerinţele mnime de calificare şi selectie;
o Referatul de necesitate aprobate de Primarul General, direcţiei iniţiatoare;
 o Caietul de sarcini;
o Fişa de date întocmită de direcţia Achiziţii.
Alte documente justificative privind procesul de achiziţii:
o Garanţia de participare, depusă de operatorul economic furnizor de servicii/lucrări;
o Declaraţia privind eligibilitatea;
o Declaraţii pe propria raspundere;
o Calitatea de participant;
o Certificat de participant;
o Recomandări (dacă este cazul) din partea beneficiarilor anteriori;
o Acord de asociere;
o Formular de ofertă;
o Formular de garanţie de participare;
o Nota de comisie de evaluare;
o Contract de achiziţie, facturi, chitanţe, bonuri etc.

CAPITOLUL VII. Aspecte privind exercitarea controlului în cadrul

instituţiei
7.1 Controlul de legalitate asupra actelor administrative
Controlul de legalitate asupra actelor este realizat de către Direcţia Juridică din cadrul
Primăriei ce reprezintă interesele Municipiului Bucureşti şi ale Primarului General la
instanţele judecătoreşti şi jurisdicţionale. Direcţia Juridică avizează şi participă la elaborarea
proiectelor de acte administrative ce urmează a fi adoptate de C.G.M.B., în conformitate cu
actele normative în vigoare. De asemenea avizează din punct de vedere juridic toate actele
administrative emise de Primarul General.
7.2 Controlul de specialitate
Controlul administrativ specializat poate fi realizat de structuri administrative special
constituite, cu un grad sporit de specializare, cu activitate permanentă sau temporară. În
această categorie de structuri administrative putem enumera următoarele:
o Controlul exercitat de organe special constituite cum ar fi Curtea de Conturi sau Garda
Financiară; este un control foarte complex.
o Controlul exercitat de Inspecţiile de Stat din cadrul ministerelor, ale altor organe
centrale ale administraţiei publice sau ale autorităţilor administrative autonome locale.
o Controlul exercitat de organe administrative cu caracter jurisdicţional, cu prilejul
exercitării căilor administrative de atac formulate de către cei administraţi.
7.3 Controlul financiar preventive
Direcţia Buget este un compartiment de specialitate, organizat ca direcţie, în structura
organizatorică a Primăriei Municipiului Bucureşti, condus de un director executiv. Direcţia
Buget exercită următoarele atribuţii specifice:
o Asigură exercitarea controlului financiar preventiv pentru operaţiunile specifice ce
sesupun controlului;
o Urmăreşte derularea împrumuturilor temporare pentru unele activităţi sau instituţii
publice din subordinea CGMB;
o Avizează proiectele de hotărâri şi dispoziţii care implică bugetul municipalităţii.
7.4 Controlul ierarhic
Relaţiile de control se stabilesc între compartimentele specializate în inspecţie/control-
audit, instituţiile şi serviciile de interes public ale municipalităţii, compartimentele sau
personal mandatat prin dispoziţia Primarului General sau care desfăşoară activităţi supuse
inspecţiei şi controlului, conform competenţelor stabilite prin legi şi alte acte normative în
vigoare. Primăria Municipiului Bucureşti şi alte organe, organisme care sunt mandatate
conform legii să exercite activităţi de control/audit asupra activităţii Primăriei Municipiului
Bucureşti.
7.5 Controlul din partea Curţii de Conturi
Principalele activităţi specifice ale Curţii de Conturi sunt cele de control şi de audit
public extern. Auditul public extern cuprinde auditul financiar şi auditul performanţei. Auditul
financiar se exercită potrivit Programului anual de activitate, pentru exerciţiul financiar
încheiat, asupra conturilor de execuţie ale bugetului general consolidat. Auditul performanţei
utilizării resurselor financiare ale statului şi ale sectorului public se face în baza programului
său de activitate, atât la finalul, cât şi pe parcursul desfăşurării proiectelor, programelor
proceselor sau activităţilor supuse verificării.
7.6 Sistemul de asigurare a calității
Sistemul de Management al Calităţii a fost implementat în cadrul Primăriei
Municipiului Bucureşti în 2003. Acesta a fost implementat şi transpus în organigrama
instituţiei, iar mai apoi în fişa postului. Direcţia de Management al Calităţii controlează
fiecare direcţie/departament şi le elaborează recomandări, în funcţie de rezultatul evaluării,
sau le prezintă neconformitaţile. În cadrul Primăriei există şi un Management de Mediu care
împreună cu Managementul Calităţii formează Managementul Integrat (ISO 9001:2008 si
14001:2004).
7.7 Auditul public intern
Direcţia Audit Public Intern răspunde pentru activitatea de audit public intern,
activitate funcţional independentă şi obiectivă care dă asigurări şi consiliere conducerii pentru
buna administrare a veniturilor şi cheltuielilor publice, perfectionand activităţile la nivelul
Primăriei Municipiului Bucureşti precum şi pentru instituţiile şi serviciile publice de interes
local.
Sfera auditului public intern cuprinde:
o Activităţile financiare sau cu implicaţii financiare desfăşurate la nivelul Primăriei
Municipiului Bucureşti din momentul constituirii angajamentelor, până la utlizarea
fondurilor de către beneficiarii finali, inclusiv a fondurilor provenite din asistenţă
externă.
o Constituirea veniturilor publice, respective autorizarea şi stabilirea titlurilor de creanţă,
precum şi a facilităţilor acordate la încasarea acestora.
o Administrarea patrimoniului public, precum şi vânzarea, gajarea, concesionarea sau
închirierea de bunuri din domeniul privat.public al Primăriei Municipiului Bucureşti.
o Sistemele de management financiar şi control, inclusiv contabilitatea şi sistemele
informatice aferente.
o Evaluarea activităţii de audit intern şi auditarea instituţiilor şi serviciilor publice în
conformitate cu legislaţia în vigoare.
 În realizarea misiunilor de audit (de regularitate, de sistem şi de performanţă) şi a
misiunilor de consiliere, auditorii interni îşi desfăşoară activitatea pe baza de ordin de serviciu
emis de directorul Direcţiei de Audit şi aprobat de Primarul General, în conformitate cu planul
anual de audit intern, aprobat de Primarul General. Auditorii interni pot desfaşura audituri ad-
hoc, respectiv misiuni de audit public intern sau misiuni de consiliere cu caracter excepţional,
necuprinse în planul de audit public intern, la cererea expresă a Primarului General.

CAPITOLUL VIII. Resursele umane la nivelul instituţiei de practică

8.1 Prezentarea resurselor umane ale instituţiei (pe categorii de vârste, funcţii
de conducere şi de execuţie, vechime, nivel de studii etc.)
În cadrul Primăriei Municipiului Bucureşti gestiunea resurselor umane este asigurată
de Direcţia Resurse Umane, aflată în subordinea primarului. Aceasta îşi desfăşoară activitatea
pe baza legislaţiei următoare: Legea nr 215/2001 a administraţiei publice locale cu
modificările şi completările ulterioare, Legea nr 188/1999 privind Statutul funcţionarilor
public cu modificările şi completările ulterioare, Legea nr 154/1998 privind sistemul de
stabilire a salariilor în sectorul bugetar şi a indemnizaţiilor pentru personae care ocupă funcţii
de demnitate publică cu modificările şi completăriile ulterioare.
Conform statului de funcţii în Primăria Municipiului Bucureşti există:
Funcţii publice - Situaţia posturilor la data de 31.04.2014:
o 668 posturi ocupate de salariaţi activi;
o 27 posturi ocupate de personal care au raport de serviciu suspendat (neplătite);
o 142 posturi vacante.
Total: 837 posturi
Personal contractual:
o 155 posturi ocupate de salariaţi active, din care:
 13 posturi ocupate de persoane în cumul cu pensia;
 10 posturi de persoane în cumul cu salariul
o 11 posturi ocupate de persoane care au raportul de serviciu suspendat (neplătite);
o 21 posturi vacante.
Total = 187 posturi, la care se adaugă 3 posturi de demnitate publica.
Total general de posturi = 1.027 posturi la care se adaugă 2 posturi ocupate de la aparatul
propriu al CGMB.
8.2 Prezentarea normelor reglementare în domeniul resurselor umane
Actele normative care reglementează domeniul resurselor umane din PMB sunt:
legea188/1999 privind statutul funcţionarului public, HG 611/2008 pentru aprobarea normelor
privind organizarea şi dezvoltarea carierei funcţionarilor publici, HG 286/2011 privind
personalul contractual din cadrul instituţiei publice.
8.3 Proceduri de selecţie şi recrutare a personalului de conducere şi de
execuţie
Modul de desfăşurare a proceselor de selecţie, recrutare, promovare, motivare a
personalului în Primăria Municipiului Bucureşti reiese din Hotărârea Guvernului
nr.1068/2001 privind organizarea şi desfăşurarea concursurilor şi examenelor pentru ocuparea
funcţiilor publice. Astfel hotărârea reglementează modul de organizare şi desfăşurare a
concursurilor şi examenelor pentru ocuparea funcţiilor publice din cadrul autorităţilor şi
instituţiilor publice, cu excepţia autorităţilor şi instituţiilor publice cu atribuţii în domeniul
siguranţei naţionale.
Referitor la condiţiile pentru organizarea concursurilor, hotărârea stabileşte faptul ca
un concurs pentru ocuparea funcţiilor publice se organizează numai în limita posturilor
rămase vacante dupăefectuarea operaţiunilor de avansare a funcţionarilor publici în grad,
clasa şi categorie, potrivit prevederilor legale, după asigurarea de către Agenţia Naţională a
Funcţionarilor Publici a încadrării într-o funcţie publică corespunzătoare a funcţionarului
public care nu mai deţine funcţia publică din motive neimputabile lui, precum şi după
aplicarea prevederilor legale referitoare la transferuri.
Compartimentul, din cadrul Direcției de Resurse Umane, care răspunde de
selecționarea și recrutarea necesarului de personal pe niveluri de pregătire, pe funcții și
specialități și corespunzător posturilor prevăzute în statul de funcții și organigramă este
Serviciul Resurse Umane.
Descrierea procedurii de selecţie şi recrutare a personalului:

1. Şeful Serviciului Resurse Umane centralizează solicitările conducerii

compartimentelor şi întocmeşte lista de necesităţi şi o înaintează Directorului Resurse Umane.
2. Directorul Resurse Umane analizează lista în raport cu strategia de resurse umane şi
dacă coincide semnează pentru aprobare, dacă nu se înapoiază
3. Şeful Serviciului Resurse Umane întocmeşte propunerile de posturi care urmează a fi
scoase la concurs împreună cu condiţiile necesare ocupării posturilor şi se supun spre
aprobare
4. Se întocmeşte înştiinţarea către Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici cu cel
puţin 20 de zile înainte de data concursului care trebuie să cuprindă, în mod obligatoriu,
condiţiile specifice, pe baza cerinţelor prevăzute în fişa postului pentru fiecare dintre funcţiile
publice vacante, bibliografia, se supune spre aprobare şefului direct şi apoi conducătorului
instituţiei, după care se transmite aceleiaşi agenţii;
5. După primirea avizelor favorabile din partea Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor
Publici pentru organizarea concursului, se fac demersurile pentru a da publicităţii funcţiile
publice vacante pentru care se organizează concurs cu cel puţin 15 de zile înainte de data
organizării concursului;
6. Se întocmeşte un referat către Serviciul Administrativ pentru publicarea în presa locală
sau naţională şi Monitorul Oficial şi se supune aprobării Directorului Resurse Umane şi
conducătorului instituţiei;
7. Se întocmeşte anunţul şi se supune aprobării Directorului Resurse Umane şi apoi
conducătorului instituţiei;
8. Anunţul va cuprinde în mod obligatoriu: denumirea şi sediul instituţiei; locul, data şi
ora desfăşurării concursului; denumirea, categoria, clasa şi gradul funcţiei publice pentru care
se organizează concursul; condiţiile generale de participare; data până la care se pot depune
dosarele de înscriere; numărul de telefon de unde se pot afla informaţii suplimentare;
9. După aprobare se afişează la sediul instituţiei şi se arhivează în dosarul concursului;
10. Se urmăreşte apariţia anunţului în presă şi Monitorul Oficial şi se arhivează o copie a
acestuia la dosarul concursului;
11. Cu 10 zile înainte de data concursului, se întocmeşte proiectul de dispoziţie pentru
constituirea comisiilor de concurs şi de soluţionare a contestaţiilor
12. Se primesc dosarele pentru concurs în termenul anunţat (5 zile de la apariţia anunţului
în presă);
13. Dosarele pentru înscrierea la concurs, depuse de candidaţi la Registratura Generală a
instituţiei sunt transmise la SRU şi se întocmeşte lista concurenţilor (pentru fiecare post în
parte); în termen de 5 zile de la expirarea termenului de depunere a dosarelor se verifică
dosarele concurenţilor pentru îndeplinirea condiţiilor de participare la concurs de către
comisia de concurs;
14. Rezultatele selectării dosarelor de înscriere se afişează, cu menţiunea „Admis” sau
„Respins” la sediul PS2 ;
15. Se întocmeşte procesul-verbal de verificare a dosarelor semnat de comisia de concurs
şi secretarul acesteia;
16. În ziua concursului se pregăteşte sala de examen, se distribuie candidaţilor câte trei
coli de hârtie A4 cu ştampila Direcţiei Resurse Umane şi o coală pentru ciornă;
17. Se sigilează numele candidaţilor cu etichete după care se aplică ştampila Direcţiei
Resurse Umane şi se semnează pentru conformitate;
18. Se supraveghează desfăşurarea concursurilor;
19. La expirarea timpului prevăzut de comisia de concurs, se strâng lucrările având grijă
ca fiecare candidat să semneze în borderoul de predare a lucrărilor şi se înmânează comisiei
de concurs pentru corectare;
20. Se întocmeşte proces verbal cu privire la rezultatele probei scrise care se vor afişa la
sediul instituţiei cu menţiunea „Admis” sau „ Respins” în termen de 48 de ore, dar nu mai
târziu de 3 zile de la data susţinerii probei;
21. În termen de 24 de ore candidaţii nemulţumiţi de rezultatul probei scrise pot depune
contestaţii la secretarul comisiei de concurs, care vor fi analizate de comisia de contestaţii;
22. Se preiau rezultatele de la comisia de soluţionare a contestaţiilor, şi se afişează la
sediul instituţiei.
23. În ziua interviului, consemnează întocmai pentru fiecare candidat întrebările şi
răspunsurile în anexele la procesul-verbal pe care-l întocmeşte;
24. Se supune procesul verbal cu privire la rezultatele interviului semnării tuturor
membrilor comisiei de concurs;
25. Se întocmeşte proces verbal final cu rezultatele finale ale concursului;
26. Se preia lista cu rezultatele concursului de la comisia de examinare şi se afişează la
sediul instituţiei;
27. În termen de 24 de ore candidaţii nemulţumiţi de rezultatul interviului pot depune
contestaţii la secretarul comisiei de concurs, care vor fi analizate de comisia de contestaţii;
28. Se preiau rezultatele de la comisia de soluţionare a contestaţiilor, şi se afişează la
sediul instituţiei.
8.4 Modalităţi de promovare şi motivare a salariaţilor, instrumente, mijloace,
metode etc.
Motivarea și promovarea angajaților Primăriei Municipiului Bucuresti se realizează pe
baza Regulamentului de Ordine Interioara si pe baza Statutului Functionarilor Publici.
 Aceste două activități de resurse umane sunt extrem de importante pentru
productivitatea personalului.
Instrumentele motivării personalului sunt salarizarea de la buget, care se stabilește în
funcție de clasă, categorie, care reflectă nivelul studiilor necesare exercitării funcției publice,
și după caz, de gradul profesional al funcției publice.
Conform modificărilor legislative din prezent sporurile primite de personal în anii
trecuți nu mai sunt valabile, mai ales că și salariile au fost reduse la jumătate. Sporuri care
acum 2 ani creșteau simțitor salariile, precum: spor de vechime, spor pentru confidențialitate,
pentru orele suplimentare etc., nu se mai acordă și momentan nu sunt informații disponibile
referitor la data când acestea vor fi reintroduse, când se va aplica din nou planul tarifar
dinaintea apariției crizei economice.
Un alt element motivațional, abonamentul RATB anual gratuit, a dispărut parțial din
schema de motivare. Astfel, în prezent, acesta este primit doar de cei care au responsabilități
ce necesită deplasări multiple.
Pregătirea personalului este văzută și ea ca un element motivațional, acordată pe bază
de merite și de performanțe, indiferent dacă acestea sunt slabe sau excelente.
Motivarea financiară a fost drastic redusă, diminuată. Motivarea emoțională, asupra
căreia legislația nu are implicații directe, este încă prezentă dar pe o scară redusă.
Sunt foarte multe cazurile în care persoanele din instituție sunt copleșite de
responsabilități și sarcini fără a primi în schimb nici măcar un cuvânt de felicitare. Aceste
situații sunt stresante pentru personal și dăunează productivității.
În ceea ce priveşte promovarea funcţionarilor publici din cadrul Primăriei
Municipiului Bucureşti, aceasta se face conform legii 188/1999.
Promovarea unui funcţionar public în trepte de salarizare, în clasă si în grade
profesionale nu este condiţionată de existenţa unui post vacant. Conform art. 64 din Legea
188/1999, promovarea este modalitatea de dezvoltare a carierei prin ocuparea unei funcţii
publice superioare. Promovarea în gradul profesional imediat superior celui deţinut de
funcţionarul public se face prin concurs sau examen, organizat anual, prin transformarea
postului ocupat de funcţionarul public ca urmare a promovării concursului sau examenului.
Fişa postului funcţionarului public care a promovat în funcţia publică se completează cu noi
atribuţii şi responsabilităţi. Examenul de promovare în gradul profesional se organizează de
autoritatea sau instituţia publică, cu avizul Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici, în
limita funcţiilor publice rezervate promovării, cu încadrarea în fondurile bugetare alocate.
Pentru a participa la examenul de promovare în gradul profesional imediat superior celui
deţinut, funcţionarul public trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condiţii:
o să aibă cel puţin 4 ani vechime în gradul profesional al funcţiei publice din care
promovează;
o să aiba cel puţin 2 ani vechime în treapta de salarizare din care avansează;
o să fi obţinut cel putin calificativul „bine “la evaluarea performanţelor individuale
înultimii 2 ani;
o să nu aibă în cazierul administrativ o sancţiune disciplinară neradiată în condiţiile
prezentei legi.
Pentru a participa la concursul de promovare într-o funcţie publică de conducere,
funcţionarii publici trebuie sa îndeplinească cumulativ următoarele condiţii:
 o să fie absolvenţi de masterat sau de studii postuniversitare în domeniul administraţiei
publice, management sau în specialitatea studiilor necesare exercitării funcţiei publice;
o să fie numiţi într-o funcţie publică din clasa I;
o să îndeplinească cerinţele specifice prevăzute în fişa postului;
o să îndeplinească condiţiile prevăzute la art. 57 alin. (6);
o să nu aibă în cazierul administrativ o sancţiune disciplinară neradiată în condiţiile
prezentei legi.
8.5 Proceduri de evaluare şi control a personalului: instrumente, competenţe,
forme, indicatori de performanţă utilizaţi, rapoarte de evaluare etc.
Art. 69 din Legea 188/1999 prezintă informaţii referitoare la evaluarea performanţelor
profesionale ale funcţionarilor publici. Evaluarea performanţelor funcţionarilor publici se face
anual. În urma evaluării performanţelor profesionale individuale, funcţionarului public i se
acordă unul dintre urmatoarele calificative: „foarte bine, bine, satisfăcător, nesatisfăcător.
Calificativele obţinute la evaluarea profesională sunt avute în vedere la:
o avansarea în treptele de salarizare;
o promovarea într-o funcţie publică superioară;
o eliberarea din funcţia publică.
În cadrul procesului de evaluare a performanţelor profesionale ale funcţionarilor
publici se stabilesc cerinţele de formare profesională a funcţionarilor publici. Metodologia de
evaluare a performanţelor profesionale individuale ale funcţionarilor publici se aprobă prin
hotărâre aGuvernului, la propunerea Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici, după
consultarea organizaţiilor sindicale ale funcţionarilor publici, reprezentative la nivel national.

Indicatorii de performanță, obiectivele urmărite în momentul evaluării sunt următorii:

Criteriile de performanţă

Adaptabilitate

Asumarea responsabilităţii

Capacitatea de a rezolva problemele

Capacitatea de analiză şi sinteză

Creativitate şi spirit de iniţiativă

Specifice activităţii de execuţie

Capacitate de planificare şi de a acţiona strategic

Capacitatea de a comunica

Capacitatea de a lucra independent

Capacitatea de a lucra în echipă

Capacitatea de consiliere
 Capacitatea de îndrumare

Abilităţi în utilizarea calculatoarelor şi a altor echipamente informatice

Respectul faţă de lege şi loialitatea faţă de interesele instituţiei

Conduita în timpul serviciului

Capacitatea de a organiza

Capacitatea de a conduce

Capacitatea de a coordona

Capacitatea de control

Capacitatea de a obtine cele mai bune rezultate de la structura condusa

Competenta decizionala

Capacitatea de a delega
Specifice activitatii de conducere

Abilităţi în gestionarea resurselor umane

Capacitatea de a dezvolta abilităţile personalului

Competenţa în gestionarea resurselor alocate

Abilităţi în domeniul instruirii

Abilităţi de mediere şi negociere

Obiectivitate în apreciere

Rezultatele evaluării pot fi unele pozitive sau negative. Dacă rezultatele sunt negative
și sunt motive imputabile personalului, acesta poate fi sancționat.
8.6 Compartimente specializate în activitatea de personal: prezentarea
detaliată a compartimentelor, atribuţii, încadrarea cu personal, activităţi
specifice domeniului etc.
În cadrul PMB este organizată Direcţia Managementul Resurselor Umane, care are în
componentă mai multe servicii:
I.Serviciul Organizare şi securitatea muncii;
II.Serviciul evidenţă Personal
III.Serviciul organizare Instituţii Publice
Direcţia Managementul Resurselor Umane asigură managementul resurselor umane, al
sănătăţii şi securităţii muncii pentru aparatul de specialitate al Primarului general şi aparatul
permanent de lucru al CGMB; întocmeşte rapoarte de specialitate pentru
organizarea/reorganizarea aparatului de specialitate al Primarului General, al serviciilor şi
 instituţiilor publice de interes local ale Municipiului Bucureşti, la propunerea conducătorilor
acestora şi cu aprobarea Primarului general sau la iniţiativa Primarullui General; gestionează
şi asigură cariera funcţionarilor publici şi a personalului contractual din aparatul de
specialitate al Primarului general şi ai aparatului permanent de lucru al CGMB, precum şi
conducătorilor serviciilor şi instituţiilor publice de interes local, cu excepţia regiilor autonome
şi a celorlalte cazuri prevăzute de lege.
Încadrarea cu personal în cadrul Direcţiei Managementul Resurselor Umane este următoarea:
Nr. COMPARTIMENTUL/ FUNCŢIA GRAD/TREAPTA CLASA NIVEL
Poz. MARCA PROFILULUI STUD.
1 3141 Director executiv II S

SERVICIUL ORGANIZARE ŞI SECURITATEA MUNCII

2 3280 Şef Serviciu II S

3 1493 Expert Superior I S
4 2890 Expert Superior I S
5 Expert Asistent I S
6 2190 Expert Principal I S
5 2068 Consilier Superior I S
6 3206 Insp. Spec IA S
7 3205 Referent Superior III M
SERVICIUL EVIDENŢĂ PERSONAL
8 1489 Sef serviciu II S
9 Expert Asistent I S
10 2082 Expert Superior I S
11 2630 Expert Superior I S
12 2683 Expert Superior I S
13 3379 Referent Superior III M
14 3509 Expert Principal I S
15 2707 Inspect. Spec. IA S

SERVICIUL ORGANIZARE INSTITUŢII PUBLICE

16 2769 Şef serviciu II S

17 74 Expert Superior I S
18 2771 Expert Superior I S
19 673 Expert Superior I S
20 3795 Insp. Spec. IA S
21 3297 Consilier Principal I S
22 3641 Expert Asistent I S
23 2729 Insp.Spec. IA S
8.7 Aprecierea personală asupra stilului de lucru şi a performanţelor
angajaţilor
Pe perioada derulării stagiului de practică în cadrul Primariei Municipiului Bucuresti,
am putut observa modul în care se desfăşoară activitatea într-o instituţie publică şi sesiza
aspecte legate stilul de lucru al funcţionarilor publici. Astfel pot afirma că funcţionarii publici
din cadrul acestei primarii realizează cu profesionalism sarcinile ce le revin potrivit fişei
postului şi respectă programul zilnic de lucru. Am putut remarca şi ţinuta morală şi
vestimentară decentă, pe care oadoptă, atât în relaţiile cu colegii de serviciu, cât şi în relaţiile
profesionale cu persoane din afara instituţiei. De altfel trebuie menţionat faptul că personalul
din cadrul acestei institutii îşi desfăşoară activităţile in baza prevederilor legale pe care
lecunoaşte şi le respectă. Experienţa profesională, rezistenţa la efort fizic şi intelectualcât şi
atenţia distributivă a personalului fac posibilă derularea activităţii în bunecondiţii.
Trebuie punctată, de asemenea, munca în echipă derulată în vederea
atingeriiobiectivelor, cu toate că se menţine un anumit individualism dat probabil de
perioadaîndelungată de conformism şi lipsă de iniţiativă.

CAPITOLUL IX. Elemente privind strategia instituţiei

9.1 Particularităţi strategice ale instituţiei de practică ţinând cont de specificul

domeniului de activitate în care se încadrează
Strategia are în vedere :
 Planificarea programelor de investiţii şi a modului de rambursare a diverselor credite
angajate de instituţie;
 Urmărirea eficienţei folosirii fondurilor alocate prin buget pentru efectuarea tuturor
categoriilor de cheltuieli conform datelor furnizate de compartimentele de resort;
 Urmărirea eficienţei veniturilor instituţiei conform datelor compartimentelor de
specialitate;
 Previzionarea multiplă, anuală a veniturilor şi cheltuielilor, avându-se în vedere
colectarea continuă a bugetului instituţiei;
 Analiza nivelurilor veniturilor şi cheltuielilor, ţinând cont de priorităţile de investiţii,
dotări şi achiziţii;
 Identificarea influenţei factorilor de mediu şi a variabilelor organizaţionale care
influenţează procesele de management şi de execuţie din instituţia analizată.
PMB, ca autoritate publică de interes local are în vedere ca întreaga activitate pe care o
desfăşoară din punct de vedere atât al managementului, cât şi al activităţii propriu-zise, să fie
permanent corelată cu factorul social, cu evoluţia societăţii la nivel local şi general.
Se au în vedere permanent ca factori de influenţă:
 situaţia economică pe plan local;
 situaţia socio-profesională şi problemele cu care se confruntă cetăţeanul din acest
punct de vedere;
 resursele financiare de care dispune instituţia şi gestionarea lor în funcţie de
priorităţile existente;
  apariţia de noi domenii, situaţii ce intra în sfera competenţelor autorităţilor
administraţiei publice.
În funcţie de factorii menţionaţi şi având în vedere scopul principal de a satisface
nevoile cetăţenilor, în paralel cu obiectivele ce vizează crearea cadrului de dezvoltare a
întregii societăţi, instituţia procedează la adoptarea de noi elemente care să îmbunătăţească
activităţile desfăşurate:
 se creează diverse compartimente în funcţie de situaţia ce trebuie rezolvată;
 se procedează la informatizare pentru creşterea randamentului instituţiei;
 eficientizarea activităţii compartimentelor existente.

9.2 Identificarea şi caracterizarea factorilor de mediu şi a variabilelor

organizaţionale ce influenţează procesele interne ale instituţiei
Mediul organizaţional din PMB este influenţat, în primul rând, de factorul politic. Se
ştie şi este un fapt dovedit de practică, acela că o dată cu schimbarea culorii politice, mediul
organizaţional din PMB este afectat. Funcţionarii publici se bucură de stabilitate în funcţie şi
de aceea nu mai sunt atât de afectaţi de eliberarea din funcţie odată la patru ani. Directorii
însă, sunt destul de des schimbaţi ceea ce are efecte negative asupra continuităţii muncii lor.
Mai ales dacă unii directori au iniţiativa lansării unei reforme, o dată cu schimbarea lor cel
mai probabil că implementarea reformelor va fi sistată şi toate resursele implicate până în
acel moment în reformă vor fi pierdute.

Un alt factor de mediu extrem de important cel factorul economic. Acesta influenţează
activitatea organizaţiei în mai multe moduri:

o Dacă economia merge bine, se prezumă că statul prosperă şi în felul acesta salariaţii
din sistemul bugetar pot spera nu numai că îi vor primi salariile, dar şi că salariile le
vor creşte;
o În situaţia contrară, de criză, funcţionarii sunt ameninţaţi cu pierderea locurilor de
muncă, precum şi cu măsuri de austeritate adică micşorarea salariilor, tăierea
sporurilor.
o Influenţa mediului economic se poate manifesta şi prin presiuni asupra mediului
bugetar adică agenţii economici pot concura neloial pentru câstigarea unei licitaţii sau
pot influenţa factorii de decizie din mediul public prin diferite mijloace. Din păcate,
toate aceste presiuni nu fac decât să afecteze urmărirea interesului public.

Un alt factor este legat de pregătirea resurselor umane. Dacă piaţa muncii oferă
personal calificat, dacă unităţile de învăţământ îşi desfăşoară activitatea într-un mod
responsabil, PMB se poate bucura de ocazia angajării de tineri pregătiţi bine, care să vină cu o
nouă viziune asupra administraţiei şi cu forţă de muncă proaspătă.

9.3 Prezentarea sistemului de obiective al instituţiei publice pentru o perioadă

de 2-3 ani
o Implicarea şi conştientizarea personalului Primăriei Municipiului Bucureşti;
o Eficientizarea şi eficacitatea activităţilor institutţei;
o Modalităţi de gestionare a resurselor financiare;
 o Finalizarea programelor şi proiectelor iniţiate de PMB;
o Perfecţionarea sistemului de relaţionare cu cetăţenii;
o Iniţierea de noi proiecte şi acţiuni pe plan social, de programe de mediu;
o Intensificarea acţiunilor ce ţin de imaginea Capitalei.

Obiectivele pe care şi le propune Primăria Municipiului Bucureşti trebuie să răspundă

cerinţelor şi necesităţilor prezente şi anticipate ale cetăţenilor şi comunităţii, să fie mai
ambiţioase decât ale altor entităţi similare şi să reprezinte un progres faţă de propria activitate
din trecut. Nivelul performanţei trebuie să fie ridicat, omogen în organizaţie şi să manifeste
tendinţe pozitive. Organizaţia trebuie să-şi dezvolte şi să împărtăşească pe larg experienţa
acumulată.
9.4 Modalităţi previzionate de management pentru îndeplinirea misiunii şi
obiectivelor fundamentale ale instituţiei
Modalităţile previzionate sunt următoarele.
o identificarea scopurilor şi a obiectivelor de atins;
o stabilirea instrumentelor prin care se ating scopurile şi a factorilor cu atribuţii în acest
sens;
o stabilirea metodelor, cu discutarea, analiza şi adoptarea celor mai eficiente metode;
o stabilirea etapelor, urmărirea realizări acestora;
o stabilirea (factorilor) elementelor de îmbunătăţire a mecanismelor adoptate;
o analiza permanentă a modului de realizare a obiectivelor propuse;
o ducerea la îndeplinire (finalizarea obiectivelor) cu analiza rezultatelor obţinute.
9.5 Surse de finanţare pentru realizarea opţiunilor strategice
Modalităţile de finanţare a activităţii desfăşurate sunt stabilite în baza Legii
nr.215/2001, conform principiului autonomiei locale.
CGMB asigură veniturile municipiului Bucureşti prin stabilirea de impozite şi taxe
locale precum şi prin alte surse stabilite potrivit legii.
Surse de finanţare pentru realizarea opţiunilor strategice:
o Bugetul local;
o Împrumuturi;
o Credite externe
9.6 Exemple de politici publice pe care le iniţiază şi le promovează instituţia;
metodele utilizate pentru fundamentarea acestora (dacă este cazul)
Denumirea politicii publice: Îmbunătățirea sistemului de gestiune a relației cu cetățenii
Scopul politicii publice: Creşterea gradului de satisfacţie a cetăţenilor în interacţiunea acestora
cu funcţionarii publici din cadrul serviciilor de relaţii cu publicul/registratură
Obiective generale / obiective specifice:
Obiectiv general: Furnizarea unui serviciu de informare și comunicare în relația cu cetățeanul
durabil, accesibil, transparent și rezonabil în termeni de costruri și timp.
Obiective specifice:
o Reducerea timpilor petrecuți la ghișeu de un cetăţean (reducerea cu 30% a timpilor);
o Creșterea gradului de satisfacție asupra sistemului de comunicare (reducerea
numărului de plângeri legate de modul în care se soluționează o problemă cu 30%);
 o Creșterea vitezei de răspuns la petiții (Reducerea timpilor de răspuns cu 20%) – va fi
reformulat sau recorelat cu obiectivele primăriei;
o Posibilitatea managementului întregului proces în vederea evidențierii problemelor din
sistem (posibilitatea realizării de rapoarte cu evidențierea cozilor de așteptare și
nodurilor critice);
o Posibilitatea stabilirii documentelor ce intră în sistemul de înregistrare –flexibilitatea
acestuia;
o Accesibilitatea informației;
o Creșterea capacitătii de informare (numărul punctelor/sistemelor de informare);
Problematica supusă analizei este legată de îmbunătăţirea gestiunii relatiei cu clientii.
În acest context de evaluare au fost analizate canalele de comunicare tradiţionale ale
instituţieicum ar fi: direct la ghişeu –registratură, pe website prin informatiile disponibile, prin
formularul de răspuns, prin aplicatia de management al stadiului rezolvării petitiilor adresate
PMB, Telefonic, prin pliante, informări diverse, audieri publice, consultări publice şi nu în
ultimul rând prin sondajele de opinie.

CAPITOLUL X. Analiza diagnostic globală la nivelul instituţiei

partenere de practică

Sistem Astepcte pozitive Cauze Efecte

analizat
Sistem1. Structura organizatorică Organizare clasică. Ușurință în derularea
piramidală ce permite mai bună activităților și în
coordonare a departamentelor. exercitarea
atribuțiilor.
Sistem2. Adoptarea unor decizii in cadrul Dorință crescută de Cetățenii sunt foarte
Primariei Municipiului Bucuresti a satisface cetățenii mulțumiți de
în vederea realizării obiectivelor alegători. activitatea desfășurată
ce urmăresc în principal o cât de instituție.
mai bună satisfacere a
cetățenilor.
Sistem3. Interesul funcționarilor de a fi Climat Petițiile vor avea un
utili populației petente. organizațional termen de soluționare
favorabil mai mic.
cetățeanului.
Sistem4. Utilizarea unor metode şi tehnici Diversificarea Creşterea eficienţei în
de management. acţiunilor din desfăşurarea
instituţie; activităţilor ca urmare
Intensificarea a unei mai bune
presiunilor privind delimitări a
rezolvarea unor problemelor şi a
 probleme cât mai resurselor aferente
multe şi variate rezolvării acestora;
într-un timp foarte Creşterea gradului de
scurt şi care să îndeplinire a
genereze efecte obiectivelor prioritare.
utile.
Sistem5. Accesul în funcţii pe baza de Necesitatea Posibilitatea realizării
concurs. efectuării unei unei recrutări şi
recrutări şi selecţii selecţii care să fie
corespunzatoare a standardizate;
personalului;
reglementările Oferă posibilitatea
legislative. unei testări orientate a
viitorilor angajaţi.

Sistem Aspecte negative Cauze Efecte

analizat
Sistem1. Apariția unor deficiențe în Personal ce nu Datele obținute sunt
procesul de prelucrare a posedă sau posedă distorsionate și
informațiilor. insuficient abilități eronate.
de prelucrare.

Sistem2. Nu toți funcționarii Primăriei au Programe de Dificultăți de adaptare

cunoștințele pentru a lucra cu pregătire și de prelucrare a
tehnica de calcul. insuficiente. datelor primite, dar și
de vizualizare a
acestora.
Sistem3. Slaba motivare a funcţionarilor Situaţia are cauze Volumul ieşirilor de
publici. mai generale, nu personal este tot mai
neapărat din mare.
interiorul
instituţiei, pentru
ca salariile și
sporurile
funcţionarilor sunt
stabilite conform
legii.
Sistem4. Inexistenţa unor programe Perfecţionarea Chiar dacă majoritatea
permanente de pregătire a continuă a angajaţilor au
personalului. personalului nu potenţial de
 este considerată o dezvoltare, acesta nu
premisă foarte este fructificat.
importantă în
vederea atingerii
unei eficienţe şi
eficacităţi
corespunzătoare
Sistem5. Birocrație ridicată. Proceduri greoie si Activitate îngreunată.
multiple.

Pornind de la aspectele pozitive şi negative studenţii se vor formula o serie de

recomandări şi concluzii menite să contribuie la îmbunătăţirea sistemelor
analizate şi la modernizarea instituţiei.
 Birocraţia existentă în cadrul Primăriei ar putea fi redusă prin modificarea cadrului
legal şi a normelor metodologice.
 Un alt mod de creştere a randamentului funcţionarului public este creşterea motivării
acestuia, în sensul motivării emoționale.
 Existenţa unor funcţionari publici tineri, pregătiţi în acest domeniu în instituţiile de
învăţământ superior de specialitate.
 Încurajarea utilizării serviciilor moderne (plată on-line, comunicarea cu instituția
publică)
 Atragerea de surse externe pentru finalizarea lucrărilor începute.
 Anagajarea de personal tânăr, cu idei inovatoare şi cu studii de specialitate în
domeniul managementului.

Bibliografie
Site online:
 www.pmb.ro

 Regulamentul de organizare şi funcţionare al Primăriei Municipiului Bucureşti;

 Legea52/21.01.2003 privind transparenţa decizională în administraţia publică;
 Legea 544/12.01.2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public;
 Legea 215/2001 a administraţiei publice locale, actualizată şi republicată;
 Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici,republicată.