Sunteți pe pagina 1din 5

Întrucât studiul chimiei începe în clasa a şaptea, iar eu tocmai am

terminat anul şcolar, m-am gândit să scriu un scurt articol cu toate


noţiunile teoretice pe care le-am asimilat în acest an. În felul acesta
mă voi putea folosi de acest articol în viitor şi poate voi ajuta şi al ţi
elevi.

Corpuri - porţiuni limitate de materie


Substanţe - forme omogene de materie cu o compozi ţie constant ă
Materiale - forme eterogene de materie cu compoziţie constant ă

Ustensile de laborator:
- balanţă
- stativ cu eprubete
- eprubetă
- termometru
- refrigerent
- pahar Berzelius
- pahar Erlenmeyer
- balon cu fund rotund
- balon Wurtz
- pâlnie de separare
- pâlnie de filtrare
- baghetă
- capsulă
- mojar
- pistil
- cilindru gradat
- lingura de ars
- clemă
- cleşte
- spatulă
- trepied
- bec de gaz

Proprietăţi - însușirile caracteristice ale unei substanţe


Proprietăţi fizice - proprietăţi care nu pot modifica compoziţia
substanţei (e.g gust, miros, culoare, formă, stare de agregare,
densitate, temperatură de fierbere, temperatură de topire)
Proprietăţi chimice - proprietăţi care modifică compoziţia substanţei
(e.g proprietatea de a arde, proprietatea de a fermenta, proprietatea
de a rugini etc.)

Fenomene - transformările pe care le suferă substanţele


Fenomene fizice - transformări care nu pot schimba compoziţia
substanţei (e.g schimbarea stării de agregare a apei etc.)
Fenomene chimice - transformări care schimbă compoziţia substanţei
(e.g ruginirea fierului)

Substanţe pure - substanţe perfect curate cu o compoziţie ce nu


poate fi schimbată prin operaţii fizice (e.g hidrogenul, oxigenul, apa
distilată etc.)
Amestecuri de substanţe - două sau mai multe substanţe, între care
nu au loc fenomene chimice, puse împreună (e.g apa de râu, aerul,
sifon etc.)
Amestecuri:
- omogene
- eterogene

Soluţii - amestecurile omogene din două sau mai multe substan ţe,
între care nu au loc fenomene chimice
Dizolvare - fenomenul prin care o substanţă se răspândeşte printre
particulele altei substanţe, formând o soluţie
Dizolvat - substanţa dizolvată
Dizolvant - substanţa în care are loc dizolvarea
Densitatea = masa/volumul -> ρ = m / V
Solubilitate - proprietatea unei substanţe de a se dizolva în altă
substanţă
Concentraţie - cantitatea de soluţie dizolvată într-o anumită cantitate
de soluţie
Concentraţia procentuală = Masa dizolvatului * 100 / Masa soluţiei -
>c = md * 100 / ms
Soluţii:
- diluate
- concentrate

Atom - cea mai mică particulă dintr-o substanţă care nu mai poate fi
fragmentată prin procedee chimice obişnuite
Element chimic - totalitatea atomilor de acelaşi fel
Simbol chimic - notaţia prescurtată a denumirii elementului chimic
(e.g sulf - S, oxigen - O, uraniu - U, aluminiu - Al, aur - Au, neon - Ne)
Structura atomului:
- nucleu:
- protoni
- neutroni
- electroni
Număr atomic - numărul protonilor din nucleu (se notează cu simbolul
Z)
Număr de masă - suma numărului de protoni şi neutroni din nucleu
(se notează cu simbolul A)
Izotop - atomi cu acelaşi număr de protoni, dar cu număr diferit de
neutroni (e.g Hidrogenul (1 proton) are ca izotopi Deuteriul (1 proton
şi 1 neutron) si Tritiul(1 proton şi 2 neutroni))

Înveliş electronic - spaţiul din jurul nucleului, în care se afl ă


electronii
Învelişul electronic are mai multe niveluri de energie (straturi
electronice)

Sistemul periodic:
- Grupe -> coloanele verticale care cuprind elemente cu
proprietăţi fizice şi chimice asemănătoare şi acelaşi număr de
electroni pe ultimul strat electronic
- Perioade -> liniile orizontale din sistemul periodic

Valenţa - capacitatea de combinare a atomilor unui element cu


atomii altor elemente

Ioni - particule încărcate cu sarcini electrice care provin din atomi


prin cedare sau acceptare de electroni (e.g Na+, Cl-)
Compuşi ionici - substanţe formate din ioni (e.g sarea de masă ->
Na+Cl-)

Molecula - cea mai mică particulă dintr-o substanţă care poate exista
în stare liberă şi care prezintă toate proprietăţile substanţei
respective
Molecule:
- substanţe simple (formate din atomi identici):
- monoatomice (un atom)
- diatomice (doi atomi)
- poliatomice (mai mulţi atomi)
- substanţe compuse (formate din atomi diferi ţi):
- diatomice
- poliatomice

Covalenţa - valenţa exprimată prin numărul de electroni pe care un


atom îi pune în comun cu electronii altui atom (e.g Molecula de
hidrogen este formată din doi atomi care punându-şi în comun cei doi
electroni realizează o covalenţă. Fiecare dintre atomi are o structură
electronică stabilă de dublet.)

Formula chimică - notarea prescurtată a moleculei unei substanţe cu


ajutorul simbolurilor chimice

Reacţii chimice - transformările chimice pe care le suferă


substanţele
Reactanţi - substanţele care reacţionează împreună
-> carbon + oxigen =
dioxid de carbon
Produşi de reacţie - substanţele rezultate din reacţia chimică

Clasificarea substanţelor:
- Oxizi (compuşi din două elemente, oxigen şi un alt
element):
- e.g CaO (oxid de calciu), Al2O3 (oxid de aluminiu),
SO2 (dioxid de sulf) etc.
- Baze (substanţe compuse formate dintr-un metal şi una
sau mai multe grupări OH)
- e.g NaOH (hidroxid de sodiu), Ca(OH)2 (hidroxid de calciu),
Cu(OH)2 (hidroxid de cupru) etc.
- Acizi (substanţe compuse cu molecule formate din unul
sau mai mulţi atomi de hidrogen şi un radical acid)
- e.g HCl (acid clorhidric), H2SO4 (acid sulfuric), HNO3 (acid
azotic)
- Săruri (substanţe compuse formate din metale şi radicali
acizi)
- e.g NaCl (clorură de sodiu), Na 2SO4 (sulfat de sodiu),
CaCO3 (carbonat de calciu)

Legea conservării masei - într-o reacţie chimică, suma maselor


reactanţilor este egală cu suma maselor produşilor de reac ţie; atomii
de un anumit tip intraţi într-o reacţie chimică se regăsesc în acelaşi
număr în produşii de reacţie

Reacţii de combinare - reacţiile chimice în care doi sau mai mulţi


reactanţi se unesc formând un singur produs de reac ţie (e.g NH 3 +
HCl = NH4Cl)
Reacţii de descompunere - reacţiile chimice prin care un reactant se
transformă în doi sau mai mulţi produşi de reacţie (e.g CuCO 3 = CuO +
CO2 prin încălzire)
Reacţii de înlocuire - reacţiile chimice în care o substanţă simplă ia
locul unui element dintr-o substanţă compusă (e.g Fe + CuSO 4 =
FeSO4 + Cu)
Reacţii de schimb sau dublă înlocuire - reacţii chimice în care două
substanţe compuse schimbă între ele unele elemente (e.g H 2SO4 +
BaCl2 = BaSO4 + 2HCl; HCl + NaOH = NaCl + H2O -> reacţie de
neutralizare - acid + bază = sare + apă)

Reacţii exoterme - reacţiile chimice care se produc cu degajare de


căldură (e.g HCl + NaOH = NaCl + H 2O -> se observă o creştere a
temperaturii)
Reacţii endoterme - reacţiile chimice care se produc cu absorbţie de
căldură din mediul înconjurător (e.g 2HgO = 2Hg + O 2 prin încălzire)

Reacţii rapide -> explozii, arderea panglicii de magneziu, înroşirea


fenolftaleinei în mediul bazic
Reacţii lente -> coroziunea metalelor, râncezirea grăsimilor,
fermentaţia alcoolică