TACTICA GENERALA

BAZELE
1. Cine este Comandantul Suprem al Forţelor Armate ale R.Moldova?
Preşedintele R. Moldova.
2. Care sunt formele de bază ale luptei moderne de arme întrunite?
apărarea şi ofensiva;
3. Care sunt componentele luptei moderne de arme întrunite?
lovitura, focul, manevra;
4.Cum poate fi clasificată manevra subunităţilor de infanterie motorizată?
cu forţe şi mijloace, cu focul;
5. Care sunt formele manevrei cu focul a subunităţilor de infanterie moto?
concentrarea focului, distribuirea şi transportul focului;
6. Care sunt formele dispozitivelor subunităţilor de infanterie motorizată?
de marş, de staţionare, premergător de luptă şi de luptă;
7. În ce constă dispozitivul de luptă al grupei (plutonului) de infanterie motorizată?
în dispunerea desfăşurată a personalului şi mijloacelor de foc pentru ducerea acţiunilor de
luptă, astfel, încât toate sau majoritatea acestora să fie angajate în luptă cât mai eficient;
8. Ce se subînţelege prin dispozitiv al subunităţilor militare din punct de vedere tactic?
dispunerea efectivului, tehnicii şi armamentului în teren în vederea staţionării, deplasării
sau executării unor acţiuni de luptă;
9. Care sunt principalele forme ale dispozitivului de luptă a grupei (plutonului) de
infanterie moto?
în linie, triunghi, cu vârf înainte (înapoi), eşalonat spre dreapta (stânga);
10. Ce fel de unităţi (subunităţi), conform destinaţiei, de regulă, sunt în componenţa
fiecărui tip de trupe?
de luptă, de asigurare de luptă şi de asigurare materială;
11. Care este componenţa grupei de infanterie motorizată?
comandantul grupei, echipa antipersonal, echipa antiblindate şi echipa fixă;
12. Câţi militari sunt în componenţa grupei de infanterie motorizată?
7-9 militari;
13. Din câte echipe este compusă grupa de infanterie motorizată?
din 2-3 echipe;
14. Care este componenţa echipei antipersonal a grupei de infanterie moto?
comandantul echipei,1-2 puşcaşi, lunetistul;
15. Care este componenţa echipei fixe a grupei de infanterie motorizată?
mecanicul conductor TAB (MLI) şi servantul (operator) TAB (MLI).
16. Care este componenţa echipei antiblindate a grupei de infanterie motorizată?
comandantul echipei (trăgător la AG-7) şi servantul AG-7;
17. Ce tehnică şi armament are în dotare grupa de infanterie motorizată?
TAB (MLI)-1, KPVT (2A28 „Grom”)-1, PKT-1(3), RPK-1, AG7-1, SVD-1, AK (AKM)-6;
18. Care este componenţa plutonului de infanterie motorizată?
conducerea plutonului şi 3 grupe de infanterie motorizată;
19. Cîţi militari sunt în componenţa plutonului de infanterie motorizată?
23-29 militari;
20. Câţi ofiţeri, sergenţi şi soldaţi sunt în componenţa plutonului de infanterie
motorizată?
1 ofiţer, 4 sergenţi şi 18-24 soldaţi.

1
 APĂRAREA
21. În ce scop se adoptă apărarea?
în scopul respingerii atacului inamicului, interzicerii pătrunderii lui în dispozitivul de
apărare şi opririi ofensivei acestuia, menţinerii poziţiilor încredinţate, producerii cât mai
mari pierderi şi a crea condiţii favorabile pentru trecerea la ofensivă;
22. Care componentă a luptei de apărare constituie baza apărării?
lupta împotriva blindatelor.
23. Care sunt cerinţele faţă de apărare?
să fie stabilă, fermă, activă, eşalonată în adâncime, rezistenţă tuturor loviturilor;
24. Care sunt procedeele specifice apărării?
apărarea de poziţie, apărarea mobilă, pregătită din timp, pregătită în grabă, retragerea, pe
aliniamente intermediare şi în încercuire;
25. Care sunt condiţiile de trecere a subunităţilor de infanterie moto la apărare în
funcţie de situaţia inamicului?
din contact nemijlocit cu inamicul şi în afara contactului cu inamicul;
26. Care sunt formele manevrei cu forţe şi mijloace a subunităţilor de infanterie în
apărare?
lovirea frontală, mutarea eforturilor de pe o direcţie pe alta, riposte ofensive (învăluirea,
ocolirea, întoarcerea), manevra pe verticală;
27. În ce loc al dispozitivului de luptă, de regulă, duce lupta de apărare grupa de
infanterie motorizată?
în cadrul plutonului pe limita dinainte sau în adâncime;
28. Care sunt, de regulă, dimensiunile punctului de sprijin al plutonului de infanterie
moto în apărare?
400 m. pe front x 300 m. în adâncime;
29. Care pot fi, de regulă, intervalele între punctele de sprijin ale plutoanelor de
infanterie moto în apărare?

2
până la 300 m.
30. Care pot fi, de regulă, intervalele dintre poziţiile de apărare ale grupelor de
infanterie motorizată?
până la 50 m.;
31. Care este, de regulă, lăţimea poziţiei de apărare a grupei de infanterie motorizată?
până la 100 m.;
32. La ce intervale, de regulă, se dispun militarii pe poziţia de apărare a grupei de
infanterie motorizată?
la 6-8 m (8-12 paşi);
33. La ce distanţă de la limita dinainte, de regulă, poate amenaja poziţia de apărare una
din grupe, în adâncime?
pe linia a doua la 100-200 m. în spatele tranşeei;
34. La ce depărtare faţă de poziţiile de tragere de bază se stabilesc, de regulă, poziţiile
de tragere de rezervă ale TAB (MLI) în apărare?
150-200 m. în adâncime şi 50-150 m. în direcţie.
35. Care este, de regulă, lăţimea fâşiei de asigurare cu foc a grupei de infanterie moto
pe limita dinainte a apărării?
până la 200 m.;
36. La ce distanţă în faţa limitei dinainte a apărării, de regulă, se creează barajul de foc
general al grupei (plutonului) de infanterie moto?
până la 400 m.;
37. Ce constituie baza sistemului de foc al grupei (plutonului) de infanterie motorizată
în apărare?
focul blindatelor, aruncătoarelor de grenade şi mitralierelor;
38. Ce include, de regulă, poziţia de tragere a grupei de infanterie moto în apărare?
poziţiile de tragere de bază şi de rezervă a mijloacelor de foc şi MLI (TAB);
39. În ce loc se amenajează, de obicei, poziţia de tragere de bază a MLI (TAB) faţă de
poziţia de apărare a grupei de infanterie motorizată?
în centru, la flanc, sau în spatele poziţiei până la la 50 m.
40. În ce loc al poziţiei de apărare a grupei de infanterie moto, de regulă, se
amenajează poziţiile de tragere de bază pentru mijloacele de foc?
pentru barajul de foc general – către limita dinainte, pentru nimicirea inamicului pătruns –
la flancuri şi în intervale;
41. La ce depărtare faţă de poziţiile de tragere de bază se stabilesc, de regulă, poziţiile
de tragere de rezervă pentru mijloacele de foc din dotare, în apărare?
la 50-100 m. în adâncime şi aproximativ la 100 m. în direcţie;
42. La ce distanţă se nimiceşte infanteria inamicului pe jos cu grenade de mână
defensive în lupta de apărare?
30-25 m..
43. La ce distanţă faţă de blindate, de regulă, se folosesc grenadele de mână antitanc în
apărare?
la apropierea blindatelor sub 20 m.
OFENSIVA
44. În ce scop se adoptă ofensiva?
în scopul nimicirii în timp scurt a inamicului, cucerirea rioanelor şi obiectivelor ocupate de
acesta şi eliberarea teritoriului naţional;

3
 45. Care sunt condiţiile de trecere la ofensivă a subunităţilor de infanterie moto în
funcţie de situaţia inamicului?
din contact nemijlocit cu inamicul sau din mişcare;
46. În ce condiţii, de regulă, se adoptă ofensiva din contact nemijlocit cu inamicul?
când inamicul a pregătit bine apărarea şi are un sistem dezvoltat de lucrări genistice şi de
baraje;
47. În ce constă ofensiva din mişcare a subunităţilor de infanterie moto?
în deplasarea din raionul iniţial; desfăşurarea în dispozitiv premergător de luptă şi de luptă
şi atacul asupra inamicului trecut în grabă la apărare;
48. Care sunt formele de manevră a grupei (plutonului) de infanterie moto în ofensivă?
mutarea eforturilor de pe o direcţie pe alta, atacul frontal, învăluirea, întoarcerea,
infiltrarea şi manevra pe verticală;
49. La ce depărtare faţă de limita dinainte a apărării inamicului poate fi, de regulă,
aliniamentul de desfăşurare pe coloane de companii la ofensiva din mişcare?
la 4-6 km.
50. La ce depărtare faţă de limita dinainte a apărării inamicului, se stabileşte, de
regulă, aliniamentul de desfăşurare pe coloane de plutoane a subunităţilor de infanterie moto
la ofensiva din mişcare?
la 2-3 km.;
51. La ce depărtare faţă de aliniamentul de atac se stabileşte, de regulă, aliniamentul
de debarcare?
cât mai aproape de aliniamentul de atac;
52. La ce depărtare faţă de limita dinainte a apărării inamicului, de regulă, se stabileşte
aliniamentul de atac?
cât mai aproape de limita dinainte a apărării inamicului, la 300-800 m.;
53. În ce constă obiectivul de atac al grupei de infanterie moto în ofensivă?
în nimicirea forţei vii şi mijloacelor de foc ale inamicului pe direcţia sa de atac.
54. Care sunt procedeele de deplasare ale soldatului pe câmpul de luptă în ofensivă?
la pas (fuga), în picioare sau aplecat, prin salturi, târâş;
55. În ce loc al dispozitivului de luptă al grupei I.Mo., de regulă, acţionează TAB (MLI)
în timpul ofensivei?
în spatele lanţului de trăgători, la unul din flancuri sau în lanţ;
56. Din ce este constituit dispozitivul de luptă a grupei de infanterie moto în ofensivă?
din lanţul de trăgători şi maşina de luptă;
57. Care este, de regulă, lăţimea dispozitivului de luptă a grupei de infanterie moto în
ofensivă?
până la 50 m.;
58. Care sunt, de regulă, intervalele între militari în timpul atacului, la ofensiva pe jos?
6-8 m (8-12 paşi);
59. Care sunt, de regulă, intervalele între grupele de infanterie moto în ofensivă?
până la 75 m.;
60. În ce loc, de regulă, se deplasează comandantul grupei de infanterie moto în timpul
atacului pe jos?
în lanţul de trăgători;
61. Ce înseamnă ora atacului (ora „H”) în ofensivă?
ora asaltării limitei dinainte a inamicului;

4
 62. Care este principiul de înaintare a grupei de infanterie moto de pe o poziţie pe alta
în ofensivă?
2/3 execută foc şi 1/3 execută manevra;
63. Ce lăţime are dispozitivul de luptă al plutonului de infanterie moto în ofensivă?
până la 300 m.
64. În ce loc, de regulă, se deplasează comandantul plutonului de infanterie în timpul
atacului pe jos?
în urma lanţului de trăgători la distanţa de până la 50 m.;
MARŞ ŞI SIGURANŢA MARŞULUI
65. În ce scop se organizează deplasarea subunităţilor militare?
dislocării dintr-un raion în altul pentru intrarea în luptă în mod organizat sau executarea
manevrei;
66. Prin ce procedee se deplasează grupa (plutonul) de infanterie moto dintr-un raion
în altul?
marş (pe maşini sau pe jos), pe transport (căi de comunicaţii) şi combinat;
67. În ce constă marşul subunităţilor de infanterie motorizată?
în deplasarea organizată a subunităţilor în coloană pe drumuri amenajate şi neamenajate cu
scopul de a ajunge în raionul şi la timpul stabilit în capacitatea de luptă completă;
68. În funcţie de situaţie, misiune şi direcţie, deplasarea subunităţilor militare poate fi:
spre front; de-a lungul frontului; dinspre front; în spatele frontului;
69. În ce condiţii, de regulă, se execută marşul de către grupa (plutonul) de infanterie
motorizată?
noaptea sau în alte condiţii de vizibilitate redusă;
70. Care este procedeul de bază folosit pentru deplasarea subunităţilor de infanterie
moto?
marşul pe mijloace proprii;
71. Care sunt indicii de bază ai posibilităţilor de marş ale subunităţilor de infanterie
moto ?
etapa de marş şi viteza medie de marş;
72. Care este viteza medie de marş a plutonului (grupei) de infanterie pe TAB (MLI
sau automobile) ziua?
30-40 km/oră.
73. Care este, de regulă, viteza medie de marş a subunităţilor de infanterie la
deplasarea pe schiori?
5-7 km/oră;
74. Care este viteza medie de marş a subunităţilor de infanterie în cadrul coloanelor
mixte, ziua?
20-30 km/oră;
75. Care este viteza medie de marş la deplasarea pe jos a grupei (plutonului) de
infanterie motorizată?
4-5 km/oră;
76. Ce reprezintă etapa de marş?
distanţa parcursă timp de 24 ore;
STAŢIONAREA ŞI SIGURANŢA STAŢIONĂRII
77. În ce scop se organizează staţionarea subunităţilor militare?
în scopul pregătirii pentru luptă sau marş, refacerii capacităţii de luptă, deservirea tehnicii
şi armamentului, completarea stocurilor şi odihna efectivului;
5
 78. În ce mod, de regulă, se dispune grupa (plutonul) de infanterie moto în raionul de
staţionare?
dispersat, de-a lungul itinerarului sau în afara acestuia, folosind proprietăţile de mascare şi
de protecţie ale terenului, fiind gata să ia dispozitivul pentru respingerea atacurilor
inamicului;
79. În ce timp al zilei, de regulă, se ocupă raionul de staţionare de către subunităţile de
infanterie?
pe întuneric sau în alte condiţii de vizibilitate redusă;
80. La ce distanţe una de alta se dispun TAB (MLI) la staţionare în teren cu condiţii
bune de mascare?
25-50 m;
81. Ce lucrări de întreţinere, de regulă, se execută în primul rând la tehnică în raionul
de staţionare?
se completează cu combustibil şi muniţii, se verifică starea motoarelor, agregatelor şi
aparatelor, se execută reglarea şi întreţinerea lor, precum şi remedierea defecţiunilor.
82. În ce loc se află armamentul individual, muniţia şi mijloacele de protecţie
individuală pe timpul staţionării?
permanent asupra militarilor.
83. În care organe de siguranţă a staţionării, de regulă, poate fi numită grupa de
infanterie motorizată?
post de pază, post de pază independent, pândă, patrulă;
84. La ce distanţă de subunitatea păzită se trimite postul de pază în siguranţa
staţionării ?
până la 1,5 km.
85. Ce lăţime are poziţia de apărare a grupei infanterie moto, numită ca post de pază în
siguranţa staţionării?
până la 200 m.;
86. La ce depărtare de pichetul de pază se instalează pânda în staţionare ?
până la 400 m.;
87. Ce lăţime are fâşia de siguranţă a grupei I.Mo, numită ca post de pază în siguranţa
staţionării ?
până la 600 m.;
88. În ce locuri, de regulă, se instalează pichetul de pază în siguranţa staţionării?
în locurile (pe direcţiile) probabile de acţiuni ale inamicului;
89. În ce cazuri postul de pază din siguranţa de staţionare se retrage de pe poziţia
încredinţată?
nici într-un caz fără ordinul comandantului care l-a trimis;
90. Pentru ce perioadă, de regulă, se comunică secretul în staţionare?
pentru 24 de ore, dar poate fi schimbat oricând situaţia impune;
91. De reprezentat grafic semnul convenţional tactic „Grupa de infanterie moto în
apărare”.
92. De reprezentat grafic semnul convenţional tactic „Sector de tragere”.
93. De reprezentat grafic semnul convenţional tactic „Grupa de infanterie moto în
ofensivă”.
94. De reprezentat grafic semnul convenţional tactic „TAB în amplasament”.
95. De reprezentat grafic semnul convenţional tactic „Tanc în amplasament”.
96. De reprezentat grafic semnul convenţional tactic „Comandant de pluton”.
6
 97. De reprezentat grafic semnul convenţional tactic „Raionul de staţionare al
plutonului de infanterie moto”.
98. De reprezentat grafic semnul convenţional tactic „Sector de tragere suplimentar”.
99. De reprezentat grafic semnul convenţional tactic ”Plutonul de infanterie moto la
marş”.
100. De reprezentat grafic semnul convenţional tactic „Comandant de echipă”.
101. De reprezentat grafic semnul convenţional tactic „Plutonul de infanterie moto în
apărare”.
102. De reprezentat grafic semnul convenţional tactic „Comandant de grupă”.
103. De reprezentat grafic semnul convenţional tactic „Pluton de infanterie moto în
ofensivă”.
104. De reprezentat grafic semnul convenţional tactic „Aruncător de grenade portativ”.
105. De reprezentat grafic semnul convenţional tactic „Grupa de infanterie moto la
marş”.
106. De reprezentat grafic semnul convenţional tactic „Sector de foc concentrat”.
107. De reprezentat grafic semnul convenţional tactic „Echipa antiblindată în apărare”.
108. De reprezentat grafic semnul convenţional tactic „Echipă antipersonal a grupei
infanterie moto în ofensivă”.
109. De reprezentat grafic semnul convenţional tactic „MLI în amplasament”.
110. De reprezentat grafic semnul convenţional tactic „Mitralieră în amplasament”.

7
 PREGATIREA DE CERCETARE

1. Care este, de regulă, valoarea patrulei de cercetare şi patrulei de cercetare independentă?

un pluton întărit cu cercetaşi de artilerie, chimici şi de geniu;
2. Care este destinaţia patrulei de cercetare independentă?
pentru cercetarea inamicului şi terenului pe o direcţie sau a unui obiectiv;
3. De reprezentat grafic semnul convenţional tactic „Patrula de cercetare”.
4. De către cine, de regulă, se trimite în misiune patrula de cercetare?
de către detaşamentul de cercetare, compania de infanterie motorizată;
5. Care sunt procedeele de deplasare a cercetaşului în dispozitivul inamicului, pe jos?
mersul, alergatul, alergări prin salturi scurte şi deplasarea pe târâş;
6. De reprezentat grafic semnul convenţional tactic „Punct de comandă”.
7. De către cine se trimite în misiune patrula de cercetare independentă?
statul major al unităţii (marii unităţi), batalionul de infanterie şi alte subunităţi;
8. Care sunt mijloacele de cercetare a subunităţilor pentru executarea cercetării de trupe?
tehnica de luptă, aparatura şi alte mijloace cu care forţele de cercetare îndeplinesc misiunile
primite;
9. De reprezentat grafic semnul convenţional tactic „Direcţie de cercetare”.
10. Care sunt procedeele de cercetare de bază (principale) ale cercetării de trupe?
observarea şi ascultarea, incursiunea, ambuscada, cercetarea în dispozitivul inamicului,
cercetarea prin luptă, interceptarea convorbirilor şi fotografierea;
11. În ce zone se împarte sectorul de observare a observatorului (postului de observare)?
zona apropiată; zona mijlocie; zona îndepărtată;
12. De reprezentat grafic semnul convenţional tactic „Supraveghere”.
13. Ce se stabileşte, de regulă, postului de observare pentru cercetarea inamicului şi a terenului?
sector de observare sau obiectiv (obiective) de observat;
14. Care este viteza medie de deplasare a elementelor de cercetare pe jos (ziua şi noaptea)?
4-5 km pe oră;
15. De reprezentat grafic semnul convenţional tactic „Echipă de cercetare în dispozitivul
inamicului”.
16. Care este, de regulă, viteza medie de deplasare a elementelor de cercetare pe autovehicule?
ziua 30-40 km pe oră iar noaptea 25-30 km pe oră;
17. La ce depărtare, de regulă, se trimite echipa de cercetare faţă de trupele proprii?
pe autovehicule până la 2 km şi pe jos până la 600 m;
18. De reprezentat grafic semnul convenţional tactic „Pluton de paraşutişti”.
19. De către cine se trimite în misiune cercetaşul?
de către echipa sau patrula de cercetare, precum şi de către subunităţile luptătoare;
20. Care repere din teren sunt obligatorii pentru comandant?
reperele indicate de către comandantul superior.
21. De reprezentat grafic semnul convenţional tactic „Cercetaşul”.
22. Care este destinaţia echipei de cercetare?
pentru cercetarea inamicului şi terenului pe o direcţie sau a unui obiectiv;
23. Când se organizează incursiunea?
pe timpul pregătirii luptei de apărare sau ofensive;
24. De reprezentat grafic semnul convenţional tactic „Pânda”.
25. De către cine se trimite în misiune echipa de cercetare?
de către patrula de cercetare, patrula de cercetare independentă şi subunităţile de toate
armele;
26. Care este misiunea postului de observare?
să observe acţiunile inamicului şi să raporteze oportun datele.
27. De reprezentat grafic semnul convenţional tactic „Post de observare”.
28. În funcţie de situaţie, loc şi misiune echipa de cercetare poate fi:
de cap, de flanc şi de spate.
29. În ce locuri se dispune personalul postului de observare?
în lucrări genistice, clădiri, copaci, autovehicule, elicoptere şi alte locuri favorabile
observării;
30. De reprezentat grafic semnul convenţional tactic „Ambuscadă de cercetare”.
 PREGATIREA DE GENIU

1. Care sunt dimensiunile locaşului individual de tragere pentru puşcaşul cu pistolul -

mitralieră, din poziţia în genunchi (lungimea x lăţimea x adâncimea), m?
1,7 x 0,6 x 0,6 m;
2. De reprezentat grafic semnul convenţional tactic „Tranşee”.
3. Care sunt dimensiunile locaşului individual de tragere din pistolul- mitralieră, din poziţia în
picioare (lungimea x lăţimea x adîncimea), m?
1,7 x 0,6 x 1,1 m.
4. De reprezentat grafic semnul convenţional tactic „Câmp de mine antipersonal”.
5. Care sunt mijloacele individuale de mascare din înzestrare ale militarilor?
combinezonul şi costumul de mascare;
6. De reprezentat grafic semnul convenţional tactic „Şanţ adăpost neacoperit”.
7. Care sunt completele de mascare din înzestrare ale tehnicii de luptă şi armamentului?
MKT-T, MKT-P, MKT-S.
8.De reprezentat grafic semnul convenţional tactic „Şanţ adăpost acoperit”.
9. Care sunt procedeele principale de instalare a barajelor de mine şi explozive?
manual, mecanizat, la distanţă;
10. De reprezentat grafic semnul conventional tactic “Obstacol puţin vizibil” .
11. Care sunt procedeele principale de deminare a barajelor de mine şi explozive?
manual, mecanizat, prin explodare;
12. De reprezentat grafic semnul convenţional tactic “Cîmp de mine antitanc”.
13. Care sunt tipurile principale de baraje genistice?
baraje din sârmă şi lemn, portabile.
14. De reprezentat grafic semnul convenţional tactic „Adăpost la suprafaţă”.
15. Care este lungimea lopeţii mici de infanterie MPL?
50 cm.;
16. De reprezentat grafic semnul convenţional tactic „Adăpost de tip subteran”.
17. Care este lungimea lopeţii mari de geniu?
110 cm;
18. De reprezentat grafic semnul convenţional tactic „Mină antitanc”.
19. Care sunt dimensiunile locaşului individual de tragere din poziţia culcat din pistolul-
mitralieră (lungimea x lăţimea x adîncimea), m?
1,7 x 0,6 x 0,3 m;
20. De reprezentat grafic semnul convenţional tactic „Mină antipersonal”.
 PREGATIREA DE TRANSMISIUNI

1. Care este sursa de alimentare cu energie electrică a staţiei radio R – 159M ?

baterie acumulator cu tensiunea 12V;
2. Care este puterea emiţătorului staţiei radio R – 159M ?
5W;
3. Care este distanţa maximă de legătură a staţiei radio R – 159M?
12km;
4. Care este ecartul staţiei radio R – 159M?
1kHz;
5. Care este puterea emiţătorului staţiei radio R – 123M?
20W;
6. Care este distanţa maximă de legătură a staţiei radio R – 123M cu antena “baston”?
până la 20km.
7. Cum se organizează legătura în plutonul (grupa) de infanterie moto în cazul lipsei
mijloacelor tehnice de comunicaţii?
prin intermediul curierilor, semnalelor de conducere, înştiinţare sau voce;
8. Care este gama frecvenţelor de lucru a staţiei radio R – 123M?
20,0 – 51,1 MHz.
9. Care este sursa de alimentare cu energie electrică a staţiei radio R – 123M?
baterie acumulator cu tensiunea 24V;
10. Care este gama frecvenţelor de lucru a staţiei radio R – 159M?
30,0 – 75,999 MHz;
 TOPOGRAFIA MILITARA

1. După care aştri cereşti se determină punctele cardinale ale orizontului ?

după Soare, după Soare şi ceas, după Lună, după steaua Polară;
2. De reprezentat grafic semnul convenţional topografic “Izvor natural neamenajat”.
3. Care pot fi speciile principale de arbori în pădurile europene?
coniferele, foioasele şi combinate;
4. De reprezentat grafic semnul convenţional topografic “Clădire izolată”.
5. Care sînt elementele topografice ale terenului?
relieful şi detaliile de planimetrie.
6. De reprezentat grafic semnul convenţional topografic “Coş de fabrică şi uzină” .
7. Care este clasificarea semnelor convenţionale topografice?
de contur; de scară; explicative;
8. De reprezentat grafic semnul convenţional topografic “Turn de tip uşor”.
9. Care este clasificarea hărţilor după scară?
1:1 000 000, 1:500 000; 1:250 000, 1:100 000; 1:50 000, 1:25 000.
10. De reprezentat grafic semnul convenţional topografic “Copac singuratic de conifere
(înălţimea/grosimea)”.
11. Care este clasificarea coordonatelor topografice?
geografice, rectangulare, polare;
12. De reprezentat grafic semnul convenţional topografic “Copac izolat de foioase
(înălţimea/grosimea)”.
13. Care sînt părţile orizontului?
N, S, E,W;
14. De reprezentat grafic semnul convenţional topografic “Pădure de foioase care nu poate fi
arătată la scara hărţii(înălţimea/grosimea şi distanţa între copaci)”.
15. Care sînt procedeele orientării în teren fără hartă?
după diferiţi indici din natură; cu ajutorul aştrilor; după busolă;
16. De reprezentat grafic semnul convenţional topografic “Groapă care nu poate fi reprezentată
la scara hărţii”.
17. Care este destinaţia busolei?
determinarea punctelor cardinale, azimutului magnetic, obiectivelor după azimut; orientarea
hărţii.
18. De reprezentat grafic semnul convenţional topografic “Movilă care nu poate fi reprezentată
la scara hărţii”.
19. Care sunt părţile componente ale busolei?
cutia, acul magnetic, cadranul, capacul, crestătură; cătarea, fixatorul;
20. De reprezentat grafic semnul convenţional topografic “Îngrămădire de pietre”.
 ANBC

1. Care este clasificarea substanţelor toxice de luptă?

aneuroparalitice, dermatovezicale, toxice generale, sufocante, psihochimice şi iritante;
2. Care este destinaţia cutiei filtrante a măştii antigaz?
pentru purificarea aerului inspirat de impurităţile nocive;
3. Care sunt mijloacele de protecţie colectivă a efectivului contra ANBC?
instalaţiile şi agregatele de filtroventilare de pe obiectivele mobile şi fixe;
4. Cum se repartizează mijloacele de protecţie individuală contra ANBC, militarilor?
pentru fiecare militar;
5. Pentru ce este destinat costumul de protecţie L-l?
pentru acţiunile de lungă durată în teren infectat cu substanţe toxice şi mijloace bacteriene,
la executarea degazării şi dezinfectării.
6.Care este destinaţia măştii antigaz filtrantă?
protecţia aparatului respirator, ochilor şi feţei împotriva substanţelor toxice, radioactive şi
aerosolilor.
7. Care este esenţa efectului exploziei nucleare?
eliberarea unei cantităţi enorme de energie, ce provoacă distrugeri de mii de ori mai mari
faţă de muniţiile obişnuite.
8.Care sunt tipurile exploziilor nucleare?
aeriene, terestre (acvatice), subterane (subacvatice);
9. Care sunt factorii distructivi ai exploziei nucleare?
unda de şoc, emisia de lumină, radiaţia penetrantă, impulsul electromagnetic;
10. Care este caracteristica succintă a undei de şoc a exploziei nucleare?
reprezintă o zonă de compresiune bruscă a aerului, care se propagă cu o viteză
supersonică;