Îmbinări cu dinţi multipli în lemn

de construcţie
Norme specifice grupei de produs
Criterii de evaluare naţionale
1. ------IND- 2014 0321 FIN RO- ------ 20140722 --- --- PROJET

ÎMBINĂRI CU DINŢI MULTIPLI ÎN LEMN DE

CONSTRUCŢIE
Cuprins
1. REFERINŢE NORMATIVE 2
2. GENERALITĂŢI 2
3. TERMENI; DEFINIŢII ŞI SIMBOLURI 2
3.1 Îmbinare cu dinţi 2
4. CERINŢE PRIVIND LEMNUL ŞI PRIZA 3
4.1 Lemn 3
4.1.1 Generalităţi 3
4.1.2 Specii de lemn 3
4.2 Adezivi 3
4.3 Îmbinare cu dinţi 3
4.3.1 Forma unei îmbinări cu dinţi 3
4.3.2 Deteriorare a canturilor sau a muchiilor 4
4.3.3 Noduri, pungi de răşină, lemn cu reacţie şi fisuri 5
5. CERINŢE PRIVIND PRODUSUL 6
5.1 Generalităţi 6
5.2 Caracteristici mecanice 6
5.3 Durabilitatea la descompunere 6
5.3.1 Lemn netratat 6
5.3.2 Durabilitatea la descompunere a lemnului tratat 6
5.5 Îmbunătăţirea caracteristicilor de rezistenţă la foc 6
5.4.1 Reacţia la foc 6
5.4.2 Rezistenţa la foc 6
5.5 Emisii de formaldehidă 7
5.6 Eliberarea de substanţe periculoase 7
5.7. Dimensiuni 7
6. EVALUAREA SIGURANŢEI DE FUNCŢIONARE 7
6.1 Generalităţi 7
6.2 Încercarea iniţială 7
6.2.1 Generalităţi 7
6.2.2 Eşantioane de încercare, criterii de încercare şi evaluare privind siguranţa
de funcţionare 8
6.3 Controlul producţiei în fabrică (CPF) 9
6.3.1 Generalităţi 9
6.3.2 Cerinţe generale 9
6.3.3 Echipamente şi alte orientări 9
6.3.4 Cerinţe specifice privind producţia 13
6.3.5 Inspecţia iniţială în fabrică şi CPF 13
6.3.6 Controlul continuu, CPF 14
7 MARCAJE 14
8. ANEXE 14

1
1. REFERINŢE NORMATIVE

prEN 15497 Structural finger jointed solid timber — Performance

requirements and minimum production requirements

EN 301, Adhesives, phenolic and aminoplastic for load-bearing timber

structures – Classification and performance requirements

EN 302-1, Adhesives for load-bearing timber structures — Test methods

— Part 1: Determination of bond strength in longitudinal tensile shear
strength

EN 302-2, Adhesives for load-bearing timber structures — Test methods

— Part 2: Determination of resistance to delamination

EN 302-3:2004, Adhesives for load-bearing timber structures — Test

methods — Part 3: Determination of the effect of acid damage to wood
fibres by temperature and humidity cycling on the transverse tensile
strength

EN 302-4, Adhesives for load-bearing timber structures — Test methods

— Part 4: Determination of the effect of wood shrinkage on the shear
strength

EN 302-6, Adhesives for load-bearing timber structures — Test methods

— Part 6: Determination of the conventional pressing time

EN 336, Structural timber – Sizes, permitted deviations

EN 338, Structural timber – Strength classes

SFS-EN 14081-1, Structuri de lemn. Lemn pentru construcţii cu

secţiune dreptunghiulară, sortat după rezistenţă - Partea 1: Cerinţe
generale

SFS-EN 14081-2, Structuri de lemn. Lemn pentru construcţii cu

secţiune dreptunghiulară sortat după rezistenţă - Partea 2: Sortare
mecanică; cerinţe suplimentare referitoare la încercările iniţiale de tip

SFS-EN 14081-3, Structuri de lemn. Lemn de construcţii cu secţiune

dreptunghiulară clasificat după rezistenţă - Partea 3: Sortare mecanică;
cerinţe suplimentare referitoare la controlul producţiei în fabrică

SFS-EN 14081-4, Structuri de lemn. Lemn de construcţii cu secţiune

dreptunghiulară clasificat după rezistenţă. Partea 4: Sortare cu maşina.
Reglaje pentru sistemele de control cu maşina

SFS 5878 INSTA 142 Clasificarea rezistenţei vizuală nordică

SFS-EN 408, Structuri de lemn. Lemn masiv şi lemn lamelat încleiat.

Determinarea anumitor caracteristici fizice şi mecanice.

Se aplică cea mai recentă versiune a referinţei normative.

2
2. GENERALITĂŢI

Prezentele criterii de evaluare naţionale specifică caracteristicile de

rezistenţă şi cerinţele privind producţia de lemn de construcţii îmbinat
cu dinţi cu secţiune dreptunghiulară.

Prezentul standard acoperă, de asemenea, metodele de încercare

şi/sau calcul pentru efectuarea evaluării siguranţei de funcţionare şi
cerinţele privind marcarea acestor îmbinări cu dinţi

Prezentul standard se aplică numai îmbinărilor cu dinţi dintre elemente

din lemn ale anumitor specii de combinaţii utilizând adezivi testaţi şi
aprobaţi.
Prezentele criterii nu acoperă producţia de îmbinări cu dinţi multipli de
dimensiuni mari şi nici încercarea acestora (EN 385 şi EN 387). În
continuare, o referire la „standard” înseamnă standardul prEN 15497.

3. TERMENI; DEFINIŢII ŞI SIMBOLURI

3.1 Îmbinare cu dinţi

Îmbinare de capăt cu auto-blocare formată prin prelucrarea mecanică a

unui număr simetric de dinţi la capetele elementelor din lemn care apoi
sunt îmbinate împreună.
(a se vedea figura 1)

Figura 1. Forma unei îmbinări cu dinţi

lj = lungimea dinţilor, p = spaţiere între dinţi, a = unghiul dinţilor, It =

distanţă dintre vârf şi bază, bt= grosime vârf

Termeni, definiţii şi simboluri suplimentare sunt prezentate în standardul

prEN 15497.

4. CERINŢE PRIVIND LEMNUL ŞI PRIZA

4.1 Lemn
4.1.1 Generalităţi

3
 Lemnul trebuie să îndeplinească cerinţele standardului EN 14081-1.

4.1.2 Specii de lemn

Numai speciile de lemn următoare pot fi utilizate în îmbinările cu dinţi:

pin european (Picea abies, Abies alba), pin de pădure (Pinus
sylvestris); Duglas verde (Pseudotsuga menziesii), pin de Corsica, pin
Laricio şi pin negru austriac (Pinus nigra) (Larix decidua); molid siberian
(Larix sibirica); pin maritim (Pinus pinaster); plop (Populus robusta,
Populus alba); pin de Monterey (Pinus radiata); pin Sitka (Picea
sitchensis); tsuga vestică (Tsuga heterophylla); tuia gigantă (Thuja
plicata).

4.2 Adezivi

Adezivul trebuie să asigure ca îmbinările cu dinţi să îşi păstreze

caracteristicile de rezistenţă şi performanţă pe întreaga durată de
serviciu a produsului. În cazul în care lemnul a fost impregnat împotriva
atacului biologic, trebuie asigurat ca adezivul utilizat să fie adecvat
pentru substanţa respectivă şi caracteristicile de rezistenţă să fie
menţinute. Adezivii trebuie să fie adezivi pentru construcţii aprobaţi care
să fi fost testaţi şi aprobaţi în conformitate cu standardul pentru adezivi
aplicabil (EN 301, EN 15425).

4.3 Îmbinare cu dinţi

4.3.1 Forma unei îmbinări cu dinţi

După presare, forma dinţilor trebuie să îndeplinească cerinţele

următoare (figura 1)
Lungimea dinţilor Ij, p spaţierea dintre dinţi, bt, grosimea vârfului, v = bt /
p gradul de slăbire şi unghiul dinţilor trebuie să îndeplinească cerinţele
ecuaţiilor 1 şi 2:

Ij, ≥ 4 p (1 – 2 v) (1)

a ≤ 7.1 o (2)

Gradul de slăbire trebuie să fie v ≤ 0,20, unde Ij, > 10 mm.

Forme recomandate ale dinţilor sunt indicate în tabelul 1.

Tabelul 1. Forme recomandate ale dinţilor

Lungimea Spaţierea Grosimea Gradul de

dinţilor lj dintre dinţip vârfului slăbire v
(mm) (mm) dinţilor bt
(mm)
15 3.8 0.42 0.11
15 3.8 0.6 0.16
20 5.0 0.5 0.10
20 6.2 1.0 0.16

4.3.2 Deteriorare a canturilor sau a muchiilor

4
 Nu trebuie să existe niciun fel de deteriorare a mai mult de două muchii
în suprafaţa îmbinării şi pe 75 mm de la suprafaţa îmbinării. Aria Aw a
suprafeţei deteriorate a canturilor sau muchiilor nu trebuie să
depăşească 1 % din suprafaţa secţiunii transversale. (figura 2)

OBSERVAŢIE: Conformitatea cu aceste cerinţe poate fi controlată prin

măsurarea diagonalei aw, în cazul în care aceasta este mai mică decât
cea mai mare diagonală care este prezentată în diagrama 3 ca o
funcţie a suprafeţei secţiunii transversale A.

aw = dimensiunea max. a cantului, Aw = suprafaţa cantului

Figura 2. Cea mai mare dimensiune a cantului

aw = dimensiunea maximă a cantului, Aw = suprafaţa secţiunii transversale a

elementului din lemn

4.3.3 Noduri, pungi de răşină, lemn cu reacţie şi fisuri

Suprafaţa îmbinării nu trebuie să aibă niciun fel de noduri, pungi de

răşină, lemn cu reacţie sau defecte ale fibrelor. Fisurile mai mici de
jumătate din grosime sunt admisibile. Distanţa dintre noduri şi suprafaţa
îmbinării trebuie să fie de cel puţin 3x diametrul mediului (3 d) (figura 4).
Pentru asigurarea ca defectele fibrelor să fie îndepărtate cu precizie
prin prelucrare mecanică, distanţa dintre noduri şi suprafaţa îmbinării
poate fi redusă la 1,5x diametrul nodului (1,5 d).

5
 Norma se aplică, de asemenea, ramurilor de îndepărtat, însemnând că
atunci când zona nodului este îndepărtată, după partea îndepărtată
trebuie să rămână o suprafaţă care să fie de 3x diametrul nodului.

Nodurile mai mici de 6 milimetri (6 mm) pot fi ignorate.

Figura 4. Cea mai mică distanţă dintre nod şi suprafaţa îmbinării

d = diametrul nodului, l = suprafaţa îmbinării

d = diametrul nodului

5. CERINŢE PRIVIND PRODUSUL

5.1 Generalităţi
Tăierea la capăt a fibrelor, prelucrarea mecanică a dinţilor şi priza
trebuie să fie executate astfel încât dinţii să fie rezistenţi, iar
caracteristicile de rezistenţă să se menţină pe întreaga durată de
serviciu a acestora.

5.2 Caracteristici mecanice

Rezistenţa la încovoiere a lemnului de construcţii îmbinat cu dinţi

trebuie testată în conformitate cu standardul prEN 15497 anexa C.
Aceasta trebuie să fie mai mare sau egală decât caracteristicile
mecanice echivalente ale lemnului neîmbinat.

În prezentele criterii de evaluare, caracteristicile lemnului de construcţii

cu secţiune dreptunghiulară includ caracteristicile mecanice următoare:
modulul de elasticitate, rezistenţa la încovoiere, rezistenţa la

6
 comprimare, rezistenţa la tracţiune, rezistenţa la forfecare, coeficientul
de alunecare şi densitatea.

5.3 Durabilitatea la descompunere

5.3.1 Lemn netratat

Durabilitatea naturală a îmbinărilor cu dinţi se consideră a fi aceeaşi în

cazul în care acestea sunt executate şi evaluate în conformitate cu
standardul EN 14081-1. Clasa durabilităţii naturale la descompunere
depinde de asemenea de adezivul utilizat în îmbinare.

5.3.2 Durabilitatea la descompunere a lemnului tratat

Lemnul îmbinat cu dinţi tratat trebuie să îndeplinească cerinţele

standardului EN 15228.

5.5 Îmbunătăţirea caracteristicilor de rezistenţă la foc

5.4.1 Reacţia la foc

Pentru îmbunătăţirea caracteristicilor de reacţie la foc, încercarea

iniţială trebuie efectuată în conformitate cu standardul EN 13501-1.

5.4.2 Rezistenţa la foc

Pentru îmbunătăţirea rezistenţei la foc, încercarea iniţială trebuie

efectuată în conformitate cu standardul EN 13501-2.

5.5 Emisii de formaldehidă

Emisiile de formaldehidă trebuie indicate în conformitate cu standardul

prEN 15497 anexa A instrucţiuni fără încercare, în funcţie de adezivul
utilizat, ca şi clasa E1 sau E2.

5.6 Eliberarea de substanţe periculoase

Eliberarea de substanţe periculoase poate fi estimată pe baza fişelor de

date de siguranţă ale materialului adezivului ale producătorului. În cazul
în care există motiv pentru suspectarea că produsul eliberează
substanţe periculoase, trebuie efectuate încercările necesare pentru
confirmarea acestui fapt.

5.7. Dimensiuni
Dimensiunile produsului trebuie calculate în conformitate cu standardul
EN 336 şi acestea trebuie să se înscrie în toleranţele conform
standardului EN 336.

6. EVALUAREA SIGURANŢEI DE FUNCŢIONARE

6.1 Generalităţi
Siguranţa de funcţionare a producţiei unui produs conform prezentelor
criterii de evaluare trebuie demonstrată pentru cherestea cu îmbinări cu
dinţi prin intermediul:
- încercării iniţiale
- Controlul producţiei în fabrică (CPF)

7
 - un certificat de verificare emis de un organism de certificare aprobat
de Ministerul Mediului.

6.2 Încercarea iniţială

6.2.1 Generalităţi
Încercarea iniţială se efectuează pentru a se demonstra că produsele
fabricate într-o fabrică îndeplinesc caracteristicile mecanice privind
rezistenţa la încovoiere şi tracţiune. În cazul în care anterior au fost
efectuate încercări echivalente, acestea pot fi luate în considerare cu
condiţia ca acestea să fi fost efectuate în conformitate cu aceeaşi
metode de încercare sau una mai strictă.
Încercarea iniţială se efectuează la iniţiativa organismului de certificare.

În scopul încercării, produsele unui producător pot fi grupate în familii,

dar acestea trebuie selectate astfel încât rezultatele privind una sau sau
mai multe caracteristici ale unei familii de produse să fie reprezentative.

Încercarea iniţială se repetă în cazul în care: linia de producţie este

reparată capital sau i se fac modificări majore, sau forma dinţilor, tipul
adezivului sau specia lemnului se schimbă.

Ca o excepţie, pinul şi molidul pot fi considerate ca fiind aceeaşi specie,

aceasta dacă producătorul adezivului nu a impus cerinţe separate
privind pinul şi molidul.

6.2.2 Eşantioane de încercare, criterii de încercare şi evaluare privind siguranţa

de funcţionare
încercările iniţiale se efectuează conform tabelului 3, iar numărul de
eşantioane de încercare şi metodele de evaluare sunt prezentate, de
asemenea, în tabelul 3 menţionat.

Tabelul 3. Numărul de eşantioane de încercare şi metode de încercare

8
Caracteristică Cerinţă Metodă de Număr de Criterii care
evaluare eşantioane de trebuie
încercare respectate
Caracteristici mecanice ale lemnului de construcţii îmbinat cu dinţi
modul de elasticitate, rezistenţă la încovoiere, comprimare, tracţiune şi forfecare
Rezistenţa, 4.1 EN 14081-1 EN 14081 -1:2011, EN 14081 -1:2011,
rigiditatea şi 6.2 6.2
densitatea
lemnului
Îmbinări cu dinţi 4.3 prEN 15497 anexa De pe fiecare linie prEN 15497 anexa
C (încercare) C C.3
de producţie, specia
şi tipul adezivului,
cea mai înaltă clasă
de rezistenţă şi cea
mai mare
dimensiune:
- 30 buc. încovoiere
pe muchie
prEN 15497 anexa În cazul în care prEN 15497 anexa
C (încercări) C C.3
coeficientul kf
utilizat la
încovoierea în plan
din CPF trebuie
redus, din fiecare
secţiune
transversală care
urmează să fie
îmbinată, din cea
mai mică
dimensiune din cea
mai înaltă clasă de
rezistenţă:
- min. 30 buc.
încovoiere pe
muchie
- min. 30 buc.
încovoiere în plan
Rezistenţa îmbinărilor
Îmbinări cu dinţi 4.3 La fel ca la caracteristicile mecanice
Rezistenţa de priză a adezivului
Specia lemnului 4.1.2 4.1.2 (inspecţie) - 14.1.2
Caracteristicile prEN 15497 tabelul 3 (îmbinare)
adezivului
Durabilitatea la atac biologic
Impregnat sau nu prEN 15497 tabelul 3
Rezistenţa la foc
Rezistenţa la foc prEN 15497 tabelul 3
Reacţie la foc
Reacţie la foc prEN 15497 tabelul 3
Emisii de formaldehidă
Emisii prEN 15497 tabelul 3
Eliberarea de substanţe periculoase
Emisii prEN 15497 tabelul 3

9
6.3 Controlul producţiei în fabrică (CPF)
6.3.1 Generalităţi
Un producător trebuie să utilizeze şi să menţină un sistem de control al
producţiei care să asigure că produsele introduse pe piaţă îndeplinesc
caracteristicile de bază privind performanţa şi cerinţele minime privind
metodele de producţie. Sistemul CPF cuprinde metode, inspecţii
regulate şi încercări. În plus, sistemul trebuie să includă metode de
monitorizare a materiilor prime, de întreţinere a echipamentelor, de
control al procesului de producţie, precum şi de inspecţie a produselor
finite. Metodele, cerinţele şi orientările trebuie documentate în scris.
Aceste documentaţii trebuie să fie capabile să asigure că metodele
permit siguranţa de funcţionare, precum şi controlul efectiv al producţiei.

6.3.2 Cerinţe generale

Producătorul este responsabil pentru asigurarea ca sistemul să

funcţioneze eficient şi să îndeplinească cerinţele prezentei orientări. O
organizaţie trebuie să definească competenţele personalului şi
menţinerea acestora, responsabilităţile şi autorităţile în legătură cu
efectuarea sarcinilor acestuia în inspecţii şi faţă de organismele de
încercare, iar acestea trebuie să fie actualizate. Manualul trebuie să
definească identificarea unui produs cu abateri, precum şi criteriile de
acceptare şi de respingere. În plus, manualul trebuie să includă modele
ale tuturor registrelor în uz de ţinere a evidenţei. În cazul în care sunt
implicaţi subcontractanţi, producătorul nu poate transfera niciun fel de
responsabilităţi către aceştia. Dacă producătorul a implementat un
sistem de control al calităţii certificat ISO9001, aceste cerinţe pot fi
considerate îndeplinite în cazul în care sistemul include toate
documentele legate de procesul de producţie.

6.3.3 Echipamente şi alte orientări

6.3.3.1 Încercări

Toate echipamentele de încercare trebuie să fie calibrate şi inspectate,

iar calibrarea trebuie să fie făcută la intervale de doi ani sau mai
frecvent, după cum este necesar. Trebuie să existe instrucţiuni în scris
privind acestea şi trebuie ţinut un registru privind rezultatele calibrărilor.

6.3.3.2 Producţia

Toate echipamentele de producţie trebuie întreţinute la intervale

regulate. Aceste măsuri trebuie să asigure că uzura sau alte defecţiuni
nu cauzează niciun fel de defecte în procesul de producţie. Inspecţiile şi
lucrările de întreţinere trebuie documentate adecvat.

6.3.3.3 Recepţia materiilor prime

Pentru recepţia materiilor prime trebuie să existe echipamente de
măsurare pentru controale şi inspecţii adecvate. Rezultatele inspecţiilor
trebuie documentate.

6.3.3.4 Trasabilitatea şi marcarea

Cheresteaua cu îmbinări cu dinţi trebuie marcat utilizând echipamente

care să permită identificarea şi stabilirea originii materiilor prime.

10
 Producătorul trebuie să aibă proceduri scrise, precum coduri, pentru
asigurarea trasabilităţii. Marcajele trebuie inspectate, iar rezultatele
trebuie înregistrate regulat.
6.3.3.5 Cerinţe privind controlul producţiei
Producătorul trebuie să planifice şi pună în aplicare producţia în condiţii
controlate. Documentaţia trebuie să prezinte procesul de control,
precum şi secţiunile următoare:
(a) Obiective privind calitatea şi structura organizatorică, domeniile de
responsabilitate şi autoritate ale conducerii pentru scopul definirii
siguranţei e funcţionare în procesul de producţie
(b) Metode care să stabilească dacă lemnul şi îmbinarea îndeplinesc
cerinţele
(c) Producţia, controlul producţiei şi alte procese care afectează
calitatea finală a producţiei
Cu privire la procesul de îmbinare, trebuie înregistrate următoarele:
- linia de producţie;
- data şi cantitatea produsă;
- specia lemnului;
. clasa de rezistenţă;
- dimensiunile secţiunilor transversale din producţie;
- profilul dinţilor;
- conţinutul de umiditate al lemnului;
- timpul de presare;
- presiunea de presare;
- adezivul, adică răşina şi întăritorul;
- cantitatea de adeziv utilizată (g(m2);
- proporţia de răşină şi întăritor, dacă este cazul;
- agentul de impregnare, în cazul în care lemnul este tratat;
- temperatura şi umiditatea relativă a lemnului în zonele de depozitare,
producţie şi întărire;
- numele persoanei responsabile;
Toate documentele trebuie păstrate pentru a se asigura că informaţiile
privind materiile prime şi condiţiile de producţie pot fi găsite în funcţie de
săptămâna şi anul producerii. Aceste documente trebuie păstrate timp
de cel puţin 10 ani.
6.3.3.6 Încercarea şi evaluarea produsului

Producătorul trebuie să creeze metode care să asigure că cerinţele

minime sunt îndeplinite. Tabelul 4 prezintă cerinţele minime privind
încercarea în timpul controlului producţiei.

Eşantioane de încercare pentru controlul intern al calităţii:

Minim 2 buc./schimb de lucru din cea mai înaltă clasă de rezistenţă care
urmează să fie îmbinate pentru încercări de încovoiere conform
standardului EN 408.
Rezultatul încercării se acceptă dacă cerinţele (a) sau (b) sunt
îndeplinite:

11
 a) Ultimele 100 de încercări conţin cinci sau mai puţine deficienţe şi
niciun rezultat nu scade sub 80 % din cerinţe.
b) Media ultimelor 15 încercări rezultă prin înmulţirea cu coeficientul
secundar k15 al coeficientului de variaţie.

Coeficientul de ≤ 0.10 0.15 0.20 0.25 0.30

variaţie
k15 0.82 0.74 0.67 0.61 0.55

Observaţie: Coeficient utilizat pentru încovoiere în plan, kf = 1,25.

Tabelul 4 Încercare în timpul controlului producţiei
Caracteristică Referire la Criterii de Conţinut minim al
orientare sau acceptare inspecţiei
metoda de
evaluare
Caracteristici mecanice ale lemnului de construcţii îmbinat cu dinţi
modul de elasticitate, rezistenţă la încovoiere, comprimare, tracţiune şi forfecare
Rezistenţa, 4.1 EN 14081 -1:2011, EN 14081-1:2011, 6.3
rigiditatea şi 6,3
densitatea lemnului
Îmbinări cu dinţi prEN 15497 anexa prEN 15497 a se 2 eşantioane de încercare pe
C fiecare schimb de lucru (de
vedea valoarea
exemplu 8 h) din fiecare linie,
cerută, anexa C.3 aleatoriu din fiecare clasă de
rezistenţă, specie şi tip de
adeziv
Dimensiune 5.7 EN 336 inspectată ori de câte ori
dimensiunea se schimbă

Rezistenţa îmbinărilor
Îmbinări cu dinţi prEN 15497, la fel ca la caracteristicile mecanice
anexa C
Aderenţa adezivului
Specia lemnului 4.1.2 - inspectată la recepţie
Adeziv 4.2 - inspectat la recepţie
Aplicare adeziv anexa 1/1.3 sau anexa 1/1.3 sau prEN aplicare automată 2/schimb
prEN 15497 anexa 15497 anexa G.4.5.1 de lucru, aplicare manuală 1
G.4.5.1 la 2 ore
Umiditate lemn prEN 15497 anexa prEN 15497 anexa cu echipamente de măsurare
înaintea îmbinării D.1 D.1 calibrate în măsura cerută de
producţie
prEN 15497 anexa D.2 cel puţin 1 măsurare pe lună
D.2 după cum
este necesar
Durabilitatea la atac biologic
Impregnat sau nu dacă este necesar, în conformitate cu prEN 15947 tabelul 4
Rezistenţa la foc
Rezistenţa la foc dacă este necesar, în conformitate cu prEN 15947 tabelul 4
Reacţie la foc
Reacţie la foc dacă este necesar, în conformitate cu prEN 15947 tabelul 4
Emisii de formaldehidă
Emisii dacă este necesar, în conformitate cu prEN 15947 tabelul 4
Eliberarea de substanţe periculoase
Emisii dacă este necesar, în conformitate cu prEN 15947 tabelul 4

12
6.3.3.7 Produse neconforme

Producătorul trebuie să deţină orientări în scris care să definească

modul de identificare a produselor neconforme şi modul de tratare a
acestora. Produsele neconforme trebuie înregistrate, iar documentele
trebuie păstrate timp de cel puţin 10 ani. Imediat ce un produs cu
abateri a fost identificat, trebuie întreprinse măsuri corective şi trebuie
să se asigure că produsele neconforme nu sunt introduse pe piaţă.
Succesul măsurilor corective trebuie asigurat de exemplu prin
intermediul încercării suplimentare sau modificării procesului de
producţie. Măsurile corective întreprinse trebuie înregistrate, iar
înregistrarea trebuie semnată de persoana responsabilă.

6.3.3.8 Manipulare, depozitare şi ambalare

Producătorul trebuie să deţină orientări privind manipularea,

depozitarea şi ambalarea produselor finite. Aceste instrucţiuni sunt
menite să asigure că produsul nu este deteriorat în timpul acestor
procese.

6.3.4 Cerinţe specifice privind producţia

Manualul CPF trebuie să îndeplinească cerinţele prezentei orientări,

asigurând că doar produsele care respectă nivelul de performanţă
indicat sunt introduse pe piaţă. În acelaşi timp, CPF trebuie să includă
metode pentru demonstrarea conformităţii produsului:

(a) inspecţii şi încercări care au fost efectuate înaintea şi în timpul

producţiei. Aceste informaţii trebuie incluse în planul de încercări.

(b) planul de încercări trebuie să includă, de asemenea, inspecţiile şi

încercările produsului finit.

6.3.5 Inspecţia iniţială în fabrică şi CPF

Inspecţia iniţială în fabrică se efectuează de un organism de certificare

aprobat de Ministerul Mediului. Scopul inspecţiei iniţiale este asigurarea
că producţia este în conformitate cu prezentele orientări şi că CPF al
producătorului respectă cerinţele prezentei orientări.
Inspecţia trebuie să se concentreze asupra următoarelor:

(a) fabrica trebuie să dispună de resursele necesare pentru fabricarea

de produse conforme

(b) CPF este responsabil de cerinţele prezentei orientări şi de faptul că

producătorul le respectă astfel încât produsele să îndeplinească
cerinţele privind siguranţa de funcţionare

(c) încercarea finală se efectuează conform cerinţelor

(d) toată documentaţia este în conformitate cu prezentele orientări

(e) organismul de certificare redactează un raport privind inspecţia

iniţială, pe baza căruia se emite certificatul de verificare.

13
6.3.6 Controlul continuu, CPF

Inspecţiile de urmărire a controlului producţiei în fabrică trebuie

efectuate de cel puţin două (2) ori pe an. Inspecţiile de monitorizare
trebuie să evalueze conformitatea cu procedura CPF şi cu planul de
încercări. În timpul vizitelor se evaluează potenţiale schimbări ale
proceselor de producţie care pot avea ca rezultat, de exemplu, o nouă
încercare iniţială. De asemenea, scopul vizitelor este asigurarea că
produsele îndeplinesc cerinţele pe baza încercărilor, că echipamentele
au fost întreţinute conform planului, că echipamentele de măsurare au
fost calibrate şi că marcarea produsului este în conformitate cu
orientările.
În cazul în care este necesar, un reprezentant al organismului de
certificare poate preleva eşantioane de încercare de către un laborator
extern sau poate efectua încercări cu echipamentele producătorului.
Organismul de certificare trebuie să redacteze un raport privind vizita,
pe baza căruia se decide ulterior cu privire la reînnoirea certificatului de
verificare.

7 MARCAJE

Fiecare element de lemn de construcţii îmbinat cu dinţi care

îndeplineşte cerinţele prezentei orientări trebuie marcat cu o ştampilă
permanentă sau alt marcaj. Marcajul trebuie să includă informaţiile
următoare:

(a) informaţii de identificare a producătorului, precum sigla sau

denumirea;
(b) clasa de rezistenţă conform standardului EN 228 sau clasa de
rezistenţă specifică producătorului;
(c) data producţiei sau trasabilitatea acesteia;
(d) simbolul „PT” în cazul în care lemnul structural a fost tratat împotriva
atacurilor biologice;
(e) informaţii de identificare privind organismul de certificare.

În cazuri excepţionale, la solicitarea utilizatorului final, la marcaj se

poate renunţa din motive de estetică. În asemenea cazuri, fiecare
livrare trebuie să fie însoţită de un document care, suplimentar
informaţiilor menţionate anterior, trebuie să indice următoarele:

- numele şi adresa clientului;

- numărul comenzii clientului;
- dimensiunile şi cantitatea lotului de lemn de construcţii îmbinat cu dinţi
livrat

Exemplu de marcaj specific elementului:

FI C24 (M) 0123 A123 Sormijatkaja Oy

8. ANEXE

ANEXA 1: CERINŢE MINIME PRIVIND PRODUCŢIA

14
ANEXA 2: UTILIZAREA MARCĂRII PRIVIND CERTIFICAREA

ANEXA 1. CERINŢE MINIME PRIVIND PRODUCŢIA

1.1 Condiţii de producţie

Spaţiile de producţie trebuie să îndeplinească cerinţele privind

temperatura şi umiditatea relativă a aerului. Fabrica trebuie să aibă
utilaje şi echipamente, precum şi un proces de producţie care să
asigure că produsele îndeplinesc cerinţele privind siguranţa de
funcţionare. Trebuie respectate următoarele instrucţiuni ale
producătorului adezivului :

(a) amestecarea adezivului

(b) utilizarea aditivilor
(c) preîncălzire (cu înaltă frecvenţă, infraroşii sau alte metode)
(c) cantitatea de adeziv
(e) durată de păstrare în bidon a adezivului
(f) întărirea
(g) temperatura aerului şi a lemnului înaintea îmbinării şi în timpul
întăririi
(h) umiditatea relativă a aerului şi conţinutul de umiditate a lemnului
înaintea îmbinării şi în timpul întăririi

1.2 Umiditatea şi temperatura de îmbinare

Conţinutul de umiditate a lemnului care urmează să fie îmbinat trebuie

măsurat pentru fiecare lot astfel cum este stabilit în anexa D la standard
Precizia de măsurare este de ± 2% unităţi.

Conţinutul de umiditate trebuie să fie de 7 ... 23 % conform

instrucţiunilor producătorului adezivului.

Conţinutul de umiditate al elementelor care urmează să fie îmbinate nu

trebuie să depăşească 5 %.

Temperatura minimă din zonele pentru geluirea şi îmbinarea lemnului

trebuie să fie de +15 °C.

1.3 Îmbinarea

Suprafeţele de îmbinare trebuie să fie curate pentru asigurarea unei

îmbinări reuşite.
Cantitatea de adeziv conform instrucţiunilor producătorului de adeziv.

Procesul de îmbinare trebuie să asigure ca toate suprafeţele dinţilor să

fie îmbinate.

În cazul în care adezivul este aplicat cu un pieptene sau rolă, acesta

trebuie aplicat pe cel puţin ¾ din lungimea dintelui pe ambele laturi.

În cazul în care întăritorul se aplică la un capăt iar răşina la celălalt,

trebuie avut grijă să existe suficient material la ambele capete.

15
În cazul în care adezivul se aplică manual, acesta poate fi aplicat doar
la capătul unui singur element.
Prin inspecţie vizuală trebuie asigurat că pe dinţi există suficient adeziv.
Această cerinţă se consideră îndeplinită în cazul în care adezivul iese
în afară pe toate laturile după presare.

În cazul în care adezivul este aplicat cu un pieptene sau rolă, acesta

poate fi aplicat la capete diferite ale elementelor din lemn de îmbinat.
Maşina de îmbinare trebuie să aibă dispozitive pentru inspectarea
adezivului şi cotei de întăritor, precum şi capacitate de documentare.
Pentru ambele componente trebuie să existe dispozitive separate.
Dispozitivul trebuie să fie capabil să asigure că adezivul şi întăritorul
sunt aplicate în cantitatea necesară pe ¾ din lungimea dintelui. Pentru
aplicarea adezivului fără contact, cantitatea şi aplicarea adezivului
trebuie monitorizate vizual sau cu un sistem automat. Toate rezultatele
trebuie înregistrate şi salvate.

1.4 Perioada dintre debitare şi priză

Încleierea trebuie efectuată pe cât de curând posibil după debitare, dar

nu mai târziu de şase (6) ore de la debitarea dinţilor. În timpul
depozitării, trebuie avută grijă ca suprafeţele de lucru să fie păstrate
curate şi menţinute condiţiile depozitare astfel încât în timpul uscării
dinţii să nu capete niciun fel de defecte de deformare.

15. Presiunea de presare

Presiunea finală de presare depinde de specie, conţinutul de umiditate

al lemnului şi dimensiunile îmbinării. Presiunea trebuie reglată astfel
încât să se minimalizeze fisurile la fundurile nuturilor şi să se prevină
presarea insuficientă.

Presiunea de presare trebuie să fie suficientă pentru a permite mutarea

îmbinării într-o zonă de întărire fără deteriorarea îmbinării.

După presare, diferenţa relativă dintre lungimea îmbinării şi lungimea

nutului e = l / li trebuie să fie de 0,01 ≤ e ≤ 0,08.

Dacă presarea se face ciclic, timpul de aplicare al presiunii maxime

trebuie să fie de cel puţin 1 s pentru lemn cu grosimea de 45 mm şi de
cel puţin 2 s pentru lemn mai gros de 45 mm. Presiunile de presare
recomandate sunt prezentate în figura 1.

Figura 1. Presiune de presare recomandată

16
 1 Presiunea de presare 2 Lungimea nuturilor

1.6 Întărirea

După îmbinare, trebuie avută grijă ca o mutare în zona de întărire să nu

cauzeze modificări ale formei sau vibraţii în îmbinare.

Temperatura în timpul întăririi adezivului trebuie să fie de minim +15 °C.

Întărirea finală conform instrucţiunilor producătorului trebuie să fie

atinsă înaintea procesării ulterioare, aceasta dacă nu poate fi
demonstrat că îmbinarea este suficient de tare pentru a rezista la orice
tensiuni cauzate de tratament.

ANEXA 2: UTILIZAREA MARCAJULUI DE CERTIFICARE

După ce certificatul pentru produs a fost acordat, deţinătorul

certificatului are dreptul de a utiliza certificatul pentru produs pentru a
demonstra că acel produs a fost certificat.

Dreptul de a utiliza marcajul de certificare se bazează pe decizia luată

de către organismul de certificare şi se aplică numai pentru acele
produse incluse în certificatul de produs. Organismul de certificare
monitorizează utilizarea corectă a certificatului de produs, precum şi
comercializarea acestuia. Dispoziţiile suplimentare privind
monitorizarea utilizării certificatelor pentru marcajul CE sunt stabilite în
Regulamentul (UE) privind produsele pentru construcţii.

Marcajul de certificare poate fi aplicat numai pe produsele certificate

care îndeplinesc cerinţele prevăzute în caietul de sarcini şi în decizia de
certificare. Acesta se aplică direct pe produs, pe ambalajul produsului,
eticheta produsului lipită pe acesta sau pe documente comerciale de

17
 însoţire a produsului, în principiu în această ordine. Informaţiile
solicitate în caietul de sarcini sunt prezentate împreună cu marcajul.
Toate produsele marcate trebuie să poarte datele de identificare a
posesorului certificatului.

Marcajul CE trebuie să fie aplicat astfel încât să fie uşor de citit, atunci
când produsul pentru construcţii este dat în folosinţă, luând în
considerare efectele depozitării, transportului şi ale altor forme similare
de manipulare.

Marcajul CE poate fi utilizat la comercializarea produsului. Aplicarea

marcajului CE nu trebuie să provoace ambiguitate în ceea ce priveşte
domeniul de aplicare şi importanţa certificatului. În cazul în care
marcajul CE este aplicat prin nerespectarea conformităţii, organismul
de certificare poate revoca decizia sa de certificare şi, de asemenea,
poate lua măsuri legale.

VARMENNUS-TODISTUS CERTIFICAT DE VERIFICARE

18