MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII, TINERETULUI ŞI SPORTULUI

OLIMPIADA DE ISTORIE
Etapa judeţeană/Municipiul Bucureşti
Clasa a X-a
19 martie 2011

-Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu.

-Timpul de lucru este de trei ore.

Subiectul I (40 de puncte)

Citiţi cu atenţie textele de mai jos:
A.„Până în 1881 Alexandru [al II-lea] îşi îndeplinise o mare parte din obiectivele de
politică externă. Rusia reintrase clar în rândul Marilor Puteri din Europa şi era acceptată,
ca atare, chiar dacă era la fel de limpede că nu mai era cea mai mare forţă din arena
europeană şi că locul ei fusese luat de Germania. În acelaşi timp, Rusia obţinuse mari
câştiguri teritoriale în Asia, care-i consolidase masiv economia, oferindu-i acces la
zăcămintele de petrol şi minereuri. Alexandru evitase conflictele europene de proporţii şi
întărise poziţia Rusiei în Balcani. La o evaluare obiectivă a realizărilor lui, putem
conchide că ţarul a reuşit să amelioreze substanţial poziţia generală a Rusiei. Totuşi, în
interior, majoritatea supuşilor săi, a căror judecată era mult mai importantă pentru
stabilitatea Imperiului decît cea a restului Europei, au considerat că Rusia nu izbutise să
se bucure de întâietatea şi respectul internaţional care i s-ar fi cuvenit de drept.”
(Russel Sherman, Rusia, 1815-1881)

B.„Principala preocupare a marelui cancelar [Bismarck] fusese menţinerea stării de

izolare a Franţei: împreună cu Austria şi Italia el organizase împotriva ei Tripla Alianţă
(1882), dar, în acelaşi timp, printr-un tratat de reasigurare (1887), a ştiut să păstreze Rusia
în sistemul său, în pofida intereselor divergente ruse şi austriece în Balcani. Era, fără
îndoială, o politică dificilă, bazată pe un echilibru instabil, dar care lăsase Germaniei un
loc predominant în Europa. Wilhelm al II-lea a compromis acest echilibru: (...); prin
programul său de construcţii navale şi-a îndepărtat Anglia, care se împacă cu Franţa (...).
Izolată în Europa, Germania trebuia să se sprijine pe Austro-Ungaria, <strălucitorul ei
secund>, prin care se lasă antrenată în complicaţiile balcanice şi, în cele din urmă, în
război. Rezultatul a fost stârnirea de temeri în Europa, cu atât mai mult cu cât împăratul -
spre deosebire de Bismarck, care menţinuse caracterul european al diplomaţiei sale -
vorbea de <politica mondială> (Weltpolitik) a Germaniei, preamărea misiunea sa
colonizatoare (deşi coloniile nu jucaseră decât un rol neînsemnat în economia germană),
îşi manifesta dorinţa de expansiune în Africa, suscitând conflicte de o mare gravitate
(....)."
(Jacques Droz, Istoria Germaniei)

Răspundeţi următoarelor cerinţe:

1. Precizaţi, pe baza textului B, un motiv al constituirii Triplei Alianţe. 2 puncte
2. Menţionaţi, pe baza textelor A şi B, o asemănare referitoare la politica externă a celor
două state desfăşurată în afara continentului european şi selectaţi din texte câte o
informaţie prin care să susţineţi asemănarea menţionată. 7 puncte
3. Menţionaţi, pe baza textului A şi B câte o informaţie referitoare la statutul Rusiei şi
Germaniei în ierarhia marilor puteri. 6 puncte
4. Menţionaţi,pe baza textului A, opinia „supuşilor” ţarului Alexandru al II-lea faţă de
politica externă a Rusiei. 3 puncte
5. Formulaţi un punct de vedere referitor la consecinţele politicii desfăşurate de împăratul
Wilhelm al II-lea în Europa, folosind ca argument două informaţii din textul B.
7 puncte
6. Prezentaţi un alt fapt istoric referitor la Germania, desfăşurat în a doua jumătate a
secolului al XIX-lea, în afara celor la care face referire textul B.
5 puncte
7. Prezentaţi două fapte istorice referitoare la spaţiul românesc în contextul politicii
externe a Rusiei, din secolele al XVIII-lea – al XIX-lea. 10 puncte

Subiectul al II-lea (50 de puncte)

Elaboraţi, în aproximativ trei-patru pagini, o sinteză despre Franţa în secolele al XVIII-
lea – prima jumătate a secolului al XIX-lea, având în vedere:
- menţionarea a două cauze ale declanşării Revoluţiei Franceze şi precizarea a două
consecinţe ale acesteia în planul politicii interne de la sfârşitul secolului XVIII-lea;
- prezentarea a două fapte istorice referitoare la organizarea statului francez la începutul
secolului al XIX-lea;
- prezentarea unei consecinţe a acţiunilor lui Napoleon Bonaparte în planul relaţiilor
internationale;
- prezentarea unui fapt istoric referitor la implicarea Franței în sistemul de alianțe din
prima jumătate a secolului al XIX-lea;
- formularea unei opinii referitoare la rolul Franţei în răspândirea principiilor şi valorilor
iluministe şi susţinerea acesteia prin două fapte istorice.

Notă! Se punctează şi utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea prezentării,

evidenţierea relaţiei cauză-efect, susţinerea unui punct de vedere cu fapte istorice
relevante, respectarea succesiunii cronologice/ logice a faptelor istorice şi încadrarea
eseului în limita de spaţiu precizată

MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII, TINERETULUI ŞI

SPORTULUI
 OLIMPIADA DE ISTORIE
Etapa judeţeană/Municipiul Bucureşti
Clasa a X-a
19 martie 2011
Barem de corectare şi notare
SUBIECTUL I:
1. 2 puncte pentru precizarea, pe baza textului B, a oricărui motiv al constituirii Triplei
Alianţe ;
2. 3 puncte pentru menţionarea pe baza textelor A şi B, a oricărei asemănari referitoare la
politica externă a celor două state desfăşurată în afara continentului european;
câte 2 puncte pentru selectarea oricărei informaţii din fiecare text prin care se susţine
asemănarea menţionată; (2p X 2 =4p)
3. câte 3 puncte pentru menţionarea, pe baza textelor A şi B a oricărei informaţii
referitoare la statutul Rusiei şi Germaniei în ierarhia marilor puteri; (3p X 2 =6p)
4. 3 puncte pentru menţionarea, pe baza textului A, a opiniei „supuşilor” ţarului
Alexandru al II-lea faţă de politica externă a Rusiei;
5. 3 puncte pentru formularea oricărui punct de vedere referitor la consecinţele politicii
desfăşurate de împăratul Wilhelm al II-lea în Europa;
câte 2 puncte pentru folosirea ca argument a oricăror două informaţii din textul B;
(2p X 2 =4p)
6. 2 puncte pentru menţionarea oricărui alt fapt istoric referitor la Germania, desfăşurat
în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, în afara celor la care face referire textul B.
3 puncte pentru prezentarea faptului istoric menţionate, prin evidenţierea relaţiei de
cauzalitate şi utilizarea unui exemplu/a unei caracteristici;
1 punct pentru utilizarea doar a unui exemplu/ a unei caracteristici referitoare la
aspectul menţionat;
7. câte 2 puncte pentru menţionarea oricăror două fapte istorice referitoare la spaţiul
românesc în contextul politicii externe a Rusiei, din secolele al XVIII-lea – al XIX-lea;
(2p X 2 =4p)
câte 3 puncte pentru prezentarea faptelor istorice menţionate, prin evidenţierea
relaţiei de cauzalitate şi utilizarea unui exemplu/ a unei caracteristici; (3p X 2 =6p)
câte 1 punct pentru utilizarea doar a unui exemplu/ a unei caracteristici referitoare la
aspectul menţionat;
Total 40 de puncte
SUBIECTUL AL II-LEA:
Informaţia istorică – 40 de puncte distribuite astfel:
câte 3 puncte pentru menţionarea oricăror două cauze ale declanşării Revoluţiei
Franceze; (3p x 2 = 6p)
câte 3 puncte pentru precizarea oricăror două consecinţe ale declanşării Revoluţiei
Franceze în planul politicii interne de la sfârşitul secolului XVIII-lea;
(3p x 2 = 6p)
câte 2 puncte pentru menţionarea oricăror două fapte istorice referitoare la
organizarea statului la începutul secolului al XIX-lea; (2p x 2 = 4p)
câte 3 puncte pentru prezentarea faptelor istorice menţionate prin evidenţierea
relaţiei de cauzalitate şi utilizarea unui exemplu/ a unei caracteristici;
(3p x 2 = 6p)
 câte 1 punct pentru utilizarea doar a unui exemplu/ a unei caracteristici referitoare la
aspectul menţionat;
2 puncte pentru menţionarea oricărei consecinţe a acţiunilor lui Napoleon Bonaparte
în planul relaţiilor internationale;
3 puncte pentru prezentarea consecinţei menţionate prin evidenţierea relaţiei de
cauzalitate şi utilizarea unui exemplu/ a unei caracteristici;
1 punct pentru utilizarea doar a unui exemplu/ a unei caracteristici referitoare la
aspectul menţionat
2 puncte pentru menţionarea oricărei unui fapt istoric referitor la implicarea Franței
în sistemul de alianțe din prima jumătate a secolului al XIX-lea ;
3 puncte pentru prezentarea faptului istoric menţionat prin evidenţierea relaţiei de
cauzalitate şi utilizarea unui exemplu/ a unei caracteristici;
1 punct pentru utilizarea doar a unui exemplu/ a unei caracteristici referitoare la
aspectul menţionat;
2 puncte pentru formularea oricărei opinii referitoare la rolul Franţei în răspândirea
principiilor şi valorilor iluministe;
câte 3 puncte pentru susţinerea acesteia prin oricare două fapte istorice.
(3p x 2 = 6p)
Ordonarea şi exprimarea ideilor menţionate – 10 puncte distribuite astfel:
2 puncte pentru structurarea textului (introducere - cuprins - concluzii);
1 punct pentru introducere/cuprins; cuprins/concluzii;
0 puncte pentru text nestructurat;1
3 puncte pentru evidenţierea relaţiei cauză-efect, astfel încât compoziţia să probeze
înţelegerea procesului istoric;
1 punct pentru prezenţa parţială a relaţiei cauză-efect;
0 puncte pentru lipsa relaţiei cauză-efect;
2 puncte pentru respectarea succesiunii cronologice/ logice a faptelor istorice;
1 punct pentru respectarea parţială a succesiunii cronologice/ logice a faptelor istorice;
0 puncte pentru nerespectarea succesiunii cronologice/ logice a faptelor istorice;
2 puncte pentru utilizarea limbajului istoric;
1 punct pentru utilizarea parţială a limbajului istoric;
0 puncte pentru lipsa limbajului istoric;
1 punct pentru respectarea limitei de spaţiu;
0 puncte pentru nerespectarea limitei de spaţiu.
Total 50 de puncte
Total 90 de puncte.
Se acordă 10 puncte din oficiu.
Total 100 de puncte.