UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRONOMICE SI MEDICINA VETERINARA

BUCURESTI

FACULTATEA DE MANAGEMENT ,INGINERIE ECONOMICA IN

AGRICULTURA SI DEZVOLTARE RURALA

PROIECT MATEMATICA,STATISTICA SI ECONOMETRIE

PROFESOR: ENE DUMITRU

STUDENT:PATRU C. LUCIA MARINELA

ANUL 2018/2019
Un model schematizeaza un proces complex, retinand trasaturile considerate
esentiale din punct de vedere al moderatorului. Structura si evolutia modelului este
simulata pe calculatorul electronic, rezultatele simularii fiind confruntate cu datele
procesului modelat. Principalale avantaje ale modelarii si simularii sunt posibilitatile
de analiza si sinteza ale procesului modelat precum si prognoza evolutiei sale. In
functie de gradul de schematizare, modelele pot fi macromodele si micromodele.

Macromodelele sunt mai apropiate de procesul modelat dar simularea lor

comporta un mare volum de calcul. Un macromodel se poate simplifica sub
forma unui micromodel in scopul usurarii simularii cu pretul indepartarii de
procesul modelat. Arta modelarii si simularii consta tocmai in realizarea unui
compromis rezonabil intre apropierea de procesul modelat si volumul de
calcul pe care il comporta simularea modelului. Intre modelele elaborate
pentru agricultura un rol deosebit il au modelele de optimizare.

Un model de optimizare are ca parti componente:

- necunoscutele – notate cu x ,…,x care sunt numere reale pozitive ce

urmeaza a fi determinate.

- restrictiile – notate cu m inegalitati sau egalitati care contin

necunoscutele x ,…, x

Daca toate restrictiile modelului sunt egalitati, el se numeste model

standard. Orice model de optimizare poate fi adus la forma standard prin
adaugarea la membrul intai al restrictiilor ,, “ si ,, “ a unor variabile de
egalizare nenegative si prin scaderea din membrul intai al restrictiilor ,, “ a
altor variabile de egalizare nenegative deci modelul va avea m restrictii
egalitati si n + m variabile x ,…, x , xe ,…, xe .

- functiile-obiectiv – in numar de p care contin necunoscutele x ,…,

x si care trebuie maximizate / minimizate ( optimizate ).Daca restrictiile
modelului lipsesc atunci avem un model de optimizare fara restrictii. Un
sistem de valori pozitive pentru x ,…, x care satisfac restrictiile se numeste
solutie posibila iar acele solutii posibile care optimizeaza o functie-obiectiv se
numesc solutii optime in raport cu acea functie. Daca restrictiile si functiile-
obiectiv ale modelului sunt polinoame cu necunoscutele x ,…, x modelul se
numeste polinominal sau algebric in caz contrar modelul se numeste
nepolinominal sau transcendent. Daca intr-un model polinominal,
polinoamele din restrictii si din functiile-obiectiv au gradul 1, modelul
polinominal se numeste liniar, in caz contrar este neliniar.
 Un model polinominal neliniar des intalnit este modelul polinominal
patratic cu restrictii polinoame de gradul 1 si functiile-obiectiv polinoame de
gradul doi. Daca modelul de optimizare are o singura functie-obiectiv el se
numeste model monocriterial, in caz contrar se numeste model policriterial.
Orice model policriterial se poate reduce la unul monocriterial prin inlocuirea
functiilor sale obiectiv cu o functie-obiectiv de utilitete maxima. O problema
delicata in elaborarea modelelor apare in legatura cu restrictiile care trebuie
sa fie: - necontradictorii – sa existe macar o solutie posibila;

- independente – sa nu rezulte unele din altele.

In acest caz modelul se numeste coerent. Cu cat numarul m al restrictiileo

modelului este mai mare, cu atat pericolul contradictiei si sau dependentiei
restrictiilor creste deci este mai greu de elaborat un macromodel coerent
decat un micromodel coerent. Modelele elaborete la un moment dat se
numesc statice.

In realitate, timpul schimba coeficientii constanti ai modelului (

stocuri de resurse, costuri ale resurselor, preturile de vanzare ale produselor
) ceea ce necesita reoptimizarea modelului in raport cu aceste schimbari.

In functie de caracterul marimilor care intervin in modele, acestea

pot fi deterministe ( cu marimi precise valoric ) sau aleatoare ( o parte sau
toate marimile au valori probabile ) cum sunt cele legate de natura;
precipitatii, clima, calamitati, etc. Cele mai multe macromodele de
optimizare care au fost elaborate pentru agricultura, se impart in doua
clase:1. Modele de structura optima pentru:

- culturi agricole anuale sau perene;

- rase si grupuri de animale;

- furaje grupate in ratii furajate;

- ramuri vegetale sau animale in cadrul fermei.

2. Modele de reparatie optima pentru:

- rotatia culturilor;

- alocare resurse ( forta de munca, masini, tehnologii, energie,

ingrasaminte, apa, investitii );

- stabilirea preturilor in economia de piata in raport de cerere-oferta.

 Modelul structurii optime a culturilor vegetale

Elementele fundamentale ale productiei vegetale sunt:

- soiul:

- solul;

- clima;

- raportul cerere / oferta in productia vegetala.

Etapele principale ale tehnologiei productiei sunt:

- aratura;

- pregatirea patului germinativ;

- semanat;

- combatere buruieni, boli si daunatori;

- fertilizare;

- irigare;

- recoltare

-transport

-depozitare.

In toate aceste etape sunt necesare urmatoarele resurse:

- forta de munca;

- forta mecanica;

- energie ( motorina, curent electric, uleiuri-lubrifianti );

- ierbicide, insectofungicide;

- ingraseminte chimice / organice;

- apa de irigatie;

- resurse financiare.