Fericirea si schemele ei dupa Denis ROBERT

EA:”Mă atrăgea dar nu-l doream…, Prima oară m-a zăpăcit cu totul…, Femeile simt imediat că sînt diferite, n-au
nevoie de o perioadă de adaptare în care să gîndească, ele o ştiu asta-i tot, bărbaţii sunt mult mai grei de
cap…, prefer să fac decît să mă uit…,am încercat să aflu diferenţa dintre a dori pe cineva şi a face dragoste cu
el, N-o văd!…, Nu prea cred în iubirea din povestea noastră, e doar o poveste, atîta tot…Ţi-a fost frică să nu mă
agaţ de acest Te iubesc ca de o victorie, să nu-l întorc împotriva ta, ţi-a fost frică…, Poţi să faci ce vrei din
mine, în ciuda eforturilor tale n-ai să reuşeşti să nu-mi mai placi…, mă văd prin ochii lui…,Ce vei face cu
bordelul meu lăuntric?…,Ţi-e teamă şi asta mă enervează!…, Vreau timp, vreau ca el să mă folosească pentru
plăcerea sa, deci şi pentru a mea, nu vreau iubire şi mai ales respectul lui….,plăcerea mea nu este a unie clipe,
ea se prelungeşte şi se împlineşte dincolo de act, plăcerea mea este o fericire pentru mai tîrziu.”

EL: „Cu ea fiind, nu simţeam pericolul…, Ceva riscant şi prea puţin rentabil, iată ce gîndeam despre
infidelitate…., Cînd a deschis uşa, am închis ochii, am aşteptat să vină să se lipească de mine sub cearşaf, m-
am lăsat în voia ei…., disponibilitatea ei mă uluia, n-a pus nici o întrebare, nici eu…., Cuplul se bazează pe un
mit al contopirii…, Fără să vreau am încredere în ea, totuşi ceva în insistenţa cu care mă priveşte mă tulbură,
sunt bănuitor dar şi intrigat…., Cu ea nu ştiu spre ce mă îndrept…., Scopul jocului era încercarea de a merge
mereu mai departe, avea încredere în mine, credea că eu ştiu spre ce ne îndreptăm….,totuşi n-o iubesc, vreau
să spun că nu sunt îndrăgostit de ea…., Este cea mai deschisă femeie pe care o cunosc, nu-i spun că încep să
am nevoie de ea, mă port urît…,Nu mă gîndeam că o să accepte atît de repede, mă aşteptam să se
împotrivească măcar aşa de formă…., Îi spun că o iubesc, nu este un angajament pentru viitor, este o
mărturisire neaşteptată…., mă gîndesc că aş fi putut face orice voiam cu tine, această încredere m-a
înspăimîntat…., De ce pare atît de îndrăgostită?…., Cu ea, îndrăznesc orice….,Te-ai transformat într-un drog
puternic, mă faci să uit restul, mă împiedici să trăiesc, mă împiedici să văd lumea din jur, mă manînci din
interior, mă dezguşi, Înţelegi?…., căutarea plăcerii e fragilă, ea nu se bazează decît pe noi, şi pe buna dispoziţie
a minţilor noastre…., N-aş putea trăi cu una ca ea, dacă bărbatu-său şi nevastă-mea n-ar exista, povestea
nostră n-ar exista nici ea!…., Bărbaţii nu prea se pricep să rupă o relaţie, se învîrt în jurul cozii, aşa şi eu mă
învîrtem în jurul cozii mele…., Nu ştiu ce-aş mai putea inventa ca s-o fac să simtă şi mai multă plăcere….,
Supunerea ei este ucigătoare…., A intrat în viaţa mea cu consimţămîntul meu, de cînd se află aici, nici o altă
femeie nu mă excită, nu ştiu nici dacă ea mă mai excită…., mergem prin frig şi suntem singurii cărora le e
cald…, Tu mă săruţi şi simt un val violent care urcă înlăuntrul meu, putem numi toate acestea extaz, sau pur şi
simplu fericire…., Nu mă simt responsabil pentru suferinţa ei…., Cuvintele mele comandă, dar firea ei este cea
care conduce…., Niciodată nu m-am simţit atît de liber şi atît de dependent, e ceva foarte contradictoriu…., cu
ea libertatea e un lucru de temut…., M-am simţit bine pentru prima oară după şapte luni, un fluid bizar, între o
adiere uşoară şi un curent de aer, trece şi se ascunde, te învăluie, te întrebi dacă nu cumva visezi, că am făsut
dragoste apoi, asta a contat mai puţin: surîsul ei era de ajuns fericirii mele.”

Ajunşi în suspans, nimeni nu poate trăi contopirea unui sentiment identic, fiecare va vedea partea sa a
suferinţei, existenţei, obsesiei, dragostei.

Revăzînd tot parcursul însemnărilor a doi oameni legaţi de realitatea socială prin contractele semnate cu celalţi
protagonişti aflaţi în rolul soţilor, aceşti doi bezmetici caută revanşa trăirii unor experienţe pierdute, nu în
sensul că au fost cîndva ci în sensul că au pierdut timpul cuvenit acestor trăiri.

Poate nu înţeleg prea bine de ce Dragostea are nevoie de timp, iar feicirea de trăire, o schemă
relativ percepută, ce poate fi dezvăluită de contradicţiile planetelor Venus şi Marte, fiecare
vede doar acea schemă care e construită de propriul eu, şi nu parţine unei şi aceleiaşi categorii
de concepte ale fericirii, femeile înţeleg mai repede că sunt diferite, în sensul acesta anume că
feicare îşi percepe schemele emotive diferit, şi doar un simplu imbold al stărilor de plăcere
continuă să tenteze sufletele spre trăirea desăvîrşită a ceea ce poate fi numit IUBIREA.