Mult Zgomot Pentru Nimic

...
MULT ZGOMOT PENTRU NIMIC
Traducere de LEON LEVITCHI
PERSOANELE
DON PEDRO, prinţ de Aragon
DON JOHN, fratele său nelegitim
CLAUD!, un t"năr no#il din $lorenţa
%ENEDC&, un t"năr no#il dinPadaa
LEONÂTO, gu'ernatorul (essinei
AN)ON*O, fratele său
BALTHAZAR, servitorulJui Don Pedro
+oli, străeri, însoţitori et-. A-ţiunea se petre-e la (essina.
%ORACHO CONRADE
din suita lui Jolin
DO/%E**R0, sergent de stradă 1ER/E2, autorul lui
C3LU/3RUL FRAN!" UN PARACL*+ER 4-a grefier5 UN %3*A)
**ERO, fii-a lui Leonato %EA)R*CE, nepoatalui Leonato domni6oare de onoare din alaiul Herei
(AR/ARE)
UR+ULA
ACTUL
SCENA 1
în {ala casei lui Leonalo.
Intră Leonato, Eero, Bealricc şi alţii, urmaţi de un sol.
LEONA)O7 Aflu din a-eastă s-risoare -ă Don Pedro de Aragon
sose6te deseară *a (essina. +OLUL7 )re#uie să fie foarte aproape a-um 8 nu era ni-i la trei
leg9e de ora6 -"nd ne:am despărţit. LEONA)O7 C"ţi gentilomi aţi pierdut "n luptă; +OLUL7 Puţini din -ei -e pot
fi numiţi astfel 6i ni-i unul de 'a<ă. LEONA)O7 O 'i-torie e de două ori mai mare -"nd -omandantul
se "ntoar-e -u oastea "ntreagă. = După -"te 'ăd ai-i, Don Pedro
i:a arătat multă preţuire unui t"năr florentin, numit Claudio. +OLUL> %inemeritată de a-osta 6i larg dăruită de
Don Pedro.
+:a do'edit a fi mai presus do făgăduinţele '"rst-i lui, să'"r6ind
su# o "nfăţi6are de miel fapte de leu ?8 a "ntre-ut, "ntr:ade'ăr,
toate a6teptările 6i toate -"te ':aţi a6tepta de la mine să 'ă
po'estes-. LEONA)O7 Are ai-i, "n (essina, un un-9i@ -are o să se #u-ure
gro<a' de 'estea asta. +OLUL7 *:am 6i "nm"nat ni6te s-risori 6i s:a #u-urat nespus> at"t
de mult "ne"t, pentru -a să nu:6i dea pe faţă #u-uria, a i<#u-nit
"n la-rimi.
LEONA)O7 A i<#u-nit "n la-rimi; +OLUL> "i -urgeau 6iroaie. LEONA)O7 /inga6 prinos al unei inimi -alde Nu
se află feţe mai
sin-ere de-"t -ele s-ăldate astfel. E mult mai #ine să pl"ngi
de #u-urie, de-"t să te #u-uri de la-rimi %EA)R*CE7 +pune:mi, te rog, senior (ontantoB s:a "ntors de pe
-"mpnl de luptă, sau nu; +OLUL7 Nu -unos- ni-i un gentilom -u numele a-esta, doamnă,
nu se alia "n armată ni-i unui.
#$%
&%,%'
LEONA)O7 De -ine "ntre#i, nepoată;
HERO7 1eri6oara mea se g"nde6te la senior %enedi- din Padua.
+OLUL7 O, s:a "ntors 6i e #ine dispus -a "ntotdeauna.
%EA)R*CE7 i:a 'estit prin afi6e sosirea la (essina 6i l:a pro'o-at pe Cupidon la o "ntre-ere -u săgeţi u6oare 6i
-u multe pene>
o "ntre-ere iar măs-ări-iul
-u săgeţi un-9iuluitemeu,
#oante.F +pune:mi, rog,-itind
pe -"ţipro'o-area,
i:a omor"t 6ia i:a
is-ălit -u numele
m"n-at lui Cupidon,
"n a-eastă luptă; +au,pro'o-"ndu:l
mai -ur"nd, la
pe -"ţi i:a omor"t, pentru -ă am făgăduit sG:i măn"n- eu pe toţi -ei răpu6i de el.
LEONA)O7 ău, nepoată, prea e6ti ne-ruţătoare -u senior %enedi-> dar n:o să:ţi răm"nă dator, s"nt "n-redinţat.
+OLUL7 "n a-eastă luptă a fă-ut mari ispră'i, doamnă,
%EA)R*CE7 1i s:a dat 9rană mu-egăită 6i el ':a autat s:o m"n-aţi, nu:i a6a; E un m"n-ău foarte 'itea<> 6i -"nd e
'or#a de poftă...
+OLUL7 E 6i un #un soldat, doamnă.
%EA)R*CE7 Un #un soldat pentru o doamnă> dar pentru un -a'aler;
+OLUL7 E -a'aler "n faţa unui -a'aler 6i #ăr#at "n faţa unui #ăr#at. E "n<estrat -u -ele mai alese 'irtuţi.
%EA)R*CE7 Un #ăr#at -u <estre, 'a să <i-ă... i eu -are -redeam -ă o să -apete <estre numai -"nd o să se
"nsoare...
LEONA)O7 Domnule, să n:o:nţel-gi gre6it pe nepoata mea. "ntre senior %enedi- 6i dumneaei e un fel de ră<#oi
glumeţ 8 nu se:nt"mplă să se:nt"lneas-ă fără să se "ng9impe.
%EA)R*CE7 Din pă-ate, el nu -"6tigă ni-iodată. La ultima noastră 9arţă, patru din -ele -in-i daruri ale minţiiI
salo au dat #ir -a
de6teptă-iune -u să:i
fugiţii
lină6ide
a-um
-ald,-ogeamite omul
s:o păstre<e -a esă:l
la -9eremul uneidesingure
deose#eas-ă femei>
-alul său, a6a -ă,
fiind-ă da-ă mai
e #ruma are destulă
de a'ere -e i:a
mai rămas -a să fio re-unos-ut -a fiinţă -u ude-ată. Cu -ine mai e prieten a-um; "n fie-are lună are -"te un nou
frate de -ru-e.2
+OLUL7 E -u putinţă;
%EA)R*CE7 )e -red "6i s-9im#ă -redinţa după. -um "6i s-9im#ă forma pălăriei> mă rog, după ultimul -alapod.
+OLUL7 1ăd, doamnă, -ă senior %enedi- nu - tre-ut "n -artea dumnea'oastră de aur.
%EA)R*CE7 Nu 8 6i da-ă ar fi, mi:a6 pune pe fo- #i#liote-a. Dar s(une)*i, te rog7 -ine o a-um prietenul *ui;
*+u -um'a e un fanfaron tinerel gata să meargă -u el p"nă ia porţile iadului;
+OLUL7 De -ele mai multe ori e "nsoţit de no#ilul Claudio.
242
&i, %'
%EA)R*CE7 Cerule O să se ţină de el -a o #ole6niţă> se prinde mai iute de-"t -iuma 6i -el atins "nne#une6te pe
lo-.K Dumne<eu să:i aute no#ilului Claudio Da-ă s:a molipsit de %enedi-tită, o să:l -oste o mie de lire -a să se
'inde-e.
+OLUL7 +"nt gata să 'ă ofer prietenia mea, doamnă.
%EA)R*CE7 Nu pot de-"t să ţi:o primes-, #unul meu prieten.
LEONA)O7 Nepoţi-ă, tu una n:ai să "nne#une6ti ni-iodată.
%EA)R*CE7 Ori-um, nu "nainte de a fi mai -ald "n ianuarie de-"t "n luna lui Cuptor.
+OLUL7 1ine Don Pedro.
(Intră Don Fedro, John, Claudio, Bencdlc, Bal!tha"ar şi alţii.#
DON PEDRO7 +enior Leonato, ai ie6it "n -alea ne-a<ului> lumea -aută să nu dea o-9i -u pagu#a, iar dumneata o
"nt"mpini.
LEONA)O7 Nu mi s:a mai "nt"mplat -a ne-a<ul să intre "n -asa mea su# "nfăţi6area "nălţimii 'oastre> pentru -ă,
după ee plea-ă ne-a<ul, răm"ne m"ng"ierea, "nsă după -e ple-aţi dumnea'oastră, răm"ne părerea de rău 6i feri-irea
"6i ia rămas #un.
DON PEDRO7 Prea e6ti -urtenitor -u oaspeţii Da-ă nu gre6es-, a-easta e fii-a dumitale;
LEONA)O7 A6a:mi spunea adesea mama ei.
%ENED*C&7 Aţi a'ut "ndoieli, domnule gu'ernator, de 'reme -e:aţi "ntre#at:o;
LEONA)O7 Nu, senior %enedi-> pentru -ă pe 'remea a-eea dumneata nu erai de-"t un -opil.!
DON PEDRO7 i:a <is:o, %enedi-. Putem g9i-i din asta -"t pre:ţuie6ti a-um -a #ăr#at. E ade'ărat, -9ipul ei
arată limpede C9iar
%ENED*C&7 -ine "ida-ă
este senior
tatăl. $ii feri-ită,e domni6oară,
Leonato -ă "nseamnă
tatăl ei, asta nu semeni -u-ă
uneapărinte
tre#uie'redni- de toată
să:i poarte -instea.
-apul lui pe umeri,
-u toate -ă:i seamănă at"t de mult.
%EA)R*CE7 (ă mir -ă mai 'or#e6ti, senior %enedi-, nimeni nu te ia "n seamă.
%ENED*C&7 Cum, domni6oară eflemea, mai trăie6ti;
%EA)R*CE7 E -u putinţă să moară eflemeaua -"nd are o 9rană at"t de aleasă -um este senior %enedi-;
Curtenia "nsă6i se pres-9im#ă "n <eflemea -"nd dumneata dai o-9ii -u ea. 
%ENED*C&7 Atun-i -urtenia e taler -u două feţe. Un lu-ru e "nsă ne"ndoios7 mă iu#es- toate doamnele afară de
dumneata> si mi:ar părea tare #ine să:mi 6opteas-ă inima -ă -a nu e -9iar de piatră> -ă uite, <ău, nu iu#es- pe
nimeni.
243
■
&%,%'
%EA)R*CE7 $eri-e de femei Altfel, le:ar ii otră'it un "ndrăgostit primedios. )re#uie să:i mulţumes- lui
Dumne<eu 6i inimii mele de g9eaţă -ă "n pri'inţa asta semăn -u dumneata. Prefer să:mi aud -linele lătr"nd la o
-ioară de-"t pe un #ăr#at iae"n:du:mi urăminte de dragoste.
%ENED*C&7 +ă dea Dumne<eu să nn:ţi s-9im#i g"ndul ni-iodată> "n felul a-esta, anumiţi #ăr#aţi o să s-ape -u
feţele ne<g"riate.
%EA)R*CE7 g"rieturile n:ar fa-e:o pe:a dumitale, de pildă, mai ur"tă de-"t este...
%ENED*C&7 Ce să spun, a6a dresor de papagali mai rar...
%EA)R*CE7 (ai #ine papagal de-"t -al
%ENED*C&7 De:ar fi 6i -alul meu tot a6a de iute 6i de neo#osit -a lim#a dumitale Haide, <i mai departe ?8 eu
am să ta-.
%EA)R*CE7 "ntotdeauna sf"r6e6ti -u o lo'itura de -al nără'a6 8 te -unos- de mult.
DON PEDRO7 i -a să nu lungim 'or#a7 senior Claudio, senior %-nedi-, #unul meu prieten Leonato ':a poftit
pe toţi. l:am spus -ă 'oi răm"ne ai-i -el puţin o lună, iar d"nsul se roagă ea o "nt"mplare oare-are să ne fa-ă să
stăm mai mult. Pot să ur -ă nu - făţarni- 6i -ă tot -e spune porne6te din inimă.
LEONA)O7 "nălţimea ta, da-ă uri, ri:o să fii sperur. "ngăduie:mi să:ţi ure< #un 'enit, seniore. Deoare-e te:ai
"mpă-at -u fratele dumitale, prinţul, mă "n-9in prea supus "n faţa dumitale.
DON JOHN7 "ţi mulţumes-. Nu:mi pla-e să 'or#es- mult, dar "ţi mulţumes-.
LEONA)O7 1rea "nălţimea ta să meargă "naintea noastră;
DON
(Ies loţiPEDRO7 Dă:mi
în a$ară de m"na,şi Leonato
Benedic Claudio.# 8 să mergem "mpreună.
CLAUD*O7 %enedi-, te:ai uitat la fii-a lui senior Leonato;
%ENED*C&7 De uitat, nu m:am uitat> dar am 'ă<ut:o.
CLAUD*O7 Nu o o t"nără doamnă -it se poate de sfioasă;
%ENED*C&7 "mi -eri, a6a -um s:ar -u'eni să fa-ă un oi a -instit, părerea sin-eră; +au 'rei să:ţi 'or#es- după
-um mi:e o#i-eiul, -a un tiran de-larat al seMului lor;
CLAUD*O7 Nu, ude-:o -u dreaptă ude-ată, te rog.
%ENED*C&7 Păi, eu unul a6 <i-e -ă e prea s-undă pentru o preţuire "naltă, prea oa-9e6ă pentru -u'inte
luminoase, 6i prea mi-ă pentru o laudă mare. Pot să spun doar at"t7 da-ă ar fi altfel de-"t este, ar fi ur"tă, dar fiind
a6a -um este, mie nu:mi pla-e.
CLAUD*O7 "ţi "n-9ipui -ă glumes-, <ău, spune:mi sin-er7 -um o găse6ti;
244
fi, îl
%ENED*C&7 1rei s:o -umperi de tot mă:ntre#i despre ea;
CLAUD*O7 Poate oare o lume "ntreagă să -umpere un astfel de giu'aer;
%ENED*C&7 Cum de nu, #a 6i o -asetă"n -are s:o păstre<e. *a stai7 'or#e6ti serios sau "ţi #aţi o- de noi,
fă-"ndu:ne să -redem -ă or#ul Cupidon <ăre6te iepurele 6i "ntre tufi6uri ro6ieti-e 6i eă 1ul-an= e un dulg9er fără
pere-9e; Haide, spune7 -um să afle omul "n -e -9eie e6ti a-ordat, -a să:ţi -"nte "n strună;
CLAUD*O7 "n o-9ii mei e -ea mai ferme-ătoare făptură pe -are am 'ă<ut:o.
%ENED*C&7 1ad "n-ă foarte #ine fără o-9elari, totu6i nu <ăres- a6a -e'a. 1eri6oara ei 8 da-ă n:ar ii at"t de
apu-ată 8 o "ntre-e "n frumuseţe, -um "ntre-e <iua de:nt"i mai ultima <i din de-em#rie. Nădăduies- "nsă -ă n:ai
de g"nd să te:nsori, nu:i a6a;
CLADD*O7 Da-ă Hero ar 'rea să fie soţia mea, aproape -ă nu m:a6 mai "n-rede "n mine, -u toate -ă am urat
altfel.
%E&EDC&7 Cum; Ai auns p"nă ai-i; +ă nu se aile oare #ăr#at pe lume -are să:6i poarte ti-9iuţa fără să fie
#ănuit -ă are 6i -oarne dedesu#t; N:o să mai "ntilnes- ni-i un 9oltei de 6ai<e-i de ani; )rea#a ta, la urma urmei>
da-ă 'rei -u tot dinadinsul să:ţi #agi g"tut "n ug, poartă: sănătos 6i petre-e:ţi dumini-ile oft"nd. @ lată, Don
Pedro se:ntoar-e să te -aute.
(Intră din nou Don %edro.#
DON PEDRO7 Ce tot puneţi ia -ale ai-i de nu 'ă du-eţi la Leonato;
%ENED*C&7
DON P&DR6i A6 "n
dori -a "nălţimea
numele ta să
as-ultării -emă sileas-ă
mi:o să spun.
datore<i, te siles-.
%EN&D*C&7 Au<i, -onte Claudio; Crede:mă -ă 6tiu să ta- -9iti-, -"nd e Ja o adi-ă> dar mi s:a -erut să 'or#es-
"n numele as-ultării, "n numele supunerii, ai au<it singur. E "ndrăgostit. De -ine; "ntrea#ă "nălţimea ta. Păi,
răspunsul e tot at"t de s-urt, pe -"t de mărunţi-ă e 6i fata7 de Hero, fii-a lui Leonato.
C).AOD*O7 Da-ă n:ar fi, nu s:ar po'esti.
%ENED*C&7 Ca:n 'e-9ea po'esteB, "nălţimea ta7 nu este a6a 6i ni-i n:a fost a6a> dar, <ău, fereas-ă Dumne<eu să
fie a6a.
CLAUD*O7 Da-ă patima -e m:a -uprins nu se stinge -ur"nd, fereas-ă Dumne<eu să fie altfel.
DON PEDRO7 Amin, da-ă o iu#e6ti> pentru -ă doamna merită
asta -u prisosinţă.
CLAUD*O7 "nălţimea ta, spui a6a -a să mă prin<i.
DON PEDRO7 i -u'"n"nl meu, spun -eea -e g"ndes-.
B45
&%,%'
CLAUD!7 $e legea mea, eu am fă-ut la fel.
%ENED*C&7 Pe -u'"ntul 6i pe legea mea, -"nd a fost 'or#a de "n-9inare "n faţa frumuseţii, 6i eu am spus -eea -e
g"ndes-.
CLAUD*O7 Că o iu#es-, simt.
DON PEDRO7 Că merită să fie iu#ită, 6tiu.
%ENED*C&7 *ar -ă eu unul ni-i nu simt -ă ar tre#ui iu#ită 6i -ă ni-i nu 6tiu -um ar putea merita să fie iu#ită, asta
e o părere pe -are ni-i fo-ul n:ar s-oate:o din mine> suit gata să mor pentru ea, pe rug.
DON PEDRO7 Ai fost 'e6ni- un ereti- "n-ăpăţ"nat "n faţa frumuseţii.
CLAUD*O7 Nu 6i:ar putea u-a rolul -um tre#uie, da-ă n:ar fi at"t de "n-ăpăţ"nat.
%ENED*C&7 Pentru -ă o femeie m:a <ămislit, "i mulţumes-> pentru -ă m:a -res-ut, "i adu- iară6i mulţumirile
mele -ele mai umile> dar să mi se atGrne -ornuri de '"nătoare "n frunte sau să mi se lege goarna -u pangli-uţe
ne'ă<ute, să mă ierte femeile i pentru -ă nu 'reau să le ignes- nea'"nd "n-redere "n ni-i una, o să:mi fa-
singur dreptate, "ndoindu:mă de toate> iar -a "n-9eiere 4a6a "nţeleg eu să:mi "n-9ei so-otelile5, n:am să mă "nsor
DON PEDRO7 O să mai trăies- -a să te 'ăd la faţă gal#en de dragoste.
%ENED*C&7
pierdut -"nd'aDe
maifurie,
multdes"nge
#oalădinsau de foame,
pri-ina poate>
dragostei dar pot
de-"t nu de dragoste.
re-"6tiga prinDa-ă "nălţimea
#ăutură, să:mitas-oţi
'a do'edi
o-9ii -u-ăpana
am unui
s-riitor de #alade 6i să>mă sp"n<uri la u6a unui #ordel "n -9ip de Cupidon or#.
DON PEDRO7 %agă de seamă, da-ă 'reodată ai să:ţi -al-i a-est -u'"nt o să aungi de #ato-ură.
%ENED*C&7 Da-ă se:nt"mplă una -a asta, sp"n<uraţi:mă "ntr:un #utoi -a pe un motan 6i trageţi -u ar-ul "n mine>
iar pe a-ela -are o să mă nimereas-ă să:l #ateţi pe umăr 6i să:i spuneţi Adam %ell, ar-a6ul. 
DON PEDRO7 $oarte #ine, timpul o să ne:o arate. Cum spune <i-ala7 Cu timpul 6i taurul săl#ati- intră:n ugK. F
%ENED*C&7 )aurul săl#ati-, poate> dar da-ă %enedi- -el -u s-aun la -ap "l 'a purta 'reodată, smulgeii:i
taurului -oarnele 6i ţintuiţi:mi:le "n frunte> <ugră'iţi:mi -9ipul "n -ulorile -ele mai ţipătoare, 6i -u litere de:o
6-9ioapă 8 dintr:a-elea -u -are se s-rie Cal de "n-9iriatK 8 s-rieţi dedesu#tul ta#loului7 Ai-i "l puteţi 'edea
pe %enedie, #ăr#atul -ăsătoritK.
#$+
CLAUD*O7 Da-ă a6a -e'a o să se "nt"mple -"nd'a, 'ei fi #un de
legat. DON PEDRO7 As-ultă, da-ă Cupidon nu 6i:a risipit toate săgeţile
la 1eneţiaI, n:o să trea-ă mult 6i te 'ei -utremura. %ENED*C&7 Atun-i să a6tept un -utremur de păm"nt. DON
PEDRO7 %ine, #ine, o să te dai dumneata pe #ra<dă -u
timpul. P"iiă una, alta, senior %euedie, fii #un 6i du:te la
Leonato. +alută:l din partea mea 6i spune:i -ă nu 'oi lipsi
de la -ină 8 omul s:a pregătit, nu glumă. %ENED*C&7 Aproape -ă mă simt "n staro să:i du- o astfel de solie,
a6a -ă 'ă las... CLAUD*O7 "n 'oia Celui:de:+us. "nto-mit "n -asa mea 4da-ă a6
a'ea una5...
DON PEDRO7 La 6ase iulie> prietenul 'ostru iu#itor, %enedi-.
%ENED*C&7 Nu r"deţi, nu r"deţi Dis-ursul dumnea'oastră e peti-it rău pe alo-urea 6i peti-ele de:a#ia se ţin
"nainte de a repeta pe dinafară formule 'e-9i, -er--9iii:'ă -on6tiinţa. Ei,
'ă las.
CLAUD*O7 DON PEDEO7
CLAUD*O7 DON PEDRO7
CLAUD*O7
DON PEDRO7
247
(Iese.#
+tăp"ne, poţisă:ţi
-e:ar putea să:mi
fie fa-i un mare
do folos. Nu #ine. Cu dragă
are Leonato ni-iinimă să:mi
un fiu; Nu,spui doar
Hero:i -um. i
singura dragostea -e:ţi
mo6tenitoare, port 'a "n'ăţa )ot
Ai "ndrăgit:o,
Claudio;
+tăp"ne,
C"nd ai pur-es la luptă, o pri'eam Ca un o6tean "ndrăgostit, -e 6tie Că are tre#i mai aspre de fă-ut Dee"t să:i dea
iu#irii sale g9es. "ntors a-um, ră<#oini-ele g"nduri +:au dus -u du6ii, iar "u lo-ul lor Dau #u<na doruri ginga6e 6i
#l"nd-, optindu:mi -"t e de frumoasă Horo i dragă -"t mi:a fost p"n:am ple-at. Atun-i, "ndrăgostit -um pari,
e6ti gata. +ă mă <dro#e6ti -u tomuri de -u'inte D HC:O iu#e6ti pe Her#, fii 'oios> Eu 'oi 'or#i -u ea 6i tatăl ei, i:
a ta 'a fi. Nu oare pentru ft+ta Doreai să te6i po'este măiestrită;
.
.
**, =Q
CLAUD*O7
D&' J;EDRO7
SCENA 2
C"t de frumos "i mai slue6ti iu#irii

i păsul -um ii desu6e6ti. Ui. eu
1oiam să o prefir printre -u'inte,
Ca mi -um'a să par -G suit pripii...
De -e să fie:un pod mai lat -a nul;
O #-aă -ată s:o -uno6ti "nto-mai.
i. atun-i o poţi tămădui, fue-li.
"/)ţi -ăutăm un a- pentru -e o-...
Deseară:i un ospăţ> "n timpul lui,
Adăpostit de:o mas-ă oare-are,
Lui Hero am să:i spun -ă. eu sint C"audio>
"mi 'oi des-9ide inima la (ie(tul
i:i 'oi ro#i au<ul -u puterea
i. patima
Cu. tatăl eidestăinuirii
'oi sta apoimele.
de 'oi #ă
i p"n ia urmă, ea 'a fi a ta.
#ă punem asta:n faptă -9iar a0u*1
(Ies.#
& cameră în casa lui Leonato. Intră Leonato şi ntonio.
LEONA)O7 Ei, frăţioare; Unde mi:e nepotul, fiul tău; El a fă-ut rost de mu<i-a asta;
AN)ON*O7 Da. Numai la ea "i e g9idul a-um. Dar, ia stai, frate, am unele 'e6ti -iudate la -are ni-i n:ai 'isat.
LEONA)O7 %une;
AN)ON*O7 +ă 'edem -um o să iasă p"nă "a urmă> ori-um, au o "nfăţi6are frumoasă 8 pe dinafară sint
"m#ietoare. Un. om de:al meu a tras -u ure-9ea la -ele -e:6i spuneau prinţul 6i -ontele Ciaudio pe -"nd se
plim#au pe o alee tăinuită de tufi6uri dese din grădina, mea. Prinţul i:a destăinuit lui Ciaudio -ă o iu#e6te pe
nepoata mea, fii-a ta, 6i -ă are de g"nd s/)i fa-ă mărturisiri deseară, "n timpul unui dans> 6i -ă da-ă ea "i 'a
răspunde, fără să mai <ă#o'eas-ă o -lipă, o să stea de 'or#ă -u tine.
LEONA)O7 E sănătos la minte omul -are ţi:a spus asta;
AN)ON*O7 E un #ăiat isteţ, am să trimit să:i -9eme, să 'or#e6ti -9iar tu -u el.
LEONA)O7 Nu, nu, o să:mi spun -ă e un 'is p"nă -"nd se 'a ade'eri> dar a6 'rea s:o în-tiinţe2 6i pe fata mea, -a
gă fie mai
248
&!, 3'
#ine pregătită pentru răspuns, da-ă s:ar "nt"mpla să fie ade'ărat. Du)te 6i 'or#e6te -u ea. ('ai multe )ersoane
tra*ersea"ă scena.# Domnilor, 6tiţi -e a'oţi de fă-ut. $ii #un, prietene, 'ino -u mine, am ne'oie de pri-eperea
dumitale. Dragul meu 'ăr, ai griă, e <ar'ă mare.
(Ies.#
SCENA 3
ltă cameră în casa lui Leonato. Intră Don John şi Conraăe.
CONRADE7 La nai#a, stăp"ne +"nteţi peste măsură de a#ătut 8 de -e oare;
DON JOHN7 Nesf"r6ite s"nt moti'ele, nemăsurată mi:e 6i tristeţea.2
CONRADE7 Ar tre#ui să as-ultaţi de glasul raţiunii.
DON JOHN7 i da-ă o as-ult, -e stra6ni-ă feri-ire o să:mi adu-ă;
CONRADE7
DON JOHN7 Da-ă (ă mirnu-ă
o 'inde-are
tu, năs-ut,pe lo-,-um
după -el puţin
susţii,o"nsuferinţă
<odia luiră#dătoare.
+aturn S, 'rei să folose6ti un lea- moral pentru
un rău u-igător. Eu nu mă pot prefa-e> s"nt trist -"nd am temei 6i nu <"m#ese la glumele nimănui> măn"ne atun-i
-"nd mi:e poftă 6i nu atun-i -"nd le -on'ine altora> dorm -"nd mi:e somn 6i puţin "mi pasă de tre#urile altora> r"d
-"nd s"nt 'esel 6i puţin "mi pasă de starea 'e-inilor.
CONRADE7 Da, "nsă nu tre#uie să 'ă trădaţi p"nă "n <iua -"nd n:o să 'ă mai sting9ereas-ă nimeni. 1:aţi ridi-at
de -ur"nd "mpotri'a fratelui dumnea'oastră, 6i el ':a iertat. T:o să puteţi prinde rădă-ini de:a #inelea de-"t da-ă
nu 'ă pregătiţi singur terenul. Pentru -a să -ulegeţi roade "m#el6ugate, tre#uie să a'eţi griă de 'reme
DON JOHN7 A6 prefera să fiu un mă-ie6 dintr:un gard 'iu, de-"t un trandafir al milosti'irii lui> 6i se potri'e6te
mai #ine -u felul meu de a fi să mă dispreţuias-ă toţi, de-"tsă -aut să mă port "n a6a fel "ne"t să smulg dragostea
-ui'a. "n a-eastă pri'inţă, -u toate -ă nu se poate spune -ă s"nt un lingu6itor -instit, nu se poate tăgădui -ă s"nt un
ti-ălos de #ună:-redinţă. (i s:a pus #otniţă la gură 6i mi se dă drumul -u un #utu- la pi-ioare> de a-eea am
9otăr"t să nu -"nt "n -oli'ie. Da-ă n:a6 a'ea #otniţă, a6 mu6-a> da-ă a6 fi li#er, a6 fa-e tot -e m:ar
249
V*, @Q
tăia -apul. Deo-amdată,

CONRADE7 N:aţi putea lasă:mă să fiu -eea -enemulţumirii
găsi o "ntre#uinţare s"nt 6i nu -ăuta
-e 'ăsăma-ină;
mă s-9im#i.
DON JOHN7 Nu*ai ei îi găses- "ntre#uinţare, pentru -ă numai de ea am parte. Pe -ine 'ăd; A %ora-9io=!
(Intră Borachio.) Ce 'este:po'este;
%ORACH*O7 1in de la un mare ospăţ, Prinţul, fratele dumnea'oastră, e ospătat -a un rege. Pot să 'ă "n6tiinţe< 6i
despre o -ăsătorie -are se pune la -ale.
DON JOHN7 Ar putea slui -a temelie pentru uneltiri; i -ine e ne#unul -are 'rea să se logodeas-ă pe 'e-ie -u
nelini6tea;
%ORACH*O7 ("na dreaptă a fratelui dumnea'oastră, 2/u da-ă 'ă mint.
DON JOHN7 Cine; Ne"ntre-utul Claudio;
%ORACH*O7 C9iar el.
DON JOHN7 Un domni6or faimos i -u -ine, -u -ine; Asupra -ui 6i:a oprit pri'irile;
%ORACH*O7 Asupra lui Hero, fii-a 6i mo6tenitoarea lui Leonalo.
DON JOHN7 Ce repede s:a <#urătă-it i -um de:ai aflat astea;
%ORACH*O7 )re#uia să mă:ngries- de afirmarea = unor -amere 6i -um to-mai "nmiresmam o odaie mu-egăită,
apar
6i de deodată
a-olo amprinţul 6i Claudio,
au<it -um m"nă:n
s:au "nţeles -a m"nă,
prinţuldis-ut"nd
să:i fa-ăfoarte serios.
de-laraţii (:am as-uns
de dragoste "ndată
lui l"ero "n dosul
6i, după -e:ounei tapiserii
-"6tigă, să i:
o dea -ontelui Claudio.
DON JOHN7 1ino, 'ino, să ple-ăm de ai-i> asta s:ar putea do'edi a fi un lea- pentru supărarea mea. )"nărul ăsta
auns se #u-ură de pră#u6irea mea> da-ă i<#utes- să:i stau "n -ale "ntr:un fel oare-are, o să mă so-otes- feri-it.
+"nt-ţi am"ndoi oameni de "n-redere 6i o să mă autaţi, nu:i a6a;
CONRADE 6i %ORACH*O7 P"năla moarte, stăp"ne.
DON JOHN7 +ă mergem la marele ospăţ. 1eselia lor e -u at"t mai mare -u -"t eu s"nt la păm"nt. A9 Da-ă
#u-ătarul ar g"ndi -um g"ndes- eu== +ă mergem să 'edem -e e de fă-ut
%ORACH*O7 La porun-a dumnea'oastră, stăp"ne.
(Ies.#
ACTUL
SCENA 1
+ală în casa lui Leonalo.
Intră Lconato, ntonio, ero, Beatriec şi alţii.
LEONA)O7 N:a fost Don Jo9n ai-i la ospăţ;

AN)ON*O7 Nu l:am 'ă<ut.
%EA)R*CE7 A-ru mai e 6i domnul ăsta Ori de -"te ori "l 'ăd, mi se strepe<es- dinţii -el puţin un -eas.
HERO7 Are o fire foarte ursu<ă.
%EA)R*CE7 /ro<a' ar fi un #ăr#at -are s:ar găsi la umătate drum "ntre el 6i %enedi-> unul prea adu-e a i-oană
si nu spune nimi-> iar -eluilalt, răsfăţatul #ăiat mare al mamei, "i um#lă lim#a "n gură -a o moară nefere-ată.
LEONA)O7 Cu alte -u'inte, umătate din lim#a lui senior %enedi- "n gura lui Don Jo9n, 6i umătate din
melan-olia lui Don WJpJm pe faţa lui senior %enedi-...
%EA)R*CE7 Cu pi-ioare <dra'ene, un-9iule, 6i -u #ani destui "n pungă, un astfel de #ăr#at ar -"6tiga:o pe ori-are
femeie din lume, da-ă #ine"nţeles i:ar -"6tiga #ună'oinţa. XLEONA)O7 ău, nepoată, -u o lim#ă at"t de as-uţită
-a a ta, n:o să te alegi ni-iodată -u un #ăr#at.
AN)ON*O7 C9iar a6a, prea e afurisită.
%EA)R*CE7 Prea afurisită "nseamnă mai mult de-"t afurisită. "n felul a-esta o să mi-6ore< 9arul Celui:de:+us,
pentru -ă se spune7 Dumne<eu "i dă -oarne s-urte unei 'a-i afurisiteK> dar uneia prea afurisite, nu:i dă -oarne do
lo-.
LEONA)O7 1a să <i-ă, tu fiind prea afurisită, Dumne<eu n:o să te #ine-u'"nte<e -u ni-i un fel de -oarne;
%EA)R*CE7 Pre-um spui, da-ă nu:mi trimite ni-i im #ăr#at> pentru -are feri-ire "i -ad "n genun-9i "n fie-are
dimineaţă 6i seară. Dumne<eule n:a6 putea ră#da un #ăr#at -u #ar#ă 8 prefer l"na patului.
=
&!!, %'
LEONA)O7 +:ar putea să dai peste un #ăr#at fără #ar#ă.
%%A)R*CE7 Ce să fa- -u el; +ă:l "m#ra- -u ro-9iile mel- 6i să m.i:l fa- -ameristă; Unul -u #ar#ă - mai mult
de-"t un t"năr, 6i unul fără #ar#ă e mai puţin de-"t im #ăr#at> iar unul -are o mai mult de-"t un t"năr nu e pentru
mine, după -um ni-i eu nu s"nt pentru unul -are e mai puţin de-"t #ăr#at> de a-eea s"nt gata să iau 6ase peni
ar'ună de la ursar 6i să:i du- maimuţele "n iad. =@
LEONA)O7 O să te du-i "n iad, -are 'a să <i-ă;
%EA)R*CE7 Nu, numai p"nă la poarta iadului7 6i a-olo o să mă "nt"mpine Dra-ul, -a un #ălr"n "n-ornorat -e este,
6i o să:mi spună7 Du:te "n rai, %eatri-e, du:te "n rai> n:a'em lo- ai-i pentru 'oi, fetele #ătrGneK. A6a -ă:i
"n-redinţe< maimuţele 6i tuleo la sf"ntul Petru> la porţile raiului el "mi arată unde stau 9olteii 6i a-olo ţin-:te
9u<ur -"tu:i <iuli-a de mare.
AN)ON*O (lui ero#- Ei, nepoată, nu mă:ndoies- -ă 'ei da as-ultare tatălui tău.
%EA)R*CE7 Cum de nu E de datoria 'eri6oarei inele să fa-ă o ple-ă-iune 6i să spună7 )ată, -um ţi:e 'oiaK>
totu6i, 'eri6oară, să fie un #ăr#at arătos 8 altminteri să fa-i o altă ple-ă-iune 6i să spui7 )ată, -um mi:e 'oiaK.
LEONA)O7 Eu unul, nepoată, trag totu6i nădede să te 'ăd măritată "ntr:o #ună <i.
%EA)R*CE7 Nu p"nă:n <iua -"nd Dumne<eu o să:i fa-ă pe #ăr#aţi dintr:o altă plămadă de-"t păm"ntuQ. Nu e
dureros pentru o femeie să fie stăp"nită de un pumn de ţarină 'itea<ă; +ă dea so-oteală de 'iaţa ei unui #ulgăre =B
<urliu de 9umă; Nu, un-9iule, ni-i prin g"nd nu:mi tre-e7 fiii lui Adam s"nt fraţii mei 6i, <ău a6a, so-otes- -ă e un
pă-at să mă "nsoţes- -u rudele mele.
LEONA)O (lui
%EA)R*CE7 Deero#- $ata
'ină o să fiemea, nu uita
mu<i-a, -o ţi:amda-ă
'eri6oară, spus7
n:o4ia-ă
să fiiprinţul
peţită"ţi
la -ere
timp>m"na,
da-ă 6tii -e tre#uie
prinţul de'inesă:i
prearăspun<i.
stăruitor
să:i spui -ă este o măsură "n toate 8 oa-ă:l "n felul a-esta. Pentru -ă, as-ultă -e:ţi spun, Hero> -urtea, nunta 6i
-ăinţa s"nt -a o giga s-oţiană=, un menuet 6i un cinue )as/07 -"nd fa-i pentru prima dată -urte, e6ti "nfier#"ntat 6i
gră#it -a o giga s-oţiană 6i tot la fel de fantasti-> -ăsătoria manierată, a6e<ată, -a menuetul plin de demnitate 6i
eu aer de 'e-9ime> apoi 'ine -ăinţa -are, -u pi-ioarele ei dam#lagite, o ia "ntr:un cinue )as ne#un p"nă -"nd se
pră#u6e6te "n groapă. 1LEONA)O7 Nepoată, prea 'e<i toate "n negru,
#4#
&!!, %'
%EA)R*CE7 Am o-9i #uni, un-9iule, deslu6es- o #iseri-ă <iua
Wiamia<a mare. LEONA)O7 +oses- mă6tile, să le fa-em lo-
(Intră Don %edro, Claudio, Benedic, Bullhasar, Don John, Boraehio, ero, 'ur2arel, 3rsulu şi alţii, cu muşti.#
DON PEDRO7 Doamnă, 'rei să te plim#i -u prietenul dumitale;
HERO7 +"nt gata să mă plim# -u dumneata, da-ă pă6e6ti "n-et, te uiţi frumos si nu spui nimi-> mai ales da-ă mă
dau "n lături.
DON PEDRO7 "nsoţită de mine;
**ERO7 Da-ă o să:mi fa-ă plă-ere, am să:ţi spun.
DON PEDRO7 i -"nd o să:ţi fa-ă plă-ere să spui asta;
**ERO7 C"nd o să:mi pla-a faţa dumitale> pentru -ă fereas-ă Dumne<eu -a lăuta să semene -u -utia ei
DON PEDRO7 (as-a mea e -a a-operi6ul lui P9ilemon=I 8 "năuntrul -asei e Jupiter.
**ERO7 Păi atun-i ar tre#ui să:ţi a-operi mas-a -u paie. DON PEDRO: 1or#e6te "n-et, da-ă 'or#e6ti despre
dragoste.
(& duce deo)arte.#
%AL)HAAR7 Ce n:a6 da să 6tiu -ă:ţi s"nt drag...
(AR/ARE)7 Pe mine nu m:ar "ne"nta a6a -e'a, pentru -ă am
multe -usururi. %AL)HAAR7 De pildă;
(AR/ARE)7 "mi spun rugă-iunile -u glas tare. %AL)HAAR7 Atun-i "mi e6ti 6i mai dragă 8 -ei -e te as-ultă
pot spune aminK.
(AR/ARE)7 +ă:mi aute Cel:de:+us să am parte de un dansator
#un
%AL)HAAR7 Amin. (AR/ARE)7 i să:l ţină departe de mine după -o s:a sf"r6it dansul
*iăspunde,
%AL)HAAR7 das-ăle
Destul, das-ălul a primit răspunsul. UR+ULA7 Cred -ă te:am re-unos-ut, e6ti senior Antonio.
AN)ON*O7 Nu, pe -u'"nt.
UR+ULA7 )e re-unos- după felul -um datini din -ap. AN)ON*O7 Ca să spun adeY firul, -aut să:l imit.
UR+ULA7 E -u neputinţă să:l imiţi at"t de #ine, afară doar da-ă
e6ti -9iar el. ("na asta us-ăţi'ă e a iui, -e mai "n-oa-e 6i "n-olo,
e6ti Antonio, e6ti Antonio. AN)ON*O7 Nu:i ade'ărat, pe -u'"nt.
253
H!1 n
UR+ULA7 Haide, 9aide, "ţi "n-9ipui -ă nu te re-unos- după spiritul dumitale s-lipitor; E:n stare oare 'irtutea să
se as-undă; Ce să mai 'or#im, e6ti Antonio> farme-ul "6i dă de 'este singur 8 6i -u asta, #asta.
%E)R*CE7 NU 'rei să:mi spui -ine ţi:a spus asta;
%ENED*C&7 Nu, iartă:mă, te rog.
BEATR!%5 Nu 'rei să:mi spui ni-i -ine e6ti;
%ENED*C&7 Nu a-um.
%EA)R*CE7 +enior %enedi- spune -ă mă ţin m"ndrG 6i -ă:mi "mprumut 'or#ele de du9 din -artea & sută de
snoa*e45.
%ENED*C&7 Dar -ine e a-est %enedi-;
%EA)R*CE7 +"nt sigură -ă:l -uno6ti destul de #ine.
%ENED*C&7 Eu nu, -rede:mă.
%EA)R*CE7 Nu te:a fă-ut ni-iodată să r"<i;
%ENED*C&7 +pune:mi -ine e el, te rog.
%EA)R*CE7 Păi, e măs-ări-iul prinţului, un #ufon tare pli-ti-os> singurul lui dar este să năs-o-eas-ă #"rfeli
nemaipomenite. Numai -raidonii s"nt "n-mtaţi de el, 6i -eea -e le pla-e nu e 9a<ul lui 8 pentru -ă e săra- -u
du9ul ?8 -i ti-ălo6ia, pentru -ă "i distrea<ă pe oameni -u răutăţile 6i:i "nfurie -u -le'etirile, iar oamenii ridde el
6i:l #urdu6es-. )re#uie să fie pe:aproape, -u es-adra. "mi pare rău -ă nu m:a a-ostat "n-ă.
%ENED*C&7 C"nd o să:l -unos- pe a-est domn, o să:i po'estes- -ele -e spui a-um.
%EA)R*CE7 (ă rog, -um de nu, o să:i dai prileul să fa-ă 'reo -omparaţie:două pe so-oteala mea> 6i da-ă
nimeniden:o
aripă să le #agepentru
pot"rni-9-, "n seamă sau n:o să n:o
-ă măs-ări-iul rida,săomai
să:l-ine<e
apu-e "n
melan-olia. Asta
seara a-eea. "nseamnă
('u"ică -ă se 'a)re#uie
înăuntru.# e-onomisi
să:i o
urmăm pe -ei -lin faţă.
%ENED*C&7 "n tot -e e #un.
%EA)R*CE7 $ire6te 8 da-ă ne du- la -e'a rău, "i părăses- la prima "ntoar-ere.
(Dans6 ies a)oi toii, în a$ară de Don John, Borachio şi Claudio.#
JOHN7 Hotăr"t lu-ru, fratele meu e "ndrăgostit de Hero 6i l:a luat deoparte pe tatăl ei -a să:i 'or#eas-ă despre
asta. Doamnele o urmea<ă 6i n:a mai rămas dee"t o singură mas-ă.
%ORACH*O7 E Claudio 8 "l re-unos- după ţinută.
JOHN7 Nu e6ti dumneata, senior %enedi-;=S
CLAUD*O7 Ai g9i-it. Eu sînt1
254
Vii, Q
JOHN7 Domnule, fratele meu ţine foarte mult la prietenia dumitale. +:a "ndrăgostit de Hero 6i 'reau să te rog să:i
a#aţi g"ndu:rile "n altă parte. Ea nu e de teapa lui 8 ai putea să o-i rolul unui om -instit "n -9estiunea a-easta.
CLAUD*O7 De unde 6tii -ă o iu#e6te;
JOHN7 L:am au<it pe -"nd "i ura dragoste.
%ORACH*O7 i -u l:am au<it> i:a urat -ă o 'a lua "n -ăsătorie -9iar "n seara a-easta.
JOHN7 Haide să mergem la ospăţ
(Ies John şi Borachio.#
CLAUD*O7
Răspund la numele de %enedi-, Dar 'estea o primes- "n -9ip de Claudio. A6a -7 prinţul -ată ale sale. Priet-nia:i
-redin-ioasă:n toate, Afară doar de dragoste> de:a--ea "ndrăgostiţii păsul 6i:l spun singuri. )ot o-9iul să peţeas-ă
pentru sine, +ă nu se:n-readă "n milo-itori, Că-i frumuseţea e o 'răitoare Ce fa-e trădători din #uni prieteni.
A-estea se "nt"mplă:at"t de des, i eu n:am #ănuit Adio, Hero
(Intră Benedic din nou.#
%ENED*C&7 Contele Claudio;@!
CLAUD*O7 C9iar el.
%ENED*C&7 1rei să 'ii eu mine;
CLAUD*O7 Unde;
%ENED*C&7 Fîn/ su# sal-ia@ de -olo, - -e'a -are te pri'e6te, -onte.
Cum ai de g"nd să:ţi porţi -ununa; "n urul g"tuiui-a pe un
lanţ de -ămătar@=, sau su# #raţ, -a pe o e6arfă de lo-otenent;@@
)re#uie s:o porţi "ntr:un fel, pentru -ă prinţul ţi:a "n9ăţat:o
pe Hero a dumitale. CLAUD*O7 "i ure< să se #u-ure de ea. %ENED*C&7 %ra'o, ai 'or#it -a un negustor de 'ite,
a6a se spune
la '"n<area #oilor. Ei, ţi:ai fi "n-9ipuit -ă prinţul o să:ţi fa-ă
po-inogul ăsta; CLAUD*O7 Lasă:mă, te rog. %ENED*C&7 Asta e #ună 8 lo'e6ti -a -9iorul, te:ai supărat -a
'ă-arul pe sat.
CLAUD*O7 Da-ă nu 'rei să ple-i, atun-i ple- eu. (Iese.#
=
■
V**, Q
%ENED*C&7 %iată pasăre rănită A-um se du-e să se as-undă "n păpuri6. E-ei, 6i domni6oara asta %eatri-- a
mea să mă -unoas-ă, 6i totu6i să nu mă -unoas-ă (ăs-ări-iul prinţului lin Poate -ă mi se spune a6a fiind-ă s"nt
'esel. Da dar nu mă nedreptăţes- singur astfel; Nu mi:a mers 'estea "n felul a-esta E firea răută-ioasă, otră'ită
-a fierea, a %eatrie-i, -are:6i "n-9ipuie -ă părerea ei despre mine este părerea tuturor. $oarte #ine, o să mă ră<#un
-um pot.
(Intră Bon %căro din nou.#
DON PEDRO7 Domnule, te rog, unde e -ontele; L:ai 'ă<ut;
%ENED*C&7 "nălţimea ta, am u-at rolul doamnei %"rfă. L:am găsit ai-i a#ătut -a o -oli#ă de '"nătoare "ntr:un
fund de -odru. *:am spus 6i -red -ă n:am gre6it, -a "nălţimea ta a -G6tigat #ună'oinţa tinerei doamne> 6i eu m:am
oferit să:l "nto'ără6es- p"nă la o sal-ie, fie -a să:6i "mpleteas-ă o -unună -a un flă-ău părăsit, fie să "mpletes- eu
o #i-iu6-a pentru -ă merită să fie snopit.
DON PEDRO7 +nopit; Dar -e 'ină are;
%ENED*C&7 1ina de neiertat a 6-olarul ui -are, nemaiput"nd de #u-urie -ă a des-operit un -ui# de pasăre, i:l
arată to'ară6ului său, 6i a-esta i:l fură.
DON PEDRO7 1rei să fa-i din "n-redere o 'ină; 1ina este a 9oţului.
%ENED*C&7 )otu6i n:ar fi stri-at să "mpletim -ununa 6i #i-iu6-a 8 -ununa ar fi putut:o purta el, iar #i-iu6-a ar
fi fost PEDRO7
DON pentru dumnea'oastră
Eu n:o să fa- -are, după
alt-e'a mine,
de-"t i:aţi păsărelele
să "n'ăţ furat #unătate de -ui#u6or.
să -"nte 6i pe urmă o să le dau "napoi proprietarului.
%ENED*C&7 Da-ă -iripitul lor o să se potri'eas-ă -u 'or#ele dumnea'oastră, atun-i, pe legea mea, 'or#iţi
-instit.
DON PEDRO7 Domni6oara %eatri-e are o răfuială -u dumneata 8 domnul -are a dansat -u d"nsa i:a spus -ă
dumneata ai 'or#it:o de rău.
%ENED*C&7 Domni6oara %eatri-e m:a fă-ut 9ar-ea:pareea8 ni-i un #utu- n:ar fi "ndurat at"tea> un stear -are
n:ar mai a'ea o singură frun<uliţă 'erde 6i "n-ă i:ar fi răspuns. P"nă 6i mas-a mea a "n-eput să -apete 'iaţă 6i să
se ia la 9arţă -u ea. $ără a:i tre-e prin -ap -ă s"nt eu, mi:a spus -ă s"nt măs-ări-iul prinţului> -ă s"nt mai nesuferit
de-"t un de<g9eţ năprasni-, săge:t"ndu:mă -u at"tea ironii spuse pe nerăsuflate, "ne"t stăteam -a un fel de ţintă "n
-are trage o armată. $ie-are -u'"nt al ei e un pumnal -are "nung9ie> da-ă răsuflarea i:ar fi la fel de gro<a'ă -a 6i
-u'intele, nu s:ar mai afla fiinţă 'ie l"ngă ea 8
=F
V**, Q
ar p"foii totul p"nG ia steaua polara. Nu m:a6 "nsura -u ea, -9iar da-ă ar fi "n<estrată -u tot -e a'ea Adam "nainte
de a fi pă-ătuit> -a l:ar fi siiit 6i pe Her-ule să:i m'"rteaseă frigarea, #a -e <i-, i:ar Ei rnpt 6i -iomagul ea să fa-ă
fo-ul. Hai, să nu mai 'or#im despre ea 8 -e mai "n-oa-e 6i "n-olo, e infernala Ale@B "m#ră-ată -e'a mai frumos.
Dea Dumne<eu -a 'reun "n'ăţat @ să:i s-oată dra-ii din ea, pentru -ă, 9otăr"t, -"t timp ea eaiei, un om poate trăi
"n iad tot at"t de lini6tit -a:ntr:un san-tuar, iar oamenii fa- pă-ate -u #ună 6tiinţă, dorind să aungă 6i ei a-olo 8
"ntr:at"ta o:nsoţes- po ea tul#urarea, groa<a 6i 'ălmă6agul.
(Iiiiră Clalliio, Boni$ice, ero şi Lecnalo.#
DON PEDRO7 *a ie uită -ă 'ine "n-oa-e.
%ENED*C&7 Nu are niaJfinioa ta o solie -are să mă du-ă la -apătul părmntului; +"irt gata să ple- la antipo sau măsura pi-iorului lui Pr-ster Jo9n@I> sau un fir de păr din #ar#a (arelui Han @2> sau o
să du- din partea "nălţimii tale o solie pigmeilor@S, mai degra#ă do-"t să s-9im# trei -u'inte -u a-eastă s-orpie.
Nu a'eţi ni-i o "nsăr-inare pentru mine;
DON PEDRO7 Ni-i una, "n afară de dorinţa do a fi "n plă-uta dumital- to'ără6ie.
%ENED*CJ&,> O, Doamne, iată 'in fel de m"n-ar- -are nu:mi prie6te ?8nu pot s:o sufăr pe doamna Lim#uţi-.
(lese.#
DON PEDRO7 Ei, domni6oară, ai pierdut inima lui senior %enedi-. %EA)R*CE7 E ade'ărat, mălţimea ta, ini:a
"mprumutat:o pentru
-"t'a timp> 6i eu i:am dat do#"ndă pentru asta> două inimi pentru
una singură, a lui. C"nd'a mi:a -"6iigat:o -u <aruri măsluite,
de a-eea "nălţimea ta are dreptate să spGnă -ă am pierdut:o. DON PEDRO7 L:ai d-#-r"t, domni6oară, l:ai do#or"t.
%EA)R*CE7 Ca, fă nu mă do#oare el pe mine, "nălţimea ta, 6i să
aung mamă de nero<i. 1i l:am adus pe -ontele Claudio pe
-are ni:aţi trimis să:l -ant. DON PEDRO7 Ei, -onte De -e e6ti trist; CLAUD*O7 Nu s"nt trist, "nălţimea ta. DON
PEDRO7 Atun-i; %olna'; CLAUD*O7 Ni-i #olna', "nălţimea ta. %EA)R*CE7 Contele nu e ni-i trist, ni-i #olna',
ni-i 'esel, ni-i
sănătos> e dul-e:aera -a o porto-ală 6i gelo<ia lui are -e'a din
-uloarea ei.B!
"37
8 Opere, voi1 *1 8 "6a7es(eare1
V**, Q
DON PEDRO7 Cred -ă ai dreptate, domni6oară, "l des-rii #ine> -u toate -ă, da-ă lu-rurile stau astfel, se "n6ală
amarni-. As-ultă, Claudio, am fă-ut -urte "n numele dumitale 6i frumoasa Hero e -"6tigată. Am 'or#it -u tatăl ei
6i d"nsul 6i:a dat -onsimţămGntul. Hotără6te <iua nunţii 6i Dumne<eu să:ţi dea feri-ire
LEONA)O7 Conte, ia:o pe fii-a mea 6i, o dată -u ea, 6i a'erea mea> prin graţia prinţului s:a fă-ut a-eastă unire.
$ie -a graţiile să spună aminK.
%EA)R*CE7 1or#e6te, -onte, e repli-a dumitale.
CLAUD*O7 )ă-erea e -el mai desă'"r6it sol al #u-uriei> n:a6 fi "ndeauns de feri-it da-ă a6 putea să spun -"t de
feri-it s8nt1 Domni6oară, după -um e6ti a mea s"nt 6i eu al dumitale> s-9im#ul a-esta mă fa-e omul -el mai
feri-it.
%EA)R*CE7 1or#e6te, 'eri6oară> sau, da-ă nu poţi, <ă'ore6te:i gura -u un sărut 6i nu:l lăsa ni-i pe el să
'or#eas-ă.
DON PEDRO7 /9idu6ă:ţi mai este inima, domni6oară
%EA)R*CE7 Da, "nălţimea ta> 6i:i mulţumes-, sărmana, -ă ţine piept furtunii griilor. 1eri6oară:mea "i 6opte6te la
ure-9e -ă el e "n inima ei.
CLAUD*O7 "ntr:ade'ăr, 'eri6oară.
%EA)R*CE7 1eri6oară; Dumne<eule, e nuntă -are:mi adu-e rude noi )oţi se adăpostes- su# pirostrii, numai eu
B
stau deasupra,
DON PED%O7-a să mă ardă %eatri-e,
Domni6oară soarele. oNu:mi răm"neeude-"t
să:ţi găses- unul.să mă a6e< "ntr:un ung9er 6i să strig după un #ăr#at.
%EA)R*CE7 (i:ar plă-ea mai #ine unul <ămislit de tatăl dumnea'oastră. Nu a'eţi un frate -are să:i semene;
)atăl dumnea'oastră a adus pe lume soţi minunaţi, da-ă, #ine"nţeles, s:ar putea apropia 'reo fată de ei.
DON PEDRO7 Pe mine rnă 'rei, domni6oară;
%EA)R*CE7 Nu, "nălţimea 'oastră, afară da-ă a6 mai a'ea unul pentru <ilele de lu-ru> s"uteţiprea preţios -a să
fiţi purtat "n fie-are <i. *ertaţi:mă 8 s"nt fă-ută -a să mă ţin numai de po<ne.
DON PEDRO7 )ă-erea dumitale mă supără -el mai mult, iar 'eselia te prinde de minune> pentru -ă, fără doar 6i
poate, te:ai năs-ut "ntr:un -eas 'esel.
%EA)R*CE7 Nu, "nălţimea 'oastră, mai-ă:mea pl"ngea> dar iară6i e ade'ărat -ă unde'a pe -er ţopăia o steaB= 6i
su# <odia ei m:am năs-ut. 1erilor, să 'ă dea feri-ire C-l:de:+us
LEONA)O7 Nepoţi-ă, 'rei să te "ngrie6ti de -eea -e ţi:am spus;
%EA)R*CE7 A9, iartă:mă, te rog, un-9iule. Cu 'oia "nălţimii 'oastre.
(Iese.#
258
DON PEDRO7 Năstru6ni-ă fată, nimi- de <is.

LEONA)O7 "nălţimea ta, ai -rede -ă firea ei nu 6tie -e e melan-olia.B@ )ristă nu e ni-iodată, sau numai atun-i
-"nd doarme> 6i ni-i atun-i -9iar, pentru -ă am au<it:o pe fii-a mea spun"nd -ă 'isea<ă adesea ur"t 6i totu6i se
tre<e6te r"<"nd.
DON PEDRO7 Nu 'rea să audă 'or#indu:se despre un soţ.
LEONA)O7 O $ire6te "6i #ate o- de toţi peţitorii 6i:i pune pe goană.
DON PEDRO7 Ar fi o soţie ne"ntre-ută pentru %enedi-.
LEONA)O7 Dumne<eule "nălţimea ta, da-a ar fi -ăsătoriţi numai o săptăm"nă, ar 'or#i a6a de mult unul -u altul,
"ne"t ar "nne#uni am"ndoi.
DON PEDRO7 Ei, -onte Claudio, pe e"ud la #iseri-ă;
CLAUD*O7 9ine, "nălţimea ta. )impul merge "n -"re p"nă -"nd dragostea "6i "ndepline6te tipi-ul.
LEONA)O7 Nu, lunea -are 'ine, dragul meu, -u alto -u'inte numai #ine de a dar 'reau să te "n-redinţe<, Claudio, -ă 'om 6ti noi să ne omor"m
'remea. P"nă una alta, o să mă apu- de o mun-ă de Pler-ule BB, 6i anume, să:i fa- pe senior %enedi- 6i pe
domni6oara %eatri-e să moară unul de dragul -eluilalt. )are mi:ar mai plă-ea să:i 'ăd uniţi> 6i nu mă "ndoies- -ă
'oi i<#uti, da-ă 'oi trei o să:mi daţi autorul pe -are o să 'i:" -er.
LEONA)O7 "nălţimea ta, s"nt gata, mă-ar -ă m:ar -osta <e-e nopţi de nesomn.
CLAUD*O7 i eu, "nălţimea ta.
DON PEDRO7 i dumneata, drăguţă Hero;
HERO7 "nălţimea ta, am să fa- 6i eu -e pot -a s:o aut pe 'eri6oară mea să:6i găseas-ă un #ăr#at #un.
DON PEDRO7 Eu -red -ă %enedi- nu este #ăr#atul -el mai de lepădat pe -are:l -unos-. P"nă a-um nu pot de-"t
să:l laud7 e un om de 'iţă no#ilă, de o 'iteie "n-er-ată 6i de:o -inste re-unos-ută. O să te "n'ăţ -um s:o fa-i pe
'eri6oară dumitale să se "ndrăgosteas-ă de %enedi-> iar eu, -u autorul dumnea'oastră, o să:l "nstrunes- "n a6a
fel pe %enedi-, "ne"t> -u autorul 'ostru 6i -u toată sila lui, %eatri-e o să:i -adă -u tron- la inimă. Da-ă i<#utim
să fa-em asta, CupidonB n:o să mai fie ar-a6> gloria lui o să trea-ă asupra noastră, pentru
=S
V**, /7
-ă 'om fi singurii <ei ai dragostei. 1eniţi -u mine să 'ă arăt -e am de g"nd.
(Ies.#
SCENA 2
Altă cameră în casa lut Leonato. IntrăDon John şi Borachio.
JOHN7 A6a este7 -ontele Claudio se 'a -ăsători -u fii-a lui Leonato.
%ORACH*O7 Da, stăp"ne, dar eu pot să "mpiedi- să se "nt"mple a6a -e'a.
JOHN7 Ori-e piedi-ă, ori-e #arieră, ori-e o#sta-ol au să fie un lea- pentru mine7 s"nt olnav de -ătrănit -e s"nt
din pri-ina lui 6i tot -e se pune "n -alea dorinţelor sale mi le de<miardă pe ale mele. Cum ai putea să "mpiedi-i
a-eastă -ăsătorie;
%ORACH*O7 Nu "ntr:un -9ip -instit, "nălţimea ta> totu6i "ntr:un fel at"t de taini- "n-"t n)o să:mi trăde< ne-instea
prin nimi-.
JOHN7 Arată:mi pe s-urt -um anu*e:1
%ORACH*O7 +tăp"ne, -red -ă ':am spus a-um un an -ă mă a* #ine -u (argaret, însoţitoare; lui Hero.
JOHN7 Da, mi:amintes-.
%ORACH*O7 Pot s:o fa- pe (argaret să se uite pe fereastra iata-ului stăp"nei sale la ori-e oră din noapte, ori-"t
de nepotri'ită.
JOHN7 Ce 'iaţă
%ORACH*O7 +tăe "n puterea
toate astea -a să prileuias-ă
dumnea'oastră moartea
-a să:i -ăsătoriei
pregătiţi lor;
otra'a. Du-e:ţi:'ă la fratele dumnea'oastră, prinţul>
6i nu 'ă sfiiţi să:i spuneţi -ă 6i:a pătat -instea, -ăsătorindu:l pe 'estitul Claudio 4pe -are:l preţuiţi nespus de
mult5 -u o stri-ată -a Hero.
JOHN7 i -e do'e<i să adu-;
%ORACH*O7 Destule -a să:l "n6elaţi pe prinţ, s/)l "n'eninaţi pe Claudio, s:o distrugeţi pe Hero 6i s/)l o*orîţi
pe Leonato. (ai urmăriţi alt-e'a;
JOHN7 A6a, numai -a să le pun #eţe "n roate, s"nt gata să "n-er- ori-e.
%ORACH*O7 Atun-i, -e mai staţi; /ăsiţi -lipa potri'ită 0înd Don Pedro 6i -ontele Claudio o să fie singuri 6i
spuneţi:le -ă, după 6tiinţa dumnea'oastră, Hero mă iu#e6te pe mine 8 arătaţi:le -ă aţi des-operit a-easta numai
mulţumită <elului dumnea'oastră at"t faţă de prinţ -"t 6i faţă de laudio 4din dragoste pentru
=F!
V**, @Q
-instea fratelui dumnea'oastră -are a milo-it a-eastă unire 6i pentru #unul renume al prietenului său, ademenit
de "nfăţi6area fetei5. (ă:ndoies- 0/ 'ă 'or da -re<are fără do'e<i7 ei #ine, daţi:le do'e spuneţi:le, ni0i mai
mult, ni-i mai puţin, -ă m:aţi 'ă<ut la fereastra ei> -ă m:aţi au<it spuu"ndu:i Hero lui (argaret> -ă aţi au<it:o pe
(argaret spun"ndu:mi Claudio.! Adueeţi:i să 'adă toate astea -9iar "n noaptea dinaintea nunţii, "ntre ti*(, eu o
să potri'es- lu-rurile "n a6a fel "n-"t Hero să lipseas-ă, iar ne-instea ei să apară at"t de limpede, în0ît gelo<ia să se
-9eme siguranţă, iar toate pregătirile să fie date peste 0a(1
JOHN7 "nt"inple:so -e s:o "nt"mpla, a6a o să fa-. 1e<i să lu-re<i pu îiide*înaro 6i 'ei primi o mie de du-aţi. BI
%ORACH*O7 +ă nu slă#iţi o -lipă "n'inuirile 6i di#ă-ia mea n:o să mă fa-ă de o-ară.
JOHN7 (ă du- să aflu <iua -"nd 'or să fa-ă nunta. (Ies.)
SCENA 3
8rădina lui Leonato. Intră Benediek.
BENED!<5 Hei, #ăieţa6
(Iniră un băiat,)
%3*A)UL7 +eniore...
BENED!<5 Pe fereastra 0a*erei mele so află o -arte, adu:mi:o ai-i, "n grădină.
%3*A)UL7 Ara 6i sosit, domnule.
%ENED*C&7 1ăd, "nsă 'reau să ple-i 6i pe urmă să sose6ti iar. (Băiatul iese.# (ă "ntre# 6i mă minune< -um
poate un om -aro l:a 'ă<ut pe altul -ăpiind atun-i dud nu:i mai pasă de nimi- alta de-"t do dra=oste să aungă,
după
de om-e- 6i:a #ătut tiam
Claudio. o- de-ă
ne#unia asta fără
"ntr:o 'reme rost lamu<i-ă
singura alţii, ţinta propriului
pentru el erau său dispreţ,
to#ele "ndrăgos:tindu:se>
6i surlele> a-um "i pla-e 6isăun astfel
as0ulte
mai degra#ă tam#urina 6i fluierul> 6tiam -ă pe -"nd "nainte 'reme ar fi stră#ătut <e-o po6te pe os -a să 'adă o
armură un/, a-um e "n stare să nu doarmă <e-e nopţi la r"nd, -roind "n mintea lui un nou model de pieptar. Era
deprins să voreas0/ simplu 6i dire0t 0a un om -instii 6i -a soldat> a-um
#+%
U*, @Q
"6i răsu-e6te lim#a "n gură după -ea mai rafinată modă a eMprimării B2, 'or#ele lui seamănă -u un ospăţ fantasti-,
-u feluri de m"n-are fisti-9ii. Cum, s:ar putea adi-ă să mă s-r"ntes- 6i eu 6i să 'ăd -u astfel de o-9i; (ai 6tii; Nu
-red. Nu pot să ur -ă dragostea n:ar fi "n stare să mă prefa-ă "ntr:o stridie> pot să ur "nsă -ă "nainte de:a aunge
stridie, n:o să mă ţ"-nes- a6a -um s:a ţ"-nit Claudio. O femeie e frumoasă> ei 6i; Alta e "nţeleaptă> ei 6i; Alta e
'irtuoasă> ei 6i; Ce:mi pasă P"nă -"nd "ntr:o femeie n:o să se adune toate graţiile, ni-i o femeie nu 'a intra "n
graţiile mele. %ogată tre#uie să fie, ni-i nu "n-ape 'or#ă> "nţeleaptă, -ă altminteri mi:e le9amite ele ea> 'irtuoasă,
altfel nu dau pe d"nsa ni-i o -eapă degerată> frumoasă, -ă altfel n:o să mă uit la ea ni-iodată> #linda, -ă de nu 8
să nu se apropie de mine> no#ilă, altfel n:o iau, -9iar da-ă mi s:ar da #ani grei> să 6tie să 'or#eas-ă frumos, să fie
pri-epută la mu<i-ă> -"t pri'e6te -uloarea părului, să fie a6a -um a lasat:o Cel:de:+us. Pe -ine 'ăd; Prinţul 6i
domnul "ndrăgostit +ă mă as-und "n #os-9et
(+e retra2e.#
(Intră Don %edro, Leonato şi Claudio, urmaţi de
Baltha"ar şi mu"icanţi.#
DON PEDRO: CLAUDIO:
DON PEDRO: CLAUDIO:
DON PEDRO: BALTHAZAR:
DON PEDRO7
BALTHAZAR:
DON PEDRO:
BALTHAZAR:
=F=
1rei s:as-ultăm a-eastă mu<i-ă; $ire6te... C"t de lini6tită:i s-ara... Par-ă:nadiiis, spre:a soar#e armonia 1e<i
lo-ul undeZi %enedi- as-uns; O, -um de nu -"nd s:o sf"r6i -ruţatul, O să:i dăm partea puiului de leu. Hai,
%alt9a<ar, mai -"ntă:ne o dată. Nu -ere, doamne, spartei mele 'o-i +ă stri-e mu<i-a a doua oară. E o do'adă de
desă'"r6ire C"nd măiestria nu ţi:o re-uno6ti. )e rog să -"nţi, să nu mă fa-i să stărui. 1or#iţi de stăruinţi; Atun-i
să -"nt, Că-i mulţi la "n-eput pri'es- de sus $emeia -e:o -urtea<ă> 6i:o -urtea<ă i ură -:o iu#es-.
Ei, 9ai, "n-epe,
+au, da-ă 'rei să prelude
Notaţi, notate 8 o nimi-a toată
('u"ica.#
%ENED*C& (a)arte#- Re'arsă:te, di'ină melodieBS +ufletul lui e -uprins a-um de eMta< Nu e -iudat -a ni6te
maţe de oaie să s-oată sufletele din trupurile oamenilor; (ieunuia mi:ar plă-ea mai mult ni6te trompete.
%AL)HAAR (cîntă# -
Nu, doamnelor, nu mai oftaţi, %ăr#aţii toţi "n6eală>
:r[r[ r\ ] A-um pe ţărm, a-um ple-aţi,
, i J, ^ > N:au ni-i o so-oteală
r Nu mai oftaţi
i>  După #ăr#aţi>
r. i, ori6iunde s:ar afla,
Cu inimi 'esele etnia ţi )ra:la:la:la:la:lal  _
Opri ţi:'ă, da-:aţi -"ntat 9
>
> J.N De inimă amară> Y`
%ăr#aţii 'e6ni- au trădat,
fif ^K^[\5 De -"nd e 'ara 'ara 
iK"  Nu mai oftaţi
> După #ăr#aţi
i, ori6iunde ':aţi afla, Cu inimi 'esele -"ntaţi )ra:la:la:la:la:la
DON PEDRO7 %un -"nte-, <ău a6a %AL)HAAR7 i un -"ntăreţ prost, "nălţimea ta. DON PEDRO7 Cum; Nu,
nu, serios, -"nţi destul de #ine8"n -el
mai rău -a<.
%ENED*C& (a)arie#- Da-ă ar fi fost un dine -are să urle "n 9alul ăsta, l:ar fi sp"n<urat. Numai de n:ar pre'esti
'reo nenoro-ire 'o-ea asta dogită a lui A6 fi as-ultat la fel de #u-uros -ron-ănitul unui -or# după -are ar fi
urmat un potop de nenoro-iri. DON PEDRO7 Da, a6a:i. Au<i, %alt9a<ar; )e rog să ne pregăte6ti o mu<i-ă aleasă,
pentru -ă m"ine seară 'rem -a domni6oara Hero s:o as-ulte de la fereastră.
%AL)HAAR7 Cea mai #ună pe -are am s:o găses-, "nălţimea ta. DON PEDRO7 A6a să fa-i, la re'edere.
(Baltha"ar şi mu"icanţii ies.# *a 'ino:n-oa-e, Leonato7 -e:mi spuneai astă<i; Că nepoata dumitale e "ndrăgostită
de senior %enedi-;
263 *6S
VH, @Q
LÂ>D!O5 Da, da. ()atie lui Don %edro.# Dă:i drunnil, pasărea
e gata prinsă. Nu mi:a6 fi "n-9ipuit ni-iodată -ă a-eastă doamnă
s:ar putea "ndrăgosti de im #ăr#at. LEONATO5 Ni-i eu Dar 6i mai de ne0re2ut *i se (are -ă i:a -ă<ut
-u tron- senior %enedi-, pe -are, prin tot felul ei de a se
purta, fă-ea impresia -ă nu)l poate suferi. %ENED*C& (a)arte#- E -u putinţă; Bate v8ntul dintr:a-olo;
LEONA)O7 ău,
-ă:l iu#e6te -u tot "nălţimea ta, nude
fo0ul, din-olo 6tiu -e să
toate -red 8 "n-9ipuirii.
marginile at"ta, 6tiu "nsă
EON PEDRO7 Poate -ă se prefa-e numai.
CLAUD*O7 Da, se prea poate.
LEONA)O7 Dumne<eule să se prefa-ă N:am pomenit -a o dragoste prefă-ută să se apropie at"t do mult de
ade'ărata iu#ire. %ON PEDRO7 Dar după -e anume se 'ede -ă o "ndrăgostită; CLAUD*O (a)arte#- O nadă #ună
"n 08rli= 8 6i pe6tele s:a prins. LEONA)O7 După -e anume se 'ede; Păi, e gata prinsă, ai au<it:o
pe fata mea spun"nd -um. CLAUD*O7 Da, asta e ade'ărat, DON PEDRO7 Cum anume; (ă uluie6ti, a6 fi -re<ut
-ă inima ei
nu poate fi #iruită de asalturile dragostei. LEONA)O7 Puteam să:mi pun m"na "n fo- pentru asta, doamne>
6i mai ales fiind 'or#a de %enedie. %ENED*C& (a)arte#- A6 <i-e -ă toate astea:s un reng9i, da-ă nu
le:ar spune omul ăsta -u #ar#ă -ăruntă. Hotăr"t, ti-ălo6ia nu
se poate as-unde "ndărătul #ăr#ii -ărunte. CLAUD*O (a)arte#- +:a prins 8 dă:i mai departe. DON PEDRO7 i
i:a spus lui %enedi- -ă:l iu#e6te; LEONA)O7 Nu, 6i ură -ă n:o să:i spună nimi- 8 asta o 6i -9inuie.
CLAUD*O7 E ade'ărat> a6a <i-e fii-a dumitale. Cum 8i:a spus
ea 8 eu, eu -are l)a* luat peste pi-ior de at"tea ori, să:i s-riu
-ă:ldouă<e-i
de iu#es-;Kde
LEONA)O7
ori pe noapteA6ase<i-e a-um,
s-oală din-"nd
pat 6ia sade
"n-eput să:i s-rie> pentru -ă
"n -ăma6a
ei de noapte p"nă -"nd umple o -oală "ntreagă. $ata mea ne
po'este6te tot. CLAUD*O7 $iind-ă 'eni 'or#a de -oala de 9"riie, mi:am adus
aminte de o glumă drăguţă pe -are mi:a spus:o fii-a duin9ale. LEONA)O7 Aa Că după -e a s-ris s-risoarea 6i a
"mpăturit:o a
spus -ă %enedi- 6i ea se găses- su# a-ela6i "n'eli6; CLAUD*O7 "nto-mai. LEONA)O7 Păi, să 'edeţi, a rupt
s-risoarea "n mii de #u-ăţele 6i
sa "n'ino'ăţit -ă a putut fi at"t de nestăp"nită -a să:i s-rie
unuia despre -are 6tia -ă o să r"dă de ea, "l ude- 8 <i-e 8
=FB
VH. @J
după propria mea fire> pentru -ă da-ă mi:ar s-rie el mie, a6
r"de de el> -la, -u toate -ă:l iu#es-, a6a a6 fa-e.K CLAUD*O7 Cade apoi "n genun-9i, pl"nge, suspină, se #ate
-u
pumnul "n piept, "6i smulge părul, se roagă, #lestemă7 O,
s-umpul meu %enedi- Doamne, dă:mi ră#dare.K LEONA)O7 Da, a6a este, a6a spune fie:mea> iar ne#unia asta
o
apu-ă a6a de rău, "ne"t fata mea se teme -"teodată să nu:6i
fa-ă seama. Da, e foarte ade'ărat, DON PEDRO7 Ar fi #ine -a %enedi- să fie meuno6tinţat de -ine'a,
fără "nsă -a ea să afle. CLAUD*O7 La -e #un; N:ar fi de-"t un nou prile de glume pentru
el 6i ar -9inui:o 6i mai rău pe #iata fată. DON PEDRO7 Da-ă ar fa-e a6a -e'a, 6i:ar fa-e o pomană a-ela
-are l:ar sp"u<ura, E o -omoară de fată 6i, ne"ndoios, e 'irtuoasă. CLAUD*O7 E 6i foarte "nţeleaptă.
DON PEDRO7 "n toate, afară de dragostea ei pentru %enedi-. LEONA)O7 "nălţimea ta C"nd "nţelep-iunea 6i
s"ngele se luptă
"ntr:un trup at"t de ginga6, s"nt <e-e sorţi *-i unul -ă s"ngele
'a ie6i "n'ingător. "mi pare rău de ea, -u at"t mai mult -u -"t
"i s"nt un-9i 6i tutore. DON PEDRO7 Pă-at -ă nu s:a "ndrăgostit de mine7 n:a6 fi ţinut
s-ama ele nimi- 6i a6 fi luat:o de soţie. )e rog spune:i 6i lui
%enedi- 6i 'e o să moară da-ă n:o iu#e6te, 6i o să moară
"nainte de a:i destăinui -ă:l iu#e6te 6i o să moară da-ă el "i
fa-e -urte mai -ur"nd de-"t să se a#ată o iotă de la o#i6nuita
ei "ndărătni-ie. DON PEDRO7 i #ine fa-e Da-ă i:ar arăta -ă:l iu#e6te, se prea
poate -a el să:6i #ată o-> după -um prea #ine 6tiţi, omul e
<eflemist din fire.
CLAUD*O7 E un #ăr#at foarte frumos.
DON PEDRO7 E ade'ărat, se poate m"ndri -u o "nfăţi6are atrăgătoare.
CLAUD*O7 /ăses- -ă e 6i foarte de6tept. DON PEDRO7 Da, ar- "ntr:ade'ăr unele se"nteieri -are seamănă
-u de6teptă-iunea. LEONA)O7 i "l so-otes- 6i 'itea<. DN PEDRO7 Ca He-tor!, -rede:mă, *ar -"nd e 'or#a de
-erturi,
după felul -um le domole6te poţi să:ţi dai seama -ă e "nţelept>
pentru -ă ori le o-ole6te -u multă "ndein"nare, ori ia parte la
de -u fri-ă de -re6tin ade'ărat.
=F
&!!, 3'
LEONA)O7 Da-ă e -u fri-a lui Dumne<eu, tre#uie neapărat să fie pa6ni-> iar da-ă totu6i tul#ură pa-ea, "nseamnă
-ă nu 6tie -e e fri-a 6i tremuratul.
DON PEDRO7 A6a o să se 6i "ntGmple, pentru -ă omul e -u fri-a lui Dumne<eu, -u toate -ă, ude-ind după unele
glume tari de:ale lui, nu s:ar părea să fie. De, "mi pare rău de nepoata dumitale. Ce <i-eţi7 să mergem "n -ăutarea
lui %enedi- 6i să:i spunem despre dragostea ei;
CLAUD*O7 Nu, nu, "nălţimea ta> da-ă o să:i dăm po'eţe #une lui %eatri-e, dragostea o să i se ma-ine "n-et:"n-et.
LEONA)O7 Nu, asta e -u neputinţă> p"nă atun-i o să:6i ma-ine ea inima.
DON PEDRO7 %ine, 'om mai afla -"te -e'a de la fii-a dumitale> p"nă una alta, las:o să se mai ră-eas-ă. (i:e
drag %enedi- 6i a6 dori să se ude-e pe el "nsu6i -u du9ul smereniei, -a să 'adă -"t e de ne'redni- de o fată at"t
de #ună.
LEONA)O7 1rei să mergem, "nălţimea ta; (asa e gata.
CLAUD*O (a)arte#- Da-ă n:o să se "ndrăgosteas-ă de ea după toate astea, nu 6tiu pe -e speranţe să mai pun
temei
DON PEDRO7 +ă:i arun-ăm 6i -i a-ela6i nă'od 8 să i:l "ntindă fii-a dumitale 6i "nsoţitoarea ei. Ha<ul o să fie
atun-i -"nd o să:6i "n-9ipuie fie-are despre -elălalt -ă moare de dragul lui 6i, -"nd -olo 8 de unde; )aro a6 mai
'rea să 'ăd o astfel de s-enă 8 o ade'ărată pantomimi +:o trimitem să:l pofteas-ă la masă.
(Don %edro, Claudio şi Leonato ies.#
%ENED*C& (ieşind din losehet#- Nu poate fi o simplă festă 8 prea a fost serioasă dis-uţia. Hero le:a destăinuit
ade'ărul. +o pare -ă i:a "nduio6at %eatri-e, -ă i:a -G6tigat de partea ei. (ă iu#e6te Asta -ere răsplată. Am au<it
-e părere au despre mine spun -ă in:a6 ţine m"ndru da-ă a6 'edea -ă mă iu#e6te> 6i mai spun iară6i -ă ar muri
mai degra#ă de-"t să:6i arate simţămintele. Nu m:am g"ndit ni-iodată să mă "nsor. Nu tre#uie să par m"ndru.
$eri-e de -ei -are, au<indu:se ude-aţi, s"nt "n stare să se "ndrepte. +pun -ă %eatri-e e frumoasă> e ade'ărat 6i pot
6i eu să spun a-ela6i lu-ra> -ă e 'irtuoasă> a6a:i, nu pot tăgădui> 6i -a e "nţeleaptă, da-ă lăsăm la o parte dragostea
pentru mine. Dragostea nu adaugă nimi- la de6teptă-iunea ei, totu6i nu e o do'adă -ă s:a s-r"ntit, pentru -ă am
"n-eput s:o iu#es- "ngro<itor. $ără "ndoială, asupra mea o să se a#ată o grindină de <eflemeli pentru -ă am r"s
at"ta de -ăsătorie>
266
&!!, 3'
dar, de nu se s-9im#ă pofta omului; C"nd e t"năr, omului "i pla-e -arnea pe -are nu poate s:o mistuie la
#ătr"neţe. %ato-ura 6i <i-alele 6i #ileţelele de du9 "l pot oare a#ate pe un om din făga6ul -e 6i l:a ales; Nu>
oamenii tre#uie să se "nmulţeas-ă C"nd spuneam -ă o să mor 9oltei, nu mă g"ndeam -ă o să trăies- p"nă -"nd o
să mă:nsor. *at:o 6i pe %eatri-e. Pe soarele -e ne luminea<ă, e o fată frumoasă 8 -e mai, se 'ede -"t de -olo -ă e:
ndrăgostită.
(Intră Beatrice.#
%EA)R*CE7 "mpotri'a 'oinţei mele, m:au trimis să te poftes- să
'ii la masă.
%ENED*C&7 $rumoasă %eatri-e, "ţi mulţumes- pentru osteneală. %EA)R*CE7 Osteneala mea pentru a-este
mulţumiri n:a fost mai
mare de-"t osteneala dumitale de a:mi mulţumi> da-ă ar fi
fost ostenitor -u ade'ărat, n:a6 fi 'enit. %ENED*C&7 Atun-i ţi:a fă-ut plă-ere solia; %EA)R*CE7 At"ta plă-ere
-ită poţi lua pe un '"rf de -uţit. Poftă
de m"n-are n:ai 8 a6a -ă, la re'edere
(Iese.#
%ENED*C&7 Ha "mpotri'a 'oinţei mele, m:au trimis să te poftes- să 'ii la masă...K 1or#e -u două "nţelesuri...
Asta e -a 6i -um ar fi spus7 Osteneala mea pentru a-este mulţumiri n:a fost mai mare de-"t osteneala dumitale
de a:mi mulţumiK. +au -a 6i -um ar fi <is7 Ori-e osteneală mi:a6 da pentru dumneata, e tot at"t de u6oară -a o
mulţumire.K Da-ă n:o să:mi fie milă de ea, 'oi fi un ti-ălos. Da-ă n:o iu#es- s"nt un păg"n. +ă mă du- să:mi fa-
rost de un portret de:al ei.
(I:se.J
ACTUL li!
SCENA 1
8rădina lui Leoiiato.
Intră ero, 'ar2aret şi Ursula.
HERO5
9AB?ÂRET7
HERO7
Fii #ună, (argaret, du:te:n salon> A-olo %eatri-e, @eri-osra mea, 1or#e6te 0u Don Pedro 6i -u Claudio.
opte6te:i -ă mă plim# pe o alee 1or#ind -n >rsula pe seama ei> Că tu ne)ai au<it 6i o pofte6ti +ă se stre-oare "n
um#rarul des De -aprifoi -e, p"rguit de soare, Nu)l lasă pe a-esta să mai intre Pre-um -urtenii ridi-aţi de:un prinţ
+e sumeţese. A-olo să se:as-undă, +:as-ulte -e 'or#im. A6a să fa-i 8? A-um te du -i 'e<i -um te des-ur-i. 1ă:
n-redinţe< -ă am s:o fa- să vini1
(Iese.#
Ei, Ursula, 0înd 'ine %eatriee, noi Pe:alee ne plim#ăm în sns -i)n os, 1or#ind doar despre Benedi071 De:ndată
e)l amintes-, tu intri:n rol 6i:l lau săgeata lui Amor %ăne6te f/r/ gre6 pe o* -i)8tun0î C"nd trage 0u ure06ea1
(Intră $ientrice, din $und.#
URSULA:
HERO:
URSULA:
HERO: URSULA: HERO:
URSULA: HERO:
URSULA: HERO:
(Hi, ii Ei, începe,
Că-i, uite, %eatriee s:a as-uns "n tufe Ca o -io'"i-ă7 gata să ne)aseulte1 Plă-ut e pes-uitul 0înd un po6te, Cu
'"slele:i de aur taie unda i)n=6ite la-om trădătoarea nadă> A6a 'rem noi pe %eatriee s:o prindem Pitit/ -um e:n
-aprifoi a-um. &:o să:mi gre6es- eu roiul, fii pe pa-e. +ă mergem "nspre ea, -a să nu piardă Ni*i0 din dul-ea
nada -e *:o:ntindem.
(+e a)ro)ie de um;rar.#
Eu, Ursula, o 6tiu 8 e prea trufa6ă, +ăl#ati-ă 6i dispreţuitoare Ca 6oimii st"n-ilor.

i -redeţi, <ău,
Că %enedi- de dragul ei se stinge; i -ontele, 6i prinţul 2i0 a6a. i ':au rugat să:i spuneţi asta, doamnă; Da, m:
au rugat> dar eu le)a* arătat Că da-ă ţin la %enedi-, s/)l lase +ă lupte -um 'a 6ti -u dragostea, *ar %eatriee să
n:afle ni-iodată. De -e; Cum, Benedi07 n:ar merita %ogatul, feri-itul pat ele nuntă "n -are:o să se -ul-e:o dată
%eatriee; O, <eu al dragostei Ar merita )ot -e:un #ăr#at e:n drept să do#"ndeaseă, Dar firea inimă mai
nă<uroasă De0ît a ei n)a <ămislit ni-i-"nd Dispreţul strălu-est-:n o06ii ei Ce r"d de tot -e 'ăd> de6teptă-iunea:i
+e preţuie6te "ntr:at"t, -ă toate N:au ni-i un preţ. Nu poate ni-i iui, Ni-i "ndrăgi -e'a -e nu:i al ei, At"ta:i de:
iig"mfată
Eu 'ă -red>
Da, fără doar 6i poate, nu - #ine +ă 6tie -:o iu#e6te 8 l)ar lua)n rîs1 Ce:i drept, o drept. N:am întî*it #ăr#at,
Ori-Gt de -9ipe6, t"năr sau de6tept, +ă nu:l repeadă> de:i #ălan, se ur/
;FS
tui, i"
UR+ULA7 HERO7
UR+ULA7 HERO7
UR+ULA7
HERO7
UR+ULA7
HERO7 UR+ULA7
HERO7
27
Că s:ar -ădea să:i fie soră> oa-9e6;

Natura, <ugră'ind un arle-9in,
A s-os o m"<galeală> e "nalt;
O lan-e str"m#ă:n '"rf> e "ndesat; 7A.iJisJ7.
Atun-i e un agat ne6lefuit@
1or#e6te; E:o mori6-ă <ăpă-ită>
Nu s-oate:o 'or#ă; E un #olo'an.
A6a:i răstălmă-e6te ea pe toţi
i:n ruptul -apului nu:i dă 'irtuţii
Ce este meritul 6i fala ei. <&=9,
Ce ur"-ios 8 să:i foarfe-e pe toţi
)e -red, e ur"-ios să fie -ine'a
Ca %eatri-e, prea "ntr:o ure-9e, <ău,
Darouă
Cu poţi6isă:i spui;
oţet> 6i:arDe i:a6o-'or#i, m:ar fe-e
#ate
i m:ar stri'i= -u 'or#ele:i de du9.
De:a-eea, să se mistuie săra-ul,
i:oft"nd, să ardă -a un fo- mo-nit.7 A.)R>
+ă mori #ato-orit o mult mai rău, :ui:7.
E -a 6i -um te:ar g"dila de moarte. `
i totu6i, spuneţi:i> 'edeţi -e <i-e. >.>
Nu> mai -ur"nd o să mă du- la el, 7
+ă:l sfătuies- să lupte -u el "nsu6i,
i, -u g"nd #un, am s:o 'or#es- de rău
Pe 'eri6oara mea. A9, ni-i nu 6tii
Cum otră'e6te 'or#a rea iu#irea.
Nu, nu De -e să:i fa-eţi a-est rău;
Nu poate fi:ntr:at"ta de lipsită
De dreapta ude-ată 8 s-lipitoare,
Cum 6tim -ă e 8 "n-"t să:ndepărte<e
Un om ales -a domnul %enedi-
Afar de Claudio al meu, eu -red
Că nu mai e #ăr#at -a el "n ţară.
1ă rog să nu fiţi supărată, doamnă,
Că spun pe faţă -eea -e gin dese>
Dar, după mine, domnul %enedi-,
Prin frumuseţe, minte 6i #ra'ură,
Pere-9e nu:6i găse6te:n ţară noastră.
A6a:i, are:un renume strălu-it.
L:a meritat nainte de:al a'ea.
Pe -"nd e nunta, doamnă;
Ca m"ine 8-e <i-, m"ine -9iar +ă mergem>
UR+ULA (a):tte#- HERO7 , ^7:.,
%EA)R*CE (îminihid#-
V***, =
`. 1reau să:ţi arăt ni6te găteli de nuntă B i să te:ntre# pe -are s:o port m"ine.
+:a prins, 'ă:n-redinţe<> a inoastră:i doamna. 1e<i, dragostea e după -um se:nt"mplă, După -um Cupidonii -e:s
de straă fa
Ori trag -u ar-ul, ori "ntind o mreaă. &
(ero şi 3rsida ies.#
id9d
SCENA 2
Ce fo- simt "n ure-9i; E:ade'ărat; ("ndria mi:e at"t de os"ndită; Dispreţ, adio $umuri, ':am lăsat Nu 'oi o să
mă fa-eţi feri-ită *u#e6te, %enedi-, te:oi răsplăti Cu:o inimă:m#l"n<ită de:al tău drag, i da-ă stărui, te 'oi
"m#oldi +ă tre-em am"ndoi al nunţii prag> +pun toţi -ă meriţi> -i eu, pasămite, O 6tiu mai mult dee"t din au<ite
$tesc.#
& cameră în casa lui Leonuln.

Intră Don %edro, Claudio, Benedic şi Lconaio.
DON PEDRO7 Răm"n numai p"uă -"nd se 'a *i să'"r6it %unta@ dumitale, iar după a-eea ple- spre Aragpn.
CLAUD*O7
DON PEDRO7 O săNute:nsoţes- a-olo,
8 ar fi să:ţi "nălţimea
"ntune- ta, du-ă
feri-irea o să:mi
primelor <ile"ngădui.
după nuntă 8? e -a 6i -um i:ai arăta unui -opil o
9ăinuţă nouă 6i nu i:ai da 'oie s:o poarte. O să:l rog numai pe %enedi- să mă "nsoţeas-ă> pentru -ă omul a-esta
- numai 'oio6ie din -re6tet p"nă "n tălpi> a tăiat de 'reo două:trei ori -oarda ar-ului lui Cupidon, iar a-est g"d-
mi- nu "ndră<ne6te să tragă "n el. *nimai lui e -a un -lopot 6i lim#a -a un -io-an> -"nd i<#e6te -u -io-anul,
-lopotul sună, pentru -ă -e:i g"nde6te inima, lim#a roste6te.
%ENED*C&7 Dragii mei, nu mai s"nt -um am fost.
LEOTA)O7 A6a <i- ;i eu, "mi pari mai trist.
271
im, si
CLAUDLO7 +ă sperăm 0a e îndr/=ostit1
%ON PEDRO7 Da de unde N:are în ei strop du s"nge ade'ărat
pe -are sG:l "i atins dragostea. Da-ă e amăr"t, "nseamnă -G ar-
ne'oie de #ani.
BENED!<C (G doare o măseaB. DON PEDRO7 +-oate:o. LÂ>D%O5 Pune:o mai înt8i "n laţ si numai după
a-eeaFs:o
afară . tragi
DON PEDRO7 Cum; OfteD!O5 Eu unul susţin totu6i -ă e "ndrăgostit.
DON PEDRO5 N)are pi- de dragoste "ntr:"nsul, afară de dragostea pentru 9ainele străineF. A6a, de pLldG, a<i -
olande2 -i m"ine fran-e<, sau, da-ă nu, "nfăţi6ea<ă, două ţări dintf)o data 8 8 e neamţ de la milo- în ios
pentru -ă poartă (antaloni lungi, 6i spaniol de la 6olduri în sus pentru -G n:are pieptar. Afar/ numai da-ă ar a'ea
o dragoste pentru a-eastă ne#uneală, -um se 6i pare -ă o ar-, nu e ne#un din dragoste, -um aţi 'oi să pară.
CLAUD*O7 Da-ă nu e "ndrăgostit de 'reo femeie, nu mai tre#uie să -redem în ve06ile semne de dragoste. A6a,
de pildă, "6i perie pălăria dimineaţa 8 -e să înse*ne asta;
DON PEDRO7 L:a 'ă<ut -ine'a la #ăr#ier;
CLAUD*O7 Nu, dar u-eni-ul #ăr#ierului a fost 'ă<ut la el 6i 'e-9ea podoa#ă a feţei sale a 6i umplut 0îteva mingi
de tenisI.
Ade'ărat, de e"nd 6i:a pierdut #ar#a, arată mai t"năr.
LEONATO5
DON PEDRO7 Unde mai pui -G se dă -u parfum de 2iet/1 Poţi să:l miro6i după asta;
CLAUD*O7 Asta e -a 6i -um ai spune -ă omul nostru 0 "ndrăgostit.
DON PEDRO7 Un semn -aro nu dă gre6 e melan-olia lui1
CLAUD*O7 A'ea par-ă o#i-eiul să se spele -"nd'a pe faţă;
DON PEDRO7 Da, sau să se sulemeneas-ă; Cel puţin a6a mi s:a
spus. CLAUD*O7 Ce să *ai 'or#im +piritul lui de <eflemist se odi9ne6te
"ntr:o -oar-lă de lăută@@ 6i nu -iripe6te de-"t atun-i -"nd e -iupit DON PEDRO7 Asta e foarte gra', "ntr:ade'ăr
Ce mai "n-oa-e 6i
"n-olo, o "ndrăgostit.
CLAUD*O7 Ei #ine, eu 6tiu 6i -ine:l iu#e6te. DON PEDRO7 Asta a6 'rea să 6tiu 6i eu 8 prin mina în fo- 0/ e
-ine'a -are *i$ -unoa6te. CLAUD*O7 Da, după -um nu:i 0unoa-te ni0i mete9nele> 6i -u toate
a-estea, se (r/(/de-te de dragul iui.
272
*U*, =Q
DON PEDRO5 O să fie "nmorm"ntată -u faţa "n sus.
%%NED*C&7 )oate astea nu s"nt un dese"nte- pentru durerea de dinţi S. Domnule gu'ernator, 'eniţi -u mine>
'reau să v/ spun -"te'a 'or#o "nţelepte pe -are le:am "n'ăţat 6i pe -are a-e6ti măs-ări-i!! nu tre#uie să le audă.
(Beiiedie şi Leonalo ies.#
DON PEDRO7 "mi pun -apul -ă 'rea să:i 'or#eas-ă despre %-atri-e. CLAUD*O7 $ără doar 6i poate. Horo 6i
(argaret 6i:au u-at rolul
"n faţa lai Beatri0e, a6a -ă -ei doi ur6i n:au să se mai mu6te
-"nd se 'or "nt"lni.
(Intră John.#
DON JOHN7 +tăp"ne 6i frate, Domnul să te o-roteas-ă.
DON PEDRO7 %ună <iua, frate.
DON JOHN7 Da-ă ai timp, a6 'rea să 'or#es- -u tine.
DON PEDRO7 "ntre patru o-9i;
DON JOHN7 Da-ă 'rei, totu6i -ontele Claudio poate să as-ulte, pentru -ă lu-rurile pe -are 'reau să le spun "l
(rives01
DON PEDRO7 Ce s:a înt8*(lat.
DON JOHN (lui Claudio#- A'eţi de g9id să 'ă -ăsătoriţi m"ine, senior;
DON PEDRO7 tii asta foarte #ine.
DON JOHN7 N:a6 mai 6ti asta, da-ă d"nsul ar 6ti -e 6tiu eu.
CLAUD*O7 Da-ă este 'reo piedi-ă, spune:i pe nume, te rog.
DON JOHN7 +enior, "ţi "n-9ipui pro#a#il -ă eu nu ţin la dumneata. A6tept -a 'iitorul să:ţi arate -are este
ade'ărul> o să ai o părere mai #ună despre mine după -e 'ei afla -ele -e 'reau să:ţi spun. Pentru -ă so-otes- -ă
fratele meu ţine la dumneata 6i "n dragostea lui te:a autat să te -ăsătore6ti. Curte <adarni-ă 6i trudă irosită de:a
surda.
DON PEDRO7 Dar -e s:a întî*(lat.
DON JOHN7 Am 'enit ai-i -a să:ţi spun> 6i -a să nu lunges- 'or#a 8 s:a 6i 'or#it prea mult despre asta 8
doamna nu:ţi este -redin-ioasă.
CLAUD*O7 Cine; Hero;
DON JOHN7 C9iar d"nsa7 Hero a lui Leonato, Hero a dumitale,
Hero a tuturor. CLAUD*O7 Ne-redin-ioasă;
DON JOHN7 uvîntul nu e "ndeauns de tare pentru a:i <ugră'i ti-ălo6ia> după mine o mult mai rău de-"t at"t 8
g"nde6te:te la un -u'"nt mult mai ne-ruţător iar eu 'oi do'edi -ă i se (otri)
273
V***, @Q
be6te. Nu te mira p"nă -"nd nu 'ei a'ea 6i alte do'e 'ino doar -u mine la noapte 6i o să 'e da-ă o s:o mai iu#e6ti, atun-i "nsoară:te -u ea m"ine> dar -red -ă ar
ii mai -u -ale i să:ţi muţi g"ndul.
CLUP*O7 E -u putinţă;
DON PEDRO7 (ei nu 'reau să mă g"ndes- la a6a -e'a.
DON JOHN7 Da-ă nu a'eţi -ura să -redeţi "n -eea -e 'edeţi, să nu mai spuneţi -ă 6tiţi. Da-ă 'eniţi -u mine, o să
'ă arăt destule > iar după -e 'eţi 'edea 6i au am s:o fa- de ru6ine -9iar "n
#iseri-ă, ia
nuntă. DON PEDRO7 *ar eu, -are m:am fă-ut luntre 6i punte -a s:o -"6tig
do partea ta, o să mă unes- -u tine pentru a o fa-e de o-ară. DON JOHN7 Eu n:am s:o mai 'or#es- de rău p"nă
-"nd 'eţi fi 6i
'oi martori. Păstraţi:'ă s"ngele re-e p"nă după mie<ul nopţii
6i a6teptaţi să 'edeţi singuri. DON PEDRO7 Ce:ntorsătură nenoro-ită CLAUD*O7 Ce năpastă DON JOHN7 Un
#lestem oprit la timp a6a 'eţi spune -"nd o să
'edeţi de<nodăm"ntul. (Ies.#
SCENA 3
& stradă.
Intră Dogberryşi >er2es, urmaţi de slră?eri.
DO/%ERR07 +"nteţi oameni do ispra'ă 6i "n-redere;
1ER/E+7 D>', altminteri ar fi pă-at să fie -ondamnaţi la m"ntuir-a
trupului 6i a sufletului.
DO/%ERR07 Asta ar fi "n-ă o pedeapsă prea u6oară da-ă ar arăta -"t de puţină loialitate, ale6i -um au fost pentru
pa<a prinţului. 1ER/E+7 Ei, spune:le -e au de fă-ut, -umetre Dog#errb. DO/%ERR07 (ai "nt"i, -ine -re<i -ă
este -el mai nedemn dintre
ei -a să fie străer;
PR*(UL +)R3JER7 Hug9 Datene sau /eorge +ea-oal, domnule, pentru -ă 6tiu să serie 6i să -iteas-ă.
274
VH*, @Q
DO/%ERR07 +ea-oal 8 dă:te:n-oa-e, 'e-ini-ă. Cel:de:+us te:a #lagoslo'it -u un nume #un> e6ti -9ipe6 6i ăsta
e un dar al ursitei> dar s-risul 6i -ititul 8de, -u astea te na6ti. AL DO*LEA +)R3JER7 (e6tere, am"ndouă a-este
daruri... DO/%ERR07 Le ai, fire6te, 6tiam -ă o să răspun -"t despre s-ris 6i -itit, astea să se 'adă atun-i -"nd n:o să fie ne'oie de o astfel de
'anitate. E6ti so-otit a-ilea omul -el mai iraţional 6i -el mai potri'it -a să fii străer> de a-eea o să porţi felinarul.
Asta e "nsăr-inarea dumitale. O să:i du-i "n tratati'e pe toţi #aga#onţii> să le strigi tuturor oamenilor să stea pe
lo-, "n numele prinţului.
AL DO*LEA +)R3JER7 i da-ă 'reunul nu 'rea să se opreas-ă; DO/%ERR07 Atun-i nu:l mai #ăga "n seamă
6i lasă:l să:6i 'adă de drum> apoi -9eamă imediat pe -eilalţi străeri 6i mulţume6te -erului -ă ai s-ăpat de un
ti-ălos. 1ER/E+7 Da-ă nu stă -"nd "l some<, -are 'a să <i-ă "nseamnă -ă
nu e un supus al prinţului.
DO/%ERR07
numai Pre-um
-u supu6ii <i-i *ară6i,
prinţului. *ar străerul musai
nu tre#uie săsăfa-i
ai#ă
pi-de:a
de fa-e
<gomot pe uliţă, fiind-ă trăn-ăneala 6i 'or#a s"nt lu-rul -el
mai tolera#il pentru un străer 6i nu se poate "ng9iţi.
AL DO*LEA +)R3JER7 (ai de gra#ă o să dormim de-"t o să 'or#im
8 6tim noi -are:i trea#a străerului.
DO/%ERR07 Ei da, 'or#e6ti -a un străer 'e-9i 6i -u fri-a lui Dumne<eu, pentru -ă nu 'ăd "n -e fel poate fi
somnul o -ăl-are a legii> numai -ă tre#uie să #ăgaţi de seamă să nu 'i se fure ale#ardele. +ă nu uitaţi să tre-eţi
prin -"r-iumi 6i să:i poftiţi la -ul-are pe -ei -are s:au "m#ătat. AL DO*LEA +)R3JER7 i da-ă nu 'or;
DO/%ERR07 Atun-i să:i lăsaţi "n pa-e p"nă -"nd o să se de<meti-eas-ă. *ar da-ă ni-i atun-i n:o să 'ă poată da
un răspuns mai a-ătării, să le spuneţi -ă nu s"nt ei oamenii pe -are i:aţi -re<ut 'oi.
AL DO*LEA +)R3JER7 %ine, domnule.
DO/%ERR07 Da-ă "nt"lniţi un 9oţ, tre#uie să:l #ănuiţi, după -um 'ă -ere slu#a 'oastră, -ă nu e un om -instit>
-u -"t a'eţi mai puţine de "mpărţit -u astfel de oameni, -u at"t mai multă -inste 'ă fa-e.
AL DO*LEA +)R3JER7 Da-ă ne dăm seama -ă e 9oţ, să nu punem muia pe el;
=I
&H!, 3'
DO/%EER07 Ce e drept, legea 'a dă dreptul> dar eu unul -red -ă -ei -are se ating de pă-ură se m"nes-. Da-ă
daţi peste un 9oţ, lu-rul -el mai sănătos pentru voi este să:l lăsaţi să se do'edeas-ă un #un 9oţ 6i s:o 6teargă
9oţe6te. 1ER/E+7 )e ţine o lume de om milos, -umetre. DO/%ERR07 E ade'ărat, n:a6 sp"n<ura un dine da-ă ar
fi după
mine> darmite un om -u un pospai de -inste "ntr:insul. 1ER/E+7 Da-ă au<iţi un -opil -ă ţipă noaptea, tre#uie să
'ă du-eţi
la doi-ă 6i s:o rugaţi să:l lini6teas-ă.
AL DO*LEA +)R3JER7 Dar da-ă doi-a doarme 6i nu ne aude. DO/%ERR07 Atun-i 'edeţi:'ă de drum 6i
lăsaţi:l pe -orn s:o de6tepte -u ţipetele lui> pentru -ă oaia -are:l aude pe *iel -um #e9ăie n:o să:i răspundă unui
'iţel -are muge6te. 1ER/E+7 Asta a6a:i.
DO/%ERR07 i -u asta, #asta. Dumneata, străer-, "l repre<inţi -9iar pe prinţ> da-ă:l "nt"lne6ti pe prinţ noaptea,
poţi să:l
opre6ti.
1ER/E+7 Nu, nu, pe legea mea, asta -red -ă nu poate s:o fa-ă. DO/%ERR07 Pun rămă6ag pe -in-i 6ilingi
-ontra unul -u ori-e om -are -unoa6te regulamentul, -ă ar- dreptul să:l opreas-ă. %ine"nţeles nu fără 'oia
prinţului> pentru -ă nu se -ade -a straa să igneas-ă pe nimeni, 6i este o ignire să opre6ti ur> om "mpotri'a
'oinţei lui.
1ER/E+7 Pe legea mea, ni-i nu se poate să fie altfel. DO/%ERR07 Ha, 9a, 9a Ei, -etăţeni, noapte #ună, 6i da-ă
se "nt"mplă să fie lată, să mă -9emaţi pe mine. As-ultaţi de po'aţa -elorlalţi 6i do a 'oastră, 6i, noapte #ună. Hai,
'e-ine. AL DO*LEA +)R3JER7 Ei, leat, 6tim -e a'em de fă-ut. +ă ne a6e<ăm pe #an-a de lingă #iseri-ă p"nă pe
la două după mie<ul nopţii 6i, după a-eea, toată lumea la -ul-are. DO/%ERR07 Neni6orilor, "n-ă o 'or#ă. 1ă
rog să străuiţi "n preama -asei lui senior Leonato. Cum nunta are lo- m"ine, o să fie mare tăm#ălău la noapte.
Cu #ine, 6i să fiţi -u o-9ii "n patru, a'eţi griă
(Do2herr@ şi >er2es ies.# (Intră Borachio şi Conrade.#
%ORACH)O7 Hei Conrade +)R3JERUL (a)arte#- +sst Ni0i o mi6-are %ORACH*O7 Conrade, as-ultă
ONRADE5 +"nt l"ngă -otul tău, -e nai#a
%ORACH*O7 ăăău; D:aia mă m"n-a pe mine -otul (:am "n-9ipuit eu -ă o să 'ină 6i r"ia
#+
&H!, 3'
CONRADE7 "ţi răm"n dator un răspuns pentru asta 8 p"nă una
alta, spune mai departe.
%ORAOH*O7 As-unde:te #ine su# -erda-ul ăsta pentru -ă a "n-eput
să #ure<e, iar eu am să:ţi po'estes- tot, -a un #eţi'an "nrăit.F
+)R3JERUL (a)arte#- E o trădare la milo-, fraţilor> totu6i staţi
(itiţi1 %ORACJ*O7 Află dar, -ă am -"6tigat o mie de dueaţi de la Don
Jo9n.
/cNRADE7 E -u putinţă -a un ti-ălos să e"6tige at"ta; %ORACH*O7 (ai #ine ai "ntre#a da-ă e -u putinţă -a o
ti-ălo6ie să fio preţuită at"t de mult> pentru -ă atun-i -"nd ti-ălo6ii #ogaţi au ne'oie de ti-ălo6i săra-i, ti-ălo6ii
săra-i -er preţul pe -are:l 'or.
CONRADE7 "ţi spun drept -ă s"nt uimit.
%ORACH*O7 Asta do'ede6te -ă e6ti nou "n meserie. tii -ă felul "n -are un #ăr#at "6i poartă pieptarul, sau
pălăria,
mă smi mantaua,
g"ndeam nu are ni-i o importanţă
la moda. CONRADE7 pentru
(ă rog, moda el. CONRADE7
e modă. %ORACH*O7 E9ei,
Păi9aina fa-e
a6a pot săpe om.-ă%ORACH*O7
spun Eu
ne#unul e ne#un.
Dar nu 'e de 6apte ani - un tîl6ar fără pere-9e 8 se plim#ă:
n-oa-e 6i "n-olo -a un gentilom. 1e<i, nu i:am uitat numele. %ORACH*O7 Par-ă s:a au<it -ine'a... CONRADE7
Nu 8 e sf"rlea<a de '"nt de pe a-operi6. %ORACH*O7 i -um spuneam, nu 'e<i tu -e t"l9ar po-it e moda; Cum
mai <ăpă-e6te s"ngele aprins "ntre patruspre<e-e 6i trei<e-i 6i -in-i de ani Uneori <i-i -ă a-e6ti oameni s"nt altă
aia 8 "i fa-e să semene -u ni6te soldaţi ai lui $araon <ugră'iţi pe o p"n<ă afumată F=> alteori, adu- -a ni6te preoţi
ai <eului %aalfi@ de pe 'e-9ea fereastră a #iseri-ii7 alteori, -u un Hereule tuns -9ilug de pe tapetele m"n-ate de
'iermi, unde pro9a#ul e maro -"t mă-iu-a lai2B.
CONRADE7 )oate astea le 6tiu 6i mai 6tiu -ă moda ponose6te mai mult 9aina de0ît omul. Dar moda nu ţi:a
<ăpă-it 6i ţie -apul, de 'reme -e:mi tot 'or#e6ti a-um des(re -a; BORAH!O5 Asta nu, fii pe pa-e> dar află -ă
"n noaptea asta i:am fă-ut -urte (argaretei, ser'itoarea seniorei Hero, su# numele 4le Hero. D"nsa a ie6it la
fereastra stăp"nei, mi:a urat de o mie de ori noapte #ună 8 dar 'ăd -ă:ţ i po'estes- -am anapoda. Ar fi tre#uit
mai "nt"i să:ţi spun -um Claudio 6i stap"mil
277 (rinţul,
i*, BQ
meu, du6i "n`grădină de Don Jolm, au 'ă<ut de a-olo a-eastă drăgăstoasă "nt"lnire.
CONRADE7 i au -re<ut ei -ă:ntr:ade'ăr (argaret e Hero; %ORACH*O7 Doi din ei da. prinţul 6i Claudio> dar
dia'olul de stă:p"nul meu 6tia -ă e (argaret> 6i pe o parte prin ur/*intele lui, -are l:au smintit, pe de altă parte
eu autorul nopţii -are i:a "n6elat, dar mai ales mulţumită ti-ălo6iei mele -are a ade'erit toate #"rfelile lui Don
Jo9n, Claudio a ple-at -u o fal-ă "n -er 6i alta "n păm"nt. A urat -ă o sa dea o-9i -u ea, a6a -um a fost 9otăr"t,
m"ine dimineaţă la #iseri-ă 6i a-olo, "n faţa tuturor -redin-io6ilor, o 'a fa-e de o-ară po'estind tot ee:au 'ă<ut "n
noaptea asta 6i o 'a trimite "napoi, a-asă, fără #ăr#at.
PR*(UL +)R3JER7 "n numele prinţului, stai
AL DO*LEA +)R3JER7 C9eamă:l pe 6eful străerilor. Am rele'at ai-i -ea mai primedioasă trădare -e s:a
pomenit "n ţara asta
PR*(UL +)R3JER7 Printre ei e 6i unul Po-itanie 8 "l -unos-, poartă o #u-lă!.
CONRADE7 Domnilor, domnilor
AL DO*LEA +)R3JER7 O să mi:l daţi 'oi pe Po-itanie, eredeţi:mă
CONRADE7 Domnilor
PR*(UL +)R3JER7 1or#a "ţi porun-im să ne dai 'oie să te luăm
-u noi.
%ORACH*O7 O să ne stea frumos "ntre suliţe... CONRADE7 /ro<a'. Hai, 'ă urmăm.
(Ies.#
SCENA 4
& cameră în casa lui Leonato. Intră ero, 'ar2aret şi >rsula.
HERO7 Dragă Ursula, tre<e6te:o pe 'eri6oara mea %eatri-e 6i
roag:o să se s-oale. UR+ULA7 Da, stăp"nă. HERO7 i s:o pofte6ti "n-oa-e. UR+ULA: %ine.
(Iese.#
+*AR/ARE)7 ău, -red -ă -elălalt gulera6 e mai frumos. HERO7 Nu, (eg, te rog, am să:l port pe ăsta.
278
V***, BQ
(AR/ARE)7 Nu:i a6a de frumos, -redoţi:ină 8 nu mă "ndoies- -ă
si 'eri6oara dumnea'oastră o să spună la fel. HERO7 1eri6oara mea e o <ăpă-ită, 6i tu alta. Nu:l port dee"t pe
ăsta.
+*AR/ARE)7 "mi pla-e gro<a' noua dumnea'oastră diademă, numai de:ar fi părul -e'a, -e'a mai "n-9is 8
-"t despre ro-9ie, e -ea mai aleasă -roială, <ău tiţi, am 'ă<ut ro-9ia du-esei de (ilan pe -are o tot laudă
lumeaFF. HERO7 +e spune -ă e ne"ntre-ută.
+*AR/ARE)7 Da, dar pe l"ngă a dumnea'oastră nu e de-"t o -ăma6ă de noapte. Ce e drept, stofa e de aur 6i
tăietura e -u dantelă de argint, e garnisită -u perle la m"ne-ile lungi, iar fusta e #rodată -u flutura6i al#a6tri> dar a
dumnea'oastră e fă-ută după un model at"t de fin, de elegant 6i de graţios, "ne"t o "ntre-e de <e-e ori. HERO7
Numai de:ar da Dumne<eu să fiu 'eselă -"nd am s:o port,
pentru -ă mi:e inima grea.
(AR/ARE)7 "n -ur"nd o să fie mai grea din pri-ina unui #ăr#at. HERO7 &u6ine să:ţi fie Cum poţi să 'or#e6ti
a6a; (AR/ARE)7 De -e să:mi fie ru6ine, stăp"nă; Pentru -ă 'or#es- -instit; Nu este -ăsătoria onora#ilă -9iar
pentru un -er6etor; +eniorul dumnea'oastră nu e onora#il fără a fi -ăsătorit; Poate -ă, ru6inoasă -um s"nteţi, aţi
fi 'rut să nu spun un #ăr#atK -i un soţK> nu ignes- po nimeni da-ă 'or#ele sin-ere nu trădea<ă g"nduri ur"te. Ce
rău 'edeţi "n -u'intele7 mai grea din pri-ina unui #ăr#atK atun-i -"nd e 'or#a de soţ 6i soţie; Altminteri po'ara
ar fi maiBcalricc.#
(Intră -ur"nd u6oară de-"t grea. "ntre#aţi:o 6i pe domni6oara %oatri-o 8 iat:o -ă 'ine.
HERO7 %ună dimineaţa, 'eri6oara.
%EA)R*CE7 %ună dimineaţa, dragă Hero.
H%RO7 Dar -e s:a "nt"mplat; De -o tonul a-esta p"mgăreţ;
%EA)R*CE7 (i:am pierdut toate tonurile 6i toanele.
(AR/ARE)7 C"ntaţi:ne Lumina dragosteiKFI, e un -"nte- fără refren. C"ntaţi:l 6i eu o să danse<.
%EA)R*CE7 Lumina dragosteiK 8 su# -ăl-"iele dumitale; Ce <i-i, soţului ei "i sf"r"io -ăl-"iele după -a;
(AR/ARE)7 +"nteţi răută-ioasă, din -re6tet p"nă:n tălpi.
%EA)R*CE7 E aproape ora -in-i, 'eri6oara, e timpul să te pregăte6ti. ău, nu 6tiu -e am, mă simt foarte prost.
He, 9ei He, 9ei
=IS
!>!, $'
(AR/ARE)7 Ce 'ă, lipse6te; Un #"tlan, un #u-stru sau un #ăr#at; BBATR!OE5 Litera %, -are *- "n-epe pe
toate. (AR/ARE)7 Da-ă n:o să 'ă tur-iţi!2 "ntr:o <i, "nseamnă -ă marinarii nu se *ai pot -ălău dar să dea Dumne<eu -a fie-are să -apete -e:i dore6te inima
*ER!7 (ănu6ile astea mi le:a trimis -ontele 8 smt foarte parfumate.
%EA)R*CE7 (i:e nasul "nfundat, 'eri6oară, nu miros nimi-.
(AR/ARE)7 O domni6oară -ăreia i s:a "nfundat... Cred -ă aţi ră-it <dra'ăn.
%EA)R*CE7 "ndură:te, -erule De -"nd te:ai umplut de atîla du9;
(AR/ARE)7 De -"nd aţi renunţat dumnea'oastră la el. i nu mă prinde de *inune.
%EA)R*CE7 Nu se prea 'ede, ar tre#ui să:l porţi "n #onetă. ău, mă simt -"t se poate de prost,
(AR/ARE)7 Luaţi ni6te Carduus %-nedi-tus, 6i piuieţi:l la inimă> e singurul lea- "mpotri'a str"ngerii de inimă.
HERO7 Asta - g9impe, nu lea-.
%EA)R*CE7 %enedi-tus De -e %-nedi-tus; E un t"l- as-uns "n a-est Benedictus.
(AR/ARE)7 Un t"l- as-uns; Da de unde Nu e ni-i un t"l- as-uns> *)a* g"ndit la spinul sa-ru -are 'inde-ă
toate #olile 8 Carduus %enedi-tus FS... 1ă "n-9ipuiţi, poate, -ă 'ă -red "ndrăgostită. Ei a6 Nu s"nt at"t de
mărginită "n-"t să -red tot -e dores- sau să dores- să -red -eea -e a6 putea -rede. De -e să:mi -9inuies- inima
spun"ndu:mi -ă s"nteţi "ndrăgostită sau -ă 'ă 'eţi "ndrăgosti, sau -ă 'ă, puteţi "ndrăgosti. C"t despre %enedi-, nu
mai e -e:a fost> e un alt om 8 e un #ăr#at Jura -ă n:o să se "nsoare ni-iodată> 6i totu6i, a-um, "n -iuda 9otăr"rii
sale, s:a dat pe #ra<dă. Nu 6tiu da-ă dumnea'oastră ':aţi -on'ertii,> dar -red -ă 'edeţi -u propriii dumnea'oastră
o-9i, -a 6i -elelalte femei.
%EA)R*CE7 Cum "ţi mai merge gura
(AR/ARE)7 A luat:o la galop...
(Intră din nou 3rsula.#
UR+ULA7 +tăp"uă, ple-aţi de ai-i, prinţul, -ontele, senior %enedi-, Don Jolm 6i toţi -a'alerii din ora6 au 'enit
-a să 'ă du-ă la #iseri-ă.
HERO7 Dragă 'eri6oară, dra=/ (eg, dragă Ursula, autaţi:iuă să
mă "m#ra-.
(Ies.#
28
&!!!, 4'
SCENA S
O aliacameră în casa lui Leonalo.
Intră Leonalo, urmat de Do2;ern? şi Acr2es.
LBONATO5 Ce dore6ti de la mine, 'e-in de trea#ă; DO/%ERR07 1reau să am -u dumnea'oastră o -onfidenţă
-are 'ă -ointeresea<ă do aproape.
LEONA)O7 Dar te rog să fii s-urt, fiind-ă s"nt foarte o-upat, după -um 'e<i.
DO/%ERR07 Domnule gu'ernator, asta o.
1ER/E+7 Da, domnule gu'ernator, asta e.
LEONA)O7 Ei, -e este, prieteni;
DO/%ERR07 Domnule gu'ernator, -umatrul 1ergea 'or#e6te 8 -um să spun; 8 mai 9a-ana. E om #atr"n,
domnule gu'ernator, 6i nu:i e mintea to-ită -um a6 dori eu să fie, -u 'oia Celui:de:+us> dar <ău, om mai -instit
-a el ni-i -ă se poate 8 Cum să spun; -um e pielea dintre spr"n-enele lui.
1ER/E+7
#a -9iar maiAsta a6a de-"t
-instit e> sla'ă Domnului,
ori-e om #ătr"ns"nt totnu
-are at"te mai
de -instit
-instit-a-aori-are
mine. altul, 'reau să spun,
DO/%ERR07 -a ori-es"nt
Comparaţiile alt om #ătr"n,
urduroase 8 'or#e de -la-ă, 'e-ine 
LEONA)O7 +"nteţi -am agasanţi.
DO/%ERR07 Cam 'oiţi dumnea'oastră, "nălţimea ta, dar noi s"ntem slu#a6ii #ietului du-e. La dreptul 'or#ind
6i "n -eea -e mă pri'e6te, da-ă a6 fi agasant -a un rege, n:a6 sta "n -umpănă 6i ':a6 da dumnea'oastră tot, tot.
LEONA)O7 Adi-ă tot -e e agasant;
DO/%ERR07 A6 'rea să fie de o mie de ori mai*ultG Pentru -ă am au<it fel de fel de re-lamaţii de dragoste
pentru dumnea'oastră 6i -u toate -ă s"nt un om săra-, m:am #u-urat -"nd am au<it.
1ER/E+7 i eu a6iderea.
LEONA)O7 A6 'rea să aud o dată -e a'eţi să:mi spuneţi.
1ER/E+7 Păi, să 'edeţi, domnule gu'ernator, străerii no6tri au pus *ina, -u eM-epţia dumnea'oastră, pe doi
ti-ălo6i din -ei mai gro<a'i, ai-i "n (essina.
DO/%ERR07 E un mo6neag, -e să spun P"inea!ui Dumne<eu, domnule gu'ernator, are 'e6ni- m"n-ărime de
lim#ă. 1or#a -eea 7 de ani e mare, dar minte n:are. (ilosti'eas-ă:se Cel:de:+us +ă 'e<i 6i să nu -re<i %ine:ai
grăit, -umetre 1erges, #ine de (are e Cel:de:+us Din doi oameni -ălare pe un -al, unul tre#uie să 6adă la
tot1 mea, nu
spate. Are o inimă de aur, pe legea
un, Q
s:a mai pomenit altul -a el. Cel:de:+us fie lăudat +tra6ni- 'e-in Nu s"nt toţi oamenii la fel. Din pă-ate,
'e-ini-ă, din
pă-ate.
LEONA)O7 Ade'ărat, dumneata "l "ntre-i.
DO/%ERR07 Asta... 'ine de sus...
LEONA)O7 Ei, tre#uie să 'ă las.
DO/%ERR07 Numai o 'or#ă, domnule gu'ernator. +trăile noastre au arestat doi indi'i<i sus-epti#ili 6i noi am
'rea să fie eMaminaţi a<i:dimineaţă "n faţa "nălţimii 'oastre.
LEONA)O7 Cer-etaţi:i 'oi 6i să:mi spuneţi -e:aţi aflat. A-um s"nt foarte gră#it, după -um 'ă puteţi da seama.
DO/%ERR07 +igur, asta o să fie insufi-ient.
LEONA)O7 %eţi un pa9ar de 'in "nainte de a ple-a. Cu #ine.
(Ittr un sol.#
+OLUL7 +tăp"ne, s"nteţi a6teptat -a să o "n-redinţaţi pe fii-a dumnea'oastră #ăr#atului ei. LEONA)O7 (ă du- la
ei, s"nt gata.
(Leonato şi solul ies.#
DO/%ERR07 Cumetre, du:te la $ran-is +ea-oal> spune:i să:6i ia pana 6i -ălămara 6i să 'ină la "n-9isoare.
)re#uie a-um să:i punem la eMamen pe a-e6ti oameni.
1ER/E+7 Cu multă "nţelep-iune.
DO/%ERR07 N:oi să no -ruţăm de6tepta-iunea, fii pe pa-e. Am destulă glagole (îşi duce mina la $runte# -a să:i
fa- pe unii să:6i ia -"mpii. P"nă una alta, 'e<i de:l găse6te pe -ărturarul -are o să s-rie eM-omuni-area. *se:nt"lnim
la "n-9isoare.
(Ies.#
ACTUL I
SCENA 1
Interiorul unei ;iserici.

Intră Don %edro, Don John, Leonato, Călu2ărul Francis, Claudio, Benedic,
ero, Beatrice ele.
LEONA)O7 Hai, părinte $ran-is, fii s-urt7 roste6te numai formula -ununiei 8 o să le arăţi toate "ndatoririle "n
parte după a-eea.
C3LU/3RUL7 +eniore, ai 'enit ai-i -a să te -ununi -u a-eastă doamnă;
CLAUD*O7 Nu.
LEONA)O7 Ca să fie -ununat -u ea> dumneata, părinte, ai 'enit
s:o -ununi. C3LU/3RUL7 Doamnă, ai 'enit ai-i pentru a fi -ununată -u a-est
-onte; HERO7 Da.
C3LU/RUL7 Da-ă unul din 'oi -unoa6te 'reo piedi-ă "n -alea
a-estei uniri, "i -er, pe mmtuirea sufletului lui, s:o spună. CLAUD*O7 Cuno6ti 'reuna, Horo; HERO7 (ei una,
stăp"ne. C3LU/3RUL7 Dar dumneata, -onte; LEONA)O7 "ndră<nes- să răspund pentru el 8 ni-i una.
CLAUD*O7
stare să fa-ăO,Ce-ofa-
"ndră<nes- oamenii
oamenii <ilni-, săsă
fără fa-ă
6tieCe s"nt oamenii
-e fa- "n Ce fa-e; EM-lamaţii; Păi da-ă e 'or#a pe:
%ENED*C&7
a6a, s"nt
6i eM-lamaţii 'esele, -um ar fi 9a 9oK sau 9eK CLAUD*O7 +tai, $ran-is. )ată:ţi -er "ngăduinţă7
(i:o dai pe:a-eastă fată, fii-a ta,
Cu inima u6oară, nesilit;
LEONA)O7 Pre-um mi:a dat:oDomnul, dragul meu. CLAUD*O7 Eu -e să:ţi dau "n s-9im#, -a să
răs-umpăr
%ogatul 6i nepreţuitul dar;
233
.
V*1, Q
DON PEDRO7 LA>D%O5
LEONATO5
CLAUD*O7
LEONA)O7 CLAUD*O7
HERO7 LA>D!O5
HERO7 CLAUD*O7 DON PEDRO7
LEONA)O7 DON JOHN7BENED!<5
284
Nu poţi d--it să i:o îna(oieri1
(ă:n'eţi -um să:mi arăt re-uno6tinţa.
Pri*e-te)o, Leonato, "napoi>
Nu)i da prietenului un măr putred 8
instit/ nu:i de-"t pe dinafară,
i -um ro6e6te (ar0)ar fi fe-ioară
A9, -um se poate:n'-6m"nta pă-atul
"n 9aina d-:mprumut a 'redni-iei llo6eaţa ei nu:i oare mărturia 1irtuţii prea sfioase; N)aţi ura, )oţi -e:o 'edeţi
ai-i, -ă e fe-ioară, Cum o arată -9ipul; Dar nu este Ea arul patului l:a -unos-ut> Ro6eaţa ei e 'ină, nu sfială.
Ce 'rei să spui;
Că nu 'reau să mă:nsor
i sufletul să:mi leg de:o des(nată.
*u#ite domn, d-:ai "n-er-at -um'a
+ă:i "mpresori, nă'alni-, tinereţea
i fe-ioria n:ai -ătat să:i -ruţi...
Pri-ep -e 'rei să, spui7 de:ain -unos-ut:o,
Am fost "ndreptăţit, -a soţ, s:o fa-,
i pentru asta nu mă ţii de rău.
Nu, Leonato,
$r"u li#er gurii nu i:am dat ni-i-"nd>
Ca fratele -u sora m:am purtat,
Cu'iin-ios 6i sin-er "n iu#ire.
Dar eu, eu ţi:am părut 'reodată altfel;
PărutK "ţi smulg eu mas-a, fii pe pa-e
E drept, pari mai lipsită de pri9ană
D--"t Diana:n sfera eiI! sau, iară6i,
De-"t un mugur -e n:a:m#o#o-it.
Dar, 'ai, nestăpmită e6ti -a 1enusI.
i s"ngele:ţi "ntre-e, pofti-ios,
Pe -el al =6iftuitelor i'ine.
Nu o -um'a #olna' stăp"nul meu;
Nu spui nimi-a, prinţe;
Ce să spun;
O-ara e a mea> am -ăutat +ă:mi leg prietenul de o stri-ată. Aud a-este lu-ruri sau 'ise<; Lo:au<i, 6i ele s"nt
ade'ărate. Numai a nuntă im adu-e
!!EBO5 LA>D!O5
LEONATO7 CLAUD*O7
LEONA)O7 HERO7
CLAUD*O7 HERO7
CLAUD*O7
HERO7
DON PEDRO7
DON JOHN7
CLAUD*O7
=2
V*1, Q
Doamne
+tau -u ai-ea, Leonato;
A-esta:i prinţul; E a-esta Jo9n;
E faţa Herei; +"nt ai no6tri o-9ii;
Da, s"nt> dar -e:nsemnea<ă toate)a0estea.
Un lu-ru:a6 'rea s:o:ntre# pe fii0a ta,
*ar tu, -u tre-erea -e:o ai -a tată,
Fii #un 6i fă:o să:mi răspundă sin-er.
De e6ti -opilul meu, răspuiule:ndată.
O, Doamne, apără:mă Ce năpastă
De -e răspun<i
Ca să mă is-ode6ti "n a-est fel;nume.
-u:ade'ăratu:ţi
Nu:i Hero; Cine poate să:l păte<e,
Pe drept "n'inuindu:l;
Numai Hero
Doar ea 'irtutea poate să:6i păte<e.
Cu -e #ăr#at ai stat de 'or#ă:aseară
La geamul tău, tre-ut de mie<ul nopţii;
$e-ioară da-ă e6ti, te rog, răspunde.
+tăpGne, n:am 'or#it atun-i -u nimeni.
Atun-i nu e6ti fe-ioară. Leonato,
"mi pare rău, dar pe -u'"ntul meu,
Neferi-itul -onte, eu 6i Jo9n
Aseară:am au<it:o 6i:am 'ă<ut:o
1or#ind -:un ti-ălos la geamul ei,
Un de<măţat
A pomenit de-e,
sutenestrimit la 'or#ă,
de:nt"iniri
Ce le:a a'ut -u ea "n taină.
+ă le:aminte6ti, măria ta, 6i "n-ă
E lu-ru de o-ară>
Cu'intele, ori-"t de ru6inoase,
Jignes-, -"nd s"nt rostite. Doamna mea,
Nesă#uita:ţi faptă o depl"iig,
O, Hero Ce mai Hero ai fi fost,
De:ţi strămutai din nuri mă-ar o parte
"n g"nduri 6i:n a inimii po'eţe
Ur"tă frumuseţe, eu te las>
Cu #ine, fe-iorie 'ino'ată
Eu o să fere- porţile iu#irii
i o-9ii mei, "n-9i6i pe umătate,
1or #ănui de:a
De g"nduri pururi 6ifrumuseţea
ne-instite pă-at.
&!, 
LEONA)O7
%EA)R*CE7 DON OHN5
%ENED*C&7 BEÂTE!E5
LEONA)O7
%EA)R*CE7 C3LU/3RUL7 LEONA)O7 C3LU/3RUL7 LE!NA).!7
"s)u:" un pumnal ai-i 6i pentru mine; (Eero leşină.#

+e poate, 'eri6oară; ine:ţi firea +ă mergem. +-oase la lumina <ilei, A-este lu-ruri au -am tul#urat:o. (Don
%eclro, Don John şi Claudio ies.#
Ce fa-e doamna;
Cred -ă a murit. Autor, un-9iule Hero
Au<i, Hero
Un-9iule +enior %enedi-> Părinte O, soartă Nu:ţi retrage m"na grea 8 (ai potri'it <ă#rani- al ru6inii Nu:i
altul de-"t moartea.
Hero Hero
1ino:ţi "n fire, doamnă. )e uiţi la noi;
De -e să nu se uite;
De -e; N:o fa-e tot -e:i păm"ntese De r"sul lumii; De<minţi:'a ea Po'estea -e:o destăinuie ro6eaţa:i; (ori,
Hero> o-9ii nu ţi:i mai des-9ide> *ar da-:a6 6ti -ă n:o să mori -ur"nd, Că 'iaţa ta:i mai tare -a ru6inea, Eu "nsumi
ţi:a6 răpune:o, spre:a <ori Ne'olni-ele tale remu6-ări. )"neam -ă am doar un -opil; Huleam, +pun"ndu:mi -ă
natura e <g"r-ită; Prea mulţi -opii prin tine Pentru -e )e:am mai a'ut; De -e te:am "ndrăgit; De -e -u nună
dorni-ă, de suflet N:am luat -opilul unui -er6etor; Că-i a6 fi spus 'ă<"nd -ă e m"nit De:o astfel de o-ară7 Nu:i
al meu 8 E rodul altor -oapse m"r6ă'iaK Ci ea:i a mea, iu#ită, lăudată, ("ndria mea> a mea at"t de mult
"ne"t eu "nsumi nu eram al meu, )ot preţuind:o> ea, m"nită astă HERO>
=2F
287
H, Q
i sare prea puţină -a să drea=/ +tri-ata -arne
+ă nu fim pripiţi Eu unul s"nt at"t de uluit Că nu 6tiu -e să spun. La milo- e o -le'etire, ur *:ai fost to'ară6ă de
pat aseară; Aseară, nu 8 -u toate -ă de:un an Am "mpărţit -u ea "ntruna patul.= +e:ad-'ere6te, da, se:ade'ere6te
+:au str"ns mai tare s-oa#ele de fier +ă mintă -ei doi prinţi; Claudio "nsu6i Ce:afit a "ndrăgit:o:ne"t a pl"n6 C"nd
i:a smuls mas-a; Nu, să moară Haideţi O 'or#ă doar7
Da-:am tă-ut at"t 6i n:am -er-at s:a#at $ăga6ul "nt"mplărilor, a fost Ca să mă uit la doamna> 6i:am 'ă<ut (ii de
#uori "mpurpur"ndu:i faţa i mii de ru6inări nepri9ănite /onind #uorii -u al#eaţa lor> i:n o-9ii ei s:a fost i'it
un fo- Ce:a
-are:am mistuit
-er-etat năpasta Cuprinsul
6i do'edit a#ătută Asu(ra ei.do+ă:mi
-ărţilor> '"rstaspuneţi
mea i-ă:s smintit>
slu#a +ăfost
-e mi:a r"deţi de 6tiinţa mea>
"n-redinţată de-ă<ut
De n:a o-9ii Cu
a-eastă fată pradă Unei gre6eli.
Părinte, nu se poate. lin singur lu-ru #un i:a *ai rămas Din tot -e:a'ea7 a-ela -ă nu 'rea +ă ure str"m#. Ea nu
tăgăduie6te i:atun-i de -e dore6ti s:aseurr nu -unos- ni-i unul. De 6tiu un alt #ăr#at de-"t a-ela Ce l:a 'ă<ut sfiala:mi de fe-ioară, +ă fiţi ne:
ndurători A9, tată, tată, De poţi să do'ede6ti -ă:n mie< de noapte Am stat de 'or#ă -u:im #ăr#at
[IV, 1]
CĂLUĂRUL: BENEDIC!:
LEONAT":
CĂLUĂRUL:
LEONATO:
CĂLUĂRUL:
+au am s-9im#at -u -ine'a o 'or#ă, +ă mă ură6ti 6i morţii să mă dai Ciudată o a prinţilor gre6eală. Dintr:"n6ii,
doi suit
du9 - dineinsten:ntrue9ipată, *arDe
ur<eli ţesut. Nu 6tiu. da-ă
nu 6i:au pierdut
mint ei, "nţelep-iunea,
a -este La milo-
m"ini 1or s""6ia:o> de:onunedreptăţes-,
e de-"t Jo9n,Cel
#astardul Al -ărui
mai semeţ din ei
'a pătimi. Nu, 'remea s"ngele nu mi l:a stors, Ni-i anii mulţi, 'ioi-iunea minţii> Năpasta n:a dat iama "n a'erea:
mi, Ni-i 'iaţa de prieteni nu m:a rupt> Ei 'or 'edea -um se de6teaptă:n mii )ăria trupului 6i:a minţii 'lagă,
%el6ug din plin, prieteni pe sprin-eană Destul -a să le tiu pe pa-
O -lipă.
&!, %'
mine
"no:ăduie:mi să:ţi dau un
sfat, Cei doi
+:au dus, -on'in6i -ă fii-a ta o moartă> Ce:ar ii s:o ţii "n taină:ai-i un timp, D"nd tuturor de 'este -:a murit;
"m#ra-ă, dar, 'e6m"nt -ernit, 6i:at"rna Un epitaf I@ "n -ripta stirpei 'oastre i fă, după tipie, tot -e se -er- C"nd
-ine'a se stinge dintre 'ii. Ce rost să, ai#ă:a-estea; La -e #un; Du-"nd la #un sf"r6it -e 'rem să fa-em, Putem
s-9im#a #"rfeaa:n remu6eare At"ta "nsă nu e maro lu-ru> A6tept un rod mai #un al trudei noastre. (urind 8
-um
au<it.seA6a
'a spune 8 -9iar
se:nt"mplă7 Nu "n -lipa "n-u:ade'ărat
preţuim -aro au s-uipat:o
un lu-ru"nAtun-i
o#ra<,-"nd
1or pl"nge:o, -ăind:o
"l a'em> dar da-ă:l6i pierdem
ieri"nd:o,)"nim
)oţi -ei
de-e:au
dorul
lui, a"l"nd 'irtutea Ce n:am 'ă<ut:o -"t "l stăp"neam. Cu Claudio la fel se 'a petre-e> Afl"nd -ă 'or#a lui a omor"t:
o,
%ENED*C&7
LEOTA)O7
C3LU/3RUL7
288
"n g"ndu:i se 'oi furi6a tiptil Duioase amintiri din 'iaţa ei> $ăptura ei, "n tot -e:a'ea mai ginga6 Cu strai mai
m"ndru se 'a:n'e6m"nta. (ustind de 'iaţă nouă, mai #ogată, "n o-9ii minţii lui. El o 'a pl"nge i, da-:a fost
'reodată:ndrăgostit, +e 'a -ăi "n sinea lui amarni-, C9iar da-ă 'a mai -rede:o 'ino'ată. A6a să fa-em> 6i nu te:
ndoi Că #iruinţa ne 'a fi mai mare De-"t pot eu a-um s:o <ugră'es-. De 'om da gre6, atun-ea 'estea Că doamna
a murit 'a domoli Uimirea -e:a st"rnit:o fapta ei> *ar dumneata o 'ei putea trimite 4Pătatu:ţi nume o să:ţi -eară
asta5 La mănăstire să:6i trăias-ă 'iaţa. $erită de sminteală 6i #"rfeli. As-ultă:i sfatul> 6i de6i -uno6ti *u#irea -e le:
o port "n sinea mea i prinţului, 6i -ontelui, "ţi ur Că 'oi lu-ra "n numele dreptăţii, (ai tăinuit de -um lu-rea<ă:n
trup Un suflet omenes-.
dro#it -um s"nt,
(ă poate trage a-um 6i:un fir de aţă. Ne:am "nţeles. Durerile -iudate Cer lea-uri pe potri'a lor. Hai, doamnă, +ă
mori -a să trăie6ti. C"t despre nuntă :A fost doar am"nată. Dar, ră#dare
(Călu2ărul, ero şi Leonato ies.#
BENED!?<7
^` Domni6oară %eatri-e. ai pl"ns "n tot a-est "
timp;
Da, 6i o să
O să:mi mairău.
pară pl"ng multă 'reme. r [
De -e să:ţi pară rău; O fa- de #ună'oie. +"nt "n-redinţat -ă frumoasei dmuitale 'eri6oare i s\ţ feee o nedreptate.
b ^. ,, .-, : ,t*M >>? iiH)AH+
%EA)R*CE7 %ETED*C& %EA)R*CE7
Z Opere, 'oi. *1 8 +9aespeare,

dar lip:
liv, ii
%EA)R*C%7 A9 Ce re-unos-ătoare i:a6 fi #ăr#atului -are i:ar reda
#unul ei nume %ENED*C&7 EMistă 'reun milo- pentru a fa-e do'ada unei astfel
de prietenii; %EA)R*CE7 Un milo- ar fi 8 6i "n-ă unul foarte #un 8
se6te un astfel de prieten.
%ENED*C&7 +tă "n puterea unui #ăr#at să fa-ă asta; %EA)R*CE7 E trea#ă de #ăr#at, nu e pentru dumneata.
%ENED*C&7 i eu -are te iu#es- pe dumneata mai mult -a ori6i-e
pe a6
i lume. Nusăespun
putea -iudat; %EA)R*CE7
-ă dumneata e6ti%a da, pe
fiinţa -iudat,
-are -a un lu-ru de -are nu am -uno6tinţă.
o iu#es-
-el mai mult> totu6i, să nu mă -re<i, -u toate -ă nu te mint.
Nu mărturises- nimi- 6i nu tăgăduies- nimi-. "mi pare rău de
'eri6oara mea.
%ENED*C&7 Pe spadaIB asta, %eatri-e, tu mă iu#e6ti. %EA)R*CE7 Nu ura pe spada dumitale, mai #ine "ng9ite:
o %ENED*C&7 Pe ea 'reau să ur -ă mă iu#e6ti> iar pe a-ela -are
spune -ă nu te iu#es-, o să:l fa- s:o "ng9ită. %EA)R*CE7 Nu -um'a o să:ţi "ng9iţi 'or#a; %ENED*C&7 Nu, -u
ni-i un sos din -"te se -unos- p"nă a-um. )e:asi:
gur -ă te iu#es-.
%EA)R*CE7 Atun-i... Dumne<eu să mă ierte. %ENED*C&7 Pentru -e pă-ate, dragă %eatri-e; %EA)R*CE7 (:ai
"ntrerupt la timp, to-mai 'oiam să:ţi spun -ă
te iu#es-.
%ENED*C&7 +pune:o din toată inima.
%EA)R*CE7 )e iu#es- -u at"ta inimă, -ă nu mai răm"ne ni-i o părti-i-ă pentru a te mai "n-redinţa de asta.
%ENED*C&7 Hai, -ere:mi să fa- tot -e 'rei.
%EA)R&E7 Omoară:l pe Claudio.
%ENED*C&7 (ă fa-i să r"d Nu fa- asta o dată -u -apul.
%EA)R*CE7 Da-ă nu:l omori pe el "nseamnă -ă mă omori pe mine.
Adio.
%ENED*C&7 +tai, draga mea %eatri-e. %EA)R*CE7 Am ple-at, ou toate -ă s"nt ai-i. N:ai pi- de dragoste
"n dumneata. Nu, te rog, lasă:mă să ple-. %ENED*C&7 %eatri-e... %EA)R*CE7 ău, mă du-.
=S!
■
V*1, **
%ENED*C&7 (ai "nt"i să fim prieteni.
%E:1)R*CE7 1a să <i-ă "ndră<ne6ti mai degra#ă să fii prieten -u mine de-"t să te lupţi -u du6manul meu
%ENED*C&7 Claudio e du6manul dumitale;
%EA)R*CE7 N:a do'edit -ă e -el mai ti-ălos dintre ti-ălo6i, #"rfind:o. dispreţuind:o 6i fă-"nd:o de ru6ine pe ruda
mea; A9, de -e nu s"nt #ăr#at; Cum; +:o amăgeas-ă p"nă "n -lipa -"nd să <i-ă Doamne:autăK, 6i pe urmă, "n
faţa tuturor, s:o "n'ino'ăţeas-ă, s:o ponegreas-ă făţi6, -u at"ta neru6inare 6i -ru<ime; O, Doamne, de -e nu s"nt
#ăr#at; *:a6 m"n-a inima "n piaţă
%ENED*C&7 As-ultă, %eatri-e...
%EA)R*CE7 +ă 'or#eas-ă la fereastră -u un #ăr#at /ro<a' .
%ENED*C&7 Dar, %eatri-e...
%EA)R*CE7 Drăguţa de Hero E nedreptăţită, e terfelită, e pierdută.
%ENED*C&7 %eatr...
%EA)R*CE7 Prinţi 6i -onţi Cu ade'ărat o mărturie de os domnes- i -e -ontisor Un 'itea< ne"ntre-ut A9,
da-ă a6 fi #ăr#at 8 de dragul lui sau da-ă a6 a'ea un prieten -are să 'rea să fie #ăr#at de dragul meu Dar
#ăr#ăţia s:a topit 6i s:a prefă-ut "n -urtenie, 'iteia "n -omplimente 6i #ăr#aţii s"nt ni6te farfa:rale 8 e numai gura
de ei. E de auns -a un #ăr#at să spună o min-iună 6i să ure, -a să fie 'itea< -a Her-ule. i -um n:o să mă fa-
#ăr#at numai pentru -ă dores- să mă fa-, de supărare o să mor femeie.
%ENED*C&7 +tai, dragă %eatri-e. )e iu#es- 8 pun m"na mea <ălog.
%EA)R*CE7 $olose6te:ţi m"na pentru dragostea mea "ntr:alt -9ip de-"t ur"tid pe ea.
%ENED*C&7 E6ti "n-redinţată "n sufletul dumitale -ă Hero a fost nedreptăţită de -ontele Claudio;
%EA)R*CE7 Da, pe -"t s"nt de "n-redinţată -ă g"ndes- sau -ă am suflet.
%ENED*C&7 Destul Poţi să te #i<ui pe mine. "l pro'o-. +ă:ţi sărut m"na 6i să te las. Pe m"na I a-easta, Claudio o
să:mi dea so-oteală, 6i "n-ă -um +ă mă ude-i după -ele -e:ai să auer2es şi )aracliserul (ca 2re$ier#, îbrăca!iîn robe,"
stră?erii cu Conrada şi Borachio.
DO/%ERR07 Este de faţă toată adunătura;
1ER/E+7 O, un s-aun 6i o pernă pentru domnul para-liser.
PARACL*+ERUL7 Unde s"nt deli-'enţii;
DO/%ERR07 Păi, -are 'a să <i-ă s"nt eu 6i -umătrul.
1ER/E+7 (ă rog, asta se 6tie 8 noi tre#uie să 'edem la faţa loeu9
-er-etarea. PARACL*+ERUL7 Dar unde s"nt -riminalii pe -are tre#uie 
-er-etăm; +ă 'ină "n faţa domnului sergent. DO/%ERR07 1or#a dumitale, să se "nfăţi6e<e "n faţa mea, Cu
te -9eamă, prietene; %ORACH*O7 %ora-9io. DO/%ERR07 )e rog, s-rie %ora-9io. Numele dumitale, up"ne;
CONRADE7 Eu s"nt un gentilom, domnule, 6i numele meu
Conrade. DO/%ERR07 +-rie, domnule, gentilomul Conrade. Domnilor,
sluiţi pe Dumne<eu;
COTRADE, %ORACH*O7 Da, domnule, a6a nădăduim. DO/%ERR07 +-rie -ă:l slues- pe Dumne<eu, a6a trag
năde
+-rie Dumne<eu mai "nt"i> pentru -ă fereas-ă Dumne<eu
Dumne<eu să fiedo'edit
lor, e lu-ru #ine tre-ut "naintea unor alta
-ă nu s"nteţi astfel de ti-ălo6i
de-"t ni6te ti->Do
prefă-uţi 6i n:o să trea-ă mult 6i asta o să se -readă de
'oi. 1oi -e a'eţi de spus; COTRADE7 Domnule, noi mi <i-em a6a. DO/%ERR07 E de6tept fo-, -e mai "n-oa-e
6i "n-olo Dar, las
mine O să:l ian pe o-olite. $ă:te:neoaee, up"ne7 o 'or#i
ure-9e7 domnule, se spune -ă s"nteţi ni6te ti-ălo6i prefa-
<ău, a6a se spune.
%ORACH*O7 Domnule, "ţi spun -ă nu este ade'ărat. DO/%ERR07 %ine, daţi:'ă mai "n-olo. Juri -ă s:au 'or#it
s-ris -ă nu este ade'ărat; PARACL*+ERUL7 Domn 6ef, nu:i -er-ete<i a-ătării, tre#uie
-9emi pe străerii -are i:au a-u<at.
#I#
U1, =Q
DO/%ERR07 Că #ine <i-i (ai lesne de-"t a6a ni-i -ă se poate. +ă 'ină străerii. Domnilor, "n numele prinţului,
'ă -er să:i a-u<aţi pe a-e6ti oameni.
PR*(UL +)R3JER7 Domnule, omul a-esta a spus -ă Don Jo9n, fratele prinţului, e un ti-ălos.
DO/%ERR07 +-rie, prinţul Jo9n e un ti-ălos. %ine, dar asta e un sperur 'ădit, să nume6ti ti-ălos pe fratele unui
prinţ.
%ORACH*O7 Domnule sergent...
DO/%ERR07 Cetăţene, te rog să ta-i. Dă:mi 'oie să:ţi spun -ă nu:mi pla-e mutra dumitale.
PARACL*+ERUL7 Alt-e'a -e:a mai spus;
AL DO*LEA +)R3JER7 Păi, -ă a primit o mie de du-aţi de la Don Jo9n pentru -ă. a "n'ino'ăţit:o pe doamna
Hero pe nedrept.
DO/%ERR07 (ei -ă s:a pomenit sperur mai 'ădit
1ER/E+7 A6a e, pe legea mea,
PARACL*+ERUL7 Alt-e'a, -etăţene;
PR*(UL +)R3JER7 Că "n felul a-esta, -ontele Claudio, d"nd -re<are 'or#elor lui, o s:o fa-ă de o-ară pe Hero
"naintea "ntregii adunări 6i n:o să se "nsoare -u ea.
DO/%ERR07 *raaa Netre#ni-ule O să te os"ndeas-ă la graţiere 'e6ni-ă pentru asta
PARACL*+ERUL7 Alt-e'a;
AL DO*LEA +)R3JER7 Asta e tot.
PARACL*+ERUL7 Ei, up"nilor, asta e mai mult de-"t puteţi tăgădui. Prinţul Jo9n a 6ters:o "n taină a<i:dimineaţă.
"n felul a-esta, Hero a fost "n'ino'ăţită, "n felul a-esta a fost #"rfrtă 6i, de durere, a murit pe nea6teptate. (e6tere,
să:i legăm pe a-e6ti oameni 6i să:i du-em la Leonato. Eu mă du- "nainte -a să:i arăt -er-etarea.
(Iese.#
DO/%ERR07 Hai, puneţi:le #andaele.

1ER/E+7 Legaţi:i -o#<ă,
COTRADE7 "n lături, maimuţoiule
DO/%ERR0 Au<i:l, Doamne Unde e para-liserul; +ă s-rie -ă sluitorul prinţului e un maimuţoi7 Hai, legaţi:l
+lugoi netre#ni-
COTRADE7 (ai dă:te:n-olo E6ti un netot E6ti un netot O/%ERR07 Nu suspe-te -u toate -ă nu s:a s-ris, nu uitaţi -ă s"nt un netot. )i-ălosule,
e6ti plin de pietate, după -um o să se do'edeas-ă -u martori "n lege. Eu s"nt un om -u s-aun la -ap> -e <i-, s"nt 6i
slu#a6> -e <i-, 6i gospodar> -e <i-, un #oţ -u o-9i -a ori-are altul din (essina> unde mai pui -ă mai 6tiu 6i legea,
pri-epi; s"nt 6i un om destul de -9i'ernisit, mă:nţelegi; un om -are a "ndurat 6i pierderi 6i -are are două pere-9i
de 9aine 6i alte lu-ruri frumoase. +-oa:teţi:l afară A9, da-ă ar fi tre-ut a-olo, negru pe al#, -ă s"nt un netot
(Ies.#
;
ACTUL 
SCENA 1
Gnaintea casei lui Leonuto. Intră Leonato şi ntonio.
AN)ON*O7
LEONA)O7
=S
Da-:o mai ţii a6a, te prăpăde6ti>
i singur să:ţi fa-i rău, d"nd g9es durerii,
Nu e:nţelept.
Păstrea<ă:ţi sfatul,
Că-i tre-e prin ure-9ea mea de:a surda Ca printr:o sită apa. Lasă sfatul> +ă nu:mi dea sfaturi #ine'oitorii, 8
Afară doar de suferă -a mine. +ă 'ină:un tată -e:6i iu#ea -opila Ca mine, 6i -a mine 6i:a pierdut:o, A-esta să:mi
'or#eas-ă de ră#dare Durerea să:6i măsoare:n lung 6i:n lat Cu:a mea,, să pună:n -umpănă amarul, At"ta -9in
ai-i, at"t din-oa-e, 8 A-ela6i -9ip, o formă 6i:un tipar, A-esta de <"m#e6te 6i strig"nd Durere, pieiK "n faar#ă se
de<miardă i:n lo- să geamă, "6i tot drege glasul, C"rpindu:6i suferinţa -u <i-ale, i:amarul 6i:l "m#ată -u -9eflii,
+ă 'ină să mă:n'eţe -um să ra#d Dar nu s:a pomenit astfel de om7 Po'ăţuies- 6i:alină suferinţa Doar -el -are n:
o:n-ear-ă> -ei -e:o gustă "6i ies din minţi, -"nd sfatul lor, -"nd'a, Dădea m"niei lea-uri is-usite, Lega sminteala:n
fee de mătase
"
IV, 11
ANTONIO: LEONATO:
ANTONIO: LEONATO:
ANTONIO: DON PEDRO: CLAUDIO: LEONATO: DON PEDRO: LEONATO:
DON PEDRO: ANTONIO:
CLAUDIO: LEONATO:
CLAUDIO: LEONATO:
i #olile -u 'or#e *- 'răea. KNu, nu, de -"nd e lumea, toţi dau sfaturi Celor -e gem "mpo'ăraţi de ale> Dar omul
'irtuos 6i:ntreg la minte De dăs-ălit se lasă -"nd el "nsu6i %ea -upa -u amar. (ă -ruţă, dar> "n strigăt alea mea:ţi
"ntre-e sfatul.
Nu:s oamenii -opii;
)e rog să ta-i.
Eu s"nt fă-ut din -arne 6i din s"nge
Că-i n:a fost "n-ă filo<of să:ndure,
$ăr:a -r"-ni, durerea de măsele,
C9iar da-:a s-ris frumos -um s-riu doar <eii
i:a luat "n r"s durerea 6i:nt"mplarea.
De ee să suferi "nsă numai tu;
+a sufere 6i -ei ee te:au ignit
A-um 'or#e6ti -u t"l-> a6a 'oi fa-e.
Presimt -ă Hero nu e 'ino'ată 8 .
i:o 'or 6iafla

Pre-um toţi6ia-ei
Claudio
ee:au6iterfelit:o.
prinţul,
(Intră Don %edro şi Claudio.#
+oses- "n gra#ă Claudio 6i prinţul.
A, #ună <iua.
%ine ':am găsit.
1reau, domnii mei...
+"ntem gră#iţi, ne iartă.
/ră#iţi, alteţă; (ergeţi, dar, -u #ine /ră#iţi -9iar "ntr:at"ta; dar 8 totuna:i. +ă nu te -erţi -u noi, #ătr"n de
trea#ă A9 Cearta de l:ar mulţumi, din noi Ar geme unii.
Cine:l supără;
C9iar tu, amăgitorule, -9iar tu *a m"aa de pe spadă -ă-i de tine Eu nu mă tem.
Usu-e:mi:se m"na, De:i dă prile de teamă '"rstei tale N:am 'rut să fa- nimi- -u spada, ur Hei, tinere, nu:ţi
#ate o- de mine> Eu nu 'or#es- -a un #ătr"n smintit, Ni-i, o-rotit de:al anilor 9riso',
CLAUD*O7 LEONA)O7 DON PEDRO7
LEONA)O7
CLAUD*O7
AN)ON*O7 LEONA)O7
LEONA)O7 AN)ON*O7
LEONA)O7 AN)ON*O7
=SI
=SF
V1, Q
Nu mă făles- -u -e:am fă-ut de t"năr +au -u -e:a6 fa-e de n:a6 fi #ătr"n. +ă:ţi spun făţi67 ai fost at"t de str"m# Cu
-instea fetei mele 6i a mea, Că s"nt silit să:mi las deoparte '"rsta i:al#it, trudit de <ile -um mă 'e<i. +ă te poftes-
la luptă #ăr#ăteas-ă. (i:ai ponegrit -opila mea -instită> 1eninul 'or#ei tale a răpus:o i <a-e:a-um alături de
stră#uni, "n -ripta unde n:a dormit o-ara. Afar de rodul m"r6ă'iei tale. Al m"r6ă'iei mele;
Da, "nto-mai. /re6e6ti amar, #ătr"ne.
Prinţe, prinţe,
)ot trupul -u do'e Omoară:mă pe mine, un #ăr#at Ne 'a u-ide pe:
am"ndoi 8 prea #ine Dar nu:i nimi-> "nt"i să moară unul. Nu; Cine "ndră<ne6te, #iruie6te %ăiete, 9ai Hai,
domnule
$ii #ăiat
tare tii tiu să iu#it
-ă mi:am pare<nepoata,
6i să lo'es-, 6i eu
Răpusă a<i8de"ţi'or#a
dau -u'"ntul meu Ce
unor fameni de gentilom.
"ndră<nes-$rate...
să lupte, după -um (i:e
fri-ă mie să mă lupt 0u)un 6arpe. "ngăi, maimuţe, fanfaroni
Antonio...
Dar fii #ăr#at Ce om Eu "i -unos- i 6tiu -"t preţuies- p"n la -entimă> Copii ţ"fno6i, umflaţi "n pene. fanţi Ce
mint 6i:n6eală, stri-ă 6i 9ules-, +e gro<ă'es- "n 9aine de #ufoni i spun pe dinafară 'or#e mari Despre du6mani7
să "ndră<neas-ă numaiK +i asta:i tot.
IV, 11
LEONATO: ANTONIO:
DON PEDRO
:
LEONA)O7 DON PEDRO7 LEONA)O7
AN)ON*O7
Antonio,
Nu e trea#adar...
ta
)u nu te:ameste-i> eu mă răfuies-. +eniori, nu 'rem să redes-9idem rana... +"nt "ntristat de moartea
fii-ei tale> Dar, ur -ă n:am spus "mpotri'a ei De-"t -e:a fost 'ădit 6i do'edit. A9, Doamne
Nu 'reau să te:aud.
Nu 'rei;
Hai, frate (ă 'oi fa-e au<it. De nu, 'or s"ngera unii din noi.
(Leonato şi ntonio ies.# (Intră Benedic.#
DON PEDRO7 *a te uită 8 'ine -9iar omul pe -are:l -ăutam.
/LAUD*O7 Ei, seniore, -e 'e6ti #une ai;
%ENED*C&7 %ună .<iua, "nălţimea ta.
DON PEDRO7 %ine ai 'enit, seniore> da-ă soseai puţin mai "nainte,
ai fi "mpiedi-at -e'a -e putea să semene -u o "n-ăierare. CLAUD*O7 N:a lipsit mult -a să răm"nem
fără nas "ntr:o păruială
-u
DONdoiPEDRO7
mo6negi Efără dinţi.
'or#a de Leonato 6i fratele lui. Ce <i-i; Da-ă
ne:am fi #ătut, nu 6tiu da-ă n:am fi fost prea tineri pentru ei.
%ENED*C&7 "ntr:o -eartă nedreaptă nu poate fi 'or#a de 'iteie
ade'ărată. 1ă -ăutam pe amGndoi.
CLAUD*O7 *ar noi, pe unde n:am fost -a să te -ăutăm pe dumneata Ne:a -uprins o tristeţe fără
margini 6i tare am mai dori să s-ăpăm de ea. 1rei să:ţi pui de6teptă-iunea la #ătaie; %ENED*C&7 E "n
tea-a spadei 8s:o s-ot; DON PEDRO7 "ţi porţi de6teptă-iunea la 6old; CLAUD*O7 Asta n:a mai
fă-ut:o nimeni, -u toate -ă mulţi s"nt -am
"ntr:o ure-9e... Ei, <i:i, tru#adurule, -"ntă:ne "n strună DON PEDRO7 Pe -instea mea, arată foarte
palid la faţă. E6ti #olna' sau supărat; CLAUD*O7 Hai, -ura De6i se spune -ă ne-a<urile au omor"t
pisi-a,
ai destulă 'lagă "n dumneata -a să omori ne-a<urile. %ENED*C&7 +eniore, s"nt gata să răspund 'or#ă
pentru 'or#ă
da-ă mă pro'o-i. 1ă rog, alegeţi alt su#ie-t. CLAUD*O7 Daţi:i o altă lan-e, asta s:a rupt. DON
PEDRO7 *a uită:te la el, fa-e feţe:feţe ]mi 'ine să -red -ă e supărat de:a #inelea.
=S2
iv, u
/LAUD*O7 Da-ă este, nu mă:ndoies- -ă 6tie -um să mi:arun-e o pro'o-are.
%ENED*C&7 +ă:ţi 6optes- -e'a la ure-9e;
CLAUD*O7 Cerule 8 numai să nu fie o pro'o-are
%ENED*C&7 E6ti un la6. Nu glumes-. Am să ţi:o do'edes- -um dore6ti, -u -e dore6ti 6i -"nd dore6ti.
Nu te lăsa mai preos, altfel 'oi da de 6tire tuturor -ă e6ti un mi6el. Ai omor"t o doamnă distinsă 6i 'ei
plăti s-ump pentru moartea ei. Ce ai de răspuns;
CLAUD*O7 +"nt gata să te:nt"lnes- da-ă "mi făgăduie6ti o masă #ună.
DON PEDRO7 Cum; E 'or#a de o petre-ere;
CLAUD*O7 Ce pot fa-e alta de-"t să:i mulţumes-; (:a poftit la un -ap de 'iţel 6i un -lapon pe -are
da-ă n:am să:i tai graţios, să nu daţi para -9ioară pe -uţitul meu. Ai 6i sitari;
%ENED*C&7 Domnule, de6teptă-iunea dumitale merge #ine "n #uiestru 8 'or#a -eea, -a o găoa-e pe
apă.
DON PEDRO7 +ă:ţi po'estes- -um ţi:a lăudat %eatri-e de6teptă-iunea mai deună<i. *:am spus -ă e6ti
un om de du9. E ade'ărat 8 <i-e ea 8 este, dar e -am pirpiriu.K Nu 8 <i- 8 are mult du9.K Cum
să nu 8 <i-e 8 mult 6i prost.K Nu 8 <i- 8 e de soi #un.K +e poate 8 <i-e 8 nu fa-e rău
nimănui.K Păi 8 <i- 8 e de6tept fo-.K Da 8 <i-e 8 rage de de6teptă-iune.K Cred 8 <i-e 8
pentru -ă luni seara mi:a urat -e'a -e a de<minţit marţi dimineaţă. Asta "nseamnă să ai o lim#ă
fur-ată, -a de 'iperă, adi-ă două lim#i.K Un -eas "n-9eiat mi te:a luat "n răspăr "n felul a-esta> -"nd a
"n-9eiat, "nsă, a oftat spun"nd -ă e6ti #ăr#atul -el mai desă'"r6it din toată *talia.
CLAUD*O7 i pentru asta a pl"ns -u 9o9ote 6i a spus -ă puţin "i pasă.
DON PEDRO7 Da, a6a s:au petre-ut lu-rurile. )otu6i, da-ă nu l:ar ur" de moarte, l:ar iu#i de mama
fo-ului. $ata #ătr"nului ne:a po'estit tot.
CLAUD*O7 )ot, din fir:a:păr> unde mai pui -ă Dumne<eu l:a 'ă<ut -"nd s:a as-uns "n grădină.
DON PEDRO7 Ei, dar -"nd o să a6e<ăm -oarnele taurului săl#ati- pe -re6tetul prea "nţeleptului
%enedi-;
CLAUD*O7 Cu ins-ripţia7 Ai-i "l puteţi 'edea pe %enedi-, #ăr#atul -ăsătoritK;
%ENED*C&7 Cu #ine, #ăiete, ţi:am spus -e mă doare. )e las a-um -u lim#uţia 6i eu glumele -e le tot
'"nturi "nto-mai a6a după -um "6i flutură pala'ragiii palo6ele -are, sla'ă Domnului, nu rănes- pe
nimeni. "nălţimea ta, "ţi mulţumes- pentru -urtenie. )re#uie să ple-. $ratele dumitale, #astardul, a fugit
din (es:
 mi
&, %'
6ina> aţi pus tustrei la -ale omor"rea unei fete ne'ino'ate. Cit despre #ăieţa6ul de -olo, o să ne "nt"lnitn noi. $"nă
atun-i, săla6luias-ă "n pa-e,
(lese.#
DON PEDRO7 ]Ju glume6te.
CLAUD*O7 Nu glume6te de lo- 8 6i asta, te "n-redinţe< -ă e de
dragul lui %eatriee.
DON PEDRO7 )e:a pro'o-at, 'a să <i-ă; 
CLAUD*O7 "n -9ipul -el mai 9otăr"t.
DON PEDRO7 Ce fiinţă drăguţă e #ăr#atul -"nd nu se g"nde6te dee"t -um să se găteas-ă -u pieptarul 6i pantalonii
6i:6i ia rămas #un de la de6teptăeiune CLAUDiO7 +eamănă atun-i -u un uria6 "n puterea unei maimuţe>
o maimuţă de'ine do-toral unui astfel de #ăr#at. DON PEDRO7 Ei, să lăsăm gluma. *nimă, potole6te:te 8
pregă:te6te:te pentru lu-ruri serioase. $ratele meu a fugit, 'a să <i-ă 8 a6a spunea.
(Intră Do2;err@, >er2es şi +tră?erii cit Conrade şi
Borachio.)
DO/%ERR07 Apropie:te, domnule. Da-ă ustiţia nu te poate "m:#l"n<i, atun-i n:o să mai pună ni-iodată
raţionamentul pe -"ntar. Da-ă e6ti un fariseu s-"r#os la gură, tre#uie să fii supra: >
'eg9eat. DON PEDRO7 Cum se poate; Doi dintre oamenii fratelui meu
legaţi; i %ora-9io e unul dintre ei; CLAUD*O7 +ă au<im -e ispră'i au fă-ut, "nălţimea ta. DON PEDRO7
Domnilor, "n -e 'ină au -ă<ut a-e6ti oameni; DO/%ERR07 P:onoarea mea, stăp"ne, au -omis <'onuri ne"nteme:
 late> mai mult, au rostit neade'ăruri> "n al doilea r"nd, suit #"rfitori> "n al 6aselea 6i ultimul r"nd, au spus 'er "n`al treilea r"nd, au 'erifi-at lu-ruri neade'ărate> 6i, -a să "n-9ei, stat ni6te
ti-ălo6i min-ino6i.
al 6aselea 6i ultimulDON
r"nd, PEDRO7
de -e i:ai"narestat>
primul6i,r"nd, te:ntre#
-a să "n-9ei,-e:au făptuit>le"nadu-i.
-e "n'inuire al treilea r"nd, te:ntre#
CLAUD*O7 Asta-e 'ină au>sa"n
"nseamnă
'or#e6ti limpede 6i deslu6it. DON PEDRO7 $aţă de -ine ':aţi fă-ut 'ino'aţi, domnilor, de:aţi fost legaţi "n felul
ăsta; A-est străer "n'ăţat e prea su#til -a să fie "nţeles. Ce 'ină a'eţi;
%ORACH*O7 "nălţimea ta, răspunsul meu o să fie s-urt> as-ulta:ţi:mă, iar după a-eea -ontele poate să mă u-idă.
1:am "n6elat
3
&, %'
p"uă 6i 'ederea o-9ilor> -eea -e "nţelep-iunea dumnea'oastră nu a putut des-operi, nătărăii ă6tia au s-os la
lumina <ilei. \1u tras noaptea -u ure-9ea 6i m:au au<it spo'edindu:mă omului a-estuia -um Don Jo9n, fratele
dumnea'oastră, m:a "n'ăţat s:o ia- de o-ara pe domni6oara Hero> -um ':a adus "n grădină si de:a-oJo m:aţi
'ă<ut făe"ndu:i -urte lui (argaret, -are era "m#ră-ată "n 9ainele domni6oarei Horo> -um aţi fă-ut:o de r"sul lumii
-"nd urma să se -unune. D"n6ii an luat -uno6tinţă de fapta mea ti-ăloasă pe -are a6 dori mai degra#ă s:o plătes-
eu 'iaţa de-"t s:o mai aud <ugră'ită de -ine'a. Doamna a murit din pri-ina falselor mele "n'inuiri 6i ale
stăp"nului meu. pe s-urt, nu:mi dores- alt-e'a de-"t răsplata -u'enită unui netre#ni-.
Nu simţi fiori "n s"nge au<indu:l;
Otra'ă am #ăut -"t a 'or#it.
i-i, frate:meu te:a "ndemnat la asta;
Da, el 8 6i fapta mi:a plătit:o gras.
E:un ti-ălos din -re6tet p"nă:n tălpi
i, să'"r6indu:6i fapta, a fugit.
O, Hero C9ipul iar ţi:e luminos
Ca:n -lipa -"nd l:am "ndrăgit, 'ă<"ndu:l. DO/%ERR07 Hai, s-oateţi:i afară pe a-u<atori 8 para-liserul
"ntre timp l:a reformat pe senior Leonato despre -9estiune. 1edeţi, domnilor, -"nd 'a fi la o adi-ă să nu uitaţi să
spe-ifi-aţi -ă eu s"nt un netot. 1ER/E+7 *ată -ă 'ine domnul senior Leonato 6i para-liserul.
(Intră din nou Leonato, ntonio şi )aracliserul.#
DON PEDRO CLAUD*O7 DON PEDRO %ORACH*O7 DON PEDRO
CLAUD*O7
LEONA)O7
%ORACH*O ^ LEONA)O7
%ORACH*O:L
i -are:i ti-ălosul; +ă:i 'ăd o-9ii 8 Atun-i -"nd o să 'ăd un om -a el +ă:l o-oles-. Dintre a-e6tia -are:i; De
'reţi să:l 6tiţi, uitaţi:'ă la mine. +uflarea:ţi otră'ită a u-is Ne'ino'atul meu -opil;
A mea.
Nu, nu, t"l9arule, te ponegre6ti> +"nt doi oameni -instiţi "n faţa mea 8 A. treia s-ulă a fugit. Eu, prinţe, "ţi
mulţumes- -ă mi:ai u-is -opila> E:o faptă de 'itei, să n:o uitaţi7 Crestaţi:o pe ră#oul 'redni-iei. Nu 'reau să:ţi
pun ră#darea la:neer-are, Dar 'oi 'or#i. Ră<#ună:te -um -re
31
t', 
+upune:mă la -9inuri pe mGsura /re6elii mele, -9iar da-:am gre6it $ără să 'reau. DON PEDRO7
i eu de:asemeni, ur
Dar 'r"nd să:l mulţumes- pe:aeest om #un +fert gata să port or-e ug ar -rede +ă:mi pună pe grumai.
LEONA)O7 Din morţi s:o "n'iaţi nu 'ă pot -ere>
Ar fi -u neputinţă> dar 'ă rog +ă spuneţi la (-ssina -um s:a stins Ne'ino'ată. Da-ă dragostea )e:aută
să -ompui un -"nte- trist, A6a<ă:i pe morm"nt un epitaf i noaptea -"ntă:i:l la -ăpătGi. +ă 'ii la mine
m"ine dimineaţă i ginere -um nu mai poţi să:mi fii, +ă:mi fii nepot mă-ar. $ratele meu Are:o -opilă
8 uri -ă:i Hero:ntreagă. E singura mo6tenitoare:a noastrăIF Dă:i d"nsei dreptul 'eri6oarei> astfel "mi
sting eu ră<#unarea.
No#il domn,
(ărinimia ta "mi stoar-e la-rimi. Primes-, ad"n- mi6-at> de:a-um "n-olo, Poţi fa-e tot -e 'rei din
Claudio. )e:a6t-pt, a6adar, m"ine. Deo-amdată 1ă las -u #ine. Pe:a-est om netre#ni- Cu (argaret "l
'oi pune faţă:n faţă> i ea a fost momită de Don Jo9n, ,,
i:6i are partea ei de 'ină.
Nu,
1or#ind -u mine
DO/%ERR07 (ai n:aeste
6tiut-e'a,
-e fa-e, i -e'a
senior, eu, din
-e-"te
n:a ofost
-unos-, potnegru
a6ternut spunepe
C:a fost
al#, "ntotdeauna
6i anume7 a-est'irtuoasă.
a-u<ator,
adi-ă -riminalul, m:a numit netot 8 'ă rog stăruitor să nu tre-eţi asta -u 'ederea -"nd o să:i daţi
pedeapsa. A6iderea, străerii i:au au<it 'or#ind despre unul Po-itanie. +puneau -ă poartă un -er-el "n
ure-9e de -are: at"mă o 6u'iţă de păr. A-est Po-itanie ia -u "mprumut #an pe -are "i ţine at"ta la el 8
sau nu:i mai dă "napoi ni-iodată :"ne"t oamenii s:au "n'"rto6at "n suflet 6i nu mai 'or să \
32
CLAUD*O7
LEONA)O7
%ORACH*O7
V1, =Q
nimi- -u "mprumut "n numele Domnului. 1ă rugăm să:l -er-etaţi -u pri'ire la a-eastă -9estiune.
LEON)O7 "ţi mulţumes- pentru griă 6i osteneală.
DO/%ERR07 "nălţimea 'oastră 'or#e6te -a un t"năr foarte re-unos-ător 6i respe-tuos. O să mă rog
Celui:de:+us pentru dumnea'oastră.
LEONA)O7
DO/%ERR07ine pentru osteneală.
Dumne<eu să #me-u'"nte<e -asa asta
LEONA)O7 Du:te, a-um lasă:i ai-i 8 6i:ţi mulţumes-.
DO/%ERR07 Las un pă-ătos "nrăit "n seama"nălţimii 'oastre> 6i rog pe "nălţimea 'oastră să:l -er-etaţi
singur -a să ia pildă 6i alţii. Dumne<eu să 'ă apere 8 -ele mai #une urări "nălţimii 'oastre 8
Dumne<eu să 'ă "nsănăto6eas-ă. 1ă dau -u toată smerenia permisiunea de a ple-a 6i, da-ă putem dori
o altă "nt"inire 'eselă, s:o desfiinţe<e Cel:de:+us Hai, 'e-ine.
LEONA)O7 AN)ON*O7 DON PEDRO7 CLAUD*O7
LEONA)O7
■
SCENA 2
8rădina lui Leonato.
(Do2;err@, >er2es şi +tră?erii ies.#
Cu #ine p"nă m"ine, domnilor. Cu #ine domnilor 8 'ă a6teptăm. 1enim.
La noapte:o 'oi eli pe Hero. (Don %edro şi Claudio ies.#
Du-eţi:i. +:o:ntre#ăm a-um pe (argaret Ce fel l:a -unos-ut pe:a-est netre#ni-. (Ies.#
Benedic o
e )e 'ar2aret.
%E+EDiC&7 +-umpă doamnă (argaret, fii #ună si aută:mă să , 'or#es- eu %eatriee.
:)7 O să s-rii, "n s-9im#, un sonet "n -are să:mi lau "ntr:un stil at"t de "nalt, (argaret, "ne"t ni-i un #ăr#at, ie"t de "ndră<neţ, n:o să se "n-umete să se
ur-e deasupra:Pentru -ă, sin-er 'or#ind, meriţi asta,
^
*1, =
(AR/ARE)7 Ce merit; +ă nu se ur-e ni-i un #ăr#at deasupra;
Adi-ă să fiu 'e6ni- os"ndită să stau "n -amera fetelor; %ENED*C&7 De6teptă-iunea ta mus-ă tot at"t de repede -a
gura
ogarului 8 "n9aţă numaide-"t. (AR/ARE)7 *ar adnmitale e -a floreta #oantă 8 lo'e6te tară
să răneas-ă. %ENED*C&7 De6teptă-iunea unui #ăr#at. (argaret, nu 'rea să
răneas-ă o femeie. Ei, fii #ună 6i -9eam:o pe %eatri-e. Eu mă
dau #ătut 6i "ţi "n-redinţe< s-uturile. (AR/ARE)7 Daţi:ne să#iile 8 s-uturi a'em 6i noi. %ENED*C&7 Da-ă 'ă
folosiţi s-uturile, (argaret, să a'eţi griă
de partea lor as-uţită 6i de... meng9ină. Pentru fete s"nt arme
primedioase. (AR/ARE)7 %ine, mă du- s:o -9em pe %eatri-e 8 #ănuies- -ă
mai are pi-ioare.
D*C& Care 'a să <i-ă, o să 'ină.
('ar2aret ieee#. (Cînlă.#

eul Amor De sus, din -er, Este -unos-ător Al slă#i-iunii mele
77
'reau să spun -a poet Ca "ndrăgostit, LeandruI2, ne"ntre-utul "notător, )roilusIS, primul -are s:a sluit de un
-odo6, 6i oastea nesf"r6ită a '"nătorilor de fuste ale -ăror nume se mai rostogoles- "n-ă pe drumul neted al
'ersului iam#i- 8 toţi a-e6tia n:au fost ni-iodată at"t de ră'ă6iţi de dragoste. Partea proastă e -ă n:o pot eMprima
"n 'ersuri. Am "n-er-at, dar degea#a. +ingura rimă pe -are am găsit:o pentru tron-K a fost prun-K, o rimă prea
săra-ă -u du9ul> pentru răstoarneK, -oarneK, o rimă prea aspră> pentru 6iroaieK, marţafoaieK, o rimă pros:
teas-ă8 terminaţii de rău augur. Na, 9otăr"t, nu ra:am năs-ut su# o planetă poeti-ă 6i nu mă pri-ep să fa- -urte
-u fra<e sforăitoare.
(Intră Beatrice.#
Dragă %eatri-e, ai fost gata să 'ii -"nd te:am -9emat; %EA)R*CE7 Da, seniore> după -um s"nt gata să ple- -"nd
"mi 'el
porun-i. %ENED*C&7 O De:ai răm"ne p"nă atun-i
t1, =Q
%EA)R*CE7 Pe atun-iK l:ai rostit, a6adar, la re'edere. )otu6i, "nainte de a ple-a, lămure6te:mă asupra -9estiunii
pentru -are am 'enit. Ce s:a petre-ut "ntre dumneata 6i Claudio;
%ENED*C&7 Am s-9im#at doar ni6te -u'inte ur"te> drept -are. lasă:mă să te sărut.
%EA)R*CE7 Cu'intele ur"te s"nt gură rea, 6i gura rea e aer stri-at, si aerul stri-at e 'ătămător> de a-eea o să ple-
nesărutată.
%ENED*C&7 E6ti at"t de a'ană "n-"t sperii -u'intele 6i a-estea "6i s-9im#ă "nţelesul. Dar să te lămures-. Claudio
a primit pro'o-area mea, a6a eă "n -ur"nd ne 'om "n-aieră, iar de nu 'ine să dea piept -u mine, 'a tre#ui să:l
so-otes- un la6. P"nă una, alta, spune:mi, te rog, -are din -usururile mele te:a fă-ut să te "ndrăgoste6ti de mine;
%EA)R*CE7 )oate la un lo-. Al-ătuies- o repu#li-ă at"t de prost organi<ată, "n-"t nu "ngăduie ameste-ul ni-i unui
dar -u ade'ărat frumos. Dar tu, pentru -are anume "nsu6ire a mea ai "ndurat dragostea faţă de mine;
%ENED*C&7 "ndurat dragostea Nu e rău spus. E ade'ărat, "ndur dragostea pentru tine pentru -ă te iu#es-
"mpotri'a 'oinţei mele.
%EA)R*CE7 "n -iuda inimii tale, -red. 1ai, sărmană inimă Da-ă o dispreţuie6ti din -au<a mea, o 'oi dispreţui 6i
eu din pri-ina ta 8 nu:nţeleg să iu#es- -eea -e prietenul meu ură6te.
%ENED*C&7 i tu 6i eu s"ntem prea "nţelepţi -a să ne fa-em -urte "ntr:un fel pa6ni-.
%EA)R*CE7 După o astfel de mărturisire, nu s:ar prea putea spune. Din două<e-i de oameni "nţelepţi nu e unul
-are să se laude sii"gur.
%ENED*C&7 E un pro'er# 'e-9i de -"nd lumea, %eatri-e. 6i se #u-ura de tre-ere pe 'remea -"nd oamenii trăiau
"n #ună 'e-inătate. Astă<i, da-ă un om mi:6i -lăde6te singur un morm"nt "nainte de a muri, amintirea lui nu ţine
mai mult de-"t sună -lopotele 6i #o-e6te 'ădu'a2!.
%EA)R*CE7 C"t anume, după părerea ta;
%ENED*C&7 *ar mă:ntre#i; Cam un -eas de 'ăi-ăreli 6i un sfert ele -eas de la-rimi. De a-eea, lu-rul -el mai
"nţelept pentru im "nţelept 8 afară da-ă Domnul 1ierme2, 'reau să spun -on6tiinţa lui, nu se <#urle6te 8 este să
fie tr"m#iţa propriilor sale 'irtuţi, a6a -um s"nt eu faţă de mine "nsumi. Dar să tre-em peste meritele mele -are,
după -um pot ade'eri eu "nsumi, s"nt 'redni-e de laudă. Ei, spune:mi a-um -e:ţi mai fa-e 'eri:
6oara;
34
&, 3'
%EA)R*CE7 $oarte prost, %ENED*C&7 i tu -um te simţi; %EA)R*CE7 i eu foarte prost.
%ENED*C&7 Pe Dumne<eu as-ultă:L, pe mine iu#e6te:mă 6i pe tine drege:te. i -u asta te las 8 'ine -ine'a "n
fuga mare.
(Intră 3rsula.#
DR+ULA7 1ă -9eamă un-9iul, domni6oară, toată -asa e -u fundul "n sus +:a do'edit -ă stăp"na mea Hero a fost
"n'inuită pe nedrept, -ă prinţul 6i Claudio au fost "n6elaţi, iar Don Jo9n, 'ino'at de toate a-estea, a spălat putina
6i dus a fost. 1eniţi;
%EA)R*CE7 Nu 'rei să au 6i, pe l"ngă asta,
te mai "nsoţes- 6i la un-9iul tău.
(Ies.# +CENA @
Interiorul unei ;iserici.
Intră Don %edro, Claudio şi însoţitori cu mu"ică şi torţe.
CLAUD*O7 Ca'oul este al lui Leonato;
]N+O*)OR**7 Da, seniore.
CLAUD*O (citind un sul#-
Hero <a-e:ai-i 8 mu6-ată De a -le'etirii fiere> "nsă moartea, -a răsplată, *:a dat sla'a -e nu piere. 1iaţa stinsă
ru6inos 1a rena6te glorios. Eu team pus pe:a-est morm"nt +:o slă'e6ti -"nd nu mai sfiit, *ntonaţi solemnul -"nt
Cîntec
*artă:le, o, tu, Diana2@, Celor -e:au u-is fe-ioara i rostind un alni- -"nt +tau de 'eg9e la morm"nt. Noapte,
inima să:ţi fr"ngi i -u 9o9ote să pl"ngi.
3O#5
CLAUD*O
*1, BQ
Jalni-, alni-. O, des-9ide:te, morm"nt, Ca s:as-ulţi pro9odul sf"nt Jalni-, alni-.
Cu #ine, Hero, draga mea 8 Noi an de an te:om pri'eg9ea. PEDRO7 Prieteni, stingeţi torţele a-um,
Că-i lupii au ple-at, iar dimineaţa, 1estind a soarelui răd'an 2B, "n drum A "n-eput să risipeas-ă -eaţa. Puteţi
ple-a, 'ă mulţumes-. Cu #ine. Cu #ine, domnilor. Ple-aţi a-um. +ă mergem, să ne punem alte 9aine, Apoi spre
2
Leonato să pornim. *ar Hbmen de:a<i "n-olo să ne:ndrume (ai -u noro- de-"t -a p"n:a-um.
(Ies.#
CLAUD*O7 DON PEDRO7
CLAUD*O
SCENA 4
J ! 1:K%& cameră în casa lui Leonato. , ?? ,

Intră Leonato, ntonio, Benedich, Beatriee, 'ar2aret, 3rsula, Călu2ărul Francis şi ero.
C3LU/3RUL7 LEONA)O^
AN)ON*O7 %ENED*C&7
LEONA)O7
:
Nu ':am spus eu -ă mi e 'ino'ată; Ni-i prinţul 6i ni-i Claudio nu s"nt, Că-i 'ină i:au adus dintr:o gre6eală. Dar
(argaret gre6it:a mi se pare, De6i nu a fă-ut:o -u 6tiinţă, Pre-um a do'edit:o -er-etarea. (ă #u-ur -ă sf"r6es- -u
#ine toate. i eu, altminteri a6 fi fost silit +ă:l iau pe Claudio la răfuială. Copila mea, 6i dumnea'oastră, doamne,
Du-eţi:'ă "n -ea dint"i odaie i -"nd 'ă 'oi pofti, 'eniţi "n mă6ti, Don Pedro 'a sosi -ur"nd -u Claudio. (Doamnele
ies.#
)u, frate, 6tii -e:nsăr-inare ai7 1ei fi părintele nepoatei tale i i:o 'ei da lui Claudio.
37
[V, #]
ANTONIO:
BENEDICK:
CĂLUGĂRUL:
BENEDIC!:
LEONATO:
BENEDIC!: LEONATO:
BENEDIC!:
LEONA)O7 C3LU/3RUL7
DON PEDRO7 LEONA)O7
CLAUD*O7 LEONA)O7
DON PEDRO7
CLAUD*O7
CLAUD*O7 AN)ON*O7 CLAUD*O7
38
Cu faţa nemi6-ată, -a de -eară.
Părinte, am o mare rugăminte.
Ce tre#uie să fa-, seniore;
(ă legi sau mă de<legi 8 din două una.
Nepoata dumitale, Leonato,
(ă 'ede -u o-9i #uni... plini de primţa...
+"nt o-9i "mprumutaţi de fii-a mea.
Cu o-9ii dragostei răspund 6i eu.
Pri'irea le:am "mprumutat:o eu Ou Claudio 6i prinţul. Ei, ia spune. +eniore, enigmati- ţi:e răspunsul> Dar a6 'oi
-a 'oia dumitale Pe 'oie să ne fa-ă7 dă:n- 'oie Cununa -ăsni-iei să ne:o punem C9iar a<i. +finţia ta, dă:ne
autorul. Au #ine-u'"ntarea mea.
+"nt gata. +ose6te Claudio 6i prinţul.
(Intră Donfeţe,
Cinstite %edro şi Claudio,
#ună eu însoţitori.#
dimineaţa. %ine:aţi 'enit. 1ă a6teptam ai-i. Ei, g"ndul nu ţi l:ai mutat; E6ti gata +:o iei de
soaţă pe nepoata mea; +"nt gata -9iar de:ar fi o arăpoai-ă. Părintele:i ai-i 8 pofte6te:o, frate.
(ntonio iese.#
Ce fa-e %enedi-; Ce s:a:nt"mplat De:arăţi la -9ip -a luna fe#ruar 8 "nnourat, #ătut de ger 6i '"nturi; i:a
amintit de taurul săl#ati-. i:om auri noi -oarnele, n:ai griă Europa:ntreagă se 'a:n'eseli Pre-um Europa2F -e
6i:a r"s de eus, C"nd el i:a dat t"r-oale:n -9ip de taur.
(Intră din nou ntonio, însoţit de doamne in măşti.#
De -are dintre doamne să *)a(ro(ii.
De:a-easta. *ată, eu ţi:o:n-redinţe<.
A mea e. Draga mea, 'reau să:ţi 'ăd -9ipul.
t"ONATO5
CLAUD*O7
HERO7
Nu, să:i iei m"na:nt"i 6i:apoi să uri "n faţa preotului -ă te:nsori. "n faţa lui, dă:mi m"na. Daeă:ţi pla-, +"nt 9otăr"t
să fiu #ăr#atul tău. Da-ă trăiam, ţi:eram prima soţie.
(îşi scoate masca.#
V1, BQ
CLAUD*O HERO7
DON PEDRO
LEONA)O7
C3LU/3RUL
De mă iu#eai, mi:erai primul #ăr#at.
O altă Hero;
Da, e:ade'ărat.
O Hero 6i:a dat du9ul, ponegrită>
Dar eu trăies-,
E Hero a6ade
Hero -ea -um s"nt 6i lata.
altădată>
Da 8 ea trăie6te> a murit o-ara.
1oi tălmă-i a-eastă "ntGmplare
C"nd sf"nta slu#ă se 'a fi sf"r6it.
1oi spune multe despre moartea ei.
Dar p"n:atun-i, 'ă "nfr"naţi uimirea
i mă urmaţi -u toţii la altar. %ENED*C&7 Am -onsimţit, părinte. Care:i %eatri-e; %EA)R*CE7 A6a mă -9eamă.
(+coţîndu!si masca-# Ce pofte6ti,
mă rog;
%ENED*C&7 Nu mă iu#e6ti; %EA)R*CE7 Nu, nu, at"ta doar -"t se -u'ine. %ENED*C&7 Atun-i 6i un-9iul tău, 6i
prinţul, 6i Claudio s:au "n6elat>
ei au urat -ă mă iu#e6ti. %EA)R*CE7 Nu mă iu#e6ti;
%ENED*C&7 %EA)R*CE7
%EA)R*CE7
%EA)R*CE7
LEONA)O7
CLAUD*O7
HE
`O7
@!S
6
Eu. NH At"ta doar -"t sade #ine. Atun-ea Hero, (argaret 6i Ursula +:au "n6elat ur"nd -ă mă iu#e6ti. (i:au
spus -ă te tope6ti de dragul meu. i mie -ă te prăpăde6ti -u <ile. De unde A6adar, nu mă iu#e6ti; %a, -um de
nu, dar numai -a prieten. Nepoată, lasă, 6tiu -ă:ţi este drag. Eu pot să ur -ă d"nsul o iu#e6te. Poftim, pri'iţi 6i
'oi 9"rtia asta +onetul 6-9iop e s-ris de m"na !ui 8 O:nalţă:n slă'i pe %eatri-e.
*ată alta>
A s-ris:o d"nsa pentru %enedi-. +:a "nt"mplat din #u<unar să:i -adă.
$% 4&
%ENED*C&7 (are minune ("inile noastre "mpotri'a inimilor noastre %ine, a mea să fii> dar, pe onoarea mea,
te iau din milă.
%EA)R*CE7 (ei eu n:o să te reneg> dar, -rede:mă, mă dau #ătută numai "n urma stăruinţelor 6i, pe de altă parte,
ea să:ţi s-ap 'iaţa pentru -ă mi s:a spus -ă te ofti-i.
BENED!<5 )a-i "ţi "n-9id eu gura (& sandă.#
DON PEDRO7 Cum "ţi merge -a #ăr#at "nsurat, %enedi-;
%ENED*C&7 +ă 'ă spun -e'a, (rinţe1 O a-ademie de <eflemi6ti n:o să mă fa-ă să:mi mut g"ndul. Credeţi -ă mă
sin-9ises- de o satiră sau de o epigramă; A6 1ai de #ăr#atul -are se supără da-ă e dat "n tăr#a-ă Pe s-urt, 'reau
să mă:nsor 6i lumea n:are de-"t să trăn-ăneas-ă> de a-eea, n:are ni-i un rost să r"deţi de tot -e:am spus eu
"mpotri'a -ăsătoriei. Nestatorni-ă fiinţă e omul i -u asta am ispră'it. Claudio, pe tine mă g"ndeam să te #at>
dar, fiind-ă o să:mi fii rudă, trăie6te ne'ătămat 6i iu#e6:7 te:mi 'eri6oara.
CLAUD*O7 Nădăduiam -ă 'ei renunţa la %eatri-e> te:a6 fi #urdu6it> p"nă -"nd fă-eam doi din tine. Dar 6i a6a o
să fii taler -u două feţe, da-ă 'eri6oara mea nu te urmăre6te de aproape.
%ENED*C&7 Ei, 9aide, 9aide, s"ntem prieteni. +ă dansăm p"n:a ff #ăr#aţi "nsuraţi 8 nouă să ne sprintenim
inimile 6i soţiilor noastre -ăl-"iele.
LEONA)O7 O să dansăm mai t"r<iu.
%EA)R*CE7 A-um, nu mai t"r<iu De a-eea, să -"nte mu<i-a "nălţimea ta, e6ti trist 8 -aută:ţi o soţie, -aută:ţi o
2I
soţie Nu
(Intră unsesol.#
află toiag mai 'redni- de -instire de-"t toiagul -u '"rf do -orn .
+OLUL>
Don Jo9n e arestat "n -lipa asta22 A fost adus, su#. pa<ă, la (essina. %ENED*C&7 Nu 'ă g"ndiţi la el p"nă m"ine
8 o să năs-o-es- ea ni6te pedepse gro<a'e pentru el. +ă -"nte mu<i-a2S
(Dans. Ies.#
<
'UL T ZGOMOT PENTRU NIMIC

C()+,-ii
"n %alladis Aamia 4S25, $ran-is (eres nu aminte6te piesa pe lista produ-ţiilor dramati-e s9aespeariene de p"nă atun-i, dar
este sigur -ă ea a fost -ompusă "n S28SS, fiind u-ată pentru pu#li- de mai multe oriK "nainte de a fi fost tipărită "n
F!! 8 uni-a ediţie in:-'arto. )eMtul a-estei foarte "ngriite ediţii reapare 8 -u modifi-ări nesemnifi-ati'e 8 "n prima ediţie
in:folio a -anonuluiK din F=@, unde e -lasifi-at drept -omedieK 4a F:a "n presupusa ordine -ronologi-ă5.
Dintre -ele trei intrigi prin-ipale, Claudio:Hero, %enedi-:%eatri-e 6i Dog#errb:1erges, prima se inspiră din -ea de a ==:a
no*ella a lui %an:dello 4B5, tradusă "n fran-e<ă "nistoires tra2i*.es 4F=5 de %elieforest 6i, pro#a#il, din &rlando
$urioso de Ariosto 4tradu-ere de +ir Jo9n Har:rington5 pre-um 6i dinFaerie Hueene (Crăiasa "înelor, **, B5 de Edmund
+penser> -elelalte două s"nt so-otite -ontri#uţii srcinale ale dramaturgului.
(ultă 'reme titlu piesei nu i:a intrigat pe -er-etători, astfel "ne"t tradu-ătorii ei au -ăutat doar e-9i'alări formale -"f7 mai
apropiate7 >iei Lărmen unt niehts, Beaucou) de ;ruit )our rien, 'no2o suma i" niee*o, 'idi "2omot )entru nimic. "nainte de
a -iti sau audia teMtul s9aespearian este fires- să #ănuim, -ă ne a6teaptă un di'ertisment fără pretenţii, 'or#e 4le -la-ă,
nimi-uri, fumo-auaK5.
daraua de-"t fără fo-Du)ă
6i alte lu-ruri
-itirea saudeaudierea
soiul a-esta 4a'i<aţi
teMtului, furaţi-ăde
este 'or#a despre
'ioi-iunea comedie,
o
eMtraordinară ne putem g"ndia 6i
a dialogului, la... maidemare
-omi-ului
situaţie, de -ara-ter sau de lim#a, a spiritului general de #ună. dispo<iţie -are se degaă din numeroase s-ene, puţin ne
sin-9isim de titlu, -9iar da-ă ne dăm seama -ă,în duda titlului, <gomotulK sau frăm"ntareaK sau <ar'aK nu au fost
pri-inuite 4ie nimi-K, -i de -e'aK7 Hero a fost "n'inuită de ne-redinţă 4"n faţa altarului5 nu numai de Claudio -i 6i de tatăl ei>
%enedi- 6i %eatri-e, p"nă la un moment dat du6mani ne"mpă-aţi, "6i de-lară, re-ipro-, dragostea, ti-ă:hsul Don Jo9n e
-apa#il de ori-e -a să:i 'adă neferi-iţi pe alţii. +urprin:`  este faptul -ă p"nă 6i "n se-olul nostru numero6i s9aespeariologi
ls
-ută a-est ce*a pe toate feţele fără să se refere la dis-repanţa dintre unicul din titlu 6i -onţinutul #ogat ai piesei7 ori li se pare
enant 6i ire:
311
'erenţios să:i mai găseas-ă "n-ă un -usur lui +9aespeare 4un -usur ae, esenţial, pe semne, "n -omparaţie -u a-elea -are li se
par e'idente5, ori +e prefa- sur<i 4-a $alstaff -9id dă o-9ii -u ude-ătorul, "n enrie al $:"e %artea a II!a# la -omentariile
ling'i6tilor, ori nu le -unos- pur 6i simpl 4-eea -e pare de:a dreptul in-redi#il5. Pentru -ă, totu6i, pro#lema titlul piesei a fost
dis-utată, dnpă -um se poate 'edea din -omentariile de  os, pe -are le:am a'ut la "ndem"nă.
"n-ă "n S!I, "ntr:o 'aloroasăIntroducere în studierea lui +ha Hiram Carson, profesor de literatură engle<ă la uni'ersitatea
Corneli, s-ria, printre altele7
Cu'"ntul not9ingse pare -ă se pronunţa -a noting "n 'remea *u, +9aespeare> iar "n a-tul **, s-ena @, '. I, eMistă un
-alam#ur
Note t9is#a<at p -ele
#efore două -u'inte. %alt9a<ar spune7
mb notes>
)9eres not a note of mine t9ats ort9 t9e noting5
sau au<ită.
 "nainte de a nota notele mele, notaţi:'ă a-estea7  Ni-i una din notele mele nu merită să fie notată
La -are Don Pedro răspunde7
9b, t9ese are 'erb erot-9ets t9atlie speas>
Notes, notes, forsoot9, and not9ing. o
Dumnealui 'or#e6te "n pătrimi -urate>  Notaţi, notate 8 <ău, o nimi-a toată.
)9eo#ald a s-9im#at ultimul -u'"nt "n noting.
Ri-9ard /rant 9ite 'ede a-ela6i -alam#ur "n titlul piesei. Piesa este (u-9 Ado a#ont Not9ing, spune el, numai "ntr:un
sens foarte 'ai 6 general, dar (u-9 Ado a#out Noting. "ntr:un sens deose#it de ade-' si definitoriu> pentru -ă marea
"răm"ntare> <ar'ă e stirnită "n "ntregime de notareo#ser'are  as-ultare. %a "n-epe -u o#ser'area prinţului 6i a iui Claudio, mai
"nt"i de omul lii" Antonio, apoi de %ora-9io, -are:i -le6tii:nuie lui Jo9n -on'or#irea lor se-retă> -ontinuă -u %enedi- -are "i
as-ultă pe prinţ, pe Leonato 6i pe Claudio "n grădină, apoi -u %eatri-e, -an tot a-olo, aude -e:6i spun (argaret 6i Ursui>
in-identul "n urul -ărui se "n'irte6te a-ţiunea este surprinderea de -ătre prinţ 6i Claudio a -ot 'or#irii dintre %ora-9io 6i
(argaret> "n sf"r6it, in-identul -are dă la lumii; uneltirea este "nregistrarea de -ătre Pa<ni- a lui %ora-9io 6i Conradl A-eastă
interpretare este -el puţin -it se poate de ingenioasă. Ar tre să adăugăm -ă "nregistrarea eronată a lui %enedi- de -ătre
%eatri-ef a-eea
desfă6oară a lui
"n urul %eatri-e
a-estei "iuri de
trări-ătre %enedi-
eronate determină
4mis:noting5K.
trăsătura -omi-ă donK nantă a piesei. "ntr:ade'ăr, -omedia se

Hiram Carson, n Introduetion to the +tud@ o$ +hnes)eare, Londo S!I, pp. IF8II.
312
fu SF=, "ntr:o lu-rare de maMimă sinte<ă pri'ind -omediile tir<iiK le iui +9aespeare, /.&. Hunter su#linia<ă7
"n lumia amăgirilor pe -are oamenii de lume o adu- -u ei este mult <gomot despre notin2 4sau trasul -u ure-9ea5, pre-um 6i
despre nothin2 4sau auto:"n6elare5 8notin2 6i nothin2 erau pe atun-i omofoniK.
"n S2Q, A.R. Hump9rebs, "ngriitorul de ediţie al piesei "n )9e Arden +9aespiarnK, -omentea<ă "n su#-apitolul Ahe Aiile
(Aitlul# al Introdu!
cerii-
'ueh do ;oul othin2 sună -a un titlu potri'it pentru un amu<a.ment efemer, dar aproape delo- pentru o piesă a -ărei forţă
-omi-ă 6i tragi-omi-a produ-e o impresie at"t de -ople6itoare. Este pasi#il -a eMpli-aţia să fie fre-'enta indiferenţă a lui

+9aespeare faţă de titlurile -omediilor sale. Ade'ărul este, "nsă, -ă s:ar putea -a "n a-eastă pro#lemă să intre mult mai multe
elemente. După -um o#ser'a Ri-9ard /rant 9ite "n ediţia sa din 22, "n 'or#irea elisa#etană not9ing 6i noting a'eau
o pronunţie foarte asemănătoare> intriga piesei, argumenta 9ite, depinde de noting notare 8adi-ă de urmărire,
o#ser'are. )rasul -u ure-9ea are o importanţă fundamentală pentru intrigă> tot astfel, transmiterile si -on-lu<iile -e re<ultă
4adesea gre6ite5 6i, -u siguranţă, prin-ipala <ar'ă frGm"ntareagitaţie, pă-ălirea lui %enedi- 6i a lui %eatri-e 8 6i prin-i:
pala frăm"ntare
(notin2 serioasă8"n'inuirea adusă lui Hero> iar a-estea, de6i s"nt o -onse-inţă a notării, se spriină pe nimi-
8nothin2#.
... ConteKtul notaţiei mu"icalei -on-ordă -u sesi<area -ri<elor dramati-e de<lănţuite de <'onuri, "nţelegeri gre6ite, #ănuieli
-are se transformă "n -ertitudini, mu6uroaie de -"rtiţă luate drept munţi. +impla notare sau simplul nimi- nu repre<intă
moti'ul integral pentru -are %enedi- 6i %eatri-e s"nt pă-ăliţi at"t de lesne> atra-ţia re-ipro-ă pe -are ei refu<ă să o re-unoas-ă
eMistă dea "n -9ip pronunţat, este, -"t se poate de -lar, -e'a. Dar tru-urile -are o s-ot din as-un<i6 s"nt fi-ţiuni ingenioase
4nimi-uri5> astfel -ă, p"nă 6i ai-i, <gomotul  <ar'a  frăm"ntarea i<'oră6te din notare, ori-"t de me6te6ugită ar fi in'enţia.
De fapt, titlul piesei este "n-ăr-at de "nţelesuri eMasperanteK.=
in"nd seama de -ele de mai sus, "nseamnă -ă 'iitorii tradu-ători ai -omediei 'or tre#ui să re'i<uias-ă formularea titlului
folosit p"nă a-um
dau impresia -ale putem a--epta sau nu -a'ueh do ;out , s ou Lie It (Cum *ă )lace# 6i AMel$th i2ht6 or, Nhat ou io
t ? douăs)re"ecea noa)te6 sau Ce )o$tiţi# sugerea<ă un dramatugcare sigur de pu#li-ul său 4J.D. ilson,+haes)eare9s
Ea))@ Comedies, ml p. =5.
K^ Hump9rebs, Introducerea la 'ueh do ;out othin2 "n t9e  +9aespeareK, (et9uen, London, S2, pp. B8.
313
"n lim#ile respe-ti'e7 astfel, "n lim#a noastră 'ult "2omot )entru ? nu numai -ă nu spune nimi-, dar indu-e "n eroare,
pentru -ă, fie nuniai p"năla un pun-t, se află -9iar "n opo<iţie -u -onţinutul piesei. 4Ar fi terne rar să ne g"ndim la sugestii>
fiind at"t de "n-ăr-at de "nţelesuriK, este pr a-. ti- imposi#il să tradu-em titlul "ntr:o altă lim#ă fără pierderea unor -orio:taţii
ale. srcinalului5. P"nă atun-i să reţinem o faţetă "n definiti' ra a importantă a pro#lemei 6i anume faptul -ă, mai dis-ret
pentru noi dee"tl pentru -ontemporanii săi elisa#etani 4pe #a<a unui -alam#ur "ntr:o pies plină de -alam#ururi5, +9aespeare
ne introdu-e "n -eea -e -onsidera el  fi pro#lemati-a prin-ipală a piesei7 rolul im)ortant pe -are "l pot ueu 6oaptele,
'or#ele, spionarea, trasul -u ure-9ea, informaţiile gre6ite sau pe umătate "nţelese "n 'iaţa oamenilor.
Da-ă datarea pieselor s9aespeariene propusă de $.%. Hallidab este -ore-tă 6i "n -onse-inţă enric al I>!lea %artea a Ii!a
pre-ede -omedia, personaul O*onul 4-el -are roste6te prologul piesei istori-e5 anti-ipea<i tema"ntr:un -9ip su--int7
$iţi doar ure-9i. C"nd tr"m#iţea<ă 'onul,  E:n stare -ine'a să nu:l as-ulte;...  Pe:a-este lim#i at"rnă -le'etiri  Pe -are le
răsp"ndes- "n mii de graiuri,  +mintind pe mulţi -u 6tiri fără temei...  a'istia, prepusul, #ănuiala,  Din mine fa- o tri6-ă
de -opil...K
Dar "n = enric al I>!lea tema <'onuluiK era, propriu <is, o su#temă 4su#ordonată )impului5, pe -"tă 'reme 'ult "n "2omot
)entru nimic, -ompara#ilul notin2 4notare, "nregistrare et-.5 domină at"t "ntregulK -"t ţ parteaK 6i "i -onferă piesei unitatea
temati-ă fundamentală.
$ără "ndoială, tema de mai sus se "ns-rie "ntre -oordonatele meta:temei esenţă:aparenţăK, după -um arată Rossiter, referindu:
se la a-tul **, s-ena 7
...pere-9ile "6i oa-ă rolul mas-ate, rostind -u'inte -are spriin deg9i<area falselor -9ipuri prin amăgire tri'ială. Defăimarea
lui Hero, u-ată -u autorul unor 'e6minte de "mprumut -u -are se "m#ră-a  altă femeie 4-u nume de "mprumut5,
"ntru-9ipea<ă o paralelă perfe-t "n am#ele -a<uri ade'ărul se as-unde îndărătul "nfăţi6ării 6i 'or#elor. %alul mas-at nu este

de-"t un o- al aparenţei> dar el este un sim#ol foarte ade-'at al "ntreguluiK.
La r"ndul ei, relaţia esenţă:aparenţă este un aspe-t fundamentali -on-epţiei lui +9aespeare despre -unoa6terea umană "n
general. D` 6oapteleK, 'or#eleK, p"ndaK, trasul-u ure-9eaK s"nt at"t de puterrf

A.P. Rossiter, Fi$leen Lectures on +haes)eare. SF. Lon6rman. don,SI!, p. I.
314
impli-ate "n 'ult "2omot )entru nimic "ne"t, de6i aspe-te parti-ulare ale o-ului dintre esenţă 6i aparenţă, ele -apătă "n piesă
statutul distin-t 6i pri'ilegia` de -are se #u-ură 6i "n 'iaţa reală,
ConeMiunile "ntre emiţătorK, mesaK, re-eptareK, re-eptorK 6i, "n unele -a<uri, 6i transmitereK s"nt multiple, diferenţiate
tran6ant sau dis-ret, toate -ontri#uind 6i la -ara-teri<area personaelor.
Comedia erorilorK prileuite de 6oapteK "n-epe din prima s-enă a a-tului *, unde: Pon Pedro. ;ănuind -ă t"nărnl Claudio e
"ndrăgostit de Hero, "l determină pe a-esta să:i ade'ereas-ă #ănuiala 6i se oferă să:i fa-ă de-laraţii fetei -a din partea lui
Claudio la #alul mas-at din -asa lui Leo:nato. Din s-ena următoare aflăm -ă omul lui AntonioK a tras -u ure-9ea la
-on'or#irea dintre prinţ 6i Claudio dar -ă, de fapt,n!a au"it ;ine, -ă mesaulK a $ost rece)tai 2reşit, deoare-e Antonio este
informat -ă "ndrăgostit de Hero este Don Pedro "nsu6i. Lesne cre"ător, Antonio se gră#e6tesă transmită de"in$ormarea mai
de)arte, "n
as-uns respe-ti' lui Leonato,
dosul unei tapiseriiK,tatăl lui Hero.
a as-ultat *n a-tul *, dintre
o -on'or#ire s-ena@,Don
%ora-9io
Pedro "l6i informea<ă
Claudio dinpe stGp"nul
-are său,intenţia
a reie6it DonJolm, -ă, din
a-estuia
urmă de a se -ăsători -u Hero.In$ormaţia este corectă, dar una din fra<ele lui %ora-9io pare să impli-e o u6oară am#iguitate7
Prinţul o 'a -urta pe Hero pentru sine 6i după -e o 'a -"6tiga(ollain#, i:o 'a da lui ClaudioK. *n prima s-enă din a-tulal *l:
lea, -"nd după ui:prouo:urile mă6tilor pe s-enă răm"n Don Jo9n, %ora-9io 6i Claudio 4-are se dă drept %enedi-, dar
este re-unos-ut de Don Jo9n5, Don Jo9n "i spune lui %ora-9io7 Hotăr"t lu-ru, fratele meu e "ndrăgostit de Hero...K, apoi lui
Claudio 4-a 6i -um a-esta ar fi %enedi-57 Domnule, fratele meu ţine foarte mult la prietenul dumitale. +:a "ndrăgostit de
Hero 6i 'reau să te rog să:i a#aţi g"n:durile "n altă parte...K "n spirit #a-onianK, Olaudio "i -ere o do'adă 4De unde 6tii -ă o
iu#e6te;K5, Don Jo9n "l "n-redinţea<ă -ă l:a au<it -9iar el ur"ndu:i dragosteK 4Don Jo9n na minte, dar st"rne6te gelo<ia lui
Claudio -are inter)retea"ă 2reşit in$ormaţia printr:un fel de amne<ie auditi'ă -e aminte6te de generali<ările lui %erone
din Oadarnicele chinuri ale dra2ostei- Au<ul dragostei mai as-uţit e  De-"t al 9oţilor de drumul mareK, *1, o> nu fusese
Claudio de a-ord -u Don Pedro -a a-esta s:o peţeas-ă pe Hero pentru el, respe-ti' să:i fa-ă de-laraţii de dragoste;5, %ora-9io
"i iare6te spuseleminţind, )ro;a;il numai în le2ătură cu "iua 4... i:a urat ` h 'a lua "n -ăsătorie -9iar "n seara a-eastaK5.
Claudio se alia<ă -u J-itorii rău:intenţionaţi, apoi, "ntr:unmonolog semnifi-ati' temati-, a-u<ă pe#ine:intenţionatul
milo-itor, Don Pedro, prin -"te'a genera:
tre Y  Care e aP`[ n- nu leKa K#ănuitK p"nă a-um, pentru -ă nuuse *l-ă prin -eea -e +tauffer so-otea, referindu:se la "ntreaga
piesă,
315
-ă este s-os "n prim plan -a singura 6-oală 4ade'ărată5, eMperienţaK 4Prietenia:i -redin-ioasă:n toate,  Afară doar de
dragoste> de:a-eea  )ot o-9iul să peţeas-ă pentru sine,  +ă nu se:n-readă "n milo-itori > Că-i frumuseţea e o 'răitoare  Ce
fa-e trădători din #uni prieteni.  .Y-es:tea se "nt"mplă des,  i eu n:am #ănuitK5. NeeMperimentat, impuQs' pripit "n ude-ăţi 6i
liotăr"ri, el renunţă la Hero tot at"t de repede n -it de repede a luat drept #une 'or#ele lui Don Jo9n 6i %ora-9io, p. retori-ul
Adio, HeroK Da-ă lăsăm deoparte a--esele de gelo<ie ale lu Claudio 4st"rnite 6i de %enedi-5, 6oaptele nu au a'ut pină
a-um efe-te no-i'e> iar de-laraţia lui Don Pedro, As-ultă, Claudio, am fă-ut -urte "n numele dumitale 6i frumoasa Hero e
-"6tigată> am 'or#it -u tatăl ei 6i d"nsnl 6i:a dat -onsimţăm"ntulK, pare a pre'esti un de<nodăm"nt feri-it. )otu6i, lu-rurile iau o
turnură tragi-ă datorită unei alte informări, dea ;erat $alsă- "n a-tul **, s-ena =, %orae9io "l sfătuie6te pe Don Jo9n7 /ăsiţi
-lipa potri'ită -"nd Don Pedro 6i -ontele Claudio o să fio singuri 6i spu. neţi:le -ă, după 6tiinţa dumnea'oastră, Hero mă
iu#e6te pe mine...K Cu numeroasele ei urmări nefaste a-eastă informare 'a domina s-enele -9iar 6i după -e 'a fi -ontra-arată
prin des-operirea ade'ărului de -ătre pa<ni-i, respe-ti' după -e -i se 'or strădui să:i transmită lui Leonato o in$ormaţie
corectă. Pentru -ă Leonato nu are timp să:i as-ulte, iar ei m 6tiu să se fa-ă as-ultaţi 6i "nţele6i. +e "mpiedi-ă "n -u'inte, tot a6a
-um s:au mai "mpiedi-at folosind malapropismele, radi-aleleK pe -aro nu le pri-epeau...
*mpli-aţii temati-e pe marginea -unoa6terii prin -omuni-are orală se "nt"lnes- 6i "n intriga %enedi-8%eatri-e. De data
a-easta autorii 6i răs:p"nditorii 6oaptelor s"nt oameni ;ine intenţionali, informaţiile lor s"nt dare, line rostite, iar 'i-timeleK
6tiu să as-ulte.
Cele două piese:"n:piesăK s"nt "n mod 'ădit simetri-eK. /rupul de #ăr#aţi Don Pedro8Claudio8Leonato dis-ută "n grădină
4**, @5 despre %enedi- 4-are trage -u ure-9ea5 6i:l informea<ă "n felul a-esta -ă %eatri-e moare de dragul lui, iar grupul
feminin Hero8Ursula 4, 5 dis-ută despre %eatri-e 4-are, de asemenea, trage -u ure-9ea5 -ă se do'ede6te ingrată faţă de
%enedi-, -are se stinge de dragul ei. *ar re<ultatul "ns-enărilor 'a fi -el s-ontat de regi<oriK. EMistă 6i unele asimetriiK,
dintre -are 'oi semnala -"te'a, at"t pentru-ara-terul lor inedit-it 6i pentru -G ele de<'ăluie 6i unele aspe-te de te9ni-ă
dramati-ă 6i -ara-terologi-ă.
%enedi- se as-unde "n #os-9etdin )ro)rie iniţiati*ă 4+ă mă as-und "n #os-9etK5 -a să audă -e:6i 'or spune Don Pedro,
Leonato 6i Claudl pe -"tă 'reme %eatri-eeste îndemnată 4de (argaret5 să as-ulte "n tain

Donald A. +tauffer, +haes)eare9s Norld o$ Ima2es, SBS, *ndia Uni'ersitb ^ Press, SFF, p. IB. <<<P<<!. .
.,.-.,,...
316
n'ersaţia dintre Hero 6i Ursula (ero- Qo)teşte!i8 sti;l. [;,;. 8 9isper
WW-ă mă plim# pe o alee  1or#ind -u L)rsula pe seama eiK5. As-un:
ear
4ndu:se, %enedi-nu ;ănuieşte -ă 'a au dar %eatri-e ştie
-ă ea 'a fi su#ie-tul on'ersa"iei dintre Hero 6i Ursula. Pe de altă parte, "n instru-ţiunile ,ate d e ero (arKaretei se stre-oară 8 -a
din "nt"mplare8ideea -a (argaret să:i spună lui %eatri-e 4poate -a anti-ipare a statutului s-eni-  a-esteia5 -ă 6i ea,
(argaret, a traseu ure-9ea7 +ă:i spui -ă ne:ai au<it 'or#ind 4fără să 'rei5K.
Onorarea titlului piesei interpretat "n sensul de unde pot du-e 'or#ele6oapteleK are lo- 6i prin -onotaţii leMi-ale. "n
pregătirea s-enetei -ti %enedi- apar o-urile de -u'inte ale lui Don Pedro 6i %alt9a<ar, legate fundamental de notareK 4le:am
menţionat anterior5, pre-um 6i remar-a Jui %alt9a<ar7 Nu -ere, doamne, spartei mele 'o-i  +ă stri-e mu<i-a a doua oarăK, "n
-are 'er#ul engle<to slanăer 4ai-i a stri-a, a pă:o:u#i, a desfiguraK et-.5 trimite 6i la "nţelesul său prim, a-ela de a -le'eti, a
#"rfiK> după -um "n -on'or#irea dintre Hero, (argaret 6i Ursula surprindem formulări -a 6opte6te:iK, ne:ai au<it fără să
'reiK, A-olo să, se:as-undă,  +:as-ulte -e 'or#imK, ...săgeata lui Amor .Răne6te fără gre6 pe om 6i:atim-i  C"nd trage -u
ure-9eaK. Dar unele diferenţe s"nt pre<ente 6i ai-i7 su#teMtul rea-ţiilor *ui Don Pedro 6i %alt9a<ar este grefat )e un $ond
mu"ical (notes "nseamnă 6i note mu<i-aleK> %alt9a<ar -"ntă despre dragoste, pregătindu:l psi9ologi- pe %enedi-5, "n timp -e
instru-ţiunile date de Hero Ursulei sugerea<ăre2ia de teatru.
"n lumina de refle-tor a -elor de mai sus, ne putem g"ndi -ă, "nto-mai -a "n Danemar-a din amlet, 6i "n (essina din 'ult
"2omot )entru nimic, dar 6i "n Anglia 6i -9iar "n lutnea largă este -e'a putredK, 6i -ă repli-a7 .,!, -e "ndră<nes- oamenii să
fa-ă Ce s"rrt oamenii "n stare să fa-ă Ce fa- oamenii <ilni-, fără să 6tie -e fa-K 4*1, , S8=!5, rostită de Claudio, de-i de
un tmăr aflat a#ia "n pragul generali<ărilor 'itale poate fi foarte #ine reluată 4dar nu "n tonalitatea uimirii, ei "n a-eea a
amără-iunii5 de Hamlet, t"nărul g"nditor matur.Pentru -ă, a6a -um atrage luareaaminte Hunter, "n 'ult 22omot )entru
nimic-
modul "n -are este sesi<ată insuporta#ila prăpastie dintre aparenţă +realitate ţine de esenţa 'i<iunii tragi-e a lui
+9aespeare ... Piesa ne arată -um e'oluţia auto-unoa6terii indi'iduale depinde, "n ultimă instanţă, ` inteligenta -on6tiinţă a
faptului -ă noi toţi s"ntem tre-uţi a-olo, negru pe a#, -a netoţiK.
&. Hunter, &). cit., pp. =8=I.
317
Apli-area formulei lui Dog#errb la noi toţiK nu se ustifi-ă prin teMtul s9aespearian din -are Hunter a reprodus la )lural
ultimele -u'inte ale pa<ni-ului7 A9, da-ă ar fi tre-ut a-olo, negrii pe al#, -ă s"nt un netotK 4O t9at * 9ad #een rit don an
ass *1, =, S@5 8 reluare 4de-isu;liniere# a primei părţi din repli-a sa finală7 Nu suspe-te -u
o cate2orie de
toate -ă nu s:a s-ris, nu uitaţi -ă s"nt un netotK. *n-riminat este un om si in-riminată este, fără doar 6i poate,
oameni, a-eea din -are, "nFurtuna, 'a fa-e parte 6i umanoidul Cali#an. i totu6i, Hunter are dreptate să amplifi-e
generali<area p"nă la -uprinderea unei părţi maoritare a omenirii 6i ne fa-em 'ino'aţi de a fi trun-9iat -itatul 4numai pentru
a:l -onfrunta -u teMtul s9aespearian imediat5. Hunter se refer la întrea2a )iesă 6i 'or#e6te despre posi#ilitatea unei
e'oluţii a auto, -unoa6terii indi'idualeK -are depinde "n ultimă instanţă, deinteli2enta (su;l. ns.# -on6tiinţă a faptuluiK -ă
6tim at"t de puţine, -ă, de fapt, nu
6tim nimi-... lui Hunter,!)iesa )ri*ită în între2ul ei, nu ne poartă "nspre so-rati-ul 6tiu -ă nu 6tiu nimi-K, după filo<ofia
*ar o#ser'aţia
"n-epe -u uimireaK 6i -unoa6te:te pe tine "nsuţiK dinComedia erorilorR *nsă, ori-um ar sta lu-rurile, "n 'ult "2omot )entru
nimic te<a nu este eMploataţi -a an dat tragi- al eMistenţei umane, -i -a o altă trea)tă necesară în )rocesul cunoaşterii!
ne-esară pentru -ă negliarea ei afe-tea<ă nu numai -unoa6terea -a atare, -i 6i pre-eptele filo<ofiei morale, ale -on'ieţuirii
"ntri> oameni, -are de'in tragi-i, tragi:-omi-i 6i -omi-i -"nd, din diferite moti'e se so-otes- atot6tiutori, "n primul r"nd
oamenii pro6ti 6i plini de sine, opa-i la eMperienţele de 'iaţă ale altora 8 asemenea -opiilor pre'eniţi "n <adar de părinţi
#ine'oitori -ă, de:o 'or#ă, fo-ul arde, apa multă "nea-ă sau dul-iurile "ng9iţite 9ulpa' produ- dureri de stoma-.
Cele mai multe personae din'ult "2omot )entru nimic iau -onta-t -u pragul de sus7 -u miloa-ele de -are dispune arta sa
-omi-ă, +9aespeaie le "n'aţă le-ţia modestiei 6i a unei autoapre-ieri mai o#ie-ti'e pentru a:i adu-e la treapta ne-esarăK 8
do'adă 9o9otele de r"s ale spe-tatorilor, "n primul r"nd ale galeriei, de<lănţuite nu numai "n momentul -"nd 6i ţes intrigileK 6i
se ţese intriga dramati-ă 4mas-arada, -redulitatea prosteas-ă a -elor din (essina dar 6i a altora, neg9io#ia străerilor, ironiile
lui %enedi- 6i %eatri-e et-5, -i 6i atun-i -"nd -ei pă-ăliţi "6i dau seaină "n -e -9ip ridi-ol au fost pă-ăliţi, -"nd Dog#errb
re-unoa6te 8impli-it` -ă e un netotK 6i -"nd %enedi- 6i %eatri-e re-unos- -ă s"nt "ndrăgostiţi
unul de -elălalt.
(ai mult de-"t at"t7 "ntr:un mod indire-t, le-ţia modestiei 6i a un autoapre-ieri mai o#ie-ti'e o simţim p"nă 6i noi, spe-tatorii
de ieri ` de astă noi, in-lusi' -ei -are pretindem -ă am "nţeles!`pr
3;3
,  -apodopera lui +9aespeare 6i-ă nu putem fi a-u<aţi de 4nu ina" adu- titlul5 mu-9 ado a#out not9ingK... Comedia
"nţelesurilor gre6iteK u g:a terminat odată-u feri-itul ei final. Oilustrare amplă a modului. -are personaul Claudio afost
interpretat de -riti-i 6i regi<ori mai 'e-9i ^ ma noi ne:o oferă Hump9rebs din a -ărui prefaţă 'oi spi-ui 6i re<uma7 Critici.
Pentru +in#urne, Claudioeste un persona alni-K> pentru Yndre Lang, un ţingău respingătorK> pentru Ridleb, un
spe-imen mi<era#ilK> pentru Har#age, -el mai puţin simpati- "ndrăgostit din "ntreaga operă s9aespearianăK.
Hump9rebs "nsu6i "i re-unoa6te unele defi-ienţe, dar,"n general, -autăsă:l rea#ilite<e 4-umoti'ări nu "ntotdeauna
-on'ingătoare5, astfel7
El este, indis-uta#il, un t"năr #ra' 6i neeMperimentat. +muls din de'oţiunea romanti-ă de un du6man ne#ănuit 6i 'i-lean 6i, o
'i-timă rănită el "nsu6i, nu tre#uie "n'inuit peste măsură pentru -umplita sa eroare 6i, de-i, so-otit ne'redni- de 'iitoarea sa
feri-ire. Dar pentru a reda toate a-estea e ne'oie de un me6te6ug plin de sensi#ilitate...
... Potri'it -on-epţiei elisa#etane 46i de mai t"r<iu5, un ipo-rit -a Don Jolm era "n mod fires- -re<ut 'i-timă> ipo-ri<ia, 'i-iul
tra'estit -a 'irtute, era mas-a dia'olului 6i nu o puteau identifi-a de-"t -ei aflaţi "n -uno6tinţă de -au<ă 4ai-i, de -ompli-ii lui
Don Jo9n5. EMperimentatul 6i onora#ilul Don Pedro e "n6elat 6i el. Es-apada de la fereastră de -are depind toate tre#uie
-onsiderată "ntru totul -on'ingătoare 8 moti' pentru -are, dis-ret, +9aespeare nu o adu-e pe s-enă. "n plus, Don Pedro
reprodu-e mărturisirea lui %ora-9io, potri'it -ăreia, nestrunit la 'or#ă,  A pomenit de sute de:nttlniri  Ce le:a a'ut -u ea "n
tainăK 4*1, , S@8S5, a6a -ă 'ina lui Hero pare e'identă. C"t despre -instirea -ondiţionată de 'irtutea ei, a-easta nu este doar
o formulă pri'ind aspe-tul ei so-ial> este o -instire a reputaţiei meritate> "n -a<ul lui Hero, desă'"r6ita ei integritate, "n -a<ul
lui Don Pedro 6i al lui Claudio, desă'"r6itul sens al -omportării lor onora#ile, pre-um 6i a-ela de a fi trataţi onora#il. O
asemenea -instire impli-ă nu numai prestigiul -i 6i re-unoa6terea pu#li-ă a pro#ităţii.
Este "nsă oare ne-esar -a "n'inuirea *ui Claudio să fie at"t de pu#li-ă de * ne-ruţătoare; Din pun-t de 'edere omenes-, nu.
Din pun-t de 'edere teatral 4-a 6i respingerea lui $alstaff de -ătre Hali /"nenrie al I>!leu#, \``? At"t de gra'ă este eroarea
lui Don Pedro 6i a lui Claudio "ne"t des-operirea ade'ărului tre#uie să:i "n'eţe umilinţa 6i "nţelegerea. *ntru-"t 1estea se
petre- "ntr:o -omedie, ni-i 6o-ul tragi- 4atenuat pentru spe-:ori de -onstatarea preala#ilă a străerului5, ni-i pro-esul de
răseumpă:te nu se pot -ompara, să <i-em, -u a-elea din%o*este de iarnă, iar răs-umpărarea lui Claudio se efe-tuea<ă fără
difi-ultăţi de prisosK. @S
Se2i"ori. Potri'it lui Hump9rebs, produ-ţiile din ultimele de-enii au re-urs la două a#ordări "n interpretarea personaului7
Una din ele "i s-oate "n e'idenţă tinereţea, lipsa de eMperienţă si de-enţa fun-iară, 'ulnera#ilă, "n limite "ngăduite, la
"n6elă-iunea aparent ustifi-ată. "n produ-ţia lui /ielgud, Claudio a fost foarte 'ioi 6i serios (+la2e, = aprilie SBS5, "n -ea
a luiDouglas +-ale din SS, un t"năr eeoist stresat, simpati- 6i -on'ingător, at"t de -ople6it de durere "n-"t 'iolenta sa rea-ţie
a putut fi "nţeleasă 6i -9iar iertată (+trat$ord!u)on!*on erald =S august5. "n SI, des-umpănit de furie 6i nesiguranţă
(+ta2e, == de-em#rie5, el 6i:a -"6tigat o oare-are simpatie. Cealaltă, tendinţă este de a:l "nfăţi6a stigmati<at de pă-atele
mediului. "n legătură -u Claudio diti S2, at"t de atrăgător pre<entat mai sus, Ro#ert +peig9t o#ser'a -ă singurul lu-ru -are
ne "mpiedi-a
ser'i-iul să:l i:a
militar -onsiderăm un de-enţei
to:-it simţul nemerni-o#i6nuite
a fost faptul -ă era
(Aa;iet, @un -a<on t"mpit,
septem#rie S25. nu "ntru totul
"n SIF era un-ondamna#il de 'reme
infatuat stăp"nit de -e
-on'enţiile popotei ofiţerilor. Dar, tratat "n a-este moduri, Claudio fa-e, -"t de -"t, o figură mai #una de-"t -a "nsoţitorul fără
inimă al unui prinţ lipsit de grii> i se a-ordă un -ara-ter 6i un -onteMt. *ar intriga serioasă de'ine mai -on'ingătoare, -9iar
da-ă este redată mai puţin fidelK.
Dar de -e este ne-esar -a intriga serioasă să de'ină mai -on'ingătoare de-"t a so-otit +9aespeare de -u'iinţă 6i de -e să fie
s-u<ată -ola#orarea unui regi<or p"nă la redarea mai puţin fidelăK 4"n srcinalul lui Hump9rebs, thou2h ii su$$ers
misre)resentation#R +au ne fa-em a uita un ade'ăr "ndeo#6te re-unos-ut 6i anume -ă, "n -omparaţie -u %eatri-e, %enedi-
sau Dog#errb, Claudio este mult mai puţin indi'iduali<atK; *ar, pe de altă parte, -ă, indire-t, prin gura altor personae, el
este, totu6i, -ategorisit pre-is; Deose#itde atent la teMt, +tauffer fa-e următoarele remar-i pertinente despre Claudio dar 6i
despre "ntreaga piesă7
Piesa -onstituie -ea mai se'eră -riti-ă de p"nă a-um a lui +9aespeare "mpotri'a slă#i-iunilor inerente dragostei romanti-e.
El "6i ia -a, intrigii prin-ipală o po'este eMtrem de fante<istă 8 -e poate fi mai romanti- de-"t o s-enă -ru-ială "n -are o
doamnă le6ină 6i, -9ipurile, moare au<ind -ă onoarea ei este ponegrită "n -9ip fero-e de iu#itul ei "n faţa altarului; )otu6i,
Hero, ireală 6i aproape mută, este nea6teptat de inefi-a-e, ti- losul este -e'a mai mult de-"t un nemulţumit -on'enţional, iar
+9ate:speare se mărgine6te să de<'olte prin -"te'a trăsături fineanemi-e impulsuri ale t"nărului 6i de6teptului său
gentilom Claudio.

A.R. Hump9rebs,&). cit., pp. B8I 6i BI8B2.
$ante<ia e at"t de nestăp"nită "n-"t, "nmelodramati-a s-enă aa-u:.:,.i Claudio o "n'ino'ăţe6te de pă-at 'i-lean 6i s"nge
pofti-ios pe )* ro -are e pe at"t de modestă, nepri9ănită 6i sin-eră pe -"t oa-u<ă el : e -instită doar pe din afară... +-ena
"mpă-ării este mat puţin melodramati-ă de-"t -ea a demas-ării...
+ituaţiile de operă 6i personaele superfi-ial de<'oltate sau superfi-ial moti'ate nu -on'ing. +9aespeare le sal'ea<ă prin
fa'oriţii săi, %enedi- 6i %eatri-e. V...Q %enedi- are de ales "ntre lealitatea faţă de prietenul său Claudio 6i dragostea pentru
%eatri-e. Dragostea mai mare o Q,sea<ă pe -ea mai mi-ă 6i %enedi- a-ţionea<ă "mpotri'a do'e<ilor, pe temeiul "n-rederii sale
"n dragostea loială a lui %eatri-e. Credinţa generea<ă -redinţă. *:a pus o singură "ntre#are7 E6ti "n-redinţată "n sufletul
dnmitale -ă Hero a fost nedreptăţită de -ontele Claudio; Ea răspunde7 Da, pe -"t s"nt de "n-redinţată -ă g"ndes- sau -ă ara
suflet. *ar -onfli-tul din -ugetul *ni de-ide "n fa'oarea lui %eatri-e.
E o pro#lemă serioasă pentru -omedie. Dar pe +9aespeare "l frăm"ntase de mult g"ndul -ă manierele -a atare tre- drept
monedă #ună. La -urtea dragostei eMistase prea multă -urtoa<ie 6i -urtenie, nu "nsă 6i destulă dragoste. Lu-rul a-esta reiese
-lar din renunţarea lui %erone la sentenţele de tafta, -u'intele:anume de #orangie, pre-um 6i din <ugră'irea ti-ălosului
)b#alt din Someo şi Juliela -a unul dintre #ăr<ăunii ă6tia -arag9io6i, pelti-i 6i spil-uiţi... at"t de li9niţi după tot -e:i nou
Porţia "nsă6i e sar-asti-ă la adresa neamului de lăndăro6i im#er#i... *ar %eatri-e toarnă 'itriol pe asemenea -urao6i -ăpitani ai
-omplimentului7
Dar #ăr#ăţia s:a topit 6i s:a prefă-ut "n -urtenie, 'iteia "n -omplimente 6i #ăr#aţii s"nt ni6te farfarale8o numai gura de ei E
de auns -a un #ăr#at să spună o min-iună 6i să ure -a să fie 'itea< -a Hereule 4*1, , @=8@=S5.
%ătrinul Antonio, un-9iul lui %eatri-e 6i al lui Hero, m"9nit de -omportările tinerei generaţii, "i #i-iuie6te pe a-e6ti ţingăi,
maimuţoi, fanfaroni. Eu "i -unos-, spune el,
i 6tiu -"t preţuies- p"n:la -entimă7
Copii ţ"fno6i, umflaţi "n peno, fanţi
Ce mint 6i:n6ală, stri-ă 6i 9ules-.
+e gro<ă'es- "n 9aine de #ufoni
i spun pe dinafară 'or#e mari
Despre du6mani7 să "ndră<neas-ă numai
i asta:i tot 41, , S=8SS5.
32
321
 Opere, 'el, *1
+9aespeare.
■
De rti(te
dintre -aa-eastă antipatif
)b#ait 6i a luirepre<intă
Olaudio... +9aespearo faţa de
'ariante 1anito6ii
posi#ile; -alont:niatori
"n parte pentru -ătineri,
Ura "nflă-ăiandrii "nfi-r#"ntaţi
mod deose#it elementele6i min-ino6i
negati'e ea+e
"ţi "ntomeiau a-ţiunile ostile pe suspi-iuni fără fond sau, pur 6i sifflp"fl, pe nimi-. /elo<ia 6i -alomnia "l de<gustau "n primul
r"nd, deoare-e -um s"nt "n stare -astitatea 6i integritatea să li se opună; "6i #at o- de o-9ii no6tri -u #aloane de săpun V...Q
Pe do o parte, +9aespeare se ridi-ă "mpotri'a tinerilor -alomniatori fanfaroni -a unul -are dispreţuie6te "n mod o#i6nuit
pretenţia su# ori-e formă. Pe de altă parte, se pare -ă el a -ulti'at, perfe-t -on6tient, repnlsia faţă de "nfumurarea tinerilor -u
inima "mpietrită. Adoptă o atitudine destul de stranie7 tinerii spil-uiţi pri'ilegiaţi s"nt prea imaturi -a să 6tie -e spun, iar
#ătr"nii, -u maMimele lor "nţelepte, nu s"nt "n stare să -on 'ingă pe nimeni. V...Q 1"rstni-ul frate (al lui Leonaio#, Antonio, are
dreptate -"nd afirmă7 Nu:s oamenii -opii; Cunoa6terea a-estui tragi- aspe-t al -ondiţiei umane nu este un monopol al
#ătr"nilor...
V...Q Prin-ipalul interes al piesei -apătă -onsistenţă "n lumea ude-ăţii sănătoase. eflemeaua 6i 'or#ele de du9 apără spiritele
'oioase. Este o măsură "n toate, spune %eatri-e 6i pentru -a a-eastă remar-ă să nu parii -um'a din -ale afară de serioasă, ea

o pres-9im#ă "ntr:un -alam#ur.., "ndrăgostiţii au o 'i<iune mult prea -lară despre lu-ruri -a să nu fie auto` -riti-iK.
+:a afirmat -ă faţă de piesele s9aespeariene anterioare, marea noutate a -omediei stă "n -oerenţa 6i unitatea ei. Dramaturgul
este
...mai -on-entrat de-"t de o#i-ei asupra intereondiţionării părţilor "n 'ederea 'era-ităţii so-iale 6i a -oerenţei intrigilor.
Despre a-eastă piesă, mai mult de-"t despre maoritatea -elorlalte, se poate spune -ă leagă partea de parte 6i pe fie-are din
a-estea -u "ntregul
Noiif-a,tea părţilorK6i este
-ă ni-i
maiodis-uta#ilă,
repli-ă nu de6i
plute6te "n 'idK.:
deslu6im, pe alo-uri, de<'oltări "n e'antai. P"nă 6i "n pro#lemele -unoa6terii,
generali<area lui Claudio este anti-ipată de %en'olio prin Nu 6tiţi -e fa-eţiK (Someo şi Julieta, *, , F25 sau de Pu-7
Doamne, -e ne#uni s"nt muritorii ă6tiaK(>isul unei no)ţi de *ară, ***, =, 5. "ndemnul la moderaţie este formulat pregnant
"n e2uţătorul din >eneţia 6i "n Someo şi Julieta. Antisen:timentalismul lui %enedi- 6i %eatri-e este pro-lamat 6i de
$aul-on#ridge

Donald A. +tauffer, +haltes)eare9s Norld o Ima2es, SS, *ndiana Uni'ersitb Press, SFF, pp. FS8IB.
=
A.R. Hump9rebs,&). cit., p. FI[.
322
/
(Se2ele loan#, eMaltările 'er#ale fără a-operire s"nt puse *a indeM aproape "n toate piesele anterioare. (ala.propismele apar
"n-ă "n >isul unei no)ţi t?e *ară, iar %ottom, -el -are le folose6te, este nn ti< al lui Dog#errb. Din anumite pun-te de 'edere
%eatri-e este -ompara#ilă -u Porţia 4dine2uţătorul din >eneţia# 6i -9iar -u &at9arina 4dinîm;lîusirea îndărătnicei#, de6i
%eatri-e este o doamnă> nu folose6te pumnul iar agresi'itatea eienljpera.mentală poate fi s-u<ată, a--eptară 6i admirată -a
#ună:dispo<i:te, -a o 'oio6ie a pre<umţiei. V...Q (ai mult de-it at"t,... ea este ne"ntre-ută -a persoană independentă, a -ărei
'eselie 'ăde6te -ontrolul asupra propriei sale feri-iri. V:..Q supusă "nfometării, &at9arina depune armele in faţa unui
"m#l"n<itor de 6oimi. V...Q %eatri-e nu are ne'oie de un #ăr#at "in#l"n<itor de 6oimi> ea 6tie să se autoedu-eK.
+tru-tura mu<i-ală a -omediei'ult "2omot )entru nimic ne aminte6te de Sichard al III!lea 6i, mai -u seamă, deOadarnicele
chinuri ale dra2ostei 4-u -are, de altfel, piesa are numeroase alte elemente -omune5. 1ersuri nepoeti-e 6i pro<ă ritmată
"nt"lnim 6i "n Sichard al Il!lea et-.> dar "n 'ult TU?omoi )entru nimic pro-edeul este mai #ine ilustrat7
Ritm eMistă -9iar 6i "n a#surdităţile "n pro<ă ale lui Dog#errb. V...Q +-u<ele adresate de Don Pedro lui Leonato ilustrea<ă noua
eMprimare "n lim#a 'or#ită(eollo2uial#, 'ersul lipsit at"t de poe<ia pro<ei lui %eatri-e -it 6i de 'e-9ea retori-ă7
+eniori, nu 'rem să redes-9idem rana...
+"nt "ntristat de moartea fii-ei tale,
Dar, ur -ă n:ani spus "mpotri'a ei
De-"t -e:a fost 'ădit 6i do'edit.
V...Q %eatri-e este prima eroină -reată din pro<ă 8 ea nu roste6te mai mult do două<e-i de 'ersuri 8 6i, totu6i, răm"ne
=
"ntru-"t'a "ndatorată poe<iei lui HeroK.
C"t pri'e6te re'er#erările -omediei "n -reaţia s9aespeariană -are i:a urmat, s:au fă-ut su#stanţiale referiri&thello
la 4astfel,
Claudio "l prefigurea<ă pe maur, Don Jo9n pe *ago, Hero o prefigurea<ă pe Desdemona. 9ar=aret pe Emilia5, pentru moti'ul
-ă "n ni-i o altă piesă ulterioară nu 'om mai "nt"lni un asemenea2ru)a? spe-ifi-. Altminteri, proie-tările "n 'iitor se "nt"lnes-
6i "n alte piese 8 6i nu numai -"nd este 'or#a de personae.
De#itoare pieselor anterioare 6i -reditoare faţă de următoarele, 'ult "2omot )entru nimic răm"ne, "nsă, -redin-ioasă sie
"nsă6iK. Ea este -eea

a
$.E. Hunter, &),
/.&.Hallida@, Ahecil., p. 2.
%oetr@ o$ +haes)eare9s %la@s, SB, Du-ort9, iondon, SFB, pp. 28!,
323
-e este, uni-ă, asemenea at"tor alte -apodopere ale dramaturgului, irepe:ti#ilă prin "m#inarea feri-ită a tuturor elementelor
-onstituti'e 6i integrarea lor fără -usur "n temati-a anunţată "n titlu. O piesă despre 'or#eK 6i -u'inteK, ea <ugră'e6te poeti-
6i dramati-, pe linia realismului -are de a-um "nainte 'a -ara-teri<a -ele mai multe -reaţii ale -anonuluiK din F=@, referirile
teoreti-e lapidare la idolii foruluiK pe -are, mult mai t"r<iu, %a-on a'ea să le fa-ă "n oul or2anon spre folosul filo<ofilor, nu
al spe-tatorilor 6i -ititorilor o#i6nuiţi7 ...oamenii se aso-ia<ă, prin 'or#ire V...Q ... reaua 6i nepotri'ita alegere a -u'intelor
"mpiedi-ă "ntr:un -9ip uimitor a-ti'itatea intele-tului... V...Q -u'intele siluies- intele-tul 6i tul#ură totul, "mping"ndu:i pe
oameni "n -ontro'erse 6i "n-9ipuiri sterile 6i nesf"r:6iteK. At"t -ă "n-9ipuirileK eroilor din 'ult "2omot )entru nimic nu au
fost delo- sterileK.
L. Le*iţc'

$raneis %a-on, oul or2anon, tradu-ere de N. Petres-u 6i (. $lorian, Editura A-ademiei R.P.R., SI, p. B=.
NOTE
 Port important pe -oasta +i-ili-i "n faţa peninsulei *taliei.

= Unii -omentatori 'ăd "n a-este -u'inte oalu<ie la eMpediţia Contelui
de EsseM "n *rlanda, "n SS, pe -are Eegina Elisa#eta nu a -onsiderat:o reu6ită, dar -are nu -ostase s"nge, moti' pentru -are
+9aespeare o apre-ia<ă -a de două ori mai merituoasă, de-"t a-elea s-ump plătite -u 'ieţi de soldaţi. Apre-ierea lui
+9aespeare se eMpli-ă "nsă, 6i pro#a#il -a fiind datorată sentimentelor sale de simpatie pentru EsseM, mulţi #iografi ai
dramaturgului eonside:r"ndu:l -a fa'ora#il răs-oalei "n-er-ată de -onte, moti' pentru -are +9aespeare ar fi fost -9iar so-otit
suspe-t "n o-9ii autorităţilor. Alu<ia la eMpediţia de mai sus ar fi "ntărită dealtfel 6i de -u'intele lui %eatri-e, -e'a mai departe,
-are "i spune solului -ă li s:a dat soldaţilor m"n-are mu-egăită -"nd au luptat su# -omanda lui %enedi-, 8 o a-u<aţie -ă 6i:a
9rănit prost trupele fiind adusă 6i lui EsseM.
"ntr:o altă ordine de idei, data de mai sus aută la sta#ilirea datei -"nd a fost s-risă -omedia, -are nu poate fi, prin urmare,
@anterioară
Un-9iul la anului SS.
-are se referă Leonato nu apare, "nsă, "n piesa de faţă. i 'onlanto, 8 -u'"nt italian, pe -are %eatri-e "l folose6te,
"n mod ironi-, -a pore-lă pentru %enedi-, 8 este un termen desemn"nd un anumit fel de lo'itură "n s-rimă, "imemn"nd o
"mpungere sau mi6-are as-endentă. )ermenul are 6i sensul de duelgiu 6i se "nt"lne6te folosit 6ie*estele
"n *esele din
Nindsor, a-t. **, se. @. ! Cu)tdon sau mor este numele pe -are romanii "l dădeau lui Eros, <eul dragostei la gre-i, -are nu era
"nsă -onsiderat <eu 6i *a romani. O "nsoţea "n mod o#i6nuit pe Afrodita 41enus5, mama sa, 6i era imaginat, de -ele mai multe
ori, -a un -opil, de6i, -"teodată 6i -a adoles-ent. Purta o tol#ă de aur "n -are "6i ţinea săgeţile 6i a'ea 6i aripi, tot de aur. Cu
unele săgeţi fă-ea pe -el lo'it să se "ndrăgosteas-ă de fiinţa "n pre<enţa -ăreia se afla iar -u altele sădea un resentiment
puterni- "n -el lo'it, pentru fiinţa respe-ti'ă. @=@
Referirile la Cupidon s"nt eMtrem de fre-'ente in -omediile lui
+9aespeare.
F Asemenea săgeţi erau singurele pe -arele puteau folosi măs-ări-ii, pentru
a pre"nt"mpina e'entuale a--idente.
"n repli-a sa ironi-ă %eatri-e "l -onsideră pe %enedi- adopt"nd postura de mare -u-eritor 6i lu"ndu:se la "ntre-ere -u
Cupidon, fă-"nd tinerele din (essina să se "ndrăgosteas-ă de el.
I Cele -in-i daruri 4fa-ultăţi5 ale minţii erau, după /alen, medi- gre-
4se-olul al **:lea e.n.5, inteligenţa, fante<ia, imaginaţia, g"ndirea 6i memoria. +9aespeare se referă la a-estea 6i "n Someo şi
Julieta,
a-t. *, se. B.
Poetul /eo"freb C9au-er *o -onsideră, "n%o*estea %reotului din %o*estirile din Canter;ur@, -a fiind -orespun<ătoare -olor
-in-i simţuri ale -orpului7 'ă<ul, au<ul, mirosul, gustul 6i pipăitul.
2 Alu<ie la o#i-eiul medie'al -a doi -a'aleri sausoldaţi să se lege printr:un
itrăm"nt, -onform unui anumit ritual, de'enind $ratres ?uraţi, -a să se aute re-ipro- "n toate "mpreurările 4'. nota B@ la
enrie
al >!lea#.
S Alu<ie la faptul -ă numele lui%en-di- reaminte6te de -ălugării roma:
no:-atoli-i #enedi-tini, al -ăror ordin pra-ti-a i<gonirea du9urilor ne-urate 8 ne#unii -a 6i epilepti-ii, fiind -onsideraţi, "n
mod o#i6nuit, -a posedaţi de dia'ol. %enedi-, "nsă, nu 'inde-ă ne#unia, -i o dă altora, după -um spune %eatri-e.
! Cu'intele lui Leonato arată -ă a-esta "l -onsideră pe%enedi- dropt
un afemeiat, -u toate asigurările de -ontrariu alea-estuia, faţă
de %eatri-e.
 Cupidon este uneori legat la o-9i, a6a "ne"t trage -u ar-ul or#e6te 4'. 6i
nota 5.
= eul fo-ului laromani 4la gre-ie$aistos#. *n &diseea o are de soţie
pe $rodita 41enus5
rugămintea 6i emama
lui )9etis, pre<entat "n legendele
a-estuia. A spuneanti-e
-ine'adrept tin foarte
-ă. 1ul-an ar fiis-usit me6ter
dulg9er, fierar. -ă
"nseamnă A făurit armele
ar spune lui A9ile la
o a#surditate.
@ Pro#a#il alu<ie la 'iaţa austerăa puritanilor, -arenu:6i permiteau
ni-i un fel de distra-ţii dumini-a, 6i petre-eau <iua respe-ti'ă ta suspine 6i gemete 8 după -um se spunea 8pentru -"6tigarea
9arului dumne<eies-> A-easta era 6i'iaţa -are "i a6tepta po-ei -are se -ăsătoreau, după spusele lui %enedi-.
B Alu<ie la po'estea unui #ar#ă:al#astră engle<, u-iga6 a numeroase
femei. O t"nără lo-uind la ţară., -u familia ei, fă-"nd o 'i<ită ino( nată unui 'e-in, -ate le -aută prietenia, intră in -asa lui, "n
timp -e a-esta lipsea de a-asă 6i des-operă, "ngro<ită, o "n-ăpere pliK` de s-9elete 6i putini Cu s"nge. 1r"nd să fugă "l 'ede
adu-"tid -u fort2
326
o tinGră 6i se as-unde su# o s-ării. C"nd 'i-tima "n-ear-ă să se prindă de #alustrada s-ării, "i taie rn"na, -are -ade, "mpreună
-u o #răţară, l"ngă t"năra as-unsă su# s-ară. Profit"iid de faptul -ă u-iga6ul "6i du-e pri<oniera "n -amera s"ngeroasă, fuge
a-asă, da-iid -u ea do'e<ile -rimei. La -"t'a timp, 'e-inul fiind in'itat la un ospăţ dat de familia ei, t"năra fată po'este6te
"nt"mplarea, "n timp -e u-iga6ul spune mereu -u'intele reproduse "n piesa de faţă7 Nu este a6a 6i niei n:a fost a6a, dar, <ău,
fereas-ă Dumne<eu să fie a6aK. Atun-i ea arată m"na tăiată 6i #răţara 6i -omesenii "l omoară pe u-iga6.
F %enedi- se referă la 9aidu-uldam Bell din părţile de nord ale Angliei, 'estit "n #aladele medie'ale engle<e, pentru
is-usinţa lui "n m"nuirea ar-ului 6i săgeţilor, asemenea lui %o#in Hood, legendarul ar-a6 din pădurile din -entrul Angliei de la
sf"r6itul
F i-ala se-olului al T*Hea.
este preluată dinAhe +)anish Ara2ed@ (Ara2edia s)aniolă# de
)9omas &bd, -ontemporanul lui +9aespeare 4a-t. **, se. 5 6i se "nt"lne6te 6i "n literatura italiană mai 'e-9e -a 6i "n operele
lui O'idiu (Aritiia *1, F 6i rs matoria, *5.
I 1eneţia se #u-ura, "n 'remea lui +9aospeare, de o faimă foarte
proastă, dia -au<a numeroaselor sale -urte<ane.
2 +9aespeare a arătat deseori disperarea de neremediat a #astar<ilor
6i tendinţa lor mai mult de-"t fireas-ă de a distrage o ordine so-ială, -are "i eM-ludea din s"nul ei. +ituaţia de #astardImalDon
Jo9n ontituie o -ir-umstanţă atenuantă pentru el, dar nu sufi-ientă pentru a:i ustifi-a -ru<imea.
S Conform -redinţei -omune a timpului, +atura era o planetă nefastă,
re-e 6i us-ată 6i -ei năs-uţi su# semnul a-esteia a'eau firi moro-ănoase 6i nu erau mai ni-iodată 'eseli, fiind stăp"mţi de o
stare sufleteas-ă permanent trista, după -um găse6te "n s-rierile 'e-9i s9aespeariologul Hora-e Hoard $urness 4se-. T*T5.
i "n engle<a -ontemporană ade-ti'ulsaturnine apare -a un antonim al ade-ti'elor o'ial, 'eselK.
2! *n italiană 6i spaniolă;orachio "nseamnă #eţi'anK.
= Anglia 'remurilor lui +9aespeare nu -uno6tea reguli de igienă. )imp de 6ase luni se a6terneau pe pardoseală, din -"nd "n
-"nd, unul peste altul, straturi de paie. Odată la 6ase luni, făr"miţate 6i murdare, a-estea erau arun-ate la gunoi, iar "ntre -ele
două -urăţenii
Dorset generale
s:a "ntors lo-uinţele
de la o 'i<ită, plinăerau
de parfumate "n spe-ial-ondiţii
pădu-9i. Asemenea -u fum eMpli-ă,
de ienupăr. +e relatea<ă
"n #ună măsură, faptul -ă "n
moti'ele F!@,-are
pentru -ontesa
-iumad
fă-ea, "n mod regulat, ra'agii la Londra, p"nă la marele in-endiu din FFF, -are a distrus aproape
327
"n "ntregime 'e-9ea -etate 4-itb5 a Londrei, o-npind o suprafaţă de o milă pătrată 6i -onstituind a<i, după re-lădire, -entrul -omer-ial 6i
finan-iar al Londrei.
== Pro#a#il o alu<ie la piesa lui C9ristop9er (arloe, -ontemporana lui
+9aespeare, Ahe JeM o$ 'alta (E*reul din 'alta#, "n -are %ara:#as otră'e6te -ălugăriţele dintr:o rn"năstire d"ndu:lo să mănln-e pilaf.
=@ O <i-ală foarte -omună "n a-ele timpuri -onsideră -ă fetele #ătr"ne
s"nt os"ndite, din -au<a -ondiţiei lor, să -ondu-ă maimuţele la iad, a-estea fiind so-otite -reaturi ale dia'olului. Ursarii pre<entau la
spe-ta-olele -u ur6i 6i s-ene 9a<lii -u maimuţe u-"nd 6i fă-"nd tum#e pe spinarea ursului.
=B Alu<ie la faptul -ă "n legenda #i#li-a a -reaţiunii Dumne<eu l:a fă-ut
pe Adam din ţăr"nă.
= Dans 'ioi -onsiderat -a potri'it femeilor u6oare.
=F Cinue )as 4-in-i pa6i5 era mi6-area -ea mai animată dintr:un dans
atun-i la modă, deseori li-enţios.
=I Alu<ie la legenda lui %hilemon şi Bau!cis, relatată de O'idiu "n 'eta!
mor$o"e, 1***, Fl:FB.
"ntr:un sat "n $rigia, "n Asia (i-ă, trăia o pere-9e de #ătr"ni săra-i lo-uind "ntr:o -oli#ă a-operită -u stuf 6i trestie 6i du-"nd o 'iaţă pioasă.
Jupiter,noapte,
pentru "nsoţit la
deo(er-ur, deg9i<aţi
mie de -ase, "n simpli
au fost muritori,
refu<aţi, -ălătorind 6ipesoţia
numai P9ilemon păm"nt, aunseră
sa %au-is i:au"ntr:o seară
primit 6i "n satul
-u toată inima,-elor doi #ătr"ni.
oferind Cer"nd
<eilor din adăpost
puţinele lor
merinde 6i a6tern"ndu:le patul -u tot -e a'eau mai #un "n -asă. Atun-i <eii li se de<'ăluia -ine s"nt 6i "i luară -u ei pe o -olină "naltă, din
apropiere, de unde au putut să 'adă satul s-ufund"ndu:se 6i a-operit de apele unui la-, apărut "n lo-ul lui, iar modesta lor -asă transform"ndu:
se "ntr:un templu al <eului. Jupiter "i numi pe -ei doi #ătr"ni preoţi la, templul său, iar -"nd aunseră la sf"r6itul 'ieţii lor, la ad"n-i #ătr":neţe, "l
transformă pa P9ilemon "ntr:un stear 6i pe %au-is "ntr:u( tei, alături unul de altul 6i dăinuind peste se-ole.
=2 O -ole-ţie de po'estiri 9a<lii 6i grosolane, pu#li-ată "n Anglia "n =F,
-are o "n'eseleau pe Regina Elisa#eta, "n ultimul an al 'ieţii sale, -"nd aunsese foarte deprimată, 6i, a6a după -um relatea<ă un do-ument al
timpului, -itat de $urness, nu mai suporta ni-i un fel de dis-uţii -u sfetni-ii săi pri'ind tre#urile statului.
=S Don Jo9n 6tie prea #ine -ă 'or#e6te -u Claudio, dar se prefa-e -ă "l
-rede a fi %enedi-, pentru reu6ita intrigii sale.
@! Claudio este "n-ă mas-at, de6i -eilalţi 6i:au s-os dea mă6tile.
ol +al-ia era em#lema iu#itului sau iu#itei părăsite. A-eea6i referire, 9V -a<ul unei dragoste neferi-ite apare 6i "n -"nte-ul
Desdeinonei
328
din &ihello, a-t. *1, se. @7 Cintaţi -u toţii -ă din sal-ie 'erde tre#uie să:mi fa- eu g9irlandăK.
o Nenstorfî #ogaţi, -are erau deseori 6i -ămătari, purtau lanţuri de aur "n urul g"tului, -are le at"rnau pe piept, 8 un o#i-ei foarte răsp"ndit
"n epo-a elisa#etană.
@@ o e6arfă lată purtată "n diagonală, peste umărul drept 6i pe su# #raţul
sting, indi-a rangul
-ă "l "ntrea#ă de lo-otenent
pe Claudio al unui -omandant.
da-ă intenţionea<ă să profiteComentatorul
material de peEmile
urma +aillens 'ede
neferi-irii lui un
sau"nţeles as-uns "n
intenţionea<ă să-u'intele lui %enedi-, "n sensul
se ră<#une.
@B le era fii-a -ea mai mare a lui eus 6i era <eiţa dis-ordiei. Din a-eastă
-au<ă eus o arun-ase din -er pe păm"nt, inter<ie"ndu:i să mai re'ină "n săla6ul <eilor. te se -omplă-ea "n a fa-e tot felul de nedreptăţi, a
răsp"ndi -alomnii 6i a pro'o-a -erturi 6i ne"nţelegeri. *n -"ntul al *T:lea al Iliadei Homer o des-rie -a fiind puterni-ă 6i iute de pi-ior 6i
"ntre-"nd -u di#ă-ie Su2ăciunile 6-9ioape 6i ur"te -are se -9inuiau implor"nd "ndurare. $iind fii-a lui eus, te se presupunea -ă este foarte
frumoasă.
"n poemul Crăiasa Oînelor, Edmund +penser pre<intă "n -artea a *1:a, C"ntul , strofele I8@, "n forma unei des-rieri epi-e, fărădelegile
făptuite de te. +9aespeare se referă la te "n mai multe -a<uri "n opera sa.
@ Conform -redinţei epo-ii Rena6terii, "n lumea du9urilor nu se -uno6tea
de-"t lim#a latină, -eea -e "nsemna -ă numai "n'ăţaţii puteau des:-rnta pe -ei stăp"niţi de du9uri ne-urate. "n mod asemănător "n amlet, a-t.
* se. , (ar-ellus "i -ere lui Horatio să:i 'or#eas-ă stafiei regelui, spun"ndu:i7 E6ti un om "n'ăţat, de-i 'or#e6te:i tu HoratioK Dramaturgii
%eauniont 6i $let-9er, se referă la a-eea6i -redinţă populară "n piesa Ahe i2ht Naler (+omnam;ulul# "n a-tul **, s-ena .
@F $olosirea s-o#itorilor era -onsiderată o notă de distin-ţie, o#i-eiul
fiind adus "n Anglia de engle<ii -are se "ntor-eau din străinătate.
@I Regele -re6tin legendar, de o #unătate fără margini, domnind "n A#i:
sinia, des-risă -a o ţară fantasti-ă 6i nespus de #ogată.
@2 )itlu dat 9anilor mongolilor, 6i "n spe-ial lui &u#lai, nepotul lui /en:
g9i< Han, al 6aptelea din 6irul 9anilor, 6i a-ela, foarte pro#a#il, la -are se referă %enedi-. (ar-o Polo 4se-. T***8T*15 'or#e6te pe larg, "n
-artea lui,sadeCălătoria
"n -artea puterea, #ogăţia 6i palatul
lui +ir John 9anului &u#lai. Jo9n (ande'ille 4se-. T*15 des-rie de asemenea splendoarea imperiului lui &u#lai
'ande*ille.
@
S Pigmeii s"nt menţionaţi pentru prima oară de Homer, "n Iliada, C"n:
tul ***, -a oameni foarte mărunţi, "nalţi de numai @@ -m 6i lo-uind
@=S
pe ţărmul o-eanului, unde erau ata-aţi 6i "n'in6i de -o-ori, "n fie-are primă'ară. Ei apar 6i "n literatura anti-ă de mai t"r<iu 6t
medie'ală 6i s"nt pomeniţi at"t de (ar-o Polo -it 6i de Jo9n (aa:
tfe'ille.
B! %eatri-e se referă la-uloarea gal#enă, -onsiderată sim#ol al gelo<iei
in'idiei 6i #ănuielii, pro#a#il datorită faptului -ă melan-olia eta aso-iată` -u 9epatita 4popular7 găl#inare5.
B +tind la soare, %eatri-e se "nnegre6te 6i, prin urmare, se ur"ţe6te,
"n -onformitate -u -on-epţiile esteti-e -urente ale engle<ilor din a-ea 'reme, -are -onsiderau numai pielea al#ă un atri#ut al
frumuseţii.
W/ Alu<ie la -redinţa populară -ă "n <iua de Pa6ti soarele oa-ă de #u-urie.
B@ $irea omului era -onsiderată să depindă deproporţia "n -are erau -om:
#inate -ele-onstituti'e
elemente patru umoruri
ate 4elemente5 aleapa,
lumii7 aerul, -orpului7
fo-ul s"ngele aprins,(elan-olia
6i păfti"ntul. -almul, m"niaK 6i melan-olia,
asemenea -orespun<ătoare
pămiatului, era us-ată 6i -elor
re-e 6ipatra
era
produsă de fierea neagră. *n -a<ul unei firi omene6ti perfe-te se -onsidera -ă -ele patru elemente se găseau "ntr:o
-om#inaţie ideală.
BB Referirile la eroul gre- Her-ule6i -ele douăspre<e-emun-i supraome:
ne6ti -are i s:au -erut de regele Euristen, pentru a -"6tiga nemurirea, s"nt foarte fre-'ente "a piesele lui +9aespeare, -a 6i "n
literatura Rena6terii.
B 1. nota .
BF %ora-9io 'rea sa spună -ă o 'a-on'inge pe (argareta să oa-e -u el,
ea` amu<ament, o s-enă d d):agoste, "n -are ea să imite pe stăp"na ei, iar ei pe Claudio.
BI Dueaţii -ran monede deaur sau de argint 6i a'eau 'alori 'aria#ile,
-uprinse "ntre a 6asea parte dintr:o liră sterlină de aur 6i. o umătate de liră.
B2 +9aespeare se referă laa-eastă modă 6iîn Oadarnicele e$rimtri ale dra2ostei,
a-t. 1, se. , -"nd Holofernes o#ie-tea<ă "mpotri'a eMagerărilor a-elora -are in'entea<ă termeni "n -ăutarea unui stil -"t mai
#om#asti-. Bk (u<i-a efa foarte apre-iată de pu#li-ul spe-tator "n 'remea lui +9s:espeare, moti' pentru -ate 6i dramaturgul
introdu-e -"nte-e "n multe din piesele sale. %enedi- "nsă nu se arată delo- -u-erit d a-est gust eMtrem de popular.
! Comparaţia: se refera la He-tar, eroul troian, -onsiderat ea unul dintre
-ei nouă mari
Referirile 'itei s"nt
la He-tor ai istoriei
foarte ante 6i medie'ale.
fre-'ente "n literatura Rena6terii 4'. nota IB, = Henri- al *1:lea5.
 "n sens metafori- at?at "nseamnă piti-K, de la faptul -ă inelele 6i peee:
ţile din agat a'eau -ele mai mi-i efigii.
@@c
i" sau martorul -are refu<a să răspundă la "ntre#ări .era supus
-9inului de a i se a6e<` o greutate mare pe stoma-, -eeaee îl u-idea -u "iC%ţul,
rX n a-tul *, s-ena ., Don P-dro "6i manifestase intenţia de a răm"ne la (essina -ol puţia o lună, pro#a#il pentru a:6i putea da #ine seama 6i a
se m"ornia sufi-ient "n pri'inţa modului -um "6i "ndepline6te Leonato fun-ţia de gu'ernator.
,, Dragostea 6i durerea de dinţi erau adeseori aso-iate "n literatura timpului, pro#a#il din -au<a -9inurilor intense "n-er-ate de "ndrăgostiţii
ieferiţi.
 "n teMt apare 'er#id drai*, -are "nseamnă a trageK, dar 6i eMe-utarea unui -ondamnat la moarte "ntr:un mod -umplit, -onst"nd din sp"n:
<urarea a-estuia urmată de tăierea funiei "nainte de a nri, pentru a fi spinte-at, a i se smulge inima 6i a fi apoi tăiat "n patru.
FF O noua alu<ie la o#i-eiul engle<ilor de a imita moda străină, satiri<at
6i de alţi s-riitori ai timpului, pe l"ngă +9aespeare. "n mod asemănător, Porţia "n e2uţătorul din >eneţia 4a-t. *, se. =5 -onsideră -ă tGnărul
#aron engie< $aon#ridge, 6i:a -umpărat pieptarul "n *talia, pantalonii strimţi #ufanţi "n $ranţa, ti-9ia "n /ermania 6i manierele -am de peste
totK.
FI /luma se datore6te pra-ti-ii timpului de a umple mingile de tenis
-u piele 6i păr pro-edeului
deseoperirea 4-au-iu-ul era'ul-ani<ării,
"n-ă ne-unos-ut, fiind srcinar din 9Y Ameri-a de +ud 6i iefiind "ntre#uinţat pe s-ară industrială de-"t după
"n 2BF5.
A-eastă pra-ti-ă, este menţionată de dramaturgii Nas9, "n S 6i 9. %eer "n \@OB 6i eMpli-ă de -e "n Henrie al 1:lea, a-tul ***, se. I,
Delfinul "6i laudă -alul spun"nd -ă sare ea 6i -um măruntaiele i:ar fi din păr.
2 Lăuta era instrumentul mu<i-al -u autorul -ăruia se a-ompanian
-"nte-ele de dragoste.
S A6a -a 6i "n -a<ul tuturor #olilor, eMistau numeroase dese"nte-e 6i
pentru durerile de dinţi, dintre -are unele s"nt redate "n lu-rările timpului, -ondamn"nd 'răiie 6i 'răitoria.
F! "n srcinal7 hoJr;@!liorse6 numele dat unui -ăluţ -onfe-ţionat din -arton
6i ră-9ită, -onst"nd din -apul -ăluţului 6i partea posterioară, am#ele fiMate pe -ingătoarea a-eluia -are le poartă. Căluţul este "m#ră-at "ntr:o
laaatie lungă p"nă la păm"nt, pe -are se fiMea<ă -lopoţei 6i -ăra as-unde Jipsa -elor patra pi-ioare. A-e6ti -ăluţi -onstituie elementul -entral "n
dansul monis, un 'e-9i dans popular engle< eMe-utat de un grup de #ăr#aţi. A-eastă produ-ţie fol-lori-ă se "nt"lne6te 6i "u regiunea #as-ă din
sudul $ranţei, unde -ăluţul se nume6te lamauîna. Prin eMtindere, ho;h@!hMse putea "nsemna,
331
"n 'remea lui +9aespeare, 6i persoană lipsită de #un simţ, femeie u6oară sau #ufon, măs-ări-i, -a "n s-ena de faţă.
F %orae9io fa-e alu<ie la numele său -are "nseamnă #eţi'an "n lim#a
spaniolă
F= 4'. nota6i=!5.
"n ta#lourile p"n<ele 'remii, repre<ent"nd s-ene #i#li-e, era o#i6:
nuită 6i tema ie6irii israeliţilor din Egipt, pentru a se "ntoar-e "n Canaan. +-ena "nfăţi6a pe $araon, "n fruntea oastei sale, "ne-"ndu:se -u toţii,
la re'enirea #rus-ă, la lo-ul lor, a apelor (ării Ro6ii, -are se retrăseseră, la semnul pe -are "l fă-use (oise -u toiagul, pentru a lăsa pe
israeliţi să trea-ă pe -elălalt mal al marii. *n imaginile respe-ti'e, soldaţii egipteni erau "m#ră-aţi "ntr:un mod foarte fante<ist 6i -u 9aine
multi-olore.
F@ %orae9io se referă, pe -it se pare, la o imagine inspirată din po'es:
tea %el 6i #alaurulK, din a6a numita Cartea a)oeri$ă a lui Daniel, Z menţionată de -omentatorul piesei de faţă, H.R. llump9rebs 4ed. Ardeii,
S25. Preoţii apar "m#ră-aţi "n 9aine #ogate, 6i eMtra'agante. Conform legendei ei au fost u-i6i de Regele C@)U+ al per6ilor, -"nd Daniel i:a
do'edit -ă impuneau un dumne<eu fals poporului.
FB *maginea unui Her-nle tuns 6i #ăr#ierit, "n tapiserii, a dat na6tere
la mari -ontro'erse. Unii au so-otit -ă ar putea fi "nfăţi6area lui Her-ule, "n -asa Omfalei regina Lidiei, unde fiind "ndrăgostit de a-easta a
sluitt:o timp de trei ani deg9i<at "n 9aine femeie6ti, pentru a o feri de re'olta lidienilor, afl"nd -ă regina lor ţine "n -asa ei un #ăr#at. "n a-est
-a<, Her-ule, "nsă, ar fi tre#uit să fie "nfăţi6atK "n 9aine femeie6ti 6i nu re<emat de o -oadă mare de pe6te, semă:n"nd -u mă-iu-a lui.
Alţi -omentatori s"nt de părere -ă ar fi 'or#a de o repre<entare a lui +amson, după -e Dalila i:a tăiat părul, "n -are <ă-ea puterea lui
supraomeneas-ă. Arma lui +amson era, totu6i, o fal-ă de măgar. Pe de altă parte, s:ar putea, foarte #ine, -a imaginile lui %orae9io să fie
des-rise, "n mod -onfu<, -a 'enind din partea unui om lipsit de -ultură, 6i intenţionat pre<entate astfel de +9aespeare, pentru a produ-e 9a<ul
spe-tatorilor, -ărora legendele -lasi-e 6i #i#li-e le erau prea #ine -unos-ute.
FF Conform unui o#i-ei, -onsiderat -a 'enind din $ranţa, #ăr#aţii tiner "n-epuseră să poarte o a6a numită #u-lă a dragostei, at"rn"ndu:le p"nă
la umăr 6i "mpodo#ită -u ro<ete, primite din partea a-eleia de -are erau "ndrăgostiţi. +-riitorii timpului -ondamnau 6i luau "n #ato-ură
o#i-eiul, -are dealtfel nu a ţinut prea mult. FF "n 'remea lui +9aespeare ro-9iile elegante 6i s-umpe a'eau o -roiala eMtrem de -ompli-ată, "n
genul -rinolinelor de mai t"r<iu 6i erau
332
-onfe-ţionate din mătase multi-oloră "ntreţesută -u fire de aur sau argint.
I C"nte- 6i dans foarte popular "n a-ea 'reme, menţionat 6i "n Cei doi iineri din >erona, a-t. *, se. =.
!2 in sensul de a:6i renega atitudinea de dispreţ faţă de dragoste, pe -are o arătase p"nă atun-i, pentru a na'iga 6i ea prin 'iaţă, -ălău<ită de
prin-ipiile -are dau -ui'a siguranţa ne-esară. EMpresia se "nt"l:ne6te 6i "n amlei, ***, =.
FS +-aietsle #ine-u'"ntatK, numit "n pre<ent enieus ;enedictus, o plantă
din sudul Europei, -onsiderată -a un pana-eu, 'inde-"nd, printre altele, #olile de inimă, -iuma, frigurile, ameţeala, otră'irile, sur<enia,
tur#area et-.
I! Diana 4Artemis la gre-i5 <eiţa lunii 6i a -astităţii, o#ţinuse de la
Jupiter permisiunea să nu se -ăsătoreas-ă ni-iodată.
I cmis 4Afrodita5, <eiţa prote-toare a dragostei este 6i sim#ol al dra:
gostei li-enţioase, datorită faptului -ă "n mitologia grea-ă a fost "nfăţi6ată -a "n6el"ndu:6i soţul 4<eul 1ul-an5 de'enind iu#ita <eilor (arte,
%a-9us, Hermes 6i Poseidon pre-um 6i a muritorilor An-9ise 4de la -are a a'ut -a fiu pe Enea5 6i Adonis. La romani 1enus a fost la origine
<eiţa primă'erii 6i a fost, numai mai t"r<iu identifi-ată -u Afrodita, din mitologia grea-ă, nemaiinsist"ndu:se asupra sen<ualităţii a-esteia din
urmă. Cultul lui 1enus la Roma a fost promo'at de *uliu Ce<ar, -are se -onsidera des-endent al lui Enea 6i prin urmare des-in<"ud 6i din
1enus.
I= Pre-ipitarea a-ţiunii "n s-ena de faţă a fă-ut să se trea-ă repede peste
"ntre#area -are ar fi fireas-ă 6i anume7 De -e a lipsit %eatri-e "n noaptea pre-edentă din dormitorul lui Hero 6i, unde a fost;
I@ "n Europa a fost multă 'reme o#i-eiul să se fiMe<e sau lipeas-ă pe
-atafal-ul, si-riul sau niorm"utul de-edatului s-urte elogii la adresa a-estuia.
IB Pe -it se pare a eMistat din -ele mai 'e-9i timpuri o#i-eiul -a #ăr#aţii
să ure pe sa#ia lor. Pra-ti-a s:a păstrat 6i după răsp"ndirea -re6tinismului, pro#a#il fiind-ă in -a<urile "n -are garda să#iei este trans'ersală
peste lamă, am"ndouă formea<ă o -ru-e.
[ După -e i:a urat lui %eatri-e, pe mina lui, -e'a mai "nainte, -ă o iu#e6te, a-um %enedi- ură 6i pe mina ei, 8 după -e i:a sărutat:o 6i o
ţine "n-ă "n mina sa, 8 -ă "i 'a -ere lui Claudio so-oteală pentru purtarea lui faţă de Hero.
F *n a-tul *, s-ena =, Leonato "l "ntrea#ă pe Antonio, -e:i mai fa-e fiul, iar a-um "i saline lui Claudio -ă Antonio nu are alţi mo6tenitori
333
"n afară de fii-a sa, -are seamănă leit -u llero 6i -are de fapt este, după -um se 6tie, Hero1 Este, desigur, o s-ăpare din 'edere a dramaturgului.
II Dragostea inspiră adeseori unele personae din piesele lui +9aespeare
să -aute să:6i eMprime sentimentele "n 'ersuri. Astfel, %erone "n Chinurile "adarnice ide dra2ostei, de-lară "n a-tul *1, se. @, -ă dragostea l:
a "n'ăţat să s-rie poe<ii, iar amlet spune "n a-tul **, s-ena = -ă nu poate de-"t să s-rie 'ersuri sla#e pentru a:6i eMprima suferinţele. ernie
ui >!lea o roagă pe Caterina să nu:i -eară să:i s-rie poe<ii, fiind-ă a6a -e'a este peste puterile sale 4a-t. 1, se. =5. *n Cum *ă )lace, Orlando "6i
afi6ea<ă poe<iile s-rise Rosalindei, pe toţi -opa-ii 4a-t. ***, se. =.5.
I2 'ult "2omot
poemului )miru nimic
liri- 4neterminat5 fiind
al lui -ompusă (arloe,
C9ristop9er "n S28SS,
ero şipu#li-area
Leandru, "n S2, poate să fi inspirat alu<ia lui %enedi- la eroul legendei
-lasi-e.
Leandru tre-ea "not, "n fie-are noapte, str"mtoarea Hell-spont, "ntre Europa 6i Asia (i-ă, pentru a se "nt"lni -u Hero, preoteasa <eiţei Afrodita.
"ntr:o noapte, "nsă, marea fiind foarte agitată, s:a "ne-at. C"nd a aflat nenoro-irea Hero s:a arun-at 6i ea "n mare.
Odată -e se referă la Leandru "n piesa de faţă nu este eM-lus -a +9aespeare să fi dat numele Hero, eroinei sale prin-ipale, tot datorită
poemului lui (artee. 
IS "n -eea -e pri'e6te alu<ia la Aroilus, pro#a#il -ă +9aespeare -uno6tea
faptul -ă dramaturgii Deer 6i C9ettle lu-rau la o piesă intitulată Aroilus şi Cresida6i l:a atras su#ie-tul, pe -are dealtfel "l transpunea 6i el
"ntr:o piesă, e foarte posi#il, -am "n a-ela6i timp.
)roilus, fiul regelui Priam al )roiei, e despărţit de iu#ita sa Cresida, -are tre#uie să se du-ă la tatăl său, preotul C9al-as, refugiat "n ta#ăra
gre-ilor, "n s-9im#ul eli#erării troianului Antenor. Cresida "i făgăduie6te lui )roilus -ă se 'a re"ntoar-e la el, dar "n ta#ăra gre-ilor se
"ndrăgoste6te de Diomede. )roilus, afl"nd de trădarea Cresidei, aproape "nne#une6te de durere, pe -"mpul de luptă, 6i este u-is de A9ile.
2! După -um se pare +9aespeare fa-e alu<ie "n -a<ul de faţă la două
dintre snoa'ele din undreă 'err@ Aales (& sută dt snoa*e#, o -ole-ţie de po'estiri, eMtrem de populare "n a-ea 'reme 4'. nota =25. "n una
dintre a-estea o femeie se pl"nge la "nmorm"ntarea -elui de al patrulea soţ -ă la fie-are din "nmorm"ntările anterioare ea se
334
asigurase de un nou soţ, totdeauna, mai "nainte -a mortul să fi fost dus *a -imitir, dar in a-el ultim -a< nu mai reu6ise să se asigure
si de al -in-ilea. `
"n
pe -ea de a doua
-atafal-, snoa'ăs:a
"n #iseri-ă, se po'este6te
apropiat de-ăea"nuntimp
t"năr-e-are
o 'ădu'ă sta să
s:a oferit "ngenun-9eată pe -"nd
o ia "n -ăsătorie. se ofi-ia
Ea i:a slu#a
răspuns -ă "ide "nmorm"ntare
pare foarte rău -ăa propunerea
soţului ei, a6e<at
a 'enit
prea t"r<iu, deoare-e se angaase, "n <iua pre-edentă, să se -ăsătoreas-ă -u alt-ine'a.
2 Referirea la un 'ierme al -on6tiinţeiK so mai "nt"lne6f-e 6i la alţi autori
6i pare a:6i a'ea srcinea "ffi E'ang9elia lui (ar-u.
Printre -ei eare luau parte la repre<entaţiile -u -ara-ter teatral numite mistere, "n e'ul mediu, erau 6i unii -are "ntru-9ipau 'iermii
-on6tiinţeiK.
2= EMprimarea dorinţei de a muri -ul-at "n poala fiinţei iu#iteK se "nt"l:
ne6te 6i "n -artea * din poe<iile Les tnours, aparţin"nd poetului fran-e< Ronsard 4=5.
2@ Diana, fiind <eiţa -astităţii, in'o-area ei la moartea unei fe-ioare
ne'ino'ate este -"t se poate de ustifi-ată "n 'ersurile dedi-ate lui Hero.
2B )ollo, <eul soarelui, tra'ersa -erul "ntr:un -ar tras de patru -ai. +osi:
rea lui era anunţată de urora 4%os5, <eiţa <orilor, -ălătorind 6i ea "ntr:un -ar tras de -ai iuţi.
2 @men era <eul -ăsătoriilor, imaginat -a un t"năr frumos 6i era in'o-at
-a <eitate "n -"nte-ul nunţii.
La srcine nnmele desemna "nsu6i -"nte-ul, fiind mai t"r<iu dat 6i <eului. Conform mitologiei anti-e Hbmen era fiul lui Apollo 6i al uneia
dintre mu<e 6i era repre<entat, "n operele de artă, -a du-"nd o torţă de nuntă 6i un 'ăl nupţial.
2F Euro)a, fii-a regelui $eni-iei, Ag-nor, l:a ferme-at -u frumuseţea
ei pe Jupiter, -are, pentru a se apropia de ea, s:a transformat "ntr:un taur, amestee"ndu:se printre 'itele dintr:o -ireada -e pă6tea "n apropierea
lo-ului unde Europa 6i tinerele ei "nsoţitoare "6i petre-eau timpul pe malul mării. Apropiindu:se foarte #l"nd de Europa, taurul "n-epu să:i
lingă m"inile 6i "ngenun-lie la pi-ioarele ei. A6e:
<"ndu:se atun-i "n-re<ătoare pe spatele lui, taurul intră numaide-"t
"n mare 6i o duse "n insula Creta unde "i de<'ălui identitatea sa.
Din legătura lor de dragoste se năs-ură trei fii, primul dintre ei
fiind (inos, legendarul rege al Cretei.
@@
2I Una din reli-'ele -ele mai 'enerateale e'ului mediu engle< a fost
e"ra pastorală a lui )9omas G, %eeet, 8 ar9iepis-opul de Canter:#urb omor"t din porun-a regelui Hernie al *l:lea "n I!,
8 păstrată "n pre<ent "n -atedrala din Canter#urb. O"ra era din lemn de păr a'"nd -apătul de sus din lemn de -orn -ur#at.
22 Don Jo9n este unul din personaele ti-ăloase din piesele lui +9ae:
speare, fiind pre<entat -a o -analie a#solută, fG-"nd răul fără a -Gnta să:l ustifi-e -"tu6i do puţin 6i numai din dorinţa de a fa-e
rău.
2S 'ult "2omot )entru nimic este singura piesă a lui +9aespeare -are se
sf"r6este -u dans, pentru a reda 6i mai -omplet atmosfera de armonie 6i nuntă feri-ită -u -are se "n-#eie a-ţiunea,.
>. Qte$ănescu!Dră2ănesti

Mult Zgomot Pentru Nimic

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Mult Zgomot Pentru Nimic

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

...

MULT ZGOMOT PENTRU NIMIC

Traducere de LEON LEVITCHI

C"t de frumos "i mai slue6ti iu#irii

tăia -apul. Deo-amdată,

LEONA)O7 N:a fost Don Jo9n ai-i la ospăţ;

DON PEDRO7 Năstru6ni-ă fată, nimi- de <is.

Eu, Ursula, o 6tiu 8 e prea trufa6ă, +ăl#ati-ă 6i dispreţuitoare Ca 6oimii st"n-ilor.

Că s:ar -ădea să:i fie soră> oa-9e6;

& cameră în casa lui Leonuln.

Interiorul unei ;iserici.

"s)u:" un pumnal ai-i 6i pentru mine; (Eero leşină.#

Z Opere, 'oi. *1 8 +9aespeare,

DO/%ERR07 Hai, puneţi:le #andaele.

i:o 'or 6iafla

('ar2aret ieee#. (Cînlă.#

J ! 1:K%& cameră în casa lui Leonato. , ?? ,

'UL T ZGOMOT PENTRU NIMIC

 Port important pe -oasta +i-ili-i "n faţa peninsulei *taliei.

S-ar putea să vă placă și