Capitolul2

MODELAREA AUTOMOBILULUI iN VEDEREA

STUDIULUI VIBRATIILOR
•

I
MODELE MODELE
NEDEFORMABILE DEFORMABILE

I
METODE METODE
CLASICE NUMERICE
,.... I I

I ELEMENTE DIFERENTE
EXACTE

.J
APROXIMA TIVE
- ......•.•...
FINITE
.J
FINITE

Ne yom opri asupra modelelor discrete (nedeforrnabile) cu un numar limitat de

grade de Iibertate la care sistemele de ecuatii diferentiale sunt rezolvate prin
metode exacte §i asupra modelelor deformabile studiate prin MEF.

Autovehiculul se modeleaza ca un sistem mecanic care contine in alcatuirea lui

elemente elastice, inertiale §i amortizoare. Energetic, elementele componente
sunt acumulatoare de energie cinetica S8U potentiala §i elemente disipative de
energie sau amortizoare. ",

Schematizarea autovehiculului prin rnase, rigiditati §i amortizoare se face in

ipoteza ca sistemut se comporta liniar elastic.

Autovehiculul ca obiect real este un obiect material continuu ~i din punct de

vedere al numarului de posibilitati de mi~care are un numar infinit de grade de
libertate. Solutii analitice ale unui astfel de model nu se pot obtine, din acest
motiv se inlocuie~te solidul continuu cu un sistem retea de mase suspendate
legate intre ele prin elemente cat mai apropiate de elementele reale. Astfel se
Iimiteaza gradele delibertate la un numar finit. Numarul gradelor de libertate
corespunde cu numarul deplasarilor independente ele maselor sistemului
oscilant.

Sistemului mecanic elastic i se asociaza 0 excitatie ~i un raspuns care poate fi

determinat. Raspunsul este 0 functie de parametrii multiplii, intre care la
inceput este excitatia. Urmatorii factori tin de configuratia sistemului ~i se refera
la:
~ proprietatile inertiale ale sistemului;
~ cinematica sistemului;
~ caracteristicile elastice ale sistemului;
~ proprietatile de amortizare ale sistemului.

Oscilatiile automobilului luat ca sistem global pot fi:

• oscilatii verticale (deplasari pe directie verticala);
• oscilatii longitudinale (deplasari pe directie longitudinala);
• oscilatii transversale (deplasari pe directie transversala);
• oscilatii de ruliu (in jurul axei de ruliu care este 0 axa in planul longitudinal
al automobilului);
• oscilatii de tangaj (in jurul unei axe transversale);
• oscilatii de giratie (in jurul unei axe verticale).

Ynfunctie de tipul oscilatiilor care intereseaza in analiza, studiul se face pe

modele cu numar mai mare seau mai mic.

Model cu un grad de libertate

Mi~carea sistemului este reprezentata prin deplasarea pe verticala q a masei
suspendate. Prin masa suspendata se poate intelege, in functie de analiza,
masa caroseriei ~i a subansamblelor montate ea sau masa scaunului.

Acest model se utilizeaza mai mult pentru modelarea unor parti ale
autovehiculului ca de exemplu scaunul ~oferului.
S-au facut urmatoarele nota~ii:
M - masa suspendata;
k - constanta elastica a elementului elastic;
c - coeficientul deamortizare al elementului de amortizare;
h(t) - excitatia modelului ca 0 functie de timp;
q - coordonata generalizata pentru vibratia verticala.

Acest model se poate folosi in urmatoarele ipoteze simplificatoare:

- se neglijeaza oscilatiile de ruliu, tangaj §f giratie;
se considera ca toate rotite autovehiculului trec simultan peste aceea~i
denivelare;
se neglijeaza masa nesuspendata;
cabina este legata rigid de ~asiu;
nu se iau in considerare oscita~iile motorului;
scaunele sunt prinse rigid de ~asiu.
nu se ia in considerare existenta pneurilor.

Model cu doua grade de libertate

a) Model cu mi!jcare verticala
Modelul cu doua grade de libertate la care se considera numai mi§carea
verticala este prezentat in figura 2.3. Gradele de libertate sunt: deplasarea pe
verticala a masei nesuspendate q2 ~i deplasarea pe verticala a masei
suspendate qt. Prin masa nesuspendata sa intelege masa puntilor (In cazul
automobile lor cu punti rigide) ~i masa rotilor.

masa suspendata

ks

ql

masa nesuspendata

kp :.t'

h(t)
S-au facut urmatoarele notatii:
M1- masa suspendata;
M2 - masa nesuspendata;
kp - constanta elastica a pneurilor;
cp - coeficientul de amortizare al pneurilor;
ks - constanta elastica a suspensiei;
cs - coeficientul de amortizare al suspensiei;
h(t) - excitatia modelului ca 0 functie de timp;
q1,q2 - coordonatele generalizate pentru deplasarea verticala.

Acest model se poate folosi in urmatoarele ipoteze simplificatoare:

se neglijeaza oscilatiile de ruliu, tangaj §i gira]ie;
- se considera ca toate ratile autovehiculului trec simultan peste aceea§i
denivelare;
se neglijeaza masa nesuspendata;
- cabina este legata rigid de §asiu;
nu se iau in considerare oscilatiile motorului;
scaunele sunt prinse rigid de §asiu.

b) Moc(el cu mifcare de tangaj

Modelul cu doua grade de Iibertate la care se considera §i mi§carea de tangaj
prezentat in figura 2.4. Spre deosebire de primul model cu doua grade de
libertate se considera mi§carea de tangaj a masei suspendate insa se
neglijeaza masa nesuspendata §i implicit mi§carea acesteia.

S-au facut urmatoarele notatii:

M - masa suspendata;
kf - constanta elastica a suspensiei fata;
 cf - coeficientul de amortizare al suspensiei fata;
ks - constanta elastica a suspensiei spate;
cs - coeficientul de amortizare al suspensiei spate;
h 1(t), h2(t) - excitatia modelului ca 0 functie de timp la puntea fata
respectiv spate;
x - coordonatele generalizate pentru deplasarea verticala;
x - coordonatele generalizate pentru mi§carea de tangaj.

Acest model se poate folosi in urmatoarele ipoteze simplificatoare:

se neglijeaza masa nesuspendata;
se neglijeaz8 oscilatiile de ruliu §i giratie;
denivelarile profilului caii de pe partea stanga §i dreapta coincid;
- cabina este legata rigid de §asiu;
- nu se iau in considerare oscilatiile motorului;
- scaunele sunt prinse rigid de §asiu.

a) Model unidimensional
Un model unidimensional cu trei grade de libertate este prezentat in figura 2.5.
Se caracterizeaza prin faptul ca se ia in considerare partea suspendata a
scaunului §oferului impreuna cu masa §oferului. Gradele de libertate sunt
reprezentate prin deplasarile verticale ale masei suspendate, masei
nesuspendate §i a partii suspendate a scaunului §oferului.

~ masa suspendata
S-au facut urmatoarele notatii:
ks - constanta elastica a suspensiei;
cs- coeficientul de amortizare al suspensiei;
kp - constanta elastica a pneului;
cp - coeficientul de amortizare al pneului;
h(t) - excitatia modelului ca 0 functie de timp;
q1 - coordonatele generalizate pentru deplasarea vericala a masei
nesuspendate;
q2 - coordonatele generalizate pentru deplasarea verticala a masei
suspendate;
q3 - coordonatele generalizate pentru deplasarea verticala a masei
suspendate a scaunului.

Acest model se poate folos; in urmatoarele ipoteze simplificatoare:

- se neglijeaza oscilatiile de ruliu, tangaj ~i giratie;
- se considera ca toate rotile autovehiculului trec simultan peste aceeati
denivelare;
- cabina este legata rigid de ~asiu;
- nu se iau in considerare oscilatiile motorului motorului;

La modelul prezentat mai sus se poate considera ca in locul masei scaunului

sa fie masa cabinei.

b) Model cu tangaj cu cabins

La acest model se considera ~i legatura elastica a cabinei insa nu se
consideran pneurile. Modelul este prezentat in figura 2.6.
S-au facut urmatoarele notatii:
M1 - masa suspendata a §asiului;
M2 - masa cabinei;
kf - constanta elastica a suspensiei fata;
cf - coeficientul de amortizare al suspensiei fata;
ks - constanta elastica a suspensiei spate;
cs - coeficientul de amortizare al suspensiei spate;
h1(t), h2(t) - excitatia modelului ca 0 functie de timp la puntea fata
respectiv spate;
x1,x2 - coordonatele generalizate pentru deplasarile verticale ale masei
nesuspendate;
x,q - coordonatele generalizate pentru mi§carea verticala a masei
suspendate;
a - coordonateJe generaJizate pentru mi§carea de tangaj.

Acest model se poate folosi In urmatoarele ipoteze simplificatoare:

- se neglijeaza oscilatiile de ruliu §i giratie;
- denivetarile profilului caii de pe partea stanga ~i dreapta coincid;
- nu se iau In considerare oscilatiile motorului;
scaunele sunt prinse rigid de §asiu.
Modele cu patN grade de libertate

Acest model ia In considerare mi~carea de tangaj a masei suspendate Insa nu

considera legatura elastica a cabinei de §asiu. Modelul este prezentat In figura
2.7.
 M1,M2 - masa nesuspendata fata respectiv spate;
M - masa suspendata;
kpf - constanta elastica a pneurilor de la puntea fata;
cpf - coeficientul de amortizare al pneurilor de la puntea fata;
kps - constanta elastica a pneurilor de la puntea spate;
cps - coeficientul de amortizare at pneurilor de la puntea spate;
ksf - constanta elastica a suspensiei fata;
csf - coeficientul de amortizare al suspensiei fata;
kss - constanta elastica a suspensiei spate;
css - coeficientul de amortizare al suspensiei spate;
h1(t), h2(t) - excitatia modelului ca 0 functie de timp la puntea fata
respectiv spate;
x1,x2 - coordonatele generalizate pentru deplas\rile verticale ale masei
nesuspendate;
x - coordonat generalizata pentru mi~carea verticala a masei suspendate;
a - coordonatele generalizate pentru mi~carea de tangaj.

Acest model se poate folosi In urmatoarele ipoteze simplificatoare:

- se neglijeaza oscilatiile de ruliu ~i gira]ie;
- denivelarile profilului caii de pe partea stanga ~i dreapta coincid;
- cabina este legata rigid de ~asiu;
- nu se iau in considerare oscilatiile motoruluj;
- scaunele sunt prinse rigid de ~asiu.

Un model plan cu cinei grade de libertate la care nu se considera sistemul

elastic de suspendare al cabineial cabinei este prezentat in Figura 2.8.
Gradele de Iibertate ale sistemului sunt reprezentate prin:
- coordonatele generalizate de deplasare verticala a masei nesuspendate
fate §i spate;
- coordonata generalizata de deplasare verticala a masei suspendate;
- coordonata generalizata de deplasare verticala a scaunului §oferului;
- coordonata generalizata a mi§carii de tangaj.

Acest model se poate folosi in urmatoarele ipoteze simplificatoare:

- se neglijeaza oscilatiiJe de ruliu §i giratie;
- denivelarile profilului caii de pe partea stanga §i dreapta coincid;
- cabina este legata rigid de §asiu;
- nu se iau in considerare oscilatiile motorului;

Acesta este identic cu modelul cu cinci grade de Iibertate cu deosebirea ca se

cosidera sistemul elastoamortizor de sprijin a motorului pe §asiu. Modelul este
prezentat in figura 2.9.

Gradele de Iibertate ale sistemului sunt reprezentate prin:

- coordonatele generalizate de deplasare verticala a masei nesuspendate
fata §i spate;
coordonata generalizata de deplasare verticala a masei suspendate;
coordonata generalizata de deplasare verticala a scaunului [oferului;
coordonata generalizata de deplasare verticala a motorului;
coordonata generalizata a mi§carii de tangaj a autovehiculului;
coordonata generalizata a mi§carii de tangaj a motorului.
 Acest model se poate folosi in urmatoarele ipoteze simplificatoare:
- se neglijeaza oscila~iilede ruliu ~i gira~ie;
- denivelarile profilului caii de pe partea stanga ~i dreapta coincid;
- cabina este legata rigid de ~asiu;

Acesta este nodelul plan complex in care se considera ~i mi~carea pe verticala

~i de tangaj a cabinei fa~ade ~asiu, mi~carea vertical~ ~i de tangaj a motorului
precum ~i mi~carea vertical~ a scaunului ~oferului. Modelul este prezentat in
figure 2.10.

Gradele de libertate ale sistemului sunt reprezentate prin:

- coordonatele generalizate de deplasare verticala ale masei nesuspendate
fa~a~i spate, masei suspendate, motorului, cabinei, scaunului;
- coordonatele generalizate ale mi~carii de tangaj ale masei suspendate,
cabinei ~i motorului;

Acest model se poate folosi In urmatoarele ipoteze simplificatoare:

- se neglijeaza oscila~ii1ede ruliu ~i gira~ie;
- denivelarile profilului caii de pe partea stanga ~i dreapta coincid;
Modelele spatiale permit modelarea mi§carii de ruliu §i a mi§carii de giratie.
Aceste modele pot fi mai simple cand se considera masa suspendata ce
inglobeaza toate subansamblele mai putin puntile, sau foarte complexe cand
se considera mi§carile verticale de tangaj, de ruliu §i giratie a cabinei,
motorului, scaunelor. La aceste modele considerarea mi§carii de ruliu este
acela§i lucru eu considerarea ca rotite de pe partea dreapta nu tree simultan
peste aeelea§i denivelari eu ratite de pe partea stanga. Prezentam modelul
simplu eu mi§care de rutiu a mesei suspendate §i a maselor nesuspendate in
figura 2. 11.

Gradele de Iibertate ale sistemului sunt reprezentate prin:

- coordonatele generalizate de deplasare verticala ale masei nesuspendate
fata §i spate;
- coordonatele generalizate ale mi§carii de tangaj ale masei su.spendate;
- coordonata generalizata ale mi§earii de ruliu ale masei suspendate;
- coordonata generalizata ale mi§carii de ruliu ale puntii din fata;
- coordonata generatizata ale mi§carii de ruliu ale puntii din spate;

Acest model se poate folosi in urmatoarele ipoteze simplificatoare:

- se neglijeaza oseilatiile de giratie;
cabina este legata rigid de §asiu;
- nu se iau in considerare oseilatia motorului;
- scaunele sunt prinse rigid de §asiu.

vIi

zL o
Exista 0 diversitate de modele dinamice de studiu a vibratiilor la automobile.
Alegerea unui model se face in functie de scopul urmarit. Impunerea unor
ipoteze simplificatoare nu trebuie sa afecteze in sens negativ rezultatele
analizei.