Glande endocrine

Sistemul endocrin lucrează în strânsă corelație cu sistemul nervos, ambele fiind sisteme integratoare prin care
organismul își autoreglează activitatea și se adaptează situațiilor mereu schimbătoare ale mediului.
Sistemul endocrin cuprinde totalitatea glandelor endocrine specializate în producerea și secretarea unor substanțe
numite hormoni. Aceștia sunt eliminați direct în sânge din această cauză glandele endocrine mai sunt numite cu
secreție internă. Ele se deosebesc de cele cu secreție externă prin faptul ca cele interne NU prezintă canal de
eliminare a produșilor, iar cele exocrine sau cu secreție externă, își elimină produșii de secreție prin canale la
exteriorul corpului sau in cavități ale corpului, precum: glande salivare, intestinale, gastrice – în cavități sau
sebacee, sudoripare, lacrimale – la suprafața corpului. Hormonii sunt eliminați în sânge în cantități foarte mici și
transportați pe această cale la organe și țesuturi acționând astfel la distanță având rol stimulator sau inhibitor ( de
încetinire) asupra activității acestora comparabil cu cel al sistemului nervos vegetativ.. Hormonii sunt substanțe
foarte active care conduc prin sânge adevărate „ mesaje ” spre organele țintă. Celulele din corp sunt adevărate „
ținte” capabile să recunoască și să recepteze informațiile specifice aduse de hormoni.
O bună funcționare a glandelor este o condiție esențială pentru asigurarea proceselor de creștere și dezvoltare a
organismului, nutriție ( intervenind în prelucrarea proteinelor, glucidelor și lipidelor) și reproducere ( maturarea
organelor reproducătoare).
Principalele glande endocrine sunt: epifiza, hipofiza, tiroida, paratiroidele, timus, suprarenalele, gonadele (
ovarele și testiculele) și pancreasul endocrin.
HIPOFIZA ( glanda pituitară) :
 Este așezată la baza creierului, în cutia craniană și are numai 0,5 grame (500 miligrame) având mărimea unui
bob de fasole și formă ovală. Este una dintre cele mai importante glande endocrine fiind numită și „ creier
endocrin” datorită legăturilor sale strânse cu hipotalamusul și controlând astfel activitatea celorlalte glande
endocrine.
 este formată din trei lobi: anterior, mijlociu ( intermediar) și posterior. Cel anterior și cel mijlociu formează
adenohipofiza, cel posterior neurohipofiza. Lobul posterior este de origine nervoasă.
 hormonii secretați se împart în:
a) hormoni tropi ( glandulotropi): ce acționează asupra celorlalte glande din corp influențându-le activitatea
stimulându-le sau inhibându-le funcția.
tireotropi ( TSH) actionează asupra tiroidei
corticotropi (ACTH) actionează asupra corticosuprarenalei
gonadotropi ( FSH și LH) – acționează asupra gonadelor ( ovare și testicule)
b) hormoni non-glandulotropi: STH- somatotropina ( hormonul de creștere)
Prolactina și Oxitocina ( Ocitocina)
Hormonii secretați de lobul anterior:
1. STH = somatotropina sau h. de creștere.
 are rol în creșterea organismului acționând la nivelul oaselor ( fără să accelereze diferențierea osoasă ) și
mușchilor.
Hiposecreția de STH: Nanismul hipofizar ( piticism):
- se manifestă prin tulburări de creștere și dezvoltare, copilul rămâne pitic ( 80-120 cm), dar proporțional
dezvoltat din punct de vedere fizic și normal dezvoltat din punct de vedere psihic; pete pigmentare, pistrui și
zbârcituri fine pe față, timizi, retrași și astenie, stări depresive.
- boala debutează în copilărie și la pubertate;
- dacă se administrează hormoni hipofizari, creșterea poate deveni aproape normală.
Hipersecreția de STH:
a) în copilarie: Gigantismul
- creșterea exagerată în înălțime a copilului, înainte de pubertate. La vârsta de 13-15 ani copilul poate atinge
înălțimea de 2-2,10 m, însoțită de deformări ale scheletului, dureri de cap violente, tulburări de echilibru, crize
de epilepsie sau tulburări de vedere.
- forța fizică nu este proporțională cu înălțimea fiind mai scăzută.
- pe lângă acestea boala este însoțită și de tulburări funcționale ale celorlalte glande: imaturitate sexuală,
obezitate, iar în forme mai grave diabet zaharat.
- boala se datorează unei tumori benigne care secretă în exces hormoni hipofizari de creștere de aceea se
recomandă extirparea tumorii și evitarea eforturilor fizice și intelectuale.
 b) la maturitate: Acromegalia:
- creșterea exagerată a extremităților( limbă, buze,nas, degete) datorate prin creșterea anormală în grosime a
oaselor și a țesuturilor moi.
- bolnavul are aspect tipic: cap mare ( îngroșarea oaselor craniene), nas gros și lung, buze groase, mandibulă
împinsă înainte, bărbie și urechi excesiv dezvoltate, mâini ca niște lopeți și picioare foarte mari. Dacă nu se
administrează tratament adecvat, bolnavul moare.
2. hormoni tropi ( glandulotropi)
3. Prolactina- determină contracțiile musculaturii uterine în timpul nașterii și expulzia fătului.
Hormoni secretați de lobul intermediar:
MSH- hormonul melanocitostimulator- hormonul responsabil de sinteza melaninei- pigmentul responsabil de
colorarea pielii, părului, irisului.
Hormoni secretați de lobul posterior:
ADH – hormonul antidiuretic ( vasopresină):
- determină conservarea apei în organism reducând eliminarea apei din organism pe cale renală.
- influențează presiunea sângelui- de unde numele de vasopresină- determinând creșterea presiunii sângelui deci
hipertensiune.
- hiposecreția de ADH determină diabetul insipid: poliurie ( eliminarea unei cantități mari de urină), polidipsie (
ingerarea unor cantități mari de apă), dezechilibru mineral.ViVi
Ocitocina ( oxitocina)- hormonul ce declanșează secreția de lapte matern în timpul nașterii.
TIROIDA ( glanda creșterii )
- situată la baza laringelui, în fața traheei și are o greutate de 25-30 grame, fiind cea mai mare glandă endocrină
din corp.
- are formă de fluture și e formată din doi lobi laterali uniți de o porțiune transversală numită istm;
- este puternic vascularizată;
- secreta doi hormoni T3 (triiodotironina) și T4 (tiroxina) care conțin iod.
- Rolul hormonilor tiroideni:
- determină diferențierea țesuturilor și intervine în procesele de creștere ale organismului de unde numele
de „ glanda creșterii ”
- influențează creșterea, dezvoltarea și funcționarea sistemului nervos;
- acționează asupra activității inimii;
- intensifică metabolismul și producerea de căldură în organism.
Hiposecreția tiroidiană (hipotiroidismul):
- în copilărie: nanismul tiroidian ( piticism tiroidian):
- încetinirea creșterii, copilul rămânând mic și disproporționat. De asemenea sistemul nervos nu se dezvoltă
normal și se ajunge la cretinism.Copilul are aspect caracteristic: statură mică, membre scurte și groase, cap
disproporționat de mare, față îmbătrânită, ochi mici, nas turtit și buze groase, lăsând să se vadă limba anormal de
mare. În formele grave copilul nu poate merge, iar limbajul este limitat la câteva cuvinte. Forma cea mai grava o
reprezintă lipsa glandei tiroide caracterizată prin tulburări neuropsihice grave la copii (idioție).
- există și forme mai puțin grave când bolnavul are un limbaj ceva mai dezvoltat și poate învăța o meserie simplă.
- prevenția se face prin administrarea de iod sub formă de sare de bucătărie iodată sau administrarea tabletelor de
iod la copii și gravide.
- la adult: determină scăderea temperaturii corpului, forța fizică ( diminuarea forței musculare) și intelectuală
scad, interesul față de mediul înconjurător scade, încetinirea funcțiilor circulatorii respiratorii și digestive.
- bolnavilor li se acumulează sub piele țesut mucos ( mixedem) pleoapele sunt umflate, fața are aspect somnoros,
nasul este lățit, buze îngroșate, pielea gălbuie și rece la extremități, unghiile sfărâmicoase și părul rar. Boala este
determinată de infecțiile acute ( gripă, scarlatină, rujeolă) sau cronice ( sifilisul, tuberculoza.) În cazuri grave apar
tulburări nervoase – idioțenie.
- Gușa endemică: afectează întregul organism. Se numește endemică deoarece se referă la faptul că afectează
populația dintr-o anumită zonă geografică ( în general regiunile muntoase). Cauza o reprezintă lipsa iodului din
aer, apă și sol. Gușa este de diferite mărimi de la forme abia vizibile până la forme gigantice de consistență
moale sau dură.
Hipersecretia tiroidiană ( hipertiroidismul)
- Boala Basedow-Graves:
- cauzele care determină apariția acestei boli sunt: stări de tensiune, suferințe psihice, infecțiile ( gripa, sifilisul
reumatismul etc.)
- predomină la sexul feminin și apare între 20-40 ani.
- se manifestă prin gușă moale sau nodulară de mărime variabilă, tremurături rapide ( persistă în repaus) ale
mâinilor, capului, pleoapelor și limbii, insomnii, nervozitate, anxietate ( stare de frică nejustificată), afecțiuni
digestive și intensificarea arderilor la nivel celular cu scăderea în greutate, accelerarea bătăilor inimii (tahicardie),
scăderea forței musculare, labilitate afectivă, exoftalmie ( ieșirea ochilor din orbite), clipire rară.
- este interzis bolnavilor de hipertiroidie consumul de alcool condimente și sare.
!!!! DE REȚINUT CĂ EXISTĂ GUȘA ENDEMICĂ ȘI CEA EXOFTALMICĂ. PRIMA ESTE PRODUSĂ DE
LIPSA IODULUI DECI HIPOFUNCȚIE IAR CEA DE A DOUA DE HIPERFUNCȚIE.
GLANDELE PARATIROIDE
- sunt așezate în partea posterioară a tiroidei ( fața dorsală);
- sunt în număr de patru, mici, de formă ovoidă;
- secreta hormonul paratiroidian cu rol reglarea calciului și fosforului în organism.
- tetania: este cauzată de insuficiența hormonală a paratiroidelor; apare la populația tânără și se caracterizează
prin spasme musculare ( contracturi ) declanșate de efort fizic, frig, emoții și traumatisme ușoare.
TIMUSUL
- este un organ de culoare roșie la nou-născut care devine gălbui după vârsta de 20 ani.
- este așezat în spatele sternului;
- este format din mai mulți lobi;
- atinge un maximum de dezvoltare și funcționare în copilărie ( perioada de creștere) și apoi scade în volum,
transformându-se într-o masă grăsoasă.
-intervine în funcțiile de apărare ale organismului ( imunitate), timusul producând anticorpi.
- hormonul timic stimulează creșterea organismului.
SUPRARENALELE
- sunt așezate deasupra rinichilor fiind în număr de două;
- prezintă două zone distincte: corticosuprarenala ( exterior)
medulosuprarenala (interior)- de origine nervoasă fiind considerată un ganglion
vegetativ simpatic deoarece prin hormonii secretați de ea are acțiuni similare cu ale simpaticului.
a) corticosuprarenala:
- secretă mai mulți hormoni dintre care cei mai importanți sunt mineralocorticoizii: intervin în procese vitale,
reglând echilibrul sărurilor minerale și al apei în organism
b) medulosuprarenala: secretă adrenalina și noradrenalina:
- se descarcă în situații de stress acut, de urgențe;
- determină vasoconstricție periferică și vasodilatație în organe ca: inimă, plămâni, mușchi, creier.
- intensifică ritmul cardiac ( accelerează bătăile inimii) și respirator;
- are loc dilatarea pupilelor și constricția mușchilor firelor de păr determinând „ zburlirea” lor.
- intensifică transpirația
- determină declanșarea comportamentului de apărare prin „ luptă sau fugă”.
Hiposecreția suprarenalelor ( mai precis a corticosuprarenalei) determină Boala Addison: apare în special la
bărbați și determină scădere în greutate.
Hipersecreție: apare obezitate și păr pe față ( femei cu barbă)
PANCREASUL ENDOCRIN
- pancreasul este o glandă mixtă ce se află în cavitatea abdominală în curbura duodenului.
- partea exocrină secretă suc pancreatic care este implicat în digestie și eliminat prin canale în duoden, iar partea
endocrină secretă INSULINA principalul hormon hipoglicemiant al organismului.
- insulina are rol în reglarea cantității de zahăr din sânge ( glicemiei) și reține surplusul de glucoză la nivelul
ficatului.
- Hipofuncție: Diabet zaharat
- creșterea poftei de mâncare peste normal ceea ce duce la polifagie ( ingestia unor cantități exagerate de
alimente); polidipsie ( sete exagerată, urmată de consumarea de cantități mari de lichide); poliurie ( eliminarea
unei cantități mari de urină ce conține glucoză) = Boala celor 3 P.
- dacă boala apare în copilărie se numește diabet infantil ( sau tip 1) și are consecințe grave și se tratează cu
injecții cu insulină.
- ramura medicinii care se ocupă cu studiul landelor endocrine= ENDOCRINOLOGIE
 GONADELE
1. Testiculul:
- funcția exocrină are rolul de a produce spermatozoizii- spermatogeneză;
- funcția endocrină: hormonul testosteron- rol în creșterea și dezvoltarea organelor reproducătoare
- dezvoltarea caracterelor sexuale secundare ( îngroșarea vocii,
dezvoltarea musculaturii, lățirea trunchiului în zona umerilor, apariția părului pe față.)