Cuprins  3

CUPRINS
CUM SE UTILIZEAZ| ENCICLOPEDIA 6–7
Ghid de c\utare a diferitelor teme care prezint\ interes.

CORPUL UMAN 8–35

Cuprinde datele care prezint\ corpul uman ca pe un ansamblu de structuri care au func]ii specifice
interdependente, care contribuie la realizarea unui tot unitar, organismul viu.
Celula este cel mai mic component
al organismului viu, care are struc-
turile cu ajutorul c\rora poate s\-[i
duc\ via]a indepentent. În organis-
mul uman, celulele au un grad
ridicat de specializare [i, cu unele
excep]ii, nu mai pot s\-[i exercite
func]iile decât grupate în ]esuturi.
Scurt istoric .......................................................................... 8
{tiin]ele implicate ................................................................ 10
Terminologie utilizat\.......................................................... 12
Metode de investigare .......................................................... 14
Structura sistemic\............................................................... 16
Homeostazia........................................................................ 18
Compozi]ia chimic\ a corpului uman................................. 20–25
Compozi]ia chimic\ a corpului uman .................................. 20
Glucidele ............................................................................. 22
Lipidele................................................................................ 23
Proteinele ............................................................................ 24
Acizii nucleici ...................................................................... 25
Celula – unitate fundamental\..................................................... 26–33
Celula .................................................................................. 26
Membrana celular\ .............................................................. 29
Diviziunea celular\ .............................................................. 32
}esuturi, organe, sisteme..................................................... 34–35

PROTEC}IE, SUPORT, MI{CARE 36–63

Ap\rarea organismului la contactul cu mediul extern, sus]inerea organelor interne [i a mu[chilor,
forma corpului, mi[carea sunt asigurate de c\tre piele, oase [i mu[chi.

Protec]ia organismului ......................................................... 36

Sistemul tegumentar ............................................................ 38–39
Sistemul osos ....................................................................... 40–51
Sistemul osos ....................................................................... 40
Scheletul axial ...................................................................... 43
Scheletul apendicular ........................................................... 46
Articula]iile.......................................................................... 48
Mi[carea .............................................................................. 50
Sistemul muscular................................................................ 52–63
Una din principalele func]ii ale Sistemul muscular................................................................ 52
sistemului osos este protec]ia sis- Mu[chii scheletici ................................................................ 56
temului nervos central (encefalul Mu[chii viscerali .................................................................. 62
[i m\duva spin\rii), în cutia cra-
nian\ [i în canalul vertebral.
4  Cuprins

CONTROL {I INTEGRARE 64–117

Cuprinde sistemul nervos, organele de sim] [i glandele endocrine, structuri care realizeaz\ integrarea
organismului în mediul de via]\ natural [i social [i, în acela[i timp, realizeaz\ leg\turile dintre com-
ponentele [i func]iile organismului, asigurând func]ionarea unitar\ a acestuia.
Sistemul nervos .................................................................... 64–91
Sistemul nervos.................................................................... 64
Neuronul............................................................................. 66
M\duva spin\rii................................................................... 70
Encefalul.............................................................................. 76
Nervii cranieni..................................................................... 80
Encefalul (creierul) este organul Activitatea nervoas\ superioar\............................................. 82
care coordoneaz\ activitatea între- Sistemul nervos vegetativ ..................................................... 86
gului organism, realizând unitatea Sensibilitatea ...................................................................... 92–109
sa, [i care controleaz\ rela]iile din- Sensibilitatea........................................................................ 92
tre organism [i mediul de via]\. Vederea................................................................................ 93
Auzul [i echilibrul ................................................................ 99
Gustul [i mirosul ............................................................... 104
Sensibilitatea tactil\ [i termic\............................................ 107
Durerea ............................................................................. 108
Analizatorul kinestezic ....................................................... 109
Sistemul endocrin .................................................................... 110
Sistemul endocrin .............................................................. 110
Hipofiza ............................................................................ 111
Ochiul este considerat cel mai im- Tiroida [i paratiroidele....................................................... 114
portant organ de sim], datorit\ Pancreasul endocrin ........................................................... 115
multiplelor informa]ii recep]iona- Glandele suprarenale.......................................................... 116
te prin intermediul vederii. Alte glande endocrine ........................................................ 117
MECANISME HOMEOSTATICE 118–181
Men]inerea organismului în parametrii normali de func]ionare, ceea ce constituie starea de s\n\tate,
presupune coordonarea func]iilor mai multor sisteme de organe (digestiv, respirator, circulator, excre-
tor) care realizeaz\ atât aportul de substan]\ organic\ [i distribuirea ei în organism, cât [i produce-
rea de energie necesar\ desf\[ur\rii proceselor vitale, într-un cuvânt metabolismul.
Sângele.............................................................................. 118–123
Sistemul circulator ........................................................... 124–137
Inima................................................................................. 124
Arborele vascular................................................................ 129
Circula]ia sângelui ............................................................. 132
Sistemul limfatic ................................................................ 136
Sistemul respirator........................................................... 138–147
Sistemul respirator ............................................................. 138
Pl\mânii ............................................................................ 140
Schimburile gazoase respiratorii ......................................... 143
Respira]ia celular\ .............................................................. 146
Sistemul digestiv .............................................................. 148–167
Digestia ............................................................................. 148
Sistemul digestiv ................................................................ 149
Inima este o pomp\ biologic\ efi- Cavitatea bucal\................................................................. 150
cient\ care pune în circula]ie sân- Stomacul ........................................................................... 153
gele. Func]ioneaz\ automat, f\r\ Intestinele .......................................................................... 155
s\ se supun\ voin]ei noastre. Glandele anexe................................................................... 158
 Cuprins  5

Rinichii sunt Nutri]ia ............................................................................. 160

r\spunz\tori de Fiziologia digestiei ............................................................. 163
filtrarea sânge- Vitamine [i minerale.......................................................... 166
lui, îndep\r-
Sistemul excretor ............................................................. 168–171
tând, sub form\
de urin\, sub- Metabolismul .................................................................. 172–181
stan]ele toxice Metabolismul .................................................................... 172
rezultate în Metabolismul glucidic ....................................................... 173
urma oxid\rilor Metabolismul lipidic.......................................................... 175
celulare. Metabolismul protidic ....................................................... 177
Metabolismul mineral........................................................ 179
Metabolismul energetic...................................................... 180
REPRODUCEREA 182–205
Perpetuarea speciei umane [i transmiterea caracterelor ereditare este realizat\ prin func]ia de repro-
ducere, în care „jocul cromozomilor” are un rol esen]ial.
Sistemul reproduc\tor ............................................................ 182
Ciclul reproduc\tor............................................................ 186
Fecunda]ia ......................................................................... 188
Gene [i cromozomi............................................................ 190
Ereditatea .......................................................................... 193
Sarcina............................................................................... 196
Dezvoltarea intrauterin\, marele Na[terea............................................................................. 200
avantaj al reproducerii umane. Cre[terea [i dezvoltarea ...................................................... 203
S|N|TATE {I BOAL| 206–235
Men]inerea organismului în stare de s\n\tate presupune cunoa[terea manifest\rii diferitelor boli [i a
metodelor de prevenire [i de tratare a acestora. Aici se prezint\ rela]ia s\n\tate - boal\.
S\n\tate [i boal\................................................................. 206
Sisteme de ap\rare ............................................................. 209
Sistemul imunitar .............................................................. 212
Factori de risc .................................................................... 216
Traumatismele................................................................... 218
Primul ajutor ..................................................................... 219
Principalele constante biologice ......................................... 221
Watson [i Crick la vârsta la care Boli genetice ...................................................................... 222
au descoperit structura ADN-ului. Boli autozomale recesive .................................................... 224
Boli heterozomale recesive X-linkate .................................. 225
Boli heterozomale dominante ............................................ 226
SUMAR 236–245 Boli heterozomale dominante X-linkate ............................. 227
Sunt prezentate scurte rezumate Boli heterozomale Y-linkate ............................................... 227
privind structura [i func]iile di- Boli genetice [i multifactoriale ........................................... 228
feritelor organe [i sisteme ale Boli infec]ioase .................................................................. 230
Boli neinfec]ioase............................................................... 233
corpului uman.
NUME DE REFERIN}| ÎN BIOLOGIA UMAN| 246–248
DIC}IONAR 249–257
Cuprinde explica]iile necesare cunoa[terii unui num\r mare de termeni utiliza]i frecvent în anatomia
uman\ [i în medicin\.
INDEX 258–271
Principalele no]iuni prezente în lucrare sunt ordonate alfabetic [i se indic\ pagina sau paginile unde pot fi g\site.
BIBLIOGRAFIE SELECTIV| 272
6  Corpul uman
CUM SE UTILIZEAZ| ENCICLOPEDIA
Lucrarea de fa]\ încerc\ s\ ex-
plice cele mai importante
no]iuni [i concepte din biologia
uman\. Este o lucrare tematic\,
no]iunile fiind grupate în teme
generale (de exemplu „Sistemul
muscular” sau „Digestia”), ceea
ce permite cunoa[terea global\
a unor teme. Pentru o anumit\
no]iune este suficient s\ con-
sulta]i indexul de la sfâr[itul
c\r]ii. Dac\ dori]i s\ c\uta]i o
anumit\ tem\, pute]i s\ con-
sulta]i indexul sau cuprinsul de
la paginile 3–5.
Ilustra]ia principal\
O schem\ sau un desen mare
ilustreaz\ de obicei tema princi-
pal\, ajutând la stabilirea
rela]iilor între no]iunile prezen-
tate.
Titlurile importante
Defini]ii
O descriere scurt\ [i precis\ a
no]iunii prezentate în paragraful
cu expica]ii
Titlul principal [i introducerea
Titlul principal indic\ o tem\ general\ [i este urmat de câteva cuvinte
introductive referitoare la con]inutul temei.
16 Corpul uman

fel de schimburi cu mediul. Nu
Structura sistemic\ exist\ în natur\. Acestea repre-
zint\ „starea ideal\” a unui sistem.
Corpul uman este alc\tuit din componente de diferite ni- Sistemele închise au cu mediul
vele de complexitate, care formeaz\ un întreg prin conexi- numai schimburi de energie, nu
[i de materie. Nici sisteme abso-
unile structurale [i func]ionale dintre ele.
lut închise nu exist\ în natur\.
Organism
Sistemele deschise realizeaz\
schimburi de materie [i de ener-
Organismul uman
gie cu mediul. Aici se încadreaz\
majoritatea sistemelor lipsite de
Organism Sisteme de organe via]\ [i toate sistemele biologice.
Sistemul circulator
Sistemele biologice sunt siste-
Sistemul
Sistemul
respirator
digestiv me deschise, capabile s\ trans-
Sistem de organe Sistemul nervos
forme factorii mediului
înconjur\tor în condi]ii proprii
Organe existen]ei lor. Acestea au particu-
Organ
Pl\mâni
Creier
Stomac
larit\]i specifice care le deosebesc
de alte sisteme.
Rinichi
Însu[irile generale ale
}esut
}esuturi sistemelor biologice
}esut epitelial
}esut nervos
}esut muscular
Însu[irile generale ale sistemelor
biologice sunt: integralitatea,
Celule
echilibrul dinamic, capacitatea de
Celule epiteliale autoreglare [i programul
Celul\ Celule nervoase
Celule musculare Integralitatea
Organite Însu[irile întregului nu pot fi re-
Aparat Golgi duse la suma însu[irilor p\r]ilor
Organit Mitocondrii
Nuclee lui componente
Integralitatea este rezultatul in-
Molecule terdependen]ei structurale [i
Molecul\ Glucoz\
Colagen func]ionale a organelor [i siste-
Ap\
melor de organe, care constituie
Atom sau ion
Atomi sau ioni
Carbon
Oxigen
organismul uman. Organismul
nu este strict suma însu[irilor
Hidrogen p\r]ilor sale componente, el
Azot
cap\t\ însu[iri noi structurale [i
Reprezentarea schematic\ a ierarhiei sistemelor func]ionale, rezultate din inte-
rac]iunea acestora.
Sistemul un întreg. Din punct de vedere
Echilibrul dinamic
al rela]iilor cu mediul, se deose-
Unitatea organizatoric\ a ma- Starea de continu\ îmbinare a
besc trei tipuri de sisteme: izo-
teriei vii stabilit\]ii [i schimb\rii
late, închise [i deschise.
Un sistem reprezint\ un ansam- Echilibrul dinamic reprezint\
blu de elemente interdependente Tipuri de sisteme starea sta]ionar\ a organismului
care func]ioneaz\ împreun\ ca Sistemele izolate nu fac niciun în condi]iile permanentului
Legend\ [i explica]ii
Dau informa]ii precise referitoare la imaginile prezentate. Legenda
l\mure[te ce reprezint\ ilus-tra]ia, iar explica]iile sunt trimiteri la
anumite p\r]i ale figurilor.

schimb de materie, energie [i in-
forma]ie cu mediul. În aceste
condi]ii, toate procesele fiziolo-
gice oscileaz\ în jurul unor valori
medii [i nu sunt în echilibru sta-
bil. Rezultatul acestor oscila]ii
constituie echilibrul dinamic.
Autoreglarea
Autoreglarea este însu[irea universal\
a tuturor sistemelor informa]ionale
Autoreglarea reprezint\ capacita-
tea de recep]ie, acumulare, pre-
lucrare a informa]iei [i de
selec]ie a r\spunsului adecvat.
Adecvarea r\spunsurilor la in-
forma]iile primite se face prin
conexiune invers\ (feedback) [i
constituie principalul mod de re-
glare a proceselor metabolice ca-
racteristice organismului viu.
Programul
Reprezint\ una dintre st\rile posibile
pe care le poate realiza sistemul, în
limitele permise de organizarea sa
Se pot distinge trei categorii de
programe: programe „pentru
sine”, care asigur\ autoconserva-
rea, existen]a sistemului (de
exemplu nutri]ia); programe „in-
ferioare”, adic\ programele sub-
sistemelor componente ale organis-
mului; programe „superioare”,
care asigur\ existen]a sistemului
superior, al speciei (reproducerea).
Sistemele ierarhice
În cazul organismului uman, ca
sistem biologic, exist\ o ierarhi-
zare a subsistemelor componente.
Acestea reprezint\ nivelele de or-
ganizare ale organismului: celul\,
]esut, organ, sistem de organe,
organism.
Celula
Unitatea structural\, func]ional\
[i genetic\ a organismului
Titluri de teme
secundare
Corpul uman  7
Colontitlu Caseta biografic\
Ajut\ la g\sirea rapid\ a capitolului c\utat. Scurte date biografice ale unor
savan]i cu contribu]ii impor-
tante la tem\. O list\
cuprinz\toare este la pagina 246.
Corpul uman  17
Celula este capabil\ de metabo-
lism, excitabilitate, cre[tere, dife-
Friederich
Henle
Paragrafe cu explica]iile
ren]iere, autoreproducere [i
autoreglare.
(1809–1885)
Anatomist ger-
detaliate
}esutul man, unul din-
Forma de existen]\ a celulelor în tre fondatorii Dau mai multe informa]ii referi-
corpul uman anatomiei bazate pe teoria
celular\. Are descoperiri im-
toare la no]iunea respectiv\,
Reprezint\ o grupare de celule
diferen]iate, interdependente,
portante în structurile unor or- ajutând la o mai bun\ în]elegere
gane, de exemplu ansa Henle
care au aceea[i origine [i struc-
tur\ [i îndeplinesc aceea[i
din alc\tuirea nefronilor. sau la perceperea sensului unei
func]ie. Sunt patru tipuri fun-
Sistemele îndeplinesc func]ii de
teme.
damentale de ]esuturi: epitelial,
conjunctiv, muscular [i nervos. rela]ie, nutri]ie [i reproducere.
Func]iile de rela]ie (prin siste-
mele: locomotor, nervos [i orga-
nele de sim]) [i de nutri]ie (prin
sistemele: digestiv, circulator,
Imagini (micro)
respirator [i excretor) asigur\ au-
toconservarea. Func]ia de repro- fotografice
ducere asigur\ perpetuarea
speciei. Am\nunte despre alc\tu- Prezint\ de obicei structuri de-
Celule epiteliale turtite irea [i func]ionarea sistemelor se
g\sesc dup\ cum urmeaz\:
taliate ce vin în sprijinul ex-
Organele
Asamblarea ]esuturilor în organe
plica]iilor.
Sistemul Pagina
se nume[te organogenez\
Organele sunt grup\ri de ]esu- Sistemul tegumentar 38
turi, identice sau diferite, care Sistemul osos 40
ac]ioneaz\ împreun\ pentru în-
deplinirea unei anumite func]ii.
Sistemul muscular 52 Scheme, tabele sau
Sistemele de organe
Sistemul nervos
Sistemul endocrin
64
110
diagrame
Organele care îndeplinesc func]ii
similare se grupeaz\ în sisteme de
Sistemul circulator 124 Completeaz\ cu clasific\ri, cifre
Sistemul respirator 138
organe Sistemul digestiv 149 sau compara]ii numerice no]iu-
Sistemul excretor 168 nile prezentate.
Sistemul reproduc\tor 182
Mai caut\ Caseta „Mai caut\”
Celula 26  }esuturi 34
Organele 35  Sistemele 35 Face trimiteri la paginile
 Feedbackul 19 
Homeortaria 18  unde pot fi g\site mai multe
Exemplu de sistem – sistemul nervos.
Metabolismul 172 informa]ii referitoare la tema
paginii.
Desene anatomice
Vin în sprijinul clarific\rii unor no]iuni prezentate în texte.
CORPUL UMAN
Scurt istoric
Preocup\ri pentru cunoa[terea alc\tuirii corpului uman
au existat dintotdeauna. Evolu]ia acestor preocup\ri, care
stau la baza anatomiei, fiziologiei [i medicinei actuale, a
avut loc în paralel cu evolu]ia societ\]ii de-a lungul isto-
riei umanit\]ii. Iat\ câteva repere istorice.
erau asociate ritualurilor magice
[i credin]elor religioase, accesi-
bile pu]inilor ini]ia]i.
Ca [tiin]\, anatomia uman\ a
ap\rut probabil la vechii greci.
În jurul anului 700 î.H., s-a dez-
voltat la Cnidos prima [coal\ de
medicin\, unde tradi]iile reli-
gioase legate de cultul lui Ascle-
pios (Esculap la romani) – zeul
t\m\duirii – au fost complet
abandonate în favoarea
observ\rii bolnavului. Dup\ mai
bine de o sut\ de ani, Hipocrate,
„p\rintele medicinei” (460–375
î.H.) a fondat la Kos propria
[coal\ de medicin\. El a evi-
den]iat rolul mediului fizic [i so-
Imagine din lucrarea lui Vesalius, cial în apari]ia [i vindecarea
De humani corporis fabrica, bolilor. Terapia lui se bazeaz\ pe
reprezentând scheletul
indica]ii de regim alimentar. În
Alexandria, s-a dezvoltat o puter-
Antichitatea nic\ [coal\ de anatomie*, unde
Descoperirea corpului uman au lucrat Herofil din Calcedonia
În mod cert, popoarele primitive [i Erasistrate din Keos. Despre
trebuie s\ fi avut unele Herofil se spune ca ar fi f\cut
cuno[tin]e de anatomie. Cani- primele disec]ii publice. Tot el a
balismul [i tran[area animalelor stabilit c\ creierul este centrul
vânate au furnizat informa]ii func]iilor mentale, a diferen]iat
referitoare la alc\tuirea corpului. nervii senzitivi de cei motori [i a
Înainte ca egiptenii s\-[i dezvolte dat numele de duoden* primei
tehnicile de îmb\ls\mare, p\r]i a intestinului sub]ire. Era-
omenirea a cunoscut multe des- sistrate a descoperit c\ile biliare
pre alc\tuirea corpului uman. principale, dar ambii credeau c\
Dar dovezile scrise sunt pu]ine, prin artere circul\ aer. La Roma,
ceea ce nu este surprinz\tor. În medicii erau aproape to]i „de
Antichitate, cuno[tin]ele se trans- import” [i studiile medicale au
miteau oral. No]iunile medicale cunoscut un regres evident.
Puncte esen]iale utilizate în medicina
chinez\ veche pentru acupunctur\,
într-o imagine de epoc\
Galenus (130–200 d.H.),
medic grec, a scris numeroase
lucr\ri de medicin\, dar [i de
matematic\, filosofie [i drept,
ajungând foarte popular la
Roma. El scria c\ „Hipocrate a
deschis drumul, dar eu l-am
f\cut practicabil”.
În secolele care au urmat, opera
lui s-a bucurat de o mare
apreciere, ajungându-se pân\
acolo, încât orice p\rere care
diferea de aceasta s\ fie consi-
derat\ „erezie”, de[i a avut nu-
meroase gre[eli.
Evul Mediu
Stagnarea dezvolt\rii [tiin]elor
S-a crezut c\, în urma cuceririi
de c\tre arabi a Alexandriei (642
d.H.), cunostin]ele acumulate de
[coala de aici vor fi iremediabil
pierdute. Nu a fost îns\ a[a. Se
pare c\ între cei care au dus mai
departe în Europa flac\ra
anatomiei au fost tocmai arabii.
Sfin]ii Cosma [i Damian, con-
sidera]i „patronii chirurgiei”, se
pare c\ erau doi arabi converti]i
la cre[tinism, iar principalul
reprezentant al [colii de

medicin\ din Salerno (sec. al
IX-lea) era Constantin Africanul,
originar din Cartagina. Datorit\
acestei [coli s-a r\spândit în Eu-
ropa primul tratat de chirurgie
din lume, Chirurgia maestri
Rogeri (sec. al XII-lea).
Medic [i pacien]i într-un manuscris
din Bruges, la 1482
Opozi]ia evident\ a bisericii a
blocat mult\ vreme r\spândirea
cuno[tin]elor anatomice [i
chirurgicale („biserica are oroare
de sânge”). Doar în anumite
centre universitare (sus]inute de
catedrale [i m\n\stiri bogate,
f\r\ teama de excomunicare) se
mai f\ceau studii, de exemplu la
Cambridge, Padova, Bologna,
Paris [i, mai ales, Montpellier.
Rena[terea
Progres evident în toate domeniile
cunoa[terii
Studiu anatomic apar]inând lui
Leonardo da Vinci
Corpul uman  9
Pornind de la disec]iile f\cute pe
Antonie van
ascuns de mari arti[ti ca Verro-
Leeuwenhoek
chio [i, îndeosebi, Leonardo da
(1632–1723)
Vinci, s-a ajuns la o mai bun\
Naturalist olan-
cunoa[tere a structurilor ana-
dez, considerat
tomice. Desenele anatomice ale
p\rintele mi-
lui Leonardo, necunoscute de
croscopiei. A construit un
contemporanii s\i, sunt de o
microscop cu mare putere de
deosebit\ acurate]e.
m\rire [i a descris cu ajutorul
Desprinderea de doctrina lui
acestuia globulele sangvine,
Galenus, dominant\ în epoc\,
circula]ia prin capilare, sper-
s-a f\cut prin activitatea [i lu-
matozoizii, dar [i numeroase
crarea lui Vesalius De humani
protozoare.
corporis fabrica (1543), o adev\-
rat\ revolu]ie în anatomie. La
Padova, Colombo, Eustachio, permit efectuarea unor cercet\ri,
Falloppio, Acquapendente (au- alt\dat\ de neimaginat, asupra
torul primului atlas anatomic în morfologiei [i dinamicii corpului
culori) [i al]ii merg pe calea in vivo*, precum [i monitoriza-
deschis\ de Vesalius. La Roma, rea evolu]iei [i cre[terii organelor
Paris, Montpellier, Basel, se dez- înc\ din primele faze ale dezvol-
volt\ puternice [coli de anatomie t\rii embrionare. În acest mod,
[i medicin\. anatomia a devenit fundamen-
tul esen]ial al disciplinelor me-
Epoca modern\ dicale.
Epoca dezvolt\rii rapide a [tiin]elor
Un deosebit avânt au luat
cercet\rile dup\ inventarea mi-
croscopului optic de c\tre Jansen
[i perfec]ionarea acestuia de
c\tre van Leeuwenhoek.
Malpighi, Golgi [i al]ii au iden-
tificat principalele structuri
celulare ale organismului [i i-au
recunoscut func]iile principale.
Morgagni (1682–1771) are
meritul de a fi pus bazele teore-
tice [i metodice ale anatomiei
patologice. Desen al lui Leonardo da Vinci
În secolele XIX–XX, studiul reprezentând embrionul uman
anatomiei microscopice ia o
deosebit\ amploare, din cauza
dezvolt\rii tehnicilor de micros-
copie optic\ [i electronic\, a mi- Mai caut\
crotomiei [i a tehnicilor specifice Creierul 76  Duodenul 156
de colorare a preparatelor.  C\ile biliare 158  Chirur-
În zilele noastre, metode nonin- gia 11  Metode de investi-
vazive, precum radiografia, gare 14
ecografia [i rezonan]a magnetic\,