Programarea agregat – constituie o
concretizare a cererii pe tipuri reprezentative de
produse/grupe de produse, care reflecta nevoile
consumatorilor.
Orizontul de timp este de obicei divizat in
trimestre.
Strategiile vor fi analizate sub aspectul costului
de realizare, firma oprindu-se asupra costurilor
minime, deci rentabilitatea pe termen lung,
maxima.
Variabile principale :
cantitatea produsa in perioada t
nivelul cererii de produse in perioada t
nivelul stocului de produse finite la sfarsitul
perioadei t
Variabilele implica mai multe categorii de
costuri :
stocul de intretinere a stocului de produse finite
costul de supramunca
costul de inactivitate
costul deficitului de produse
costul angajarii si demitetii
Strategii de programare agregata
Strategii de urmarire a cererii – productia
trimestriala programata este identica cu cererea
estimata pentru aceeasi perioada.
Poate fi realizata prin :
ore suplimentare efectuate de muncitori atunci
cand
cererea depaseste posibilitatile de
productie
nefolosirea integrala a fortei de
munca in situatia inversa (timp de
inactivitate)
angajari/concedieri de personal in functie de
cresterea sau scaderea cererii
Avantaje :
lipsa inventarului de produse finite, exceptie cel
de siguranta
inexistenta pierderilor din cauza deficitului de
produse
Strategia de programare a unei productii
trimestriale constante, egala cu cererea
trimestriala medie – este influentata de
momentul patrunderii firmei pe piata, prin
implicatiile asupra evolutiei stocurilor de
produse finite.
Modalitati de actiune practica a strategiilor
agregat
se prevede un nivel al productiei constant, iar
marimea stocului de produse finite asigura
satisfacerea cererii in cazul abaterii fabricatiei
de la marimea acesteia
se prevede o productie cu un nivel fluctuant, in
raport cu cererea, iar marimea minima a
stocului corecteaza greselile de previziune in
domeniul cererii
se prevede un program mixt, deoarece asigura
cheltuieli obisnuite de productie si cheltuieli
minime de :
angajare sau demitere a lucratorilor
de plata a timpului suplimentar
lucrat
de reorientare a personalului
Programarea calendaristica
Etape – program de productie calendaristic
coordonator – presupune actualizari ale planului
si armonizari agregate ale comenzilor facute de
clienti, cu resursele de productie
Obiectivul armonizarii agregat reprezinta
incadrarea comenzilor in nivelul celor trei
factori ai procesului de productie la nivelul
intreprinderii intr-o perioada k. Factori :
capacitatea de productie
forta de munca
materii prime
Pasii aplicarii deciziei multicriteriale
stabilirea criteriilor
prtofitul cu subcriteriile
profit marginal ;submediu
mediu ;peste medie
remarcabil
clientul
costul
valoarea comenzilor
controlul
adaptabilitatea
incarcarea centrelor de productie
nivelul organizarii
piete potentiale
stabilirea coeficientilor de importanta a fiecarui
criteriu
elaborarea matricei unitatilor pentru fiecare din
m criterii si n produse fabricate
determinarea vectorului de prioritate a
comenzilor/produselor
ordonarea celor n componente ale vectorului
Programul calendaristic centralizator
cuprinde pentru fiecare luna informatii
referitoare la :
denumirea produselor programate
cantitatile programate din fiecare produs
prioritatea ce trebuie acordata fiecarei cantitati
de produse programate pe luna
termenele de livrare
valoarea productiei marfa programare
Repartizarea sarcinilor de productie pe
executanti directi – se poate realiza metodele
cercetarii operationale pentru perfectionarea
programarii operative. Se propune modelul
problemei de alocare in variantele :
modelul problemei de distribuire/transport –
care implica
alocarea executantilor directi la
nivelul sarcinilor de productie
o sarcina de productie poate utiliza o
combinatie de executanti
modelul problemei de repartizare – presupune
formarea de « perechi » executanti –
produse/lucrari
Functia obiectiv pentru o problema de
ordonantare poate fi :
minimizarea timpului total
minimizarea intarzierii totale
minimizarea costului intarzierii
minimizarea costului de intretinere a produselor
in stoc
Dificultatea problemelor de ordonantare este
data de dimensiunea produselor si conditiile in
care se desfasoara lucrarile :
fragmentarea loturilor ciclice in loturi de
transport
timp de transport de la o unitate structurala de
fabricatie la alta
accelerarea unor lucrari din cauza
« presiunilor » unor clienti
schimbarea locului lucrarii in firul de asteptare
defectiuni ale masinilor
lipsa sau epuizarea materiilor prime la unele
locuri de munca
timp de prelucrare variabil la acelasi produs sau
la loturi de marimi diferite
Rezolvarea problemelor de ordonantare pe
termen scurt se poate face pe baza :
regulilor de prioritate
marimilor numerice de prioritate
algoritmilor optimali
algoritmilor euristici
Graficul alternant al circulatiei produselor in
functie de operatie, masina, tact
reda pe cale grafica modul de circulatie a
pieselor de la locurile de munca
momentele de incepere si terminare a fiecarei
piese care face obiectul programului de
productie
Avantaje :
permite stabilirea momentelor de intrarte si
iesire a pieselor pe linia de productie in flux,
conform tactului liniei
permite identificarea masinilor sau locurilor de
munca, la care se va efectua fiecare piesa sau
piesele care urmeaza a se executa pe fiecare loc
de munca
pe baza informatiilor de mai sus, se stabilesc
programele operative de productie pentru o
anumita perioada, cu precizarea :
denumirii
cantitatii
momentelor de incepere
duratei de executare
termenul final
permite o marire cantitativa si calitativa a
indeplinirii programelor operative de productie
Dezavantaj : dificultatea intocmirii graficului in
cazul unui numar mare de piese.
Graficul de programare si urmarire a
productiei zilnice – se prezinta sub forma unui
dreptunghi a carei baza indica scara timpului,
adica numarul de zile lucratoare din luna
respectiva, iar pe diagonala evidentiaza
ritmicitatea fabricatiei potrivit sarcinii de
productie programate.
In partea stanga a graficului se construieste o
scara verticala pe care vor fi prezentate sarcinile
de productie zilnice cumulate in expresie
naturala si in procente.
Urmarirea indeplinirii programului de productie
se realizeaza prin marcarea printr-un punct a
sarcinilor zilnice realizate.
Unirea punctelor va conduce la o linie franta
care permite aprecierea gradului de indeplinire
a sarcinilor sub aspectul ritmicitatii.
Acest grafic permite determinarea ramanerii in
urma sau avansului in fabricatie.
Programarea productiei individuale in
cadrul sectiilor de fabricatie – se desfasoara
pe baza mai multor metode care se stabilesc in
raport de rezultatele testului preferential tip
ABC.
Testul ABC
zona A – pentru programarea sarcinilor se
utilizeaza metode fundamentale pe date
calendaristice. Reperele conducatoare sunt
caracterizate prin cicluri si costuri mari.
zona B – componentele produselor se
programeaza pe baza de prioritati ce
desemneaza ordinea, succesiunea de lansare in
fabricatie a produselor. Piesele sau reperele sunt
caracterizate prin costuri si cicluri de fabricatie
medii.
zona C – reprele cu dimensiuni reduse, costuri
mici si cicluri scurte, se programeaza pe baza
de stocuri
Extracosturile de programare agregata
costul de intretinere a stocului de produse finite
costul de supramunca
costul de inactivitate
costul deficitului de produse
costul angajarii si demiterii
costul muncii temporare
costul pentru comenzi returnate
Documentele utilizate in ordonantarea in
fabricatie
Bonul de consum – asigura lansarea in
fabricatie a materiilor prime si ofera informatii
referitoare la:
identificarea produsului care se
executa
denumirea, cantitatea si
caracteristicile materiei prime
informatii pentru buna gestionare a
materialelor.
Constituie sursa primara de evidenta
a cheltuielilor cu materia prima.
Bonul de lucru – asigura lansarea manoperei in
fabricatie si contine informatii de identificare:
a produselor
operatiilor tehnologice care se
executa si locul acestora
executanti directi
consumul de timp
Este sursa de evidenta a cheltuielilor
cu munca vie
documentul de identificare a produselor pe
fluxul de fabricatie este Nota de predare sau
bon de miscare interioara. Se utilizeaza in
predarea intre sectii sau la magazia de
semifabricate a produselor executate.
Fisele de insotire
Borderoul documentelor de lansare – are a scop
centralizarea consumului de materii prime sau
manopera pe unitatile structurale de fabricatie.
Toate documentele contin valori potentiale, ce
se transforma in procesul de fabricatie, in
productie neterminata si apoi in productia
marfa.
Definirea lotului de fabricatie – reprezinta
cantitatea de produse identice lansate simultan
in fabricatie, care se prelucreaza pe aceleasi
locuri de munca si care consuma un singur timp
de pregatire – incheiere.
In functie de stadiul de fabricatie, lotul de
fabricatie poate fi :
semifabricat
lot de piese
lot de subansamble
lot de produse finite
In desemnarea categoriei de lot, un loc
important il ocupa timpul de pregatire-
incheiere, ce are ca continut :
timpul pentru emiterea documentatiei de lansare
timpul pentru aprovizionarea executantilor cu
cele necesare productiei
timpul pentru instruirea muncitorilor sau
studierea documentatiei tehnice
timpul necesar pentru reglarea utilajelor
timpul pentru executarea unuia sau mai multor
piese de proba
timpul pentru predarea lucrarilor executate si
aducerea locului de munca in starea initiala de
fabricatie
Costurile marimii loturilor de fabricatie
cheltuieli aferente salariilor reglorilor
cheltuieli aferente lansatorilor
generate de emiterea si multiplicarea
documentatiei de lansare
Factorii care influenteaza marimea lotului de
fabricatie
factori externi intreprinderii
realizarea unui volum de productie intr-o
perioada determinata, potrivit cerintelor pietei
nivelul si formele de specializare si cooperare
ale intreprinderii
situatia aprovizionarii tehnico-materiala
factori interni intreprinderii
actori de natura tehnica
factori de natura organizatorica
factori de natura financiara
MRP – are posibilitatea de a :
planifica necesarul de materiale
programa si controla capacitatea de productie
planifica toate resursele utilizate de o firma
Niveluri de aplicare :
ca un sistem de control al stocurilor
ca un sistem de control al productiei si
stocurilor
ca un sistem de planificare si programare a
resurselor pentru activitati de productie si a
capacitatii de productie
Detalierea MRP se fundamenteaza pe :
programarea agregat
programarea cererii
comenzile firmei de la clienti
Functiile MRP: instalatii de semnalizare cuplate cu mijloace de
planul indistrial si comercial control asupra functionarii utilajelor care
programul director de productie asigura productia
calculul incarcarilor globale instalarii de inregistrare, colectare si transfer al
calculul nevoilor dependente datelor privind evidenta operativa a productiei
calculul incarcarilor detaliate sistem informatic de conducere operativa a
urmarirea si controlul fluxului incarcarii productiei
controlul executiei
buclele de reglaj
Algoritm de ordonantare NEXT BEST
NB cu origine fixa – dat fiind primul reper care
se executa, se va alege urmatorul reper acela
care corespunde celui mai mic timp de reglare a
utilajului, dupa executarea reperului anterior
NB cu origine variabila – conform careia se va
considera ca primul reper se prelucreaza oricare
dintre cele ce urmeaza a fi fabricate pe utilajul
respectiv, iar pentru celelalte urmandu-se
procedura de la NB cu origine fixa
NB cu reducerea coloanelor – presupune
stabilirea in cadrul matricei a timpului minim
de pe fiecare coloana si scaderea acestuia din
toate elementele coloanei respective
Algoritmul de ordonantare JOHNSON
se va lansa primul reper in fabricatie, acela care
are timpul de prelucrare pentru un lot sau pentru
intreg consumul de productie minim pe primul
utilaj
se repeta pasii pana la stabilirea ordinii de
lansare in fabricatie a tuturor reperelor care se
prelucreaza pe cele doua utilaje
Controlul calitativ
al indeplinirii programelor de productie - consta
in culegerea, prelucrarea si transmiterea
informatiilor primare cu privire la functionarea
utilajelor si desfasurarea procesului de
productie, in scopul de a evidentia stadiul in
care sarcinile de productie lansate in fabricatie
au fost executate
al sarcinilor de productie – reflecta concret
modul in care se executa si programeaza
productia programata si lansata in fabricatie
Pentru realizarea obiectivelor de baza este
necesar a compara continuu sarcinile
programate cu cele realizate.
Trebuie acordata o atentie maxima produselor
cu cicluri si costuri mari care se pot determina
prin testul ABC.
Obiectivul activitatii de control cantitativ are
doua semnificatii :
sarcina de productie
locul de munca
Astfel urmarirea si inregistrarea simultana a
datelor ofera informatii cu privire la :
stadiul indeplinirii programului de productie
respectarea termenelor de executie
gradul de utilizare a capacitatii de productie
Urmarirea si controlul cantitativ se poate face
dupa modelele
pe baza de program-grafic
pe baza de documente
pe baza de stocuri
Aceste metode se bazeaza pe aplicarea
concomitenta a unor principii :
consemnarea stadiului de executie a produselor
la un loc de munca sau alta subunitate
structurala de fabricatie
in raport de nivelul programat
pe acelasi suport informational
in raport de variabila timp
Mijloacele tehnice utilizate in urmarirea si
controlul cantitativ al indeplinirii programelor
de productie pot fi clasificate astfel :
instalatii de comunicatie si semnalizare –
permite stabilirea legaturilor dintre unitatile de
productie si punctele de coordonare a acestora,
pe baza
acustica ; fonica ; vizuala