Sunteți pe pagina 1din 10

LICEUL TEHNOLOGIC SPECIAL BIVOLĂRIE

Str. Ştefan cel Mare nr.171, oraş Vicovu de Sus, Judeţul Suceava,
Tel.0230-412155, Fax. 0230-412155, e-mail: grscbiv@yahoo.com

CURRICULUM ÎN DEZVOLTARE LOCALĂ


Date de identificare a CDL:
1. Instituția de învățământ: LICEUL TEHNOLOGIC SPECIAL BIVOLĂRIE
2. Denumirea operatorului economic/instituției publice partenere: SC COFETĂRIA MARIA
SRL, VICOVU DE SUS
3. Titlul CDL: APLICAREA SISTEMELOR DE SERVIRE ÎN RESTURAȚIE
4. Tipul CDL-ului: opțional integrat la nivelul ariei
5. Profilul/Domeniul de pregătire profesională: TURISM ȘI ALIMENTAȚIE
6. Calificarea profesională: COFETAR - PATISER
7. Clasa: a XI-a
8. Număr ore: 90 ore
9. Autorii
 Unitatea de învățământ: LICEUL TEHNOLOGIC SPECIAL BIVOLĂRIE
Prof. HURJUI ANDREEA
Operatorul economic: SC COFETĂRIA MARIA SRL, VICOVU DE SUS
1. Notă de prezentare
Conform COR ( Clasificarea Ocupațiilor din România) și datorită includerii acestei
calificări în grupa de ocupații 7512- Brutarii, cofetarii și patiserii, se poate sintetiza că
patiserii și cofetarii prepară diferite tipuri ( sortimente) de prăjituri și alte produse din făină,
precum și ciocolată și produse de cofetărie. Cofetarul – patiser se ocupă în principal cu
prepararea semipreparatelor de patiserie și cofetărie, prepararea produselor de patiserie și
cofetărie, realizarea decorațiunilor pentru produsele de patiserie și cofetărie, pregătirea și
ambalarea pentru comercializare a produselor, exploatarea echipamentelor pentru copt și răcit,
exploatarea echipamentelor pentru pregătirea semifabricatelor de patiserie și cofetărie,
precum și cu asigurarea aprovizionării cu materii prime și produse alimentare, manipularea,
conservarea și depozitarea materialelor și produselor alimentare.
Procesul de planificare a evoluţiei şi a perfecţionării îi ajută pe elevi sa-şi estimeze
competenţa în mod realist şi să-şi identifice apoi abilităţile, experienţa şi aspectele care
necesită îmbunătăţiri. Membrii pot colabora în stabilirea mijloacelor prin care să progreseze şi
să se perfecţioneze şi în acordarea feedback-ului legat de deprinderi şi puncte tari.
Planificarea progresului şi perfecţionarea bazate pe echipă, are un efect pozitiv şi asupra
înţelegerii din grup, determinăndu-i pe toţi să cunoască necesitaţile, obiectivele, valorile şi
performanţele colegilor.
Cercetările arată că elevii care realizează sarcini de învăţare la agenții economici tind
să aibă :

 performanţe şcolare mai bune;


 un număr mai mare de competenţe sociale pozitive;
1
 mai buna înţelegere a cerinţelor şi a deprinderilor pe care şi le formează;
Munca este vazută de om nu numai ca un simplu mijloc de obţinere a celor necesare,
dar şi ca prilej de satisfacţie.

Factorii decizionali în alegerea carierei sunt multipli. O carieră profesională depinde


în mare măsură de calităţile, de performanţele lui de studiu aprofundat, cunoştinţele
acumulate în şcoală. Cu certitudine, cine are o bază solidă de cunoştinţe va avea succes în
orice îşi propune în viaţă.

Scopul acestui modul este de a oferi elevilor cunoştinţe, abilităţi, atitudini în vederea
pregătirii pentru realizarea unor servicii de calitate în restaurație, cât şi pentru integrarea în
procesul muncii.

Programa cadru care se adaptează condiţiilor din şcoala noastră va urmări formarea
competenţelor cheie vizate de calificarea descrisă prin standardul de pregătire profesională
specific domeniului pregătirii de bază: Turism și alimentație, descris prin Legea educației
naționale nr. 1/2011, care sunt integrate în unitățile de rezultate ale învățării tehnice generale
sau specializate:
Lista unităților de rezultate ale învățării:
- Unități de rezultate ale învățării tehnice generale:
5.Organizarea activității în unitățile de primire turistică
6. Realizarea proceselor de bază în alimentație

3. Utilizarea sistemelor de servire în restaurație


- Unități de rezultate ala învățării tehnice specializate:
8. Utilizarea sistemelor de servire în restaurație

2
2. Tabel de corelare dintre rezultatele învățării și conținuturile învățării

Rezultate ale învăţării suplimentare/ Rezultate ale învățării


propuse spre aprofundare/extindere1
Conţinuturile învăţării2 Situații de învățare

Cunoștinţe Abilităţi Atitudini

1.1.1 Clasificarea 1.2.1 Verificarea 1.3.1- Manifestarea Dotări specifice spațiilor de producție - imaginii ;
dotărilor specifice echipamentelor,ut interesului în culinară și de patiserie-cofetărie
spațiilor de producție ilajelor,aparatelor, identificarea și - filmulețe
vaselor și prezentarea corectă Clasificarea dotărilor din spațiile de
1.1.2 Descrierea ustensilelor a dotărilor din producție(utilaje, aparate, vase și ustensile) - utilaje ;
echipamentelor, necesare în
utilajelor, aparatelor, producția culinară
spațiile de Caracteristicile constructive și funcționale - ustensile ;
producție din ale dotărilor din spațiile de producție
vaselor și ustensilelor și de patiserie- - vase ;
alimentație,
cofetărie. căutând Dotările specifice spațiilor de servire - obiecte de inventar
oportunități de
1.1. 3 Clasificarea 1.2.2- Clasificarea dotărilor din spațiile de servire pentru servire ;
îmbunătățire a
dotărilor specifice Împărtășirea în (mobilier, echipamente și obiecte de - fișe de documentare ;
propriilor
spațiilor de servire grupul de lucru a inventar necesare servirii consumatorilor)
cunoștințe.
informațiilor - fișe de lucru ;
1.1.4 Caracterizarea referitoare Caracteristicile constructive și funcționale
la
ale dotărilor din spațiile de servire - descoperirea cu
mobilierului, dotările din
ajutorul informațiilor
echipamentelor și spațiile de
obiectelor de inventar producție. 1.3.3 Manifestarea - conversația ;
necesare servirii
1
Se vor preciza, după caz, rezultate ale învățării suplimentare exprimate în termeni de cunoștințe, abilități și atitudini sau codurile corespunzătoare rezultatelor învățării
propuse spre aprofundare/extindere, conform SPP
2
Conținuturile învățării – se vor preciza acele conținuturi ale învățării agreate împreună cu operatorul economic, corelate cu cunoștințele, abiltățile și atitudinile menționate

3
consumatorilor 1.2.3 Verificarea interesului în -lucru în echipă ;
pieselor de identificarea și
mobilier, a prezentarea - frontal ;
echipamentelor și corectă a dotărilor - individual
obiectelor de din spațiile de
inventar necesare servire, căutând
servirii oportunități de
consumatorilor îmbunătățire a
propriilor
cunoștințe

1.1.5-Clasificarea 1.2.4- Efectuarea 1.3.4 Respectarea Obținerea semipreparatelor și a preparatelor - rețetare;


semiprepartelor operațiilor principiilor culinare și de cofetărie-patiserie din zona
- cântare;
culinare, de patiserie- tehnologice de dezvoltării durabile Bucovinei
cofetărie și a obținere a la obținerea - balanță;
produselor cu grad semipreparatelor semipreparatelor Semipreparate culinare: fonduri, sosuri,
redus de complexitate; culinare și de culnare și de umpluturi - cană gradată;

patiserie cofetărie patiserie-cofetărie, Preparate culinare: gustări, antreuri, - fișe de lucru;


1.1.6- Descrierea și a produselor cu a preparatelor
proceselor preparate pentru mic dejun, preparate
grad redus de culinar, de - fișe de documentare;
tehnologice de servite ca prim fel, preparate lichide,
complexitate cu patiserie-cofetărie preparate de bază, dulciuri de bucătărie, - reviste de specialitate;
obținere a respectarea cu grad redus de
semipreparatelor și a produse de cofetărie patiserie
normelor de complexitate, în - joc de rol;
produselor cu grad igienă, de condiții de igienă,
redus de complexitate; - problematizarea
siguranță și siguranță și (operații de calcul
securitatea securitate a muncii simplu: adunări, calcul
muncii. procentual,împărțiri);

4
1.2.5- Realizarea - expunerea;
analizei creative a
- conversația;
semipreparatelor
culinare și de - fisă cu grila;
patiserie-cofetărie
- calculator;
și a produselor cu
grad redus de - video proiector;
complexitate;

1.1.7 Prezentarea 1.2.6 Efectuarea 1.3.5 Manifestarea - fișe de lucru;


sistemelor de servire operațiilor atitudinii proactive Serveşte preparatele şi băuturile în unităţile
- fișe de documentare;
și criteriile de alegere specifice și a apiritului de de alimentaţie
a acestora sistemului de echipă în - reviste de specialitate;
Servirea băuturilor
servire direct sau efectuarea
1.1.8 Descrierea englezesc: cu operațiilor specfice
- joc de rol;
Debarasează mesele în sala de servire
principiilor de ajutorul cleștelui de servire a - problematizarea
debarasare pentru de pe platou, cu consumatorilor prin Respectă conduita profesională în relaţia cu (operații de calcul
fiecare categorie de lușul din supieră, adaptarea tehnicilor consumatorii simplu: adunări, calcul
obiecte de inventar la farfurie, la de servire la procentual,împărțiri);

1.1.9 Descrierea gheridon, cu condiții și situații


- expunerea;
sistemelor de servire căruciorul particulare din
speciale: autoservire, unitățile de - conversația;
1.2.7 Realizarea alimentație, cu
servire la domiciliu, operațiilor - fisă cu grila;
roomservice, la respectarea
specifice regulilor de igienă,
automate, în unități de - calculator;
sistemului de aiguranță și
servire din mijloace servire indirect securitate - video proiector
de transport în

5
(francez) muncă.

1.2.8 Alegearea
tehnicilor de
servire adaptate
sistemelor de
servire speciale

 Lista minimă de resurse materiale (echipamente, unelte și instrumente, machete, materii prime și materiale, documentații tehnice,
economice, juridice etc.) necesare dobândirii rezultatelor învățării (existente în școală sau la operatorul economic):
 Cataloage, reviste, albume;
 reviste de specialitate în domeniul turism şi alimentaţie
 echipamente specifice activităţilor desfăşurate la nivelul holului hotelului (se pot regăsi la nivelul unităţii şcolare sau vor fi puse la
dispoziţie în baza parteneriatelor cu agenţii economici din domeniu)
 Dotările specifice sălilor de clasă;
 Literatură de specialitate şi documente specifice: Legislaţia privind protecţia consumatorilor, buletine de analiză, fişe tehnologice, albume
şi cataloage, reviste de specialitate, etc;
 Aparatură pentru multiplicarea fişelor de lucru, de evaluare şi a altor materiale necesare activităţii la clasă; (calculator, imprimantă,
videoproiector)
 Reţetare, fişe de documentare;
 Materii prime de origine vegetală, materii prime de origine animală, băuturi nealcoollice şi alcoolice;
 Vase, ustensile, utilaje specifice unităţii de alimentaţie publică;
 Legea contabilităţii nr.82/1991;
 Imprimate ale documentelor utilizate în contabilitate: aviz de însoţire a mărfii, factură, fişă de magazie, notă de plată, bon de consum,
notă de comandă, borderou, raport zilnic de gestiune, monetar, registru de stocuri, notă de recepţie, bon de predare-transfer-restituire,
declaraţie de inventar, bon de predare-transfer-restituire;
 Alte tipuri de dotări, identificate de cadrele didactice ca fiind necesare pentru activităţile planificate;

6
3. SUGESTII METODOLOGICE

Pentru atingerea unităților de învățare tehnice generale, stabilite prin modul,


profesorul are libertatea de a dezvolta anumite conţinuturi, de a le eşalona în timp.
Activităţile la lecţii vor fi variate, astfel încât, indiferent de stilul de învăţare
caracteristic, toţi elevii să dobândească competenţele necesare.
În strategia didactică profesorul poate utiliza o paletă largă de metode. Se recomandă
metodele centrate pe elev care să implice elevul în procesul de formare. Elevii învaţă mai bine
dacă aud informaţiile, văd demonstraţiile şi ilustraţiile, discută informaţiile şi ideile,
experimentează şi practică tehnicile.
Ei devin astfel membrii unei reţele de comunicare, se simt în largul lor, îşi împărtăşesc
experienţele, pun întrebări, colaborează cu ceilalţi, îşi asumă riscuri, participă activ la propriul
proces de instruire şi educare. Profesorul are doar rolul de facilitator, comunicator, colaborator
şi organizator. El are răbdare, lucrează la acelaşi nivel cu elevii şi respectă ideile şi
experienţele participanţilor.
Se vor promova metode de predare - învăţare activ participative, centrate pe elev, care
duc la rezolvarea problemei puse în discuţie.
Acestea vizează următoarele aspecte:
 aplicarea metodelor centrate pe elev, pe activizarea structurilor cognitive şi operatorii
ale elevilor, pe exersarea potenţialului psiho-fizic al acestora, pe transformarea
elevului în coparticipant la propria instruire şi educaţie;
 îmbinarea şi o alternanţă sistematică a activităţilor bazate pe efortul individual al
elevului (documentarea după diverse surse de informare, observaţia proprie, exerciţiul
personal, instruirea programată, experimentul şi lucrul individual, tehnica muncii cu
fişe) cu activităţile ce solicită efortul colectiv (de echipă, de grup) de genul discuţiilor,
asaltului de idei, etc.;
 folosirea unor metode care să favorizeze relaţia nemijlocită a elevului cu obiectele
cunoaşterii, prin recurgere la modele concrete;
însuşirea unor metode de informare şi de documentare independentă, care oferă
deschiderea spre autoinstruire, spre învăţare continuă
Metodele de participare activă au meritul de a genera contexte în care se manifestă
diferenţele, ca şi în viaţa de toate zilele. Aplicarea lor duce la provocări ale indivizilor de a-şi
reorganiza experienţele ca urmare a participării active la viaţa de grup.

7
Se pot utiliza metode ca: observaţia, conversaţia, munca independentă, simularea,
problematizarea, jocul de rol, exerciţiul, discuţiile în grup – care stimulează spiritul critic,
creativitatea, studiul de caz, brainstormingul etc.
Vor fi promovate situaţiile din viaţa reală şi se va urmări aplicarea cunoştinţelor la
probleme reale, pentru a se putea ţine cont în măsură mai mare de nevoile elevilor, ale
angajaţilor şi ale societăţii. Elevilor li se va permite să aplice propriul lor mod de înţelegere a
conţinutului realizând: proiecte, portofolii, discuţii în grup.
Se recomandă folosirea lucrului în echipă care facilitează procesul de învăţare.
Această metodă se poate aplica pentru verificarea între colegi(verificări şi evaluări ale
lucrărilor între colegi), joc de rol(elevii se ajută reciproc, iar profesorul îi îndrumă pentru o
învăţare eficientă). Procesul de evaluare continuă şi sumativă(finală) va avea în vedere gradul
de însuşire a competenţelor. Competenţele individuale din cadrul acestui modul nu vor fi
supuse evaluării finale în cadrul altor module. Acest lucru nu exclude exersarea şi dezvoltarea
acestora şi prin parcurgerea conţinuturilor altor module.
Promovarea unui modul este condiţionată de însuşirea tuturor competenţelor din
tabelul de corelare, evaluate conform specificaţiilor privind probele de evaluare prevăzute în
SPP.
Elevii trebuie evaluaţi numai în ceea ce priveşte dobândirea competenţelor specificate
în cadrul acestui modul. Demonstrarea unei alte abilităţi în afara celor din competenţele
specificate este lipsită de semnificaţie în cadrul acestei evaluări. Pentru evaluarea care
presupune o probă practică, un instrument de evaluare care poate fi utilizat este fişa de
observare.
Evaluarea reprezintă partea finală a demersului de proiectare didactică prin care
profesorul va măsura eficienţa întregului proces instructiv-educativ. Evaluarea urmăreşte
măsura în care elevii şi-au format competenţele propuse în standardele de pregătire
profesională.
Evaluarea poate fi :
A. în timpul parcurgerii modulului prin forme de verificare continuă a
rezultatelor învăţării.
 Instrumentele de evaluare pot fi diverse, în funcţie de specificul modulului şi
de metoda de evaluare – probe orale, scrise, practice.
Propunem următoarele instrumente de evaluare continuă:
a. Fişe de observaţie;
b. Fişe test;

8
c. Fişe de lucru;
d. Fişe de autoevaluare;
e. Teste de verificarea cunoştinţelor cu itemi cu alegere multiplă, itemi alegere
duală, itemi de completare, itemi de tip pereche, itemi de tip întrebări
structurate sau itemi de tip rezolvare de probleme.

B. Finală
 Realizată printr-o lucrare cu caracter aplicativ şi integrat la sfârşitul procesului
de predare/ învăţare şi care informează asupra îndeplinirii criteriilor de
realizare a cunoştinţelor, abilităţilor şi atitudinilor.
Propunem următoarele instrumente de evaluare finală:
 Proiectul, prin care se evaluează metodele de lucru, utilizarea corespunzătoare a
bibliografiei, materialelor şi echipamentelor, acurateţea tehnică, modul de
organizare a ideilor şi materialelor într-un raport. Poate fi abordat individual sau
de către un grup de elevi.
 Studiul de caz, care constă în descrierea unui produs, a unei imagini sau a unei
înregistrări electronice care se referă la un anumit proces tehnologic.
 Portofoliul, care oferă informaţii despre rezultatele şcolare ale elevilor,
activităţile extraşcolare etc.
 Mini-monografii contabile, care să aibă la bază exemple pentru fiecare categorie de
document de evidenţă primară în alimentaţie

9
5. BIBLIOGRAFIE

1. Brumar, Constanţa (2006) – A B C – ul ospătarului, Bucureşti: Ed. Diasfera;


2. Capotă, Valentina, ş.a. (2008) – Alimentaţie publică, manual pentru clasa a X – a,
Bucureşti: Editura CD Press
3. Dobrescu, Emilian (2006) – Tehnica servirii consumatorilor, cls. XI-XII, Bucureşti:
Ed. Didactică şi Pedagogică R.A.;
4. Florea, Constantin, ş.a. (2004) – Manualul directorului de restaurant, Bucureşti:
Editura THR-CG;
5. Nicolescu, Radu (1998) – Tehnologia restaurantelor, Bucureşti: Editura Inter-Rebs;
6. Stavrositu, Stere (2006) – Arta serviciilor în restaurante, baruri, gastronomie, hoteluri,
pensiuni turistice, Bucureşti: Fundaţia Arta serviciilor în turism.
7. Brumar, Constanţa (2006) – A B C – ul bucătarului, Bucureşti: Ed. Diasfera;
8. Brumar, Constanţa şi colab. (2006) – Tehnologia Culinara cls. a IX – a, Bucureşti:
Ed. Didactică şi Pedagogică R.A.;
9. Brumar, Constanţa şi colab. (2006) – Tehnologia Culinara cls. X-XII: Bucureşti: Ed.
Didactică şi Pedagogică R.A.;
10. Capotă, Valentina, ş.a. (2008) – Alimentaţie publică, manual pentru clasa a X – a,
Bucureşti: Editura CD Press
11. Dincă, Cristian şi colab. (2006) – Tehnician în turism, Bucureşti: Ed. Didactică şi
Pedagogică R.A.;
12. Dincă, Cristian şi colab. (2006) – Calificarea profesionala Bucătar, manualul pentru
clasa XI an de completare, Bucureşti: Ed. Didactică şi Pedagogică R.A.
13. Florea, Constantin, ş.a. (2004) – Manualul directorului de restaurant, Bucureşti:
Editura THR-CG;

10

S-ar putea să vă placă și