8.

Determinarea energiei de suprafata a polimerilor

Materialele polimerice drept suporturi pentru compusii biologici activi

Diferentele grupe functionale de pe catenele celulozice =pozitii preferentiale pentru legarea

antibioticelor si enzimelor, obtinandu-se compusi bioactivi

Datoria compatibilitatii, biodegrabilitatii si pentru ca sunt solubile in apa, polimeri=agenti farmaceutici

Din pulberile de celuloza se obtin comprimate datorita proprietatile sale sorbice si inertia chimica

Agentul activ se elibereaza din polimer:

 Difuzie prin pori (fluidul aos patrunde in matrice si dizolva agentul care va difuza prin sturctura
microscopica a matricei, spre fluidul exterior)
 Penetratie (agentul este dizolvat in matricea polimerului si difuzeaza prin structura moleculara a
acestuia)

Daca matricea este relativ poroasa, viteza de eliberare a agentului activ este dominata de difuzia prin
pori

Daca matricea nu este poroasa, transportul agentului activ prin matricea polmerului este prin penetratie

Factorii care influenteaza eliberarea medicamentelor din mcirotablete depind de:

 Dimensiunea microparticulei
 Aria microparticulei

Eroziunea unui degratat depinde de legatura interfaciala a acestuia

Microparticulele izolate pot fi eliberate mai rapid in cazul unui raport mai mare intre aria suprafetelor si
masa lor

Utilizarea polimerilor in medicina

Biomaterial=orice material sintetic sau natural care in contact cu tesutul viu si cu fluidele biologice in
utilizari protetice, de diagnoza, terapeutice si de stocare a sangelui nu afecteaza componentele biologice
si intregul organism viu

Primul proces care are loc la realizarea contactului sangelui cu o suprafata straina= adsorbtia proteinelor

Apoi urmeaza aderenta plachetelor , care depinde de tipul de proteina adsorbita pe suprafata
materialului

Adsorbtia proteinelor si tipul de proteina adsorbita duc la formarea trombusului

Energia libera de suprafata si tensiunea interfaciala sange-biomaterial au rol in procesul de adsorbtie a

plachetelor

Materialele cu suprafete netede nu sunt faborabile aderentei coloniilor de bacterii, cele hidrofile fiind
mai rezistente la aderarea lor fata de cele hidrofobe
Biocompatibilitate si compatibilitatea cu sangele a materialelor polimerice pot fi imbunatatite prin:

 Modificarea fizio-chimica cu hidrogeluri, agenti biologici activi, etc

 Depunerea unor straturi subtiri impermeabile de carbon
 Tratamente de suprafata ( iradiere UV, etc)

Cei mai utilizati polimeri:

 Polizaharidele
 Alcool polivinilic
 Poliacrilamida
 Polietilena

Proprietati de suprafata a materialelor polimerice

Energia de suprafata=manifestare directa a fortelor intramoleculare

Energiile libere de suprafata ale materilaleor solide si lichide =suma de termeni ce provin din
interactiunile dispersive si polare = ecuatia lui Young

WA = (1 + COSθ) ∙ γL = (√γLW LW LW − LW +
S ∙ √γL + √γS ∙ γL + √γS ∙ γL

γLW
S = componenta Lifshitz van der waals a energiei libere de sprafata

γ+ , γ− = parametrul acceptor si donor de electroni cu indicii S,L sunt notate

marimile caracteristice solidului si lichidului
Energia libera de suprafata totala γs
γs = γLW + − LW ab
S + γS + γS = γS +γS

γab
S = componenta acid baza polara a energiei de suprafata
Aprecierea compatibilitatii cu sangele a polimerilor

2 2
𝛾𝑆𝐿 = [√𝛾𝐿𝑃 − √𝛾𝑆𝑃 ] + [√𝛾𝐿𝐷 − √𝛾𝑆𝐷 ]

𝛾 𝑃 /𝛾 𝐷 = 𝑐𝑜𝑚𝑝𝑜𝑛𝑒𝑛𝑡𝑎 𝑝𝑜𝑙𝑎𝑟𝑎 , 𝑑𝑖𝑠𝑝𝑒𝑟𝑠𝑖𝑣𝑎 𝑎 𝑏𝑖𝑜𝑚𝑎𝑡𝑒𝑟𝑖𝑎𝑙𝑢𝑙𝑢𝑖 (𝑆)

/𝑠𝑎𝑛𝑔𝑒𝑙𝑢𝑖(𝐿)
Daca o suprafata straina se gaseste in contact cu sangele, se creeaza o noua interfata

Daca tensiunea interfaciala sange-biomaterial este mare, proiteinele vor interactiona cu biomaterialul si
scade tesiunea interfaciala solid/lichid

Are loc modificare proteinelor absorbite si se formeaza o noua interfata intre suprafata solida si plasma
sangvina , iar tensiunea superficiala de pe aceasta suprafata este mai mica decat tensiunea initiala
sange-biomaterial si face sa apara un nou strat de proteine care creeaza o alta interfata cu mediul

Daca tensiunea sange-biomaterial este relativ mica, forta ce determina adsorbtia unor proteine va fi mai
mica, deci tensiunea interfaciala intre suprafata solida proteinata si plasma sanguina nu va fi mare, deci
compatibilitatea suprafetei cu sangele va fi mai buna

Proprietatile de suprafata a biomaterialului trebuie sa reduca la minim tensiunea interfaciala sange-

biomaterial, astfel incat modificarea proteinelor adsorbite initial sa fie cat mai mica

O tensiune interfaciala 0 nu este de dorit dpdv al stabilitatii mecanice a interfetei sange-biomaterial

Pentru tensiuni interfaciale foarte mici, orice interfata este susceptibila la pertubanti care tind sa se
amplifice in timp

Tensiunea superficiala sange-biomaterial trebuie sa fie cuprinsa intre 1-2 mN/m pentru a fi asigurata o
buna compatibilitate cu sangele a materialelor straine, precum si stabiliatte mecanica corespunzatoare a
interfetei respective

Metoda unghiului de contact pentru evaluarea energiei libere de suprafata la solide

Unghi de contact la echilibru=unghiul format de suprafata plana si tangenta la profilul unei picaturi de
lichid depuse pe suprafata respectiva, in punctul de contact cu suprafata data

In vederea obtinerii celor trei componente ale energiei libere de suprafata a unui material solid si a
energiei libere de suprafata totale trebuie masurate unghiurile de contact la echilibru dintre suprafata
studiata si trei lichide pure, dintre care 2 polare
Pe suprafata solida se depun picaturi din diferite lichide pure (apa bidistialata, formamida,
bromonaftalenul)

 daca lichidul nu uda suprafata solida, atunci suprafata este hirdofoba

 daca lichidul uda suprafata solida, atunci suprafata este hidrofila

unghiul de contact :
θ 2∙h
tg = (7)
2 d

d=diamterul bazei
h=inaltimea picaturii
Se foloseste ecuatia lui Young pentru cele 3 lichide si se obtine un sistem cu 3 necunoscute

Dispozitivul de masurare a unghiurilor de contact dintre lichidele pure si suprafete solide

 Proba de analizat se aseaza pe suport orizontal

 Imaginea picaturilor de lichid depuse pe suprafata se proiecteaza pe un ecran unde se pot citi
inaltimea si diamterul
 Valoarea unghiului se calculeaza cu (7)
 Se vor realiza mai multe determinari pentru apa distilata, formamida si bromonaftalen
 Se calculeaza tensiunea interfaciala sange-polimer si se stabileste daca polimerul este compatibil
cu sangele