UNIVERSITATEA ,,OVIDIUS”- CONSTANŢA

FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ŞI ŞTIINŢE ALE EDUCAŢIEI

PEDAGOGIA ÎNVĂŢĂMÂNTULUI PRIMAR ŞI

PREŞCOLAR

INTUIREA PUNCTULUI,
CA ELEMENT DE LIMBAJ PLASTIC,
DE CĂTRE PREŞCOLARI

Coordonator ştiinţific
Prof. Grad I MANOLESCU NIŢĂ
Candidat,
Educatoare: CHIRIAC( CÎNIPEANU) IONICA
GRADINIŢA GEMENELE
JUD BRĂILA
 MOTTO:
„ Mai artist decât copilul cred că nu e nici un
artist în lume.
Să ai inimă să-l simţi şi minte să-l pricepi.”
(I.Nisipeanu)
 CUPRINS
 ARGUMENT
 CAPITOLUL I ÎN LOC DE INTRODUCERE
 CAPITOLUL II PREMISE PSIHOPEDAGOGICE
CARE STAU LA BAZA ACTIVITĂŢILOR
ARTISTICO-PLASTICE
 CAPITOLUL III PUNCTUL - ELEMENT DE LIMBAJ
PLASTIC
 CAPITOLUL IV CONDIŢII PEDAGOGICE DE
INTUIRE A PUNCTULUI PLASTIC DE CĂTRE
PREŞCOLARI. TEHNICI DE REALIZARE A
PUNCTULUI PLASTIC
 CONCLUZII
 MOTIVATIA ALEGERII TEMEI
Indiferent de achiziţie sau vârstă, copilul preşcolar va folosi activităţile
artistico-plastice pentru bucuria încercării, explorării, aventurii,
comunicării.
Punctul este un mic amănunt în jurul căruia se învârte totul, este primul
semn grafic, primul element de limbaj plastic, pe care copilul îl identifică
şi îl poate realiza încă din perioda antepreşcolară.
Exerciţiile de intuire a punctului plastic dezvoltă spiritul de observaţie,
volumul de cunoştinţe, influenţează celelalte categorii de activitate din
domenii experienţiale diferite, iar exerciţiile de creaţie cu ajutorul
punctelor dezvoltă sensibilitatea copiilor şi constituie un teren fertil pentru
lărgirea receptivităţii estetice şi acumularea unor cunoştinţe de bază.
 I. Accepţiuni actuale ale punctului

 În Dicţionarul explicativ al limbii române, punctul este definit ca fiind

un semn grafic mic şi rotund, asemănator cu o înţepătură de ac, folosit ca
semn de punctuaţie, pentru a indica pauze între propoziţii sau fraze
independente etc..
 Aşadar este cunoscut sub diferite ipostaze: semn muzical, punct
tipografic, punct de pornire, punct medical, dar şi în diferite expresii şi
sintagme.
 Punctul îl regăsim şi în alfabetul Braille care este un sistem de scriere
folosit de cei cu deficienţe de vedere. Literele sunt compuse din puncte
ieşite în relief care pot fi simţite cu ajutorul degetelor.
 PUNCTUL ÎN LITERATURĂ ŞI FILOZOFIE
În literatură şi filozofie regăsim punctul ca element generator
din care evoluează întreaga creaţie ca dintr-un germen, are
semnificaţia unui moment cosmogonic, lui îi corespunde ideea de
început.
●,,.... zăpacire e o peatră la picioru-mi rostogolită jos, eu o luai în palmă ş-o
netezi cu milă zicându-i, chiar în tine-i un punct din infinit, prin punct se-ncepe
lumea, un punct dimensii n-are, nemic mai fară formă şi mai nepipăit; dar
pune-l în mişcare şi linia se-ntinde, şi linia-ţi dă totul: deci... cu-ncetul se
dezvoltă din puncturi ce se mişcă, din puncturi ce se mişcă plecând din
Dumnezeu. ....”
(Bogdan Petriceicu Haşdeu - ,,Dumnezeu”)

● ,,Dar deodat-un punct se mişcă-cel dintâi şi singur,

Iată-l cum din chaos face mumă, iar el devine Tatăl
Punctu - acela de mişcare, mult mai slab ca boaba spumii
E stăpânul fără margini peste marginile lumii....”
(Mihai Eminescu în ,,Scrisoarea I”)
 Punctul în artele vizuale
 O analiză a imaginilor pictate, cioplite sau modelate
ale preistoriei ne arată că punctul nu se detaşează de
un ansamblu organic în care este inclus, fiind utilizat
la diferite reprezentări: ochi, ornamente, pete pe
pielea animalelor.
 Punctul plastic se poate observa în diferite culturi:
◄ cultura Cucuteni
◄ arta egipteană
◄ arta cretană
◄ arta arabă
◄ mozaicul bizantin
 II. Punctul în diferite stadii ale desenului infantil
În celebrele sale studii asupra desenului infantil, G.H. Luquet a
evidenţiat anumite stadii în evoluţia acestuia. În fiecare stadiu
regăsim punctul având reprezentări diferite.
Stadiile în evoluţia desenului sunt:
●Stadiul realismului fortuit sau faza mâzgălelilor (2-3 ani).
● Stadiul realismului neizbutit sau stadiul de incapacitate
sintetică (3 la 4 ani).
● Stadiul realismului intelectual sau stadiul desenului
ideo-plastic(5-6 ani).
● Stadiul realismului vizual sau faza desenului fizio-plastic
(9-11 ani) .
Punctul apare în toate stadiile desenului infantil, odată cu
intuirea şi realizarea lui, începe cochetarea copilului cu limbajul
artistico-plastic.
III. PUNCTUL – ELEMENT DE LIMBAJ PLASTIC
Caracteristicile punctului
◄ Mărimea punctului.
Pentru a fi punct, suprafaţa colorată trebuie sa fie minusculă
în raport cu celelalte elememnte plastice şi cu suprafaţa.
Mărimea punctului este corelată implicit cu efectul de distanţă,
efectul de sugerare a spaţiului prin modificarea dimensiunilor:
dimensiunile mărite sugerează apropiere, iar cele micşorate impun
profunzimea, spaţiul îndepărtat, greutatea.
◄ Forma punctului
Punctele pot avea forme elaborate cu degetul sau alte
instrumente (pensula, beţişorul, ştampila etc.) sau pot fi spontane
(stropi, pete mici etc.).
◄ Culoarea punctului
Punctele pot avea culoare în compoziţie, care sugerează
spaţialitatea, asociindu-se mărimile mici cu cromatica rece, iar
cele mari şi foarte mari cu cromatica culorilor calde.
 Rolul punctului în compoziţie
◄ Rolul expresiv
Fiind semn plastic, punctul are şi semnificaţii. În funcţie de
aşezare, mărime, culoare şi formă, el poate reda într-o compoziţie,
linişte, calm, odihnă, echilibru, mândrie, siguranţă, mişcare, agitaţie,
veselie, tristeţe, gingăşie, uimire, delicateţe, dezordine.
◄ Rolul decorativ
Folosit ca element de decor, punctul reprezintă un semn mic ce
poate avea contur poligonal cu dimensiuni foarte reduse. Decorarea
presupune repetarea după anumite principii ale artei decorative
(repetiţia, alternanţa, simetria, asimetria etc.), dinainte stabilite, a
punctului în grupări şi culori variate. El apare adesea întâlnit cu alte
elemente, în special linii, cu un mare efect ornamental.
◄ Rolul constructiv reiese din structurarea unor forme şi
suprafeţe cu ajutorul punctului; punctul structurează forma, tehnică
folosită de pictorii impresionismului.
 IV. CONDIŢII PEDAGOGICE DE INTUIRE A PUNCTULUI
PLASTIC DE CĂTRE PREŞCOLARI. TEHNICI DE REALIZARE A
PUNCTULUI CA ELEMENT DE LIMBAJ PLASTIC

Metodologia cercetării
◄ Ipoteza generală de lucru de la care am pornit a fost ideea
conform căreia, dacă voi elabora o strategie adecvată: selectarea
unei tematici care vizează exerciţii de observare a punctului în
mediul înconjurător, dar şi exerciţii de creaţie, atunci preşcolarii
pot intui punctul, ca element de limbaj plastic, la nivel optim.
◄ Obiectivul primordial al cercetării a fost să demonstrez că,
prin diversificarea metodelor de intuire a punctului plastic, cât şi
prin utilizarea unor tehnici, instrumente şi materiale suport variate,
prin tratarea diferenţiată a copiilor în funcţie de particularităţile lor
individuale, pot dezvolta copiilor un interes sporit faţă de
activităţile plastice, spiritul de observaţie, imaginaţia,
creativitatea, gustul estetic şi un limbaj plastic adecvat vârstei.
 ◄ Pentru a investiga modalităţile de intuire şi realizare a punctului
plastic de către preşcolari, am întreprins o cercetare cu caracter
fundamental-constatativ, practic-aplicativ. Am folosit urmatoarele
metode de cercetare: metoda observaţiei, experimentul pedagogic,
analiza produselor activităţii, eşantionarea, metoda testelor, toate
constituindu-se în metode de colectare a datelor cercetării.
◄ Tipul de experiment pe care l-am folosit este experimentul
natural, care presupune menţinerea subiecţilor în cadrul obişnuit al
grădiniţei, în fluxul normal al activităţilor desfăşurate de ei, la el
participând 14 preşcolari ai aceleeaşi grupe, pe care i-am împărţit în
două grupuri (eşantioane), grupul experimental şi grupul martor.
◄ Etapele cercetării :
▪ etapa preexperimentală - experimentul constatativ
▪ etapa experimentală - experimentul formativ
▪ etapa finală – experimentul de control
 REZULTATELE CERCETĂRII
◄ În etapa preexperimentală am desfăşurat cu preşcolarii
exerciţii de observare a punctelor în mediul înconjurător, precum şi
exerciţii-joc care au presupus realizarea punctului cu instrumente
standard (creion, carioca, pensulă), fară o intervenţie majoră din
partea mea.
◄ Preşcolarii au diferenţiat formele punctului plastic:
▪ puncte obţinute prin atingerea suprafeţei cu un instrument de lucru sau
puncte spontane obţinute prin stropire;
▪ forme geometrice diverse;
▪ forme abstracte;
▪ forme inspirate din natură.
◄ S-au aplicat testele iniţiale, CÂT DE ÎNDEMÂNATIC EŞTI?”;
,, CE POŢI SĂ DESENEZI?”, în care s-a folosit punctul în două
ipostaze (semn grafic, semn plastic).Drept o constatare generală, am
semnalat faptul că preşcolarii dau dovadă de o surprinzătoare
îndemânare, flexibilitate, fluenţă, creativitate în a realiza cele mai
neobişnuite şi originale combinări de reprezentări grafice.
TEHNICI DE REALIZARE A PUNCTULUI CA
ELEMENT DE LIMBAJ PLASTIC
Etapa experimentală a presupus supunerea eşantionului
experimental unor activităţi în care am folosit tehnici şi
instrumente diferite de realizare a punctului plastic, iar
intervenţia mea în scop formativ a fost esenţială.
Tehnici ale desenului
◄ tehnica frotajului
◄ tehnica decolorării cu pic
◄ tehnica desenului cu carioca
◄ desenul decorativ
◄ desenul pe puncte
◄ desenul după natură
Compoziţii realizate prin tehnici ale desenului
Tehnici ale picturii:
◄ dactilopictura

◄ tehnica stropirii : - stropirea cu pulverizatorul pe fond uscat

- stropirea pe fond uscat prin sită;
- stropirea pe fond umed cu periuţa de dinţi
şi pensula pentru pictură;

◄ tehnica ştampilei şi a amprentei

◄ tehnica decolorării cu înălbitor

◄ pictura decorativă

◄ tehnica picturii cu aracet

◄ punctul elaborat cu pensula

Compoziţii realizate prin tehnici ale picturii
Tehnici ale modelajului
◄modelajul din plastilină:
- modelarea prin mişcări circulare

- punctul realizat prin adâncire sau înţepare

◄modelajului din aluat

◄ modelajului din lut

Tehnici mixte
◄ Punctul obţinut prin înţepare
◄ Punctul obţinut prin perforare:
▪ perforarea cu ajutorul cuiului
▪ punctul obţinut cu perforatorul
◄ Tehnica colajului:
▪ tehnica formelor rupte
▪ tehnica formelor tăiate din hârtie (papier-collé)
◄ Puncte realizate pe materiale textile
◄ Punctul obţinut prin mototolirea hârtiei
◄ Punctul din polistiren expandat
Compoziţii realizate prin tehnici mixte
Invitaţie la creaţie
● Etapa finală a solicitat mult imaginaţia şi creativitatea copiilor dându-
le posibilitatea să aplice cunoştinţele dobândite în etapa
experimentului formativ, în ceea ce priveşte rolul şi expresivitatea
punctului în compoziţie.
● În cadrul activităţilor plastice i-am invitat pe copii la creaţie încercând
diferite tehnici şi procedee tehnologice, care se înscriu în dorinţa de
cunoaştere a copiilor:
◄ pictura pe sticlă
◄ pictura pe lemn
◄ pictura pe piatră
◄ pictura pe materiale reciclabile
◄ pictura pe coji de nucă
◄ pictura pe paste făinoase
◄pictura pe ouă.
 CONCLUZII
 Fiind pus în contact cu punctul plastic, copilul ,, îl va intui”, familiarizându-
se astfel cu latura artistico-plastică a acestuia, dar şi cu latura estetică a
unei comunicări verbale.
 Prin exerciţiile de observare a punctelor, copiii înţeleg că fiecare punct
are un sens, semnifică ceva, are o formă, îndeplineşte un anumit rol, îi
descoperă expresivitatea şi mai ales importanţa.
 Rezultatele cercetării îmi demonstrează că obiectivele propuse au fost
atinse. Prin diversificarea metodelor de intuire a punctului plastic, prin
utilizarea unor instrumente şi tehnici plastice de lucru variate, le-am
dezvoltat copiilor un interes sporit faţă de activităţile artistico-plastice,
imaginaţia, creativitatea, gustul estetic, spiritul de observaţie şi un limbaj
plastic adecvat vârstei.
 Ipotezele de lucru formulate la începutul cercetării au fost confirmate,
înregistrându-se progrese ale preşcolarilor privind exprimarea artistico-
plastică, folosind punctul ca element de limbaj plastic, în cele trei ipostaze
( punctul expresiv, punctul decorativ, punctul constructiv).
 Realizarea punctului plastic prin tehnici variate a fost o adevărată
provocare pentru copii, eliminând rutina şi monotonia activităţilor
obişnuite.