UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN

BUCURESTI
FACULTATEA DE ANTREPRENORIAT,
INGINERIA SI MANAGEMENTUL
AFACERILOR
SPECIALIZAREA
ANTREPRENORIAT,MANAGEMENTUL
SI INGINERIA AFACERILOR

Lucrare de disertaţie

Aplicaţii informatice pentru

gestiunea stocurilor

Coordonator ştiinţific,
SI. Dr. Ing. Claudiu Purdescu

Masterand
Mihai Gabriel-Cristian

Bucureşti
2018
Cuprins
Lista figurilor .................................................................................................................................................. 5
Introducere ....................................................................................................................................................... 7
Capitolul 1: Stocurile şi gestiunea lor ............................................................................................... 9
1.1. Stocurile ................................................................................................................................................ 9
1.1.1. Definirea stocurilor .......................................................................................................... 9
1.1.2. Tipuri de stocuri ...................................................................................................................... 9
1.1.3. Rolul stocurilor ......................................................................................................................10
1.2. Gestiunea stocurilor .....................................................................................................................10
1.2.1. Sfera gestiunii stocurilor ..................................................................................................10
1.2.2. Obiectivele şi rezultatele gestiunii a stocurilor .....................................................10
1.2.3. Funcţiile gestiunii stocurilor ..........................................................................................11
1.2.4. Principalele elemente ale unui procedeu de stocare ..........................................11
1.2.5. Factorii de influenţă a gestiunii stocurilor .............................................................12
1.2.6. Exemple de situaţii periculoase în gestionarea stocurilor ..............................13
1.2.7. Exemple practice în vederea gestiunii a stocurilor .............................................13
1.2.8. Indicatori pentru eficientizarea gestiunii stocurilor ..........................................17
Capitolul 2 : Proiectarea Bazei de Date pentru gestiunea stocurilor ...........................19
2.1. Introducere în metodologia de proiectare a bazelor de date (BD) .......................19
2.1.1. Proiectarea conceptuală a BD .......................................................................................19
2.1.2. Proiectarea logică a BD ....................................................................................................19
2.1.3. Proiectarea fizică a BD......................................................................................................19
2.2. Proiectarea fizică a BD ...............................................................................................................19
2.3. Proiectare BD (etape) ..................................................................................................................20
2.3.1. Identificarea tipurilor de entităţi ..................................................................................21
2.3.2. Identificarea tipurilor de relaţii ....................................................................................21
2.3.3. Recunoaşterea şi alinierea atributelor cu entităţi sau relaţii ........................22
2.3.4. Determinarea domeniilor atributelor .........................................................................23
2.3.5. Identificarea atributelor de cheie candidată şi primară...................................23
2.3.6. Identificarea tipurilor de entităţi ..................................................................................23
2.4. Moduri si tehnici asupra organizării logice a bazelor de date pentru modelul
relaţional ......................................................................................................................................................24
2.4.1. Schimbarea din modelul de date conceptual local in model de date logic
local ...........................................................................................................................................................24
Page 2 of 50
 2.4.2. Extragerea si identificarea relaţiilor din modelul de date logic local.......25
2.4.3. Utilizarea normalizării in verificarea modelului de date logic.....................25
2.4.4. Verificarea modelului asupra tranzacţiilor utilizatorului ...............................27
2.4.5. Definirea constrângerilor de integritate ...................................................................28
Capitolul 3 : Prezentarea firmei SC. DEDEMAN SRL. ......................................................31
3.1. Descrierea firmei ............................................................................................................................31
3.1.1. Domeniu de activitate şi tendinţe .................................................................................31
3.1.2. Cifra de afaceri şi produse/servicii principale.......................................................32
3.1.3 Numărul de angajaţi ............................................................................................................33
3.1.4. Misiunea firmei .....................................................................................................................33
3.1.5. Planificare strategică ..........................................................................................................33
3.1.6. Cultura organizaţională ....................................................................................................34
3.1.7. Sistemul de valori .................................................................................................................35
3.1.8. Elementele vizibile ale culturii ......................................................................................35
3.1.9. Relaţiile existente între elementele vizibile şi sistemul de valori .................37
3.2. Structura organizatorică ............................................................................................................37
3.2.1. Niveluri ierarhice..................................................................................................................37
Capitolul 4.Aplicaţia software asupra gestiunii stocurilor magazinului
DEDEMAN .....................................................................................................................................................39
4.1. Schema bazei de date ...................................................................................................................40
4.2. Popularea tabelelor .......................................................................................................................44
4.3. Comenzi LDD ..................................................................................................................................50
4.4. Comenzi LMD..................................................................................................................................50
4.5. Instrucţiuni SELECT ..................................................................................................................51
Concluziile Proiectului .............................................................................................................................55
BIBLIOGRAFIE ..........................................................................................................................................57

Page 3 of 50
 Lista figurilor

Figura 3.1. Sigla Dedeman

Figura 3.2. Organigrama Firmei Dedeman
Figura 4.1 . Schema bazei de date
Figura 4.2. Crearea tabelei CLIENT
Figura 4.3. Crearea tabelei ANGAJATI
Figura 4.4. Crearea tabelei COMANDA
Figura 4.5. Crearea tabelei FURNIZOR
Figura 4.6. Crearea tabelei MATERIAL
Figura 4.7. Crearea tabelei PRODUS
Figura 4.8. Crearea tabelei DETALII_COMANDA
Figura 4.9. Crearea tabelei CENTRU
Figura 4.10. Crearea tabelei DETALIU_PRODUS
Figura 4.11. Popularea tabelei CLIENT
Figura 4.12. Afişarea con inutului tabelei CLIENT
Figura 4.13. Popularea tabelei ANGAJATI
Figura 4.14. Afişarea con inutului tabelei ANGAJATI
Figura 4.15. Popularea tabelei COMANDA
Figura 4.16. Afişarea con inutului tabelei COMANDA
Figura 4.17. Popularea tabelei FURNIZOR
Figura 4.18. Afişarea con inutului tabelei FURNIZOR
Figura 4.19. Popularea tabelei MATERIAL
Figura 4.20. Afişarea con inutului tabelei MATERIAL
Figura 4.21. Popularea tabelei PRODUS
Figura 4.22. Afişarea con inutului tabelei PRODUS
Figura 4.23. Popularea tabelei DETALIU_PRODUS
Figura 4.24. Afişarea con inutului tabelei DETALIU_PRODUS
Figura 4.25. Popularea tabelei DETALII_COMANDA
Figura 4.26. Afişarea con inutului tabelei DETALII_COMANDA
Figura 4.27. Afişarea con inutului tabelei CLIENT dupa modificare
Figura 4.28. Modificarea coloanei PRET din tabela PRODUS
Figura 4.29. Stergerea furnizorilor care nu sunt din Bucureşti
Figura 4.30. Selectarea produselor livrate in Bucureşti si Rm. Vâlcea
Figura 4.31. Aplicare discount asupra produselor din lemn
Figura 4.32. Afişare furnizori
Figura 4.33. Afişare clien i ce nu au întâmpinat probleme

Page 4 of 50
Introducere

Tema lucrării de cercetare, “Aplica ii informatice pentru gestiunea stocurilor”

este în strânsa legătură cu disciplinele “Management financiar” şi “Logistică
industrială”, cât şi cu specialitatea Facultă ii de Antreprenoriat, Ingineria şi
Managementul Afacerii, din a cărei programă fac parte disciplinele men ionate.
Aşa cum este prezentat şi în titlu temei, lucrarea cuprinde două componente:
în prima parte, se va prezenta componenta economică, teorie şi exemple astfel în a
doua parte va exista o parte practică, componenta economică.În urma separării,
fiecare componentă se va trata din punct de vedere al bazelor teoretice, rezultând un
tot unitar, pentru realizarea practică a sistemului informativ, creativ, materializat prin
ob inerea unui program asupra gestiunii a stocurilor oricărei companii.
În fiecare zi, la tot pasul, întâlnim aşa numitele “maşinării” ce ne ajută,
uşurează munca prin contribu ia adusă de către ele, numindu-le calculatoare.La baza
unită ilor de func ionare, calculatoarele, stau no iuni teoretice ale componentei
economice, dar în acelaşi timp şi programul în sine bazat pe introducerea no iunilor
teoretice în componenta practică, rezultând îmbinarea lor pas cu pas în modul de
programare al sistemului informatic (softul) de gestiune al unui stoc.
Voi eviden ia, mai ales în momentul folosirii bibliografiei, rela iile, no iunile
sau paragrafele apărute prin utilizarea corespunzătoare a notelor de subsol.
Voi încerca să scot în eviden ă, deşi nu în mod exhaustiv, frumuse ea
limbajului informaticii în domeniul economic, folosind ca suport respectivele aplica ii
referitoare la unele activită i din via a comercială a întreprinderilor (în cazul meu, un
depozit de materiale şi produse) ce tratează cu uşurin ă trecerea interfe ei acesteia cu
mediul economic în ceea ce priveşte intrările sau func ia de aprovizionare a
materialelor.
În vederea tratării no iunilor teoretice ale componentei economice, s-a
intervenit cu o prezentare structurală a stocurilor şi gestiunea lor. Sunt înfă işate
modalită ile de definire a stocurilor, rolul şi tipurile acestora.
La tratarea no iunilor teoretice ale componentei informatice, s-au prezentat
criteriile unei proiectări de baze de date, analiza principalilor indicatori şi operatori ai
unei baze de date rela ionale, no iunile, conceptele, caracteristicile şi modelarea
grafică a bazelor de date rela ionale bazate pe modelul entitate-rela ie, precum şi
analiza detaliată a proiectării în cazul particular ales al unei baze de date rela ionale
care va gestiona stocurile ale unui depozit.
Prezentarea teoretică a unei platforme de programare, este urmată de
expunerea pas cu pas a proiectării bazei de date, a creării acesteia precum şi a creării
filtrelor, interogările şi rapoartelor, împreună cu definirea componen elor fizice
necesare pentru dezvoltarea unei aplica ii.
În ultima parte a proiectului este dezbătută utilizarea sistemului informativ de
gestiune a stocurilor.

Page 5 of 50
Capitolul 1: Stocurile şi gestiunea lor

1.1. Stocurile

1.1.1. Definirea stocurilor

Stocurile sunt caracterizate prin cantită i de resurse materiale, obiecte, produse
finite, inute în depozitele de aprovizionare ale grupurilor economice într-un anumit
volum şi o anumită structură desfăşurată pe o perioadă de timp bine definită în
vederea rulării lor ulterior.
Putem spune că stocul reprezintă o unitate de rezervă a materialului destinat să
satisfacă cererea beneficiarilor, acesta fiind, după caz, fie pentru clientele (stoc de
produse, finite), pentru un serviciu de fabrica ie (stocuri de semifabrica ie sau de
materii prime), unui serviciu de între inere (articole de consum curent sau piese de
schimb) sau nu în ultimul rând adresat unui serviciu de vânzare (piese detaşate).
Stocul este reprezentat de ansamblul de bunuri care se formează în perioada de
exploatare al firmei pentru a fi vândut conform stării în care îl găsim în urma unei
ac iuni de produc ie în curs sau viitor, sau pentru a fi consumat la prima necesitate.
Stocul reprezintă ansamblul de bunuri sau de articole acumulate în aşteptarea unei
utilizări ulterioare, mai repede sau mai târziu şi care permite alimentarea utilizatorului
pe măsură nevoilor sale, fără a fi perturbat de întârziere în livrări sau de incapacitatea
furnizorului de a fabrica temporar respectivele bunuri.
No iunea de stoc grupează:
 Aprovizionarea: materiile prime, furnizorii;
 Produsele: intermediare şi finite;
 Intermediarii: cumpărătorii care revând marfa.
Orice stoc se caracterizează printr-un flux de intrare pe care întreprinderea îl poate
previziona într-un anumit grad, precum şi printr-un flux de ieşire, pe care rareori
întreprinderea îl poate stăpâni, fiind impus de clien i, dar şi de un nivel de bunuri în
aşteptare.1

1.1.2. Tipuri de stocuri

Atunci când vorbim despre stocuri de produc ie, ele pot fi “în amonte”, de
desfacere (în aval) sau stocuri inter-operationale.
Conform rolului jucat pe plan economic, stocurile se pot diferen ia prin:
stocuri cu rol de regulator, cu rol strategic sau stocuri speculative.
Din punct de vedere al stilului de depozitare, în care inem seamă şi de
anumite proprietă i fizico-chimice ale elementelor, putem să avem: produse
voluminoase, fragile, periculoase, etc.
Din punct de vedere al modului de gestionare există stocuri cu gestiune
normală, stocuri cu “afectare directă” (comandate special pentru o anume comandă),

1
Plesea Doru – Bazele contabilitatii , vol II , Ed. Omnia Uni SAST, Brasov , 2005
Page 6 of 50
stocuri “fără gestiune” (din magaziile intermediare, cu o supraveghere globală) şi
stocuri de produse consumabile.
Din punct de vedere al caracteristicilor formării şi destina iei lor, există stoc
curent, stoc de siguran ă, stoc de pregătire sau de condi ionare, stoc pentru transport
intern şi stoc de iarnă.

1.1.3. Rolul stocurilor

Rolul determinant al stocurilor este eviden iat de faptul că acestea asigură
certitudine, siguran ă şi garan ie în alimentarea continuă a produc iei şi ritmicitatea
desfacerii rezultatelor acesteia. Astfel spus, procesul de stocare apare ca un regulator
al ritmului aprovizionărilor cu cel al produc iei, iar stocul reprezintă acel “tampon
inevitabil” care asigură sincronizarea cererilor pentru consum cu momentele de
furnizare a resurselor materiale. Rolul stocului este multiplu şi are numeroase ra iuni
economice, financiare, tehnice şi comerciale.2

1.2. Gestiunea stocurilor

Întreprinderile sunt supuse unei duble constrângeri: caden a de aprovizionare
foarte scăzută generează stocuri mari şi costuri importante de stocare în timp ce ritmul
de aprovizionare ridicat multiplică costurile de lansare a comenzilor. Fa ă de aceste
considera ii, gestiunea materialelor cuprinde o serie de activită i prin care:
 Se efectuează normarea stocurilor;
 Se optimizează sistemul logistic de aprovizionare, depozitare, manipulare,
conservare;
 Se reduc cheltuielile de stocare;
 Se realizează eviden a strictă a materialelor.

1.2.1. Sfera gestiunii stocurilor

Ca proces economic complex, gestiunea stocurilor are o sferă largă de cuprindere,
aceasta incluzând atât probleme de conducere, dimensionare, de optimizare a
amplasării stocurilor în teritoriu, de repartizare a lor pe de inători, de formare şi
eviden ă a acestora, cât şi probleme de recep ie, de depozitare şi păstrare, de urmărire
şi control, de redistribuire şi mod de utilizare.3

1.2.2. Obiectivele şi rezultatele gestiunii a stocurilor

Obiectivele principale ale conducerii proceselor de stocare pot fi sintetizate astfel:
 Prevenirea formării de stocuri supranormative, cu mişcare lentă sau fără
mişcare şi valorificarea operativă a celor existente (devenite disponibile);
 Asigurarea unor stocuri minim necesare, asortate care să asigure desfăşurarea
normală a activită ii economico-productive a agen ilor economici prin
alimentarea continuă a punctelor de consum şi degradării materialelor
existente în stocuri;

2
Gheorghe Basanu, Mihai Pricop – Managementul aprovizionarii si desfaceri, Ed. Economica, 1996
3
http://www.biblioteca.ase.ro/eresurse/reviste/contabilitate
Page 7 of 50
  Asigurarea unor condi ii de depozitare-păstrare corespunzătoare în vederea
prevenirii degradării materialelor existente în stocuri;
 Folosirea unui sistem informa ional simplu, operativ, eficient, util şi
cuprinzător care să eviden ieze în orice moment starea procesului de stocare;
 Aplicarea unor metode eficiente de urmărire şi control care să permită
men inerea stocului în anumite limite, să prevină imobilizările nera ionale.
Solu ionarea oricărei probleme de stoc trebuie să conducă la ob inerea răspunsului
pentru următoarele două chestiuni, care constituie de fapt obiectivele principale ale
gestiunii:
1. Determinarea mărimii optime a comenzii de aprovizionare;
2. Determinarea momentului (sau frecven ei) optime de aprovizionare.

1.2.3. Funcţiile gestiunii stocurilor

Principalele func ii ale gestiunii stocurilor se pot definii prin:
 Oferirea, crearea siguran ei şi certitudinii în legătură cu asigurarea alimentării
continue a procesului de produc ie;
 Imobilizarea anumitor cantită i cât mai reduse în func ie de materialele
stocate;
 Reducerea continuă a cheltuielilor de stocare cu materiale;
 Formarea şi organizarea unor stocuri pentru situa ii neprevăzute.

1.2.4. Principalele elemente ale unui procedeu de stocare

Dacă dorim să stabilim politica de gestiune a stocurilor, trebuie să inem cont de
cunoaşterea elementelor prin care toate procesele de stocare se caracterizează şi care
stabileşte nivelul de formare al stocurilor:
A. Cererea de consum, element de bază în func ie de care se determină nivelul şi
ritmul ieşirilor, volumul şi ritmul necesar pentru intrări şi nivelul stocului.
Cererea de consum reprezintă numărul de produse solicitate în unitatea de
timp. Acest număr nu coincide întotdeauna cu cantitatea vândută deoarece
unele cereri pot rămâne nesatisfăcute datorită deficitului în stoc sau
întârzierilor în livrare. Evident, dacă cererea poate fi satisfăcută în întregime,
ea reprezintă cantitatea vândută.
B. Costurile reprezintă cheltuielile ce trebuie efectuate pentru derularea
procesului de aprovizionare-stocare (respectiv cele cu comandarea,
contractarea, transportul, depozitarea, stocarea materialelor, etc.). În calculul
stocurilor se au în vedere:
a. Costurile de stocare – cuprind suma cheltuielilor ce trebuie efectuate
pe timpul sta ionării resurselor materiale în stoc;
b. Costul de penurie sau costul ruperii stocului – definit atunci când
volumul cererii depăşeşte stocul existent;
c. Cheltuieli datorate varia iilor ritmului de produc ie – cheltuielile fixe
legate de creşterea ritmului de produc ie, de la nivelul zero, la un
anumit nivel dat;
Page 8 of 50
 d. Pre ul de achizi ie sau cheltuielile directe de produc ie.
C. Cantitatea de reaprovizionat reprezintă necesarul de aprovizionat care se
stabileşte în func ie de necesarul pentru consum pentru întreaga perioadă de
gestiune.
D. Lotul reprezintă cantitatea cu care se face aprovizionarea la anumite intervale,
în cadrul perioade ide gestiune stabilită (trimestru, semestru, an) şi care este
func ie de caracterul cererii.
E. Parametri temporali sunt specifici dinamicii proceselor de stocare: perioada de
gestiune, intervalul de timp între două aprovizionări consecutive, durata de
reaprovizionare, momentul calendaristic la care se emit comenzile de
reaprovizionare, coeficientul de actualizare.
F. Gradul de prelucrare a produselor: cu cât bunurile păstrate în stoc sunt într-un
stadiu mai avansat de finisare, cu atât mai repede pot fi satisfăcute comenzile,
dar cu atât mai mari vor fi cheltuielile de stocare.Cu cât produsele sunt mai
pu in finisate, cu atât mai mici sunt cheltuielile de stocare, dar timpul necesar
pentru livrarea unei comenzi este mai mare. În plus, erorile de previziune tind
să crească pe măsură ce gradul de prelucrare a produselor este mai avansat.
Rezultă că pentru a reduce influen a factorilor nefavorabili este necesar să
crească şi stocul tampon.

1.2.5. Factorii de influenţă a gestiunii stocurilor4

Factorii cei mai relevan i care influen ează gestiunea stocurilor sunt:
 Cererea, care poate fi constantă sau aleatoare cu o probabilitate cunoscută sau
necunoscută;
 Cantitatea de aprovizionat (Q) rezultată din analiza cererii;
 Durata de aprovizionare (d) – timpul consumat de la emiterea comenzii până
la recep ia materialului în depozitul întreprinderii;
 Intervalul dintre două reaprovizionări (t);
 Perioada de timp pentru care este planificată gestiunea (T);
 Stocul curent optim (
 Date despre furnizor: capacită i, termene de livrare, loturi de livrare;
 Capacită ile de depozitare ale întreprinderii;
 Cheltuielile ocazionate de desfăşurarea procesului de aprovizionare, dintre
care cele mai importante sunt:
o - Cheltuieli pentru lansarea comenzii, independen e de mărimea
stocului curent sau de cantitatea comandată;
o - Cheltuieli cu stocarea, manipularea, transportul şi conservarea
materialelor, dependen e de mărimea stocului depozitat;

4
http://www.market-mentor.ro
Page 9 of 50
 o - Cheltuieli de penalizare, care apar atunci când cererea este mai
mare decât stocul existent şi ea se datorează lipsei de materii prime
pentru prelucrare.
o
1.2.6. Exemple de situaţii periculoase în gestionarea stocurilor5
Responsabilii cu gestiunea stocurilor trebuie să evite două situa ii periculoase: un
nivel de stoc prea mare sau un nivel de stoc prea scăzut, ambele cu consecin e
economice dezavantajoase
Dacă nivelul de stoc este prea mare:
 Se înregistrează numeroase cheltuieli suplimentare (construc ia de depozite,
asigurări, personal salarizat, între inere, pază, etc.);
 Imobilizările de capitaluri scad competitivitatea firmei;
 Poate crea dificultă i de lichidită i;
 Creşte riscul de degradare şi deteriorare a produselor stocate;
 Conduce la situa ii în care firma vinde cu rabat (scăderea profitului) produc ia
stocată.
Dacă nivelul de stoc este prea scăzut:
 Multiplică riscul de a întrerupe şi chiar de a opri fluxul productiv;
 Dezorganizează întreprinderea;
 Generează întârzieri în livrări, diminuarea vânzărilor şi în final pierderea
clientelei.
Astfel, întreprinderea va construi şi va exploata un sistem de gestiune economică a
stocurilor, printr-un efort financiar care merită a fi luat în considerare, sistem care va
avea ca obiective:
 Reducerea la maxim a nivelului mediu al stocurilor;
 Minimizarea riscurilor de întrerupere a produc iei

1.2.7. Exemple practice în vederea gestiunii a stocurilor6

Modelul S-s. Gestiunea de tip S-s sau cu două depozite se caracterizează prin
faptul că reaprovizionarea se face în momentul în care nivelul curent al stocului a
atins o anumită valoare notată generic cu “s”. Acest lucru este echivalent unei gestiuni
cu două depozite, în cadrul căreia reaprovizionarea se face în momentul în care primul
depozit s-a golit. În perioada de reaprovizionare (de avans) consumul se va realiza din
cel de-al doilea depozit, care joacă rolul stocului de siguran ă.
În acest model considerăm:
 Cererea totală pentru perioada T este R, aleatorie;
 Costul stocării este cs;
 Costul lansării unei comenzi de reaprovizionare este CL;
 Termenul de livrare £ poate fi:
A. Neglijabil şi ob inem costul total pentru intervalul T ca fiind:

5
Radu Emilian,Gabriela Tigu-Managementul operatiunilor in intreprinderile de servicii
6
Eugen Tiganescu,Dorin Mitrut – Bazele cercetarii operationale
Page 10 of 50
 .
B. Cvasiconstant este nivelul minim de reaprovizionare Ns; când stocul atinge
acest nivel se lansează o comandă de q piese. Mărimile date sunt T, £, R, CS,
CL şi ne propunem să determinăm pe Ns şi pe q astfel încât costul stocului
pentru perioada T să fie minim. O metodă aproximativă constă în a admite că
ritmul mediu al cererii este constant; în acest caz optimul cantită ii :,

.
Dacă £ este durata medie a termenului de reaprovizionare (cu o abatere medie
pătratică mică) se va evalua legea de probabilitate a cererii pentru acest interval de
timp.
Fie (r) probabilitatea cererii de produse în intervalul £: (r) = P (R£r) =
probabilitatea cumulată.Se impune condi ia ca probabilitatea epuizării stocului să fie
mai mică sau egală cu valoarea dată £, unde £ reprezintă probabilitatea de penurie.
Această metodă este aproximativă, deoarece implică ipoteze de lucru distincte
pentru stocurile fiecărui depozit.
Metoda A.B.C este un procedeu rapid pentru analiza aprovizionării şi
gestiunii economice a materialelor. Această analiză clasifică mărfurile achizi ionate în
func ie de valorile de aprovizionare ale acestora şi de ponderea achizi iilor. Prin
aceasta pot fi văzute punctele de plecare pentru realizarea unei politici ra ionale a
achizi iilor, pe care se pot baza mai multe măsuri, începând cu simplificarea
procedeelor de comandă, până la numărul de salaria i folosi i în depozite.
Factorul esen ial în folosirea metodei A.B.C constă în alegerea unui criteriu
corespunzător pe bază căruia se efectuează împăr irea materialelor în cele trei grupe
A.B.C. Un asemenea criteriu poate fi valoarea de consum a materialului dat, în timpul
stabilit, valoarea specială a materialului cu privire la folosirea lui în produc ie,
provenien ă din import, etc.
O dată criteriul ales şi împăr irea în grupe efectuată, metodă A.B.C poate fi
utilizată în diferite domenii ale gestiunii stocurilor.
Controlul selectiv al stocurilor permite o gestiune selectivă a stocurilor.
Stocurile tampon ale articolelor de valoare mare sunt men inute la un nivel destul de
mic. Aceste articole trebuie să fie supuse unui control de gestiune foarte strâns din
partea personalului aprovizionării (articolele de mare valoare sunt adesea gospodărite
cu ajutorul unui sistem de reaprovizionare periodică şi dacă intervalele sunt suficient
de frecven e, un stoc tampon este mai pu in necesar).
Această metodă dă o aten ie mai mică articolelor de valoare mică, a căror
epuizare se evită prin asigurarea unor stocuri tampon şi se pot reduce investi iile în
stocuri, micşorând în acelaşi timp riscurile de epuizare.
Din analiza structurii materiale a unită ilor economice rezultă că valoarea mare
în stoc este de inute de un număr relativ mic de materiale, care nu numai că

Page 11 of 50
influen ează direct volumul de mijloace circulante atras, dar joacă şi rolul principal în
desfăşurarea procesului de fabrica ie.
Stocurile sunt împăr ite în trei clase:
- Clasa A, în care intră articolele cu valoare mare reprezentând cantitativ 10%
din stoc şi 70% valoric;
- Clasa B, în care intră articole reprezentând 20% atât cantitativ cât şi valoric;
- Clasa C, în care intră articole ce reprezintă cantitativ 70% din stoc şi 10%
valoric.
Metoda A.B.C, pe lângă faptul că oferă o politică diferită pentru articolele din
categoria mai scumpă, permite şi utilizarea unor metode de gospodărie diferită.
Întrucât în categoria A sunt pu ine articole, se poate controla zilnic nivelul
stocurilor, pentru a observa varia ia cererii şi a supraveghea de aproape respectarea
termenilor de către furnizori.
Se pot folosi modele economico-matematice exigente, care au în vedere
elemente (factori) concrete ce condi ionează nivelul stocurilor şi care asigură
constituirea lor la dimensiuni cât mai mici, determinând creşterea vitezei de rota ie a
mijloacelor circulante la maxim.
Cu articolele din categoria B se poate adopta o politică intermediară,
exercitând un oarecare control, dar baza rămâne tot stocul tampon, spre deosebire de
politica dusă pentru categoria A.La articolele mai ieftine este mai eficient să se
suporte sarcina stocurilor, decât să se plătească salariile personalului care ar fi
indispensabil pentru mărirea controlului. Pentru grupa B se pot aplica două solu ii:
Stabilirea de modele distincte pentru dimensionarea stocurilor de materiale din
această grupă cu un grad de exigentă mediu;
Folosirea pentru materialele care, ca pondere valorică, tind către grupa A de
importan ă, a modelelor precizare pentru această din urmă grupă, iar pentru
materialele ce tind ca valoare către grupa C a modelelor specifice acestora.
Pentru materialele din categoria C se pot folosi procedee mai pu in exigen e (chiar cu
caracter statistic) şi care vor avea în vedere factorii cu ac iune hotărâtoare în
optimizarea proceselor de stocare (cheltuielile de transport, sursa de provenien ă, etc).
Viabilitatea unui sistem de gestiune a stocurilor este determinată, în general,
de felul în care acesta răspunde unor cerin e de bază, cum ar fi:
 Gradul ridicat de utilitate practică;
 Adaptabilitatea la utilizarea mijloacelor electronice de calcul;
 Suple ea şi opera ionalitatea în derularea şi adaptarea proceselor de stocare;
 Aria de cuprindere mare;
 Concordan a cu fenomenele reale ale procesului de formare şi consum a
stocurilor;
 Reducerea la minim a imobilizărilor de resurse materiale şi creşterea vitezei de
rota ie a mijloacelor circulante ale agen ilor economici;
 Cheltuielile de conducere, organizare şi desfăşurare a proceselor de stocare cât
mai mici.

Page 12 of 50
 Analizat din aceste puncte de vedere, sistemul A.B.C. răspunde în mare
măsură cerin elor. Acest sistem aplicat la gestiunea stocurilor are în vedere, în primul
rând reducerea imobilizărilor la materialele de bază şi care se consumă în cantită i
mari, aspect asigurat prin exigen a metodologică de dimensionare a stocurilor şi de
urmărire a derulării proceselor de stocare.
Strategia IMPACT (Inventory Management Program and Control
Techniques) este considera ca un model eficient de stabilire a stocurilor de siguran ă.
Este o metodă de depozitare economică, adaptată cerin elor calculatoarelor
electronice. Acest model a fost dezvoltat de IBM.
Estimarea necesarului se face prin extrapolarea valorilor din trecut. Influen ele
conjuncturale şi sezoniere sunt luate în calcul prin metoda de nivelare exponen ială.
Stocul de siguran ă se determină cu ajutorul calculului probabilită ilor.
Conform metodei IMPACT, sortimentelor din depozit se împart în trei grupe:
a) Produse cu desfacere mare (vitale);
b) Produse cu desfacere mijlocie (importante);
c) Produse cu desfacere redusă (obişnuite).
Mărimea stocului de siguran ă depinde de precizia estimării necesită ilor
(cererii).Cu cât va fi mai apreciată mai precis în prealabil cererea, cu atât va fi mai
mic stocul de siguran ă.
Pentru a putea aplica metoda IMPACT sunt necesare: cunoaşterea cererilor Ri
(i=1,2,..., T), pe T intervale de timp şi calculul abaterii medii pătratice σ.
Pentru determinarea stocului de siguran ă, metoda IMPACT foloseşte următorii
indicatori:
I. Cererea medie (necesarul mediu):

II. MAD (Mean Absolut Deviation) reprezintă abaterea absolută de la medie a

cererilor, ca unitate de măsură a “împrăştierii” valorilor efective în jurul
valorii medii

MAD se determină ca valoare medie a valorilor absolute ale abaterilor de la cererea

medie.
III. Coeficientul de siguran ă exprimă poten ialul de livrare al furnizorilor.
Coeficientul de siguran ă (K) se stabileşte pe bază de tabele ale func iei
normale, în cadrul căreia sunt date valorile lui K, corespunzător diferitelor
niveluri ale poten ialului de livrare al furnizorilor.
Poten ialul de livrare (Z) exprimă gradul de satisfacere de către furnizor a unei
comenzi. Acest poten ial de livrare se mai numeşte grad de deservire sau nivel de
serviciu.

Page 13 of 50
1.2.8. Indicatori pentru eficientizarea gestiunii stocurilor
În lucrările de specialitate se regăsesc numeroşi indicatori prin care se poate
determina eficien a politicii organiza iei relativă la stocuri şi aprovizionare.
i. Nivelul serviciilor oferite de furnizor
a. Disponibilitatea comenzilor DC (%)

b. Disponibilitatea cantită ilor DQ (%)

ii. Mărimea stocurilor

a. Valoarea stocului mediu

b. Valoarea stocului de siguran ă

c. Valoarea bunurilor în stocuri

iii. Performanţele gestiunii stocurilor

a. Eficien a stocurilor

b. Acurate ea înregistrărilor Ai

c. Rata de utilizare a stocurilor

iv. Costurile de gestiune a stocurilor

a. Costul anual cu emiterea comenzilor Caec

Sau (costul fiecărei comenzi)*(Numărul de comenzi)

După cum se observă indicatorii A. măsoară nivelul de satisfacere a
comenzilor de către furnizori, indicatorii B. relevă mărimea stocului şi costul anual
aferent emiterii comenzilor şi indicatorii C. evaluează managementul stocurilor.

Page 14 of 50
Capitolul 2 : Proiectarea Bazei de Date pentru gestiunea stocurilor

2.1. Introducere în metodologia de proiectare a bazelor de date (BD)

Metodologia de proiectare, constă într -o abordare structurată, în care se
utilizează proceduri, tehnici, instrumente şi documenta ii, pentru a sus ine şi facilita
procesul de proiectare.
O metodologie de proiectare constă în mai multe faze, con inând etape care
îndruma proiectantul în alegerea tehnicilor adecvate fiecărei etape a proiectului; de
asemenea îl ajuta la: planificare, administrare, control şi evaluarea proiectelor de
dezvoltare a bazelor de date. În final are loc o abordare structurată de analiză şi
modelare a unui set de cerin e privind BD, într-o manieră standardizată şi organizată.
Metodologia de proiectare a BD, consta din trei faze principale:

2.1.1. Proiectarea conceptuală a BD

Această fază F1, reprezint ă procesul de constituire a unui model al
informa iilor utilizate în cadrul unei întreprinderi, independent de toate considera iile
de ordin fizic.

2.1.2. Proiectarea logică a BD

Această fază F2, constă în procesul de construire a unui model al informa iilor
utilizate în cadrul unei întreprinderi, baza pe un anumit model de date, dar
independent de un anumit SGBD şi de alte considerente de ordin fizic.

2.1.3. Proiectarea fizică a BD

Această fază F3 reprezintă procesul de realizare a unei descrieri a
implementării bazei de date într -o capacitate de memorare secundară; descrie
structuri de memorare şi metode de acces utilizate pentru realizarea unui acces
eficient la date.

2.2. Proiectarea fizică a BD

Următoarele aspecte s-ar putea dovedi de importan ă pentru succesul proiectării
BD:
 lucrul interactiv cu utilizatorii cât de mul i trebuie;
 urmărirea unei metodologii structurate de-a lungul procesului de modelare a
datelor;
 utilizarea unei abordări coordonată prin date;
 încorporarea considera iilor structurale şi de integritate în modelul de date;
 combinarea tehnicilor de conceptualizare, normalizare şi validare a
tranzac iilor în metodologia de modelare a datelor;
 utilizarea diagramelor, pentru a reprezenta cât mai mult din modelul de date;
 utilizarea unui limbaj de proiectare a BD Data Base Design Language (DBDL)
pentru a reprezenta semantica suplimentară a datelor;
 construirea unui dic ionar care să suplimenteze diagramele modelului de date;
Page 15 of 50
  disponibilitatea de a repeta anumite etape.
Metodologia de proiectare a BD constă dintr-o serie de etape:

2.3. Proiectare BD (etape)

E1. Constituirea modelului de date conceptual local, pentru fiecare vedere a
utilizatorului.
 E1.1. Identificarea tipurilor de entită i
 E1.2. Identificarea tipurilor de rela ii
 E1.3. Identificarea şi asocierea atributelor cu tipurile de entită i sau
rela ii
 E1.4. Determinarea domeniilor atributelor
 E1.5. Determinarea atributelor cheie candidat şi primare
 E1.6. Specializarea/generalizarea tipurilor de identită i
 E1.7. Desenarea diagramei Entitate-Rela ie
 E1.8. Revizuirea modelului de date conceptual local, împreună cu
utilizatorul
Faza de proiectare conceptuală a bazelor de date începe cu crearea unui model
de date conceptual al întreprinderii, care este total independent de detaliile privind
implementarea, cum ar fi elementele de software ale sistemului SG-BD intă,
programele aplica ie, limbajele de programare, platforma hardware sau orice
considera ie de ordin fizic.
În continuare se vor prezenta etapă cu etapă realizarea unui proiect conceptual
al unui BD.
Proiectarea conceptuală şi logică a BD este împăr ită în trei etape principale.
Obiectivul este de a descompune proiectarea în activită i mai uşor
manevrabile, prin examinarea diverselor perspective ale utilizatorilor asupra
întreprinderii sau vederilor utilizatorilor.
În cadrul acestei etape se transpun modelele de date logice locale pentru
modelul rela ional. În această etapă se elimină caracteristicile indezirabile care ar fi
dificil de implementat într-un sistem SGBD rela ional – din modelele de date.
Modelele logice sunt apoi validate prin utilizarea tehnicii de normalizare.
Normalizarea este o tehnică de realizare a unui set de rela ii cu proprietă i
dezirabile, date fiind cerin ele unei întreprinderi. Procesul de normalizare a fost
realizat prima dată de către E.F Codd (1972).
Validarea reprezintă procesul de garantare a faptului că se realizează un model
„corect”.
După etapa E2, modelele de date logice ar putea fi utilizate, dacă este necesar,
pentru a realiza implementarea de prototipuri ale BD pentru vederile utilizatorilor.
Proiectarea BD este un proces interactiv, care are un punct de plecare şi o
procesiune numeroasă de îmbunătă iri. Este posibil ca deciziile luate în cadrul unei
etape să conducă la modificarea deciziilor luate în decursul unei etape anterioare.
Prima etapă în proiectarea BD constă în realizarea unor modele de date
conceptuale, pentru fiecare vedere a utilizatorilor asupra întreprinderii. O vedere a
Page 16 of 50
utilizatorului reprezint ă datele cerute de către un anumit utilizator pentru a lua o
decizie corectă sau a efectua o anumită activitate. De obicei, vederea unui utilizator
constituie o zonă func ională a întreprinderii, cum ar fi: produc ia, marketing,
vânzările, personalul, contabilitatea sau controlul aprovizionării. Un utilizator poate fi
o persoană reală sau un grup de persoane care utilizează în mod direct sistemul.
Utilizatorul se poate referi la un raport produs de către sistem sau poate solicita
rezultatele unei tranzac ii care trebuie acceptată de către acestea. Vederile utilizatorilor
pot fi identificate utilizând diverse metode: pot fi examinate diagramele de flux de
date care au fost realizate mai înainte, în scopul de a identifica zonele func ionale şi
posibil func iile individuale, ar putea fi chestiona i utilizatorii se pot examina
procedurile, rapoartele şi formulările şi/sau observa întreprinderea în func iune.

2.3.1. Identificarea tipurilor de entităţi

În această etapă obiectivul este identificarea principalelor tipuri de entită i din
vederea utilizatorului asupra întreprinderii. Modelul de date conceptual local constă în
definirea principalelor obiective care pot prezenta interes pentru utilizator. O metodă
de identificare a entită ilor constă în examinarea specifica iei cerin elor
corespunzătoare unei anumite func ii a utilizatorului în cadrul întreprinderii.
Din această specifica ie se identifică substantivele sau expresiile substantivale
men ionate. De asemenea, se caută obiectivele principale, cum ar fi: personale,
locurile sau conceptele de interes, excluzându-se substantivele care reprezintă doar
calită i ale altor obiecte.
O modalitate alternativă de identificare a entită ilor este de a căuta obiectele
care există pe cont propriu.
Uneori, entită ile sunt greu de identificat, datorită modului în care sunt
prezentate în cadrul specifica iei cerin elor utilizatorului, uneori utilizatorii se
exprimă prin exemple sau analogii. Nu este întotdeauna evident dacă un anumit obiect
este o entitate, o rela ie sau un atribut.
Pe măsură ce se identifică entită ile, li se atribuie denumiri care să aibă
semnifica ie şi să fie evidente pentru utilizatori. Denumirea şi descrierile entită ilor
sunt reunite într-un dic ionar de date. Atunci când este posibil se documentează
numărul estimat de apari ii ale fiecărei entită i. O entitate cunoscută sub denumiri
diferite, acestea se numesc aliasuri sau sinonime şi sunt înregistrate în dic ionarul de
date.

2.3.2. Identificarea tipurilor de relaţii

În această etapă obiectivul este identificarea rela iilor importante care există
între entită ile identificate. De îndată ce entită ile sunt identificate, următoarea etapă
constă în identificarea rela iilor care există între acestea. Atunci când se identifică
entită ile, o metodă este de a căuta substantivele în specifica ia cerin elor
utilizatorului, de regulă, rela iile sunt indicate prin expresii verbale.
■ Determinarea cardinalităţii şi constrângerilor de participare a tipurilor de
relaţii.

Page 17 of 50
 După identificarea rela iilor care trebuie modelate, urmează determinarea
cardinalită ii fiecăreia, care poate fi: unu-la-unu (1:1), unu-la-multi (1:M) sau multi-la
-multi (M:M). În plus se va determina constrângerile de participare al fiecărei entită i
din cadrul unei rela ii ca fiind fie totale, fie par iale.
■ Determinarea tipurilor de relaţii
Pe măsură ce se identifică tipurile de rela ii, li se atribuie denumiri care au
semnifica ie şi sunt existente pentru utilizator. De asemenea, se înregistrează în
dic ionarul de date descrierile rela iilor şi constrângerilor de cardinalitate şi de
participare.
■ Utilizarea modelării Entitate – Relaţie (ER)
Uneori este mai uşor vizualizarea unui sistem complex decât descifrarea unor
descrieri textuale lungi, din specifica ia cerin elor utilizatorilor. Diagramele Entitate –
Rela ie (ER) se utilizează pentru a reprezenta mai uşor entită ile şi modelul în care
sunt legate acestea unele de altele.
În cadrul fazei de proiectare a BD se recomandă modelul E-R oriunde este
necesar, pentru a servi la construirea unei imagini a sectorului de întreprindere care
urmează să fie modelat.

2.3.3. Recunoaşterea şi alinierea atributelor cu entităţi sau relaţii

Obiectivul acestei etape constă în asocierea atributelor cu tipurile de entită i
sau rela ii adecvate. Această etapă din cadrul metodologiei constă în identificarea
tipurilor de fapt privind entită ile şi rela iilor care trebuie reprezentate în BD.
Atributele pot fi identificate acolo unde substantivul sau expresia substantivală
exprimă o proprietate, calitate, identificator sau caracteristică a uneia din acela entită i
sau rela ii.
■ Atribute simple/compuse
Este foarte important de a determina dacă un atribut este simplu sau compus.
Atributele compuse sunt formate din atribute simple. De exemplu, atributul Adresă
poate fi simplu con inând toate detaliile adresei ca o singură valoare. Dar atributul
poate fi şi compus, fiind format din atribute simple care con in detaliile adresei ca
valori separate în atribute. Stradă, zonă, oraş şi cod P. op iunea de a reprezenta
detaliile adresei ca un atribut simplu sau compus este determinată de cerin ele
utilizatorului.
■ Atributele derivate
Atributele ale căror valori pot fi deduse din valorile altor atribute se numesc
derivate sau calculate. Exemple de atribute derivate sunt:
 numărul de membri ai personalului care lucrează în cadrul unei anumite
filiale;
 vârsta unui membru al personalului;
 salariile lunare totale ale tuturor membrilor personalului din cadrul unei
anumite filiale;
 numărul de proprietă i pe care le administrează un membru al personalului.
Documentarea atributelor

Page 18 of 50
 De îndată ce se identifică atributele, li se atribuie denumiri care sunt
semnificative şi evidente pentru utilizatori.

2.3.4. Determinarea domeniilor atributelor

În această etapă obiectivul este, determinarea domeniilor atributelor din
modelul de date conceptual local.
Un domeniu este un recipient de valori din care unul sau mai multe atribute îşi
iau valorile.
Se pot specifica şi alte informa ii referitoare la domeniu, cum ar fi opera iile
permise asupra unui atribut. Documentarea domeniului atributelor se realizează pe
măsura ce se identifică domeniile atributelor, se înregistrează caracteristicile acestora
în dic ionarul de date.
Intrările de atribute din dic ionarele de date se reactualizează, pentru a
înregistra domeniile acestora.

2.3.5. Identificarea atributelor de cheie candidată şi primară

În aceast ă etapă obiectivul constă în identificarea cheii (cheilor) candidate
pentru fiecare entitate şi dacă există mai mult decât o cheie candidat – selec ionarea
celei care va fi cheia primară.
O cheie candidat este un atribut sau un set minimal de atribute ale unei
entită i, care identifică în mod unic fiecare apari ie a acesteia. Se poate identifica mai
mult decât o singură cheie candidat, dar în acest caz trebuie să alegem una dintre ele
drept cheie primară, celelalte chei candidat se numesc chei alternative.
În procesul de identificare al cheilor primare se constată dacă o entitate este
tare sau slabă.
O entitate se numeşte tare dacă i se poate asocia o cheie primară şi este o
entitate slabă dacă nu i se poate asocia o cheie primară.
Cheia primară a unei entită i slabe poate fi identificată numai atunci când
rela ia slabă se transformă într-o entitate şi legăturile ei cu entitatea de care apar ine
prin plasarea unei chei străine în cadrul acelei rela ii.
Este indicat să se înregistreze identificarea cheilor primare şi alternative
(atunci când există), în dic ionarul de date.

2.3.6. Identificarea tipurilor de entităţi

Obiectivul este identificarea tipurilor de entită i superclasă şi subclasă, atunci
când este adecvat.
În cadrul acestei etape există op iunea de a dezvolta modelul ER prin utilizarea
proceselor de specializare sau de generalizare a entită ilor identificate pe parcursul
etapei E 1:1.
Dacă se alege tratarea prin specializare se eviden iază diferen ele prin
definirea uneia sau a mai multor subclase ale unei entită i, denumită superclasă de
specializare.

Page 19 of 50
 În cazul când se alege tratarea prin generalizare, se încearcă o identificare a
caracteristicilor comune ale entită ilor,pentru a defini o entitate generalizată denumită
superclasă de generalizare. În general, se optează pentru generalizarea entită ilor,
bazându-se pe existen a atributelor comune şi a rela iilor asociate fiecăruia.

2.4. Moduri si tehnici asupra organizării logice a bazelor de date pentru

modelul relaţional
În decursul acestui capitol se va prezenta etapă cu etapă, o tehnologie de
proiectare logică a BD pentru modelul rela ional. Această tehnologie, începe prin a
rafina modelele de baze, conceptuale locale, transpunându-le în modele
de date logice locale, după care se utilizează acestea la extragerea unui set de rela ii.
Proiectarea logică a bazelor de date reprezintă procesul de construire a unui
model al informa iilor utilizate în cadrul unei întreprinderi, bazat pe un anumit model
de date, dar independent de un anumit SGBD şi de alte construc ii de ordin fizic.
Etapele metodologiei de organizare logică a bazelor de date pentru modelul
rela ional sunt următoarele:
■ Construirea şi validarea modelului de date logice pentru fiecare
vedere a utilizatorilor.
■ Construirea şi validarea modelului de date logic global.
Etapa E2 are ca obiectiv realizarea unui model de date logic – bazat pe
modelul de date conceptual al vederii utilizatorului asupra întreprinderii – urmat de
validarea acestuia prin utilizarea tehnicii de normalizare şi conform tranzac iilor
cerute.
Opera iile efectuate în cadrul acestei etape (E2) sunt:
1. E2.1. Transpunerea modelului de date conceptual local în modelul de date logic
local.
2. E2.2. Extragerea rela iilor din modelul de date logic local.
3. E2.3. Validarea modelului prin utilizarea normalizării.
4. E2.4. Validarea modelului conform tranzac iilor utilizatorului.
5. E2.5. Desenarea diagramei Entitate – Rela ie (ER).
6. E2..6. Definirea constrângerilor de integritate.
7. E2.7. Revizuirea modelului de date logic loca, împreună cu utilizatorii.
La încheierea acestei etape, (E2) trebuie să se ob ină un model al vederilor
utilizatorului care să fie: riguros, cuprinzător şi fără echivoc. Dacă sunt respectate
aceste cerin e, se va dispune în acest stadiu de un fundament solid pentru a putea
trece la etapa următoare (E3) care constă în combinarea modelelor de date logice
locale individuale, pentru a realiza un model de date logic global al întreprinderii.

2.4.1. Schimbarea din modelul de date conceptual local in model de date logic local
După etapa E 1 se dispune de un model de date conceptual local corespunzător
vederii utilizatorului asupra întreprinderii. Dar trebuie men ionat faptul că modelul de
date poate con ine unele structuri de date care ne pot fi modelate cu uşurin ă de către
sistemele de gestiune a BD conven ionale. În cadrul acestei etape se transformă aceste

Page 20 of 50
rânduri de date într-o formă care este manipulată cu mai multă uşurin ă de aceste
sisteme de gestiune conven ionale.
Acest proces determină utilizatorul să se gândească mai profund la
semnifica ia datelor şi în final are ca efect o reprezentare mai reală a întreprinderii.
Obiectivele acestei etape (E2.1.) sunt:
■ Eliminarea rela iilor de tip M:N
■ Eliminarea rela iilor complexe
■ Eliminarea rela iilor recursive
■ Eliminarea rela iilor cu atribute
■ Eliminarea atributelor cu valori multiple
■ Relaxarea rela iilor de tip 1:1
Eliminarea Relaţiilor Redundante
O rela ie este redundantă dacă aceeaşi informa ie poate fi ob inută prin
intermediul altor rela ii. Obiectivul este de a realiza un model de date minimal, deci
rela iile redundante nu sunt necesare, acestea trebuie eliminate. Se poate determina cu
uşurin ă dacă există mai mult decât o cale între două entită i. Totuşi, aceasta nu
înseamnă că una dintre rela ii este redundantă, deoarece ele pot reprezenta diferite
asocia ii din cadrul întreprinderii. Estimarea redundan ei este determinată de
dimensiunea temporală a rela iilor.
2.4.2. Extragerea si identificarea relaţiilor din modelul de date logic local
În această etapă se extrag rela iile din modelul de date logic local pentru a
reprezenta entită ile şi rela iile descrise în vederea utilizatorului asupra întreprinderii.
Va fi descrisă componen a fiecărei rela ii utilizând un limbaj de Definirea Bazelor de
Date din punct de vedere Logic (DBDL) pentru bazele de date rela ional (BDR).
La utilizarea limbajului DBDL se specifică următoarele:
■ denumirea rela iei urmată de o listă a dimensiunii atributelor sale simple,
cuprinsă între paranteze;
■ se identifică cheia primară şi cheile alternative şi/sau străine ale rela iei
respective. După identificarea unei chei străine este afişată, de asemenea,
rela ia care o con ine drept cheie primară. Se va eviden ia faptul că rela iile
care reprezintă entită ile şi rela iile acestora sunt extrase din structurile de date
posibile.
Rela ia pe care o are o entitate cu altă entitate este reprezentată prin
mecanismul cheie primară/cheie străină.
Atunci când se decide unde se va expedia sau plasa atributul (atributele) cheii
străine, trebuie să se identifice entită ile „părinte” şi „copil” implicate în rela ie.

2.4.3. Utilizarea normalizării in verificarea modelului de date logic

Normalizarea este utilizată pentru a îmbun ătă ii modelul, astfel încât acesta să
satisfacă diverse constrângeri care evită dublarea inutilă a datelor. Normalizarea
garantează că modelul este mai apropiat de întreprindere, este coerent are o
redundan ă minimă şi o stabilitate maximă. Normalizarea are rolul de stabilire a
atributelor care apar in unui tip de entitate. Conceptul fundamental al teoriei

Page 21 of 50
rela ionale este acela că atributele sunt grupate, împreună într-o rela ie deoarece între
ele există o legătură logică. Uneori se argumentează că un proiect normalizat al unei
baze de date nu prezintă o eficien ă de prelucrare maximă. În general în favoarea
normalizării pledează următoarele argumente:
■ Proiectul normalizat organizează datele conform dependen elor lor
func ionale, astfel spus procesul se află situat undeva între proiectarea
conceptuală şi fizică
■ Proiectarea logică poate să nu conducă la proiectul final, că trebuie să
reprezinte cea mai mare concep ie, a proiectului, privind natura şi
semnifica ie datelor din cadrul întreprinderii
În momentul când există criterii specifice privind performan ele proiectarea
fizică poate fi diferită.
o Un proiect normalizat este robust şi fără anomali de reactualizare
o Calculatoarele prezente sunt mult mai performante faşă de cele din anii
anteriori, fapt care face ca implementarea unui proiect care excelează
prin facilită i flexibile de utilizare, pe baza unui tip de prelucrare
suplimentar.
o Normalizarea implică în elegerea în totalitate a fiecărui atribut care
trebuie să fie reprezentat în baza de date, acesta reprezintă cel mai
important beneficiu.
o Normalizarea realizează un proiect al bazei de date flexibil, care poate
fi extins cu uşurin ă.
În etapa E.2.2 au fost extrase rela iile din modelul de date logic local, iar în
această etapă E.2.3 se va examina grupările atributelor din fiecare din aceste rela ii.
Astfel spus se va valida compozi ia fiecărei rela ii, utilizând regulile de
normalizare.
Procesul de normalizare con ine următoarele etape principale:
■ Prima formă normală (1NF), care elimină grupările repetitive;
■ A doua formă normală (2NF), care elimină dependen ele par iale de
cheia primară;
■ A treia formă normală (3NF), care elimină dependen ele tranzitive de
cheia primară
■ Forma normală Boyce-Cold (BCNF), care elimină anomaliile rămase
din dependen ele func ionale.
Obiectivul etapei E.2.3 este de a garanta că fiecare rela ie extrasă din modelul
de date logic se află cel pu in în forma normală Boyce-Cold (BCFN).
În cazul când se identifică rela ii care nu se gă sesc în BCNF, acest lucru ar
putea indica faptul c ă o parte din modelul de date logic este greşită sau că a fost
introdusă o eroare la extragerea rela iei din model. În acest caz, dacă este necesar
trebuie restructurat modelul de date, pentru a garanta faptul că aceasta este o
reprezentare „adevărată” a sectorului de întreprindere care este modelat.

Page 22 of 50
2.4.4. Verificarea modelului asupra tranzacţiilor utilizatorului
Această etapă constă în garantarea faptului că modelul de date logic local
acceptă tranzac iile cerute de către vederile utilizatorilor. Tranzac iile cerute de către
fiecare vedere a utilizatorilor pot fi determinate din specifica ia cerin elor acestora.
Prin folosirea diagramei ER, a dic ionarului de date şi a legăturilor cheie
primară/cheie străină prezentate în rela ii, se încearcă efectuarea manuală a
opera iilor. În cazul când toate tranzac iile pot fi rezolvate în acest mod, se realizează
o validare a modelului de date logic conform tranzac iilor.
Dacă o tranzac ie nu poate fi efectuată manual, înseamnă că există o problemă
în cadrul modelului de date, care este necesar să fie rezolvată.
În acest caz, este posibil să se fi omis o entitate o rela ie sau un atribut din
componen a modelului de date.
Pentru a garanta faptul că modelul de date logic local acceptă tranzac iile
cerute se vor analiza două abordări posibile:
■ Necesită verificarea faptului că modelul furnizează informa iile
(entită i, rela ii în atributele acestora) cerute de către fiecare tranzac ie,
prin documentarea unei descrieri a cerin elor acestora.
Ca exemple putem lua, tranzac iile corespunzătoare entită ii Manager din
cadrul unei filiale ar putea cuprinde următoarele opera ii:
■ Inserarea detaliilor referitoare la un nou membru al personalului. Cheia
primară a rela iei Personal este atributul Nr-personal şi mai întâi se
verifică dacă nu cumva noul număr de personal există deja, dacă
există, se interzice inserarea şi se abandonează procesul. În cazul
contrar, se inserează detaliile referitoare la noul membru al
personalului. Se controlează ca fiecare detaliu să fie reprezentat de
către un atribut din rela ia Personal.
■ Ştergerea detaliilor referitoare la un membru al personalului,
cunoscându-se numărul de personal. În acest caz se caută numărul de
personal respectiv în coloana corespunzătoare a rela iei
■ Personal.
Dacă nu există a apărut o eroare a utilizatorului şi detaliile nu pot fi şterse; în
caz contrar se şterge treptat din rela ia Proprietate, corespunzătoare proprietă ii alocate
acelui membru al personalului pentru a fi administrată.
A doua abordare în validarea modelului de date conform tranzac iilor cerute
presupune reprezentarea schematică a căii urmate de fiecare tranzac ie, direct în
diagrama ER.
Această abordare permite vizualizarea zonelor din model care nu sunt cerute
de către tranzac ii, precum şi a acelor zone care sunt de importan ă critică pentru
acestea.
Prin urmare este necesar a se revedea direct suportul oferit de către modelul de
date pentru tranzac iile cerute.
În cazul când există zone ale modelului care nu par să fie utilizate de vreo
tranzac ie, se poate pune în discu ie costul reprezentării acestor informa ii în modelul

Page 23 of 50
de date. Pe de altă parte, dacă există zone ale modelului care nu sunt adecvate pentru
furnizarea căii corecte a unei tranzac ii, s-ar putea să fie necesară analizarea
posibilită ii ca anumite tipuri de entită i sau de rela ii de importan ă critică să fi fost
omise.

2.4.5. Definirea constrângerilor de integritate

Constrângerile de integritate din cadrul unui vederi a utilizatorului asupra
întreprinderii nu sunt acele care trebuie impuse pentru a proteja baza de date fa ă de
situa ia de a deveni incoerentă.
În aceasta se va specifica numai că constrângeri de integritate sunt necesare,
fără a stabili modul în care se va realiza aceasta. Se consideră cinci tipuri de
constrângeri de integritate privind:
■ Datele necesare. Se identifică atributele care trebuie să con ină o valoare
valabilă, adică atributele care nu au voie să con ină informa ii lipsă sau null-
uri. De exemplu cum ar fi atributele Nr-Persoană şi Nume-Prenume din
entitatea personal, trebuie să con ină întotdeauna o valoare şi nu pot con ine
null-uri. Totuşi, atributul Nr-Tel din entitatea Personal nu este necesar să
con ină întotdeauna o valoare şi prin urmare poate con ine null-uri care pot
reprezenta informa ii lipsă, necunoscute sau inaplicabile.
Detaliile despre atributele din modelul de date corespunzător vederii
supervizorului au fost descrise în E1.3.
■ Domeniile atributelor. Domeniul corespunzător unui atribut identifică
mul imea de valori permise pe care le poate con ine acesta. De exemplu,
mul imea de valori corespunzătoare atributului Nr-client din entitatea
■ Integritatea Entităţilor. Cheia primară a unei entită i nu trebuie să admită
null-uri. De exemplu, fiecare apari ie a entită ii Filială, trebuie să con ină o
valoare a atributului cheie primară, Nr-Filială. Atributele care constituie cheia
primară a fiecărei entită i au fost identificate în etapele E1.5 şi E2.2.
■ Integritatea referenţială. În general rela iile dintre entită i sunt reprezentate
prin luarea unei copii a cheii primare a entită ii părinte în rela ia copil.
Integritatea referen ială semnifică faptul că, dacă cheia străină a unei rela ii
copil con ine o valoare, acea valoare trebuie să se refere la o apari ie existentă
şi valabilă din rela ia părinte. Cum ar fi dacă atributul Nr-Filială (Cheie
străină) din rela ia (copil) Personal con ine valoarea B3 această valoare trebuie
să fie con inută în atributul Nr-Filială (cheie primară) din rela ia (părinte)
Filială.
Se va asigura integritatea referen ială prin specificarea unor constrângeri de
existen ă asupra cheilor primare şi străine. Aceste constrângeri definesc condi iile în
care sunt reactualizate sau şterse apari iile unei chei primare, respectiv inserate sau
reactualizate apari iile unei chei străine.
Inserarea unei noi apari ii a unei chei primare sau ştergerea unei apari ii a unui
chei străine nu constituie cauza unor probleme privind integritatea referen ială.

Page 24 of 50
 Pentru fiecare cheie străină unei rela ii, trebuie definite condi iile de reactualizare
sau ştergerea cheii primare corespunz ătoare. În definirea acestor condi ii se poate
alege dintr-o serie de strategii. Şi anume NO ACTION; CASACADE, SET NULL
SET DEFAULT şi NO CHECK.
Constrângerile de existen a asupra cheilor străine ale rela iei
Proprietate_de_închiriat vor fi descrise utilizând limbajul de definire al bazelor de
date (DBDL):
■ Proprietate_ de_ închiriat (Nr_Proprietate, Strada, Zonă, Oraşul, Cod P,
Tipul, Camere, chirie, Nr_Proprietar, Nr_Personal, Nr_Filială).
■ Cheie primară Nr_Proprietate
■ Cheie străină Nr_Proprietar se referă la Proprietar_Privat, (Nr_Proprietar) şi
Proprietar _Afacere (Nr_Proprietar) la ştergere NO ACTION la reactualizare
CASCADE
■ Cheie străină Nr_Personal se referă la Personal (Nr_Personal) la ştergere SET
Null la reactualizare CASCADE.
■ Cheie străină Nr_Filială se referă la Filială (Nr_Filială) la ştergere NO
ACTION la reactualizarea CASCADE.

Page 25 of 50
Capitolul 3 : Prezentarea firmei SC. DEDEMAN SRL.

3.1. Descrierea firmei

Constituită în baza unui capital social privat, societate comercială SC

DEDEMAN SRL, îşi desfăşoară activitatea în conformitate cu legile române şi cu
statutul societă ii.
Dedeman este numele uneia dintre cele mai importante lan uri de magazine şi
depozite de materiale de construc ii şi amenajări interioare din ară, precum şi al celei
mai importante fabrici de mobilă. Compania Dedeman s-a înfiin at în 1992 şi pe
parcursul existen ei sale a reuşit să deschidă 15 magazine, în momentul de fa ă
aflându-se în plin proces de extindere.
Venind în întâmpinarea exigen ei clien ilor săi, Dedeman reprezintă interesele
a peste 100 de firme din Italia, Fran a, Spania, Polonia, Slovacia, Germania şi
România şi distribuie produsele celor mai importan i producători autohtoni de
instala ii, materiale de construc ii, amenajări interioare şi amenajări exterioare.
Compania a reuşit să realizeze în România stilul de vânzare supermagazin-
depozit, prin crearea unui spa iu unic, cu o diversitate mare de standuri specificate pe
produc ie sau pe industrie. Utilizând transferul on line a tuturor datelor şi stocurilor
din magazine către sediul central, s-a aliniat foarte repede la sistemele electronice de
management şi control.

3.1.1. Domeniu de activitate şi tendinţe

Re eaua de magazine a companiei cuprinde magazine în: Botoşani, Suceava,
Iaşi, Bacău, Vaslui, Oneşti, Brăila, Focşani, Târgovişte, Constan a, Roman, Piatra
Neam , Bucureşti, Buzău şi urmează să mai deschidă alte magazine în diferite zone
ale ării.
Sloganul companiei: “Dedicat planurilor tale” ilustrează varietatea produselor
pe care firma le comercializează, numărul lor depăşind 40.000 articole din gamă:
instala ii, termice, sanitare, gaz, canalizare, instala ii electrice, şi unelte pentru
construc ii, echipamente de protec ie, materiale pentru cură enie, articole de grădină
dar şi mobilă de cea mai bună calitate.
Domenii de activitate pe care le are firma:
 Gresie Faian ă (Gresie pentru trafic intens şi mediu într-o gamă cromatică
variată (mărci autohtone şi de import), gresie por elanată, gresie electroregres,
piese de ornament, brâuri şi medalioane, gresie cu dale luminoase, marmură,
granit pentru placări exterioare, cărămidă aparentă pentru placări exterioare,
faian ă cu diferite modele şi texturi fine, decora iuni, gresie şi mozaic pentru
piscine, profile din faian ă, chituri, adezivi, distan ieri, scule şi accesorii.)
 Filtrare apa (Execu ie, distribu ie, instalare şi service sisteme de filtrare apă.
Expertize tehnice şi solu ii tehnologice pentru montajul instala iilor de captare
şi distribu ia apei din subteran, şi al filtrelor de apă. Steme de tratare şi filtrare
aferente captării şi distribu iei apei potabile industriale şi casnice: pompe
Page 26 of 50
 submersibile şi de circula ie, pompe dozatoare, pompe şi sisteme de pompare,
hidrofoare. Tehnologii ecologice, pentru epurarea apelor reziduale: sta ii
dedurizare, sta ii de purificare a apei, filtre pentru foraje hidrogeologice, filtre
de sedimente, filtre pe chiuvetă, filtre sub chiuvetă şi osmoză inversă, filtre cu
carbon, ozonatoare, sterilizatoare cu U.V, sisteme de deferizare, microfiltre,
carcase filtre apă, cartuşe filtrante de apă, fose septice.)
 Centrale termice (Consultan ă, proiectare, montaj, solu ii complete pentru
centrale termice, instala ii şi sisteme de încălzire. Firme autorizate ISCIR şi
ANRGN pentru montajul centralelor termice. Servicii de verificare şi punere
în func iune a centralelor termice. Comer en-gros şi en-detail cu centrale
termice (microcentrale de apartament, centrale termice cu gaz metan, centrale
murale, centrale cu combustibil lichid, centrale pe lemne sau cărbune, centrale
electrice, încălzitoare pe ulei uzat, încălzire prin pardoseală, panouri solare
pentru încălzire etc.). Echipamente şi accesorii pentru centrale termice (filtre
de apă, filtre anticalcar, filtre pentru gaz, termostate, cazane din fontă sau o el,
cazane pentru combustibil solid, arzătoare, evi şi fitinguri, termostate şi
cronotermostate, boilere, radiatoare etc.)
 Bricolaj (Furnizori şi magazine de tip bricolaj: scule şi unelte de mâna, scule
semiprofesionale, materiale de construc ie pentru uz casnic. Idei deco şi
bricolaj, solu ii tehnice “do it yourself”, mobilier de asamblat, unelte de
grădină etc.)
 Obiecte sanitare (Servicii de proiectare şi montaj profesional, producători,
importatori şi furnizori de utilări

Pentru băi: căzi de baie, căzi şi sisteme de hidromasaj, cabine de duş, saune,
chiuvete, lavoare, robine i, baterii
Sanitare, baterii monocomandă, vase de toaletă, bideuri, rezervoare, instala ii
sanitare, hidrofoare, mobilier,
Decora iuni şi accesorii pentru baie.)

3.1.2. Cifra de afaceri şi produse/servicii principale

În ultimul an, Dedeman a devenit partenerul de încredere al celor ce
construiesc, renovează sau amenajează, atât prin gama flexibilă şi convenabilă de
produse cât şi atitudinea pozitivă şi dedicată a angaja ilor. Pentru acest an,
reprezentan ii Dedeman estimează pe segmentul construc iilor o creştere a cifrei de
afaceri cu 25% fa ă de anul trecut, la 250 de milioane de euro.În primele nouă luni,
cifra de afaceri a urcat cu cu 25% fa ă de perioada similară de anul trecut.În 2007,
întreg grupul a avut o cifră de afaceri de 200 milioane de euro.
Resurse materiale: maşini pentru livrarea produselor, scule electrice şi unelte pentru
construc ii, echipament de protec ie, materiale pentru cură enie, utilaje proprii pentru
transportarea produselor în interiorul halelor, halele în care îşi desfăşoară activitatea,
depozitele. Compania Dedeman acoperă în totalitate pia a românească a distribu iei de
materiale de construc ii.

Page 27 of 50
 Dedeman are o eviden ă pe categorii de produse şi poate optimiza stocurile şi
costurile pe care acestea le implică. Având eviden ă permanentă a produselor, de la
momentul comenzii până la vânzarea în magazin, managementul firmei poate şti care
produse se vând cel mai bine şi în ce ritm. Aprovizionarea poate să actualizeze gama
de produse astfel încât să se realizeze optimizarea volumului vânzărilor şi nivelului
profitabilită ii.
Un aspect important care încadrează DEDEMAN în categoria marilor
comercian i, este faptul că fiecare centru comercial pune la dispozi ia clien ilor săi
servicii complete de livrare gratuită a mărfurilor voluminoase, noi sisteme de rate în
vederea facilitării achizi ionării produselor, sisteme de mixare a vopselelor, asigură
oricărui centru comercial un generos spa iu de parcare de circa 120 de locuri, servicii
de debitare şi tăiere a materialelor achizi ionate, bancuri speciale pentru probarea şi
testarea produselor electronice sau electrocasnice.

3.1.3 Numărul de angajaţi

Cei peste 2500 de angaja i formează o familie ce lucrează cu entuziasm,
competen a şi profesionalism în atingerea obiectivelor firmei.În fiecare dintre
magazinele Dedeman, personalul calificat ajută clien ii pentru a face alegerea
potrivită, oferindu-le informa ii şi recomandări. Compania Dedeman înseamnă un
mediu de lucru de succes pentru tinerii absolven i, dornici să înve e şi să se afirme, de
asemenea un mediu de lucru performant pentru specialişti. Dedeman are grijă ca
angaja ii săi să fie recompensa i pe măsura eforturilor depuse şi a abilită ilor lor şi îi
promovează din interior pentru că in la bunăstarea oamenilor lor. Comunicarea
deschisă a problemelor, în elegerea şi solu ionarea lor, atmosfera plăcută de lucru fac
din colectivul nostru o familie.

3.1.4. Misiunea firmei

Firma în elege să fructifice toate oportunită ile ce se ivesc pentru satisfacerea,
în cât mai mare măsură, a clien ilor ei, pentru îmbunătă irea situa iei ei economice şi a
climatului de afaceri în industria de profil şi pe pie ele pe care le serveşte. În acest
sens firma va întreprinde ac iuni adecvate pentru a se achita la un nivel superior de
responsabilită ile sale socio-economice, astfel încât să servească cât mai bine
interesele clien ilor şi salaria ilor. O direc ie primordială de ac iune va fi aceea de
perfec ionare continuă şi de vânzare a produselor.
Scopul existen ei companiei DEDEMAN este satisfacerea tuturor clien ilor
noştri: instalatori, zugravi, mici meseriaşi, firme de construc ii şi instala ii, mici
magazine pentru reamenajări.

3.1.5. Planificare strategică

Viziunea Dedeman este: “dorim să ajungem în elita retailul-lui românesc prin
preocuparea permanentă pentru calitatea serviciilor oferite clientului şi prin valoarea
capitalului uman din companie”. Rolul companiei e să ofere solu ii la îndemâna,
încurajatoare şi convenabile pentru construc ia şi amenajarea interiorului şi
Page 28 of 50
exteriorului căminului. Dedeman Grup din Bacău, controlat de oamenii de
afaceri Dragoş şi Adrian Paval, inten ionează să achizi ioneze jucători locali de profil
şi să-şi extindă re eaua de magazine la nivel na ional şi în estul Europei. Planul
investi ional al companiei prevede extinderea re elei actuale cu trei-patru magazine pe
an, pe termen mediu urmărindu-se acoperirea zonei de sud şi vest a ării, iar pe termen
lung, urmând să fie construite 30 de magazine Dedeman.

3.1.6. Cultura organizaţională

Dedeman indiferent de mărimea şi domeniul ei de activitate, are o cultură
organiza ională proprie, care depinde de propria ei istorie, de modul de abordare a
problemelor şi de practicile de conducere ale activită ilor. Compania Dedeman a
dezvoltat pe parcursul a celor 16 ani de existen ă, o cultură organiza ională
occidentală, de aceea, în anul 2008, putem vorbi de condi ii de muncă la standarde
occidentale, servicii de calitate şi diversificate oferite clien ilor, acces la programe de
training pentru angaja i şi atmosferă plăcută de lucru.
Succesul firmei Dedeman este dat de fina îmbinare între profesionalismul
rela iilor cu clien ii şi partenerii de afaceri, şi performan ele înalte ale angaja ilor
noştri, datorate eforturilor depuse de aceştia
Cultura organiza ionala reflectă mix-ul personalită ilor şi al stilurilor de
leadership, ea punându-şi amprenta asupra modului în care vor fi realizate lucrurile, se
vor efectua schimbările, se va manifesta personalitatea organiza ională şi climatul
psihosocial.
Cultura organiza ională a companiei Dedeman include, printre cele mai
importante capitole, promovarea unei dezvoltări durabile a societă ii prin
îmbunătă irea permanentă a calită ii vie ii. În acest sens, urmăreşte să ofere produsele
cele mai bune din punct de vedere al raportului calitatate-pret, perfec ionarea continuă
a serviciilor, precum şi cultivarea unei bune rela ii cu societatea şi mediul din care
face parte. Nu în ultimul rând, preocuparea constantă pentru oamenii cu care intră în
contact se manifestă prin respectul reciproc pe care îl promovează atât în cadrul firmei
cât şi între membrii acesteia şi clien ii.
Unele dintre elementele culturii organiza ionale sunt vizibile din afara firmei,
ca o reflectare a practicilor în raport cu partenerii de afaceri, comunitatea sau
institu iile guvernamentale, în timp ce altele sunt sesizabile numai la o analiză atentă.
Datorită acestui fapt, cultura organiza ională poate fi analizată la două niveluri: de
suprafa ă (modul de a se îmbrăca, simboluri fizice, întâmplări, sloganuri, eroii,
ceremonii) şi de adâncime (valori, norme comportamentale, întâmplări, limbaj,
simboluri).
În cazul companiei Dedeman, principalele elemente ale culturii
organiza ionale sunt:
 sistemul de valori;
 normele;
 simbolurile;
 eroii;

Page 29 of 50
  sloganurile;
 ceremoniile;.
 întâmplările.

3.1.7. Sistemul de valori

Reprezintă unul din elementele de bază al culturii organiza ionale.
Principalele valori pe care se bazează compania DEDEMAN sunt:
 orientarea către performan ă;
 competen a prin încurajarea profesionalismului şi asumarea responsabilită ii
pentru munca noastră;
 inova ie;
 integritate şi onestitate;
 respectul fa ă de clien i, angaja i, parteneri, legisla ie şi mediul înconjurător;
 pasiunea pentru clien i şi tehnologie;
 satisfac ia clien ilor
 promovarea unui comportament etic
 autoperfec ionare;
 lucru în echipă.

3.1.8. Elementele vizibile ale culturii

A) Norme:
Anul trecut, Dedeman şi-a extins re eaua cu încă cinci magazine, la Brăila,
Iaşi, Bacău, Vaslui şi Oneşti, mărind astfel suprafa a de expunere cu 25-30%.
Distribuitorul de materiale de construc ii Dedeman îşi va extinde re eaua actuală cu
circa 3-4 magazine în fiecare an, urmând să ajungă pe termen lung la 30 de centre
comerciale, fa ă de 15 câte de ine în prezent.
Dacă luăm în calcul o investi ie medie de 10 mil. euro într-un magazin,
valoarea totală alocată extinderii re elei Dedeman ar putea ajunge la circa 200 mil.
euro în următorii ani. Potrivit estimărilor companiei, pia a de do-it-yourself va
continuă să crească până în 2015, când se va produce o saturare la nivelul acoperirii
geografice, însă va creşte lupta pentru îmbunătă irea conceptului şi a ofertelor.
Dedeman Bacău este cunoscută pe pia a na ională şi interna ională în special prin
distribu ia de materiale de construc ii.
B) Simbolul DEDEMAN
Dedeman şi-a schimbat identitatea vizuală. De la litere mari şi groase
(majuscule îngroşate) s-a făcut trecerea tot la litere mari şi groase dar mai alungite
(extended) şi rotunjite.
În locul personajului asociat (omule ul care apare pe site) se introduce acum ca
simbol un profil de câine sub cască reprezentând un element domestic şi s-au făcut şi
propuneri de nume pentru personaj: DedeDog., este unul dintre propuneri. Casca e un
simbol foarte sugestiv şi acest element s-a păstrat alcătuind simbolul companiei
DEDEMAN.

Page 30 of 50
 “La prima întâlnire cu Dedeman, câinele cu casca este probabil lucrul la care
te aştep i cel mai pu in. Mai repede serios şi atent decât amuzant, la următoarele
întâlniri îl cau i şi ai fi dezamăgit să nu-l regăseşti. De asemenea, greu să nu i-l aduci
aminte”
Culorile reprezentative companiei, contrastul albastru. pe portocaliu.

Figura 3.1. Sigla Dedeman

C) Eroii: Oamenii de afaceri: Firma de construc ii SC Dedeman SRL, din
Bacău este controlată de fra ii, oamenii de afaceri, Dragoş şi Adrian Paval din Bacău
născu i în jude ul Suceava.
D) Întâmplări
Întâmplările sunt diverse dintre care amintim cele mai importante:
 Dedeman va derula începând cu anul şcolar 2008 – 2009 un program de
acordare de burse şcolare pentru liceu elevilor din mediul rural cu rezultate
şcolare foarte bune dar cu posibilită i materiale reduse;

 pe data de 12 iulie 2009 va avea loc deschiderea oficială a celui de-al doilea
magazin în jude ul Iaşi;
 Compania Dedeman în parteneriat cu Funda ia de Sprijin Comunitar a derulat,
în 2006, programul "Dedeman pentru comunitate".
E) Sloganuri
Sloganurile reprezentative pentru SC DEDEMAN SRL sunt:
"totul pentru interior, totul pentru exterior"
"Dedicat planurilor tale"
În ultimii ani, Dedeman a devenit un partener de încredere al celor care
construiesc, renovează sau amenajează, atât prin gama flexibilă şi convenabilă de
produse cât şi prin atitudinea pozitivă şi dedicată a angaja ilor. Clarificarea brandului
a devenit necesară pentru a transmite pregnant caracterul func ional, practic, valorile
de onestitate, hărnicie, perseveren ă, dar şi personalitatea caldă, prietenoasă şi loială.
Esen a acestor caracteristici este cuprinsă în ideea de brand Dedicat şi Constructiv,
care a fost declinată în sloganul “Dedicat planurilor tale”.
Sloganul care astăzi defineşte filosofia companiei, "totul pentru interior. Totul
pentru exterior." a fost la început o idee, o viziune, care a prins via ă încetul cu încetul
şi s-a închegat în acest deceniu de via ă. Această decizie, de a intră pe pia a
Page 31 of 50
construc iilor ca furnizor de produse şi de a oferi servicii de consultan ă pentru
utilizarea acestora, a fost şi cea care a contribuit la o dezvoltare neaşteptat de rapidă.
F) ceremoniile
În cadrul ceremoniilor din încinta companiei, participă salaria ii, membrii lor
de familie, precum şi principalii parteneri de afaceri sau membrii comunită ii, sunt
organizate cu ocazia unor evenimente speciale pentru promovarea valorilor “cheie”
ale culturii organiza ionale.

3.1.9. Relaţiile existente între elementele vizibile şi sistemul de valori

Un aspect important, care ridică compania DEDEMAN la nivelul marilor
comercian i interna ionali, este faptul că fiecare magazin, fiecare depozit, pune la
dispozi ia clien ilor săi servicii complete: consultan ă şi asisten ă la cumpărare,
transport, garan ie şi service după cumpărare.

3.2. Structura organizatorică

3.2.1. Niveluri ierarhice

Structura organizatorică poate fi considerată ca fiind scheletul organismului
care este întreprinderea, bună func ionare a acesteia fiind dependen a de modul în care
sunt plasate şi utilizate resursele umane de care dispune într-o anumită etapă. Această
este definită ca fiind ansamblul persoanelor, subdiviziunilor organizatorice şi al
rela iilor dintre acestea, constituite în aşa fel încât să asigure premisele organizatorice
adecvate îndeplinirii obiectivelor stabilite.
Scopul unei structuri organizatorice este de a ajuta la crearea unui cadru pentru
performan ă umană. Structura organizatorică este un instrument de management şi nu
un scop în sine. Cu toate că structura trebuie definită pentru a acoperi sarcinile de
realizat, rolurile astfel stabilite trebuie concepute, de asemenea, în lumina
capacită ilor şi motiva iilor oamenilor disponibili.
A concepe o structura organizatorică eficace nu este o activitate managerială
simplă. Pentru a face ca structurile organizatorice să corespundă situa iilor concrete
sunt de rezolvat multe probleme, incluzând atât definirea genurilor de posturi ce
trebuie acoperite, cât şi găsirea oamenilor care să facă acest lucru.
Structura organizatorică a conducerii unei întreprinderi trebuie să fie elaborată
inând cont de o serie de principii de bază ce trebuie adaptate particularită ilor
tehnico-economice şi organizatorice ale fiecărei unită i. Printre principiile ce trebuie
avute în vedere în acest sens se înscriu:
 principiul constituirii de compartimente specializate în raport cu func iile de
bază ale unită ii;
 principiul economiei de personal şi de legături ierarhice;
 principiul flexibilită ii structurii;
 principiul apropierii conducerii de produc ie.
În cadrul companiei, elaborarea unei structuri organizatorice ra ionale necesită
stabilirea elementelor sale de bază, şi anume:

Page 32 of 50
  postul;
 func ia;
 ponderea ierarhică;
 compartimentul de muncă;
 legăturile dintre compartimente;
 treptele (nivelurile) ierarhice.

Directori
Director
adjunct
Contabil

Sefi departamente

Consultanti vanzari

Casieri

Referenti relatii clienti

Figura 3.2. Organigrama Firmei Dedeman

Page 33 of 50
Capitolul 4.Aplicaţia software asupra gestiunii stocurilor
magazinului DEDEMAN

“DEDEMAN” este numele uneia dintre cele mai importante lan uri de
magazine şi depozite de materiale de construc ii şi amenajări interioare din ară,
precum şi al celei mai importante fabrici de mobilă. Compania Dedeman s-a înfiin at
în 1992 şi pe parcursul existen ei sale a reuşit să deschidă 15 magazine, în momentul
de fa ă aflându-se în plin proces de extindere
Pentru a crea această “imagine” pentru utilizator, am creat noua tabele în care
sunt date privind comenzile preluate de firma, clientii care le efectueaza, cat si
angajatii care se ocupa de buna desfasurare a activitatii din cadrul companiei. Avem,
de asemenea, informatii privind produsele adude de la fabrica, centrele la care
produsele sunt livrate, dar si materialele ce intra in componenta acestora si furnizorii
materialelor.
Tabela “COMANDA” contine campurile: id_comanda, data_efectuarii,
data_ridicarii, modalitate, descriere, id_client, id_angajat. Ea este esentiala in cadrul
proiectului, avand legaturi atat cu clientul si angajatul, cat si cu produsul.
Tabela “CLIENT” contine campurile: id_client, nume, prenume, telefon,
adresa, email. Intre tabela “CLIENT” si tabela “COMANDA” exista o legatura one-
to-many, intrucat un client poate efectua una sau mai multe comenzi.
Tabela “ANGAJATI” contine campurile: id_angajat, nume, prenume, email,
telefon, salariul, functie. Ea este intr-o relatie one-to-many cu tabela “COMANDA”,
deoarece un angajat poate prelua mai multe comenzi.
Tabela “PRODUS” contine campurile: id_produs, denumire, cantitate,
id_centru. Ea se afla intr-o relatie many-to-many cu tabela “COMANDA” (relatie
evidentiata cu ajutorul tabelei de legatura “DETALII_COMANDA” ce are campurile
id_comanda si id_produs), deoarece un produs se poate afla pe mai multe comenzi si
o comanda poate contine mai multe produse. Tabela “Produs” mai are si o legatura
many-to-one cu tabela “CENTRU”, care contine campurile id_centru, denumire,
adresa. La un centru pot fi livrate mai multe produse.
Tabela “MATERIAL”, ce contine campurile id_material, denumire_material si
id_factura, se afla intr-o legatura many-to-many cu tabela “PRODUS”, legatura
realizata prin intermediul tabelei “DETALIU_PRODUS” (cu campurile id_produs si
id_material). Un produs poate fi alcatuit din mai multe materiale, iar un material poate
intra in componenta mai multor produse. Ea se mai afla intr-o relatie many-to-one cu
tabela “FURNIZOR” (ce are campurile id_factura, denumire, cont, localitate),
deoarece un furnizor poate distribui mai multe materiale.
S-a folosit programul SQL DEVELOPER oferit gratuit de catre Oracle
Support Tech Academy.

Page 34 of 50
4.1. Schema bazei de date

Figura 4.1 . Schema bazei de date

Page 35 of 50
4.2. Crearea tabelelor

1. TABELA CLIENT

CREATE TABLE CLIENT ( id_client

NUMBER(5) CONSTRAINT PK
PRIMARY KEY, nume
VARCHAR2(30) NOT NULL,
prenume VARCHAR2(30) NOT
NULL, telefon NUMBER(14)
UNIQUE, adresa VARCHAR2(40)
NOT NULL, email VARCHAR(15) );

Figura 4.3. Crearea tabelei

ANGAJATI

3. TABELA COMANDA

CREATE TABLE COMANDA (

id_comanda NUMBER(5)
CONSTRAINT PK3 PRIMARY KEY,
data_efectuarii DATE, data_ridicarii
DATE, modalitate VARCHAR2(20)
NOT NULL, descriere
Figura 4.2. Crearea tabelei CLIENT VARCHAR2(20) NOT NULL,
CONSTRAINT FK FOREIGN KEY
2. TABELA ANGAJATI (id_client) REFERENCES CLIENT
(id_client), CONSTRAINT FK1
CREATE TABLE ANGAJATI (
FOREIGN KEY (id_angajat)
id_angajat NUMBER(5)
REFERENCES ANGAJATI
CONSTRAINT PK2 PRIMARY KEY,
(id_angajat) );
nume VARCHAR2(30) NOT NULL,
prenume VARCHAR2(30) NOT
NULL, email VARCHAR(15), telefon
NUMBER(14) UNIQUE, salariul
NUMBER(5) CONSTRAINT sal
CHECK (salariul BETWEEN 700
AND 3000), functie VARCHAR2(20)
NOT NULL );

Figura 4.4. Crearea tabelei

COMANDA
Page 36 of 50
 4. TABELA FURNIZOR

CREATE TABLE FURNIZOR (

id_factura NUMBER(5)
CONSTRAINT PKF PRIMARY KEY,
denumire VARCHAR2(20) NOT
NULL, cont NUMBER(24) UNIQUE,
localitate VARCHAR2(20) NOT
NULL, email VARCHAR2(20) );

Figura 4.6. Crearea tabelei

MATERIAL

6. TABELA PRODUS

CREATE TABLE PRODUS (

id_produs NUMBER(5)
CONSTRAINT PKPROD PRIMARY
Figura 4.5. Crearea tabelei KEY, denumire VARCHAR2(20) NOT
FURNIZOR NULL, pret NUMBER(5) NOT
NULL, cantitate NUMBER(5) NOT
5. TABELA MATERIAL NULL, id_centru NUMBER(5) );

CREATE TABLE MATERIAL (

id_material NUMBER(5)
CONSTRAINT PKM PRIMARY
KEY, denumire_material
VARCHAR2(20) NOT NULL,
CONSTRAINT FKM FOREIGN KEY
(id_factura) REFERENCES
FURNIZOR (id_factura) );

Figura 4.7. Crearea tabelei PRODUS

Page 37 of 50
 7. TABELA Figura 4.9. Crearea tabelei
DETALII_COMANDA CENTRU

CREATE TABLE 9. TABELA

DETALII_COMANDA ( id_comanda DETALIU_PRODUS
NUMBER(5), id_produs
NUMBER(5)); CREATE TABLE
DETALIU_PRODUS ( id_material
NUMBER(5), id_produs
NUMBER(5) );

Figura 4.8. Crearea tabelei

DETALII_COMANDA
Figura 4.10. Crearea tabelei
DETALIU_PRODUS
8. TABELA CENTRU

CREATE TABLE CENTRU (

id_centru NUMBER(5)
CONSTRAINT PKC PRIMARY KEY,
denumire VARCHAR2(20) NOT
NULL,adresa VARCHAR2(20) NOT
NULL );

Page 38 of 50
4.2. Popularea tabelelor

I. POPULARE TABELA CLIENT

INSERT INTO CLIENT VALUES (100, 'Ion', 'Popescu', 0745896523, 'Iasi',

'ionp@yahoo.com');

Figura 4.11. Popularea tabelei CLIENT

AFISARE CONTINUT:

Figura 4.12. Afişarea conţinutului tabelei CLIENT

II. POPULARE TABELA ANGAJATI

INSERT INTO ANGAJATI VALUES (200, 'Alexandru', 'Stan', 'alxs@mb.com',

0758654122, 3000, 'CEO');

Figura 4.13. Popularea tabelei ANGAJATI

Page 39 of 50
AFISARE CONTINUT:

Figura 4.14. Afişarea conţinutului tabelei ANGAJATI

III. POPULARE TABELA COMANDA

INSERT INTO COMANDA VALUES (300, TO_DATE('12-03-2014', 'DD-MM-

YYYY'), TO_DATE('20-03-2014', 'DD-MM-YYYY'), 'online', 'finalizata',100,200);

Figura 4.15. Popularea tabelei COMANDA

AFISARE CONTINUT:

Figura 4.16. Afişarea conţinutului tabelei COMANDA

Page 40 of 50
IV. POPULARE TABELA FURNIZOR

INSERT INTO FURNIZOR VALUES (1000, 'Furniture SRL', 2365478965,

'Bucuresti', 'furnit@aa.ro');

Figura 4.17. Popularea tabelei FURNIZOR

AFISARE CONTINUT:

Figura 4.18. Afişarea conţinutului tabelei FURNIZOR

V. POPULARE TABELA MATERIAL

INSERT INTO MATERIAL VALUES (1, 'Lemn de nuc', 1000);

Figura 4.19. Popularea tabelei MATERIAL

Page 41 of 50
AFISARE CONTINUT:

Figura 4.20. Afişarea conţinutului tabelei MATERIAL

VI. POPULARE TABELA PRODUS

INSERT INTO PRODUS VALUES (700, 'Pat', 1100, 5, 600);

Figura 4.21. Popularea tabelei PRODUS

AFISARE CONTINUT:

Figura 4.22. Afişarea conţinutului tabelei PRODUS

Page 42 of 50
VII. POPULARE TABELA DETALIU_PRODUS

INSERT INTO DETALIU_PRODUS VALUES (1,700);

Figura 4.23. Popularea tabelei DETALIU_PRODUS

AFISARE CONTINUT:

Figura 4.24. Afişarea conţinutului tabelei DETALIU_PRODUS

Page 43 of 50
VIII. POPULARE TABELA DETALII_COMANDA

INSERT INTO DETALII_COMANDA VALUES (300,700);

Figura 4.25. Popularea tabelei DETALII_COMANDA

AFISARE CONTINUT:

Figura 4.26. Afişarea conţinutului tabelei DETALII_COMANDA

Page 44 of 50
4.3. Comenzi LDD

1. Sa se modifice numele coloanei “Id_client” in “Cod_client” din tabela

“CLIENT”.

ALTER TABLE CLIENT

RENAME COLUMN id_client TO cod_client;
SELECT * FROM CLIENT;

Figura 4.27. Afişarea conţinutului tabelei CLIENT dupa modificare

4.4. Comenzi LMD

a) Sa se scada cu 100 de lei pretul produselor care urmeaza a fi livrate la centrele

din Bucuresti.

UPDATE PRODUS
SET pret = pret - 100
WHERE id_centru IN (SELECT id_centru FROM CENTRU
WHERE adresa='Bucuresti');

Figura 4.28. Modificarea coloanei PRET din tabela PRODUS

Page 45 of 50
 b) Sa se stearga furnizorii care sunt din Bucuresti.

DELETE FROM FURNIZOR

WHERE LOCALITATE = 'Bucuresti';

Figura 4.29. Stergerea furnizorilor care nu sunt din Bucureşti

4.5. Instrucţiuni SELECT

 Sa se selecteze produsele livrate in centrele din Bucuresti si Rm. Valcea, a

caror valoare este mai mare de 35.000 lei. Sa se ordoneze descrescator dupa
valoare.

SELECT p.denumire, p.cantitate, p.pret, c.adresa, p.cantitate*p.pret AS Valoare

FROM PRODUS p, CENTRU c
WHERE p.id_centru = c.id_centru
AND (c.adresa = 'Bucuresti' OR c.adresa = 'Rm. Valcea')
AND p.cantitate*p.pret > 35000
ORDER BY Valoare DESC;

Figura 4.30. Selectarea produselor livrate in Bucureşti si Rm. Vâlcea

Page 46 of 50
  Pentru produsele care sunt alcatuite din orice fel de lemn sa se aplice un
discount de 10%, pentru cele care au in componenta sticla un discount de
12%, pentru oglinzi 14%, iar pentru cele carora le trebuie accesorii pentru
mobila 15%.

SELECT p.denumire, p.pret,

( CASE WHEN (m.denumire_material LIKE 'Lemn%') THEN 0.1
WHEN (m.denumire_material = 'Sticla') THEN 0.12
WHEN (m.denumire_material = 'Oglinzi') THEN 0.14
WHEN (m.denumire_material LIKE 'Accesorii%') THEN 0.15
ELSE 0
END )*p.pret AS Discount
FROM PRODUS p, DETALIU_PRODUS d, MATERIAL m
WHERE d.id_produs = p.id_produs
AND d.id_material = m.id_material;

Figura 4.31. Aplicare discount asupra produselor din lemn

Page 47 of 50
  Sa se afiseze toti furnizorii care distribuie orice fel de lemn, fara cei care nu
distribuie lemn.

SELECT f.denumire, f.localitate, m.denumire_material

FROM FURNIZOR f
RIGHT OUTER JOIN MATERIAL m
ON f.id_factura = m.id_factura
AND m.denumire_material LIKE 'Lemn%';

Figura 4.32. Afişare furnizori

 Sa se afiseze clientii ale caror comenzi au intampinat probleme la livrare,

precum si perioada de timp (luni) in care comenzile acestora au fost in
desfasurare.

SELECT cl.nume, cl.prenume, com.id_comanda, com.modalitate, com.descriere,

ROUND(MONTHS_BETWEEN (com.data_ridicarii, com.data_efectuarii)) AS
Perioada_asteptare
FROM COMANDA com, CLIENT cl
WHERE cl.id_client = com.id_client
AND com.descriere LIKE 'probleme%';

Figura 4.33. Afişare clienţi ce nu au întâmpinat probleme

Page 48 of 50
Concluziile Proiectului

Proiectul a avut ca scop principal elaborarea unei aplica ii informatice şi

studiul ei pentru îmbunătă irea gestiunii stocurilor. Acest lucru s-a putut realiza cu
ajutorul programului SQL Develepor Tools împreună cu interfa a grafică oferită de
către Oracle Support.
Această lucrare este structurată pe patru capitole, cuprinzând atât partea
teoretică, cât şi partea practică.
În capitolul I (Stocurile şi gestiunea lor), sunt prezentate câteva informa ii
introductive despre Stocuri, gestiunea stocurilor şi rolul lor într-o companie. În acest
capitol am eviden iat cele mai importante defini ii asupra întregului proces de la
intrarea în stoc a mărfurilor până la ieşirea lor către client.
Capitolul II (Proiectarea bazei de date pentru gestiunea stocurilor), are la bază
informa ii pur teoretice structurate din documenta ia oficială pusă la dispozi ie de
către Oracle Support, unde se vor regăsi mai multe aspecte, cum ar fi: ce este şi cum
se gestionează o bază de date, cum se proiectează o bază de date, arhitectură,
securitatea şi designe-ul unei baze de date. De asemenea, în cadrul acestui capitol au
fost prezentate modele de afişare a datelor în bazele de date, modelul rela ional şi
conceptual al bazelor de date cât şi modelarea logică a datelor.
În cadrul capitolul III (Prezentarea firmei SC. DEDEMAN SRL.) se regăseşte
o prezentare, scurt istoric, date financiare, conducerea, şi probleme cu care se
confruntă firma românească DEDEMAN.
Capitolul IV (Aplica ia software asupra gestiunii stocurilor magazinului
DEDEMAN) este cel mai cuprinzător deoarece sunt prezentate succint elementele
unei baze de date la modul general, cum au fost proiectate şi introduse, comenzile cu
ajutorul căruia a fost construită baza de date cât şi necesare utilizatorului.
Modul de func ionare al aplica iei este unul simplu, deoarece conştiin ele
minime se dobândesc în urma unui curs de aproximativ 6 ore al viitorului utilizator.
Aplica ia este benefică oricărei firme ce doreşte să eviden ieze intrările şi
ieşirile mărfurilor, în cazul nostru pentru magazinul DEDEMAN, deoarece înainte se
utilizau teancuri imense de hârtii. Datorită dezvoltării tehnici avem posibilitatea să
economisim timp, spa iu, deoarece este necesar un singur laptop/sistem desktop şi un
program informatic, care pe lângă eviden ierea intrărilor şi ieşirilor, ajută la
organizarea şi urmărirea întregului stoc în timp real, alte calcule asupra pre ului de
intrare, adăugarea TVA-ul, adaosul comercial, costurile de produc ie, etc.
În concluzie, crearea unor baze de date folosind SQL Developer şi oferirea
unor cursuri de utilizare a aplica iei, sincronizarea stocului în timp real dar şi
reducerea timpului de căutare a unei informa ii asupra stocului.

Page 49 of 50
BIBLIOGRAFIE

1. Claudia Cârstea – Sisteme informatice de gestiune, Ed. Omnia UNI S.A.S.T.,

Braşov 2007
2. Pleşea Doru - Bazele contabilită ii, vol. II, Ed. Omnia Uni SAST, Braşov,
2005
3. Petre Brezeanu - Gestiunea financiară a intreprinderii, Ed. Cavallioti, 2002
4. Gheorghe Basanu - Managementul aprovizionării şi desfaceri, Ed. Economica,
1
5. Radu Emilian - Managementul opera iunilor în intreprinderile de servicii
Gabriela Tigu
6. Eugen igănescu - Bazele cercetării opera ionale Dorin Mitru
7. http://www.asecib.ase.ro/MitruDorin/Curs/bazeCO – accesat 13 mai 2017
8. http://www.ea.upm.ro/cip/elearningi – accesat 20 – 21 mai 2017
9. https://education.oracle.com/pls/web_prod-plq-
dad/db_pages.getpage?page_id=5001&get_params=p_exam_id:1Z0-051 -
accesat 16 – 18 mai 2017
10. https://www.cbtnuggets.com/it-training/oracle-database-11g-sql-fundamentals-
1-1z0-051 - accesat
11. www.dedeman.ro – accesat 23-27 aprilie 2018
12. Departamentul de resurse umane al firmei SC.DEDEMAN.SRL. , sediul din
Bacau;
13. Ziarul Financiar -> Analiza DEDEMAN
14. http://www.oracle.com/technetwork/developer-tools/sql-developer/getting-
started-155046.html - accesat
15. http://www.oracle.com/technetwork/developer-tools/sql-
developer/overview/index.htmlii - accesat 13-15 noiembrie 2017
16. https://education.oracle.com/pls/web_prod-plq-
dad/db_pages.getpage?page_id=5001&get_params=p_exam_id:1Z0-051 -
accesat 13 -15 noiembrie 2017
17. https://www.cbtnuggets.com/it-training/oracle-database-11g-sql-fundamentals-
1-1z0-051 - accesat 14 – 16 noiembrie 2017

i
Există posibilitatea ca site-urile indicate în bibliografie să se regăsească într-o formă diferită de cea
existentă la data când s-a realizat prezentul proiect
ii
Există posibilitatea ca site-urile indicate în bibliografie să se regăsească într-o formă diferită de cea
existentă la data când s-a realizat prezentul proiect

Page 50 of 50