Sunteți pe pagina 1din 14

MASURILE PROCESUALE

Sunt un mijloc de constrangere folosit de organele judiciare penale pentru garantarea


executarii pedepselor si repararea pagubelor produse prin infractiune pentru
ASIGURAREA EFICIENTEI PROCESULUI PENAL.

CARACTERISTICI :
 Urmaresc realizarea scopului procesului penal
 Dispuse, de regula, doar cand exista indicia si probe din care rezulta savarsirea
unei fapte prevazuta de legea penala si faptul ca faptuitorul ar putea fi
sanctionat
 Este exercitata o anumita constrangere : privare sau limitare a drepturilor si
libertatilor fundamentale ale persoanei si interzicerea efectuarii anumitor acte
juridice asupra bunurilor persoanei
 Au o durata limitata in timp, de regula, produc efecte doar in timpul procesului
penal
 Au caracter EXCEPTIONAL
 Au caracter FACULTATIV -> organul judiciar competent are drept de apreciere
in a le dispune sau nu

DISTINCTE DE MASURILE PROCEDURALE -> luate in caz de nerespectare a


unor obligatii procedural si cu ocazia efectuarii unor acte procedurale. Implica constrangeri
asupra unor drepturi procesuale.
Ex. Mandat de aducere ( art. 265 )
Art. 162
Masuri dispuse pentru asigurarea ordinii si solemnitatii sedintei

CLASIFICARE :
 Valoare sociala :
 PERSONALE : privesc persoana suspectului sau a inculpatului, in cele mai multe
cazuri
 REALE : privesc bunuri care se afla in proprietatea sau detentia suspectului sau a
inculpatului
 Natura :
 PREVENTIVE
 De OCROTIRE
 De SIGURANTA
 ASIGURATORII

1. MASURILE PREVENTIVE
 PERSOANA FIZICA
NATURA JURIDICA : masuri procesuale, caracterizate prin grad diferit de
constrangere. Nu pot fi luate decat cu respectarea unor conditii expres prevazute de lege, de
anumite organe judiciare, dupa o anumita procedura si pentru un anumit termen.
Cu toate ca implica de cele mai multe ori o constrangere asemanatoare cu cea care
garanteaza pedeapsa inchisorii, sunt distincte de aceasta, deoarece nu pot fi luate decat in cursul
procesului penal si doar in mod exceptional.

PROCEDURA DE LUARE :

CONDITII GENERALE ( comune, prealabile ) -> care trebuie respectate


INTOTDEAUNA DE TOATE MASURILE PREVENTIVE -> CUMULATIVE

1. CONDITII DE FORMA ( procedura )


 RETINERE : INCEPUTA URMARIREA PENALA si s-a dispus cel putin
CONTINUAREA URMARIRII PENALE fata de suspect
 Celelalte masuri : INCEPEREA URMARIRII PENALE si PUNEREA IN
MISCARE A ACTIUNII PENALE

2. CONDITII DE FOND -> trebuie indeplinite de toate masurile

2.1 PROBE SAU INDICII TEMEINCE DIN CARE REZULTA SUSPICIUNEA


REZONABILA CA O PERSOANA A SAVARSIT O INFRACTIUNE– art. 202 alin.
1
PROBELE ( art. 97 ) sunt elemente de fapt :
- Sa existe la dosar in MOMENTUL IN CARE SE DISPUNE LUAREA MASURII
- NU trebuie sa aiba greutatea probelor care justifica trimiterea in judecata si a celor care
pot fundamenta o hotarare de condamnare
- duc la suspiciunea rezonabila ca o persoana a savarsit o fapta prevazuta de legea penala

DISTINCTE de DATELE sau PROBELE care ar trebui sa justifice temeiurile de arestare.

INDICII TEMEINICE :
- sunt simple presupuneri din care :
 persoana fata de care se efectueaza urmarirea penala a savarsit fapta pentru
care e urmarita
- banuieli bazate pe deductii logice ce au ca premise datele existente in cauza
- trebuie sa fie rezonabile

2.2 SA FIE NECESARE IN SCOPUL ASIGURARII BUNEI DESFASURARI A


PROCESULUI PENAL, IMPIEDICARII SUSTRAGERII SAU AL PREVENIRII
SAVARSIRII UNEI ALTE INFRACTIUNI – art. 202 alin. 1 teza a IIa
- Conditie OBLIGATORIE SI CUMULATIVA cu prima
- Prevazuta expres CONDITIA NECESITATII ca o conditie prealabila in cazul luarii
unei masuri preventive, pe langa necesitatea asigurarii bunei desfasurari a procesului
fiind reglementata expres si prevenirea savarsirii unei noi infractiuni
( M : legiuitorul nu explica. E vorba de o preventive generala sau de una speciala ? E vorba
de o preventie speciala, deoarece necesitatea luarii unei masuri preventive nu poate sa fie
apreciata in abstract, ci trebuie apreciata in concret )
- Necesitatea ---- > scopul masurii

2.3 ORICE MASURA TREBUIE SA FIE DIRECT PROPORTIONALA CU


GRAVITATEA ACUZATIEI ( CONDITIA PROPORTIONALITATII ) – art. 202
alin. 3
- Reglementarea expresa este o noutate
- O masura poate fi luata doar daca e proportional cu acuzatia, avand in vedere FAPTA
MATERIALA si INCADRAREA JURIDICA
- Conditia rezulta din caracterul gradual al masurilor preventive, o masura preventive
privativa de libertate neputand fi dispusa decat in cazul in care scopul masurilor nu poate
fi atins prin cele restrictive de libertate
( M : consideram ca s-a avut in vedere criterial gravitatii concrete a infractiunii de care e
acuzat suspectul sau inculpatul, deoarece masura care se va dispune, va fi o masura concreta.
Examinarea conditiei trebuie sa se faca cu prudenta, deoarece luarea unei astfel de masuri nu
permite examinarea cauzei sub toate aspectele care privesc fondul. Reglementarea expresa a
acestei conditii duce la o apropriere a examenului pe care il face organul judiciar, de
elementele concrete ale cauzei, de modul si imprejurarile concrete in care a fost comisa fapta.
Nu e vorba de un examen al substantei faptei )
2.4 AUDIEREA ( ascultarea ) SUSPECTULUI SAU INCULPATULUI CU PRIVIRE
LA MASURA DE CATRE ORGANUL CARE DISPUNE MASURA
 NU este vorba de organul care propune masura
- Conditie comuna tuturor masurilor preventive – conditie de procedura
- ASCULTARE SPECIALA -> temeiurile si conditiile de luare a masurii concrete care
are vocatia sa fie dispusa fata de suspect sau de inculpate
 NU ESTE VORBA DESPRE O ASCULTARE CU PRIVIRE LA FAPTE sau la
FAPTA care formeaza obiectul cauzei
2.5 EXISTENTA UNUI CAZ IN CARE SE POATE DISPUNE LUAREA MASURII
- CONDITIE SPECIALA -> specifica doar pentru 3 dintre masuri :
 Control judiciar pe cautiune
 Arrest preventive
 Arrest la domiciliu
- Este vorba despre un caz prevazut la arestul preventive – art. 223 alin. 1 si 2

CAZURI DE ARESTARE PREVENTIVA :

1. Inculpatul a fugit sau s-a ascuns in scopul de a se sustrage de la urmarirea penala


sau de la judecata sau a facut pregatiri de orice natura pentru astfel de acte – art.
223 alin. lit. a
- Pentru a se retine incidenta cazului, inculpatul trebuie sa actioneze cu INTENTIE.
Trebuie sa aiba cunostinta ca impotriva lui este un proces penal in curs si cu toate
acestea sa fuga, sa se ascunda, in vedere sustragerii
Ex. Lipsa inculpatului de la termenul la care a fost citat pentru audiere fara a verifica
motivele care au dus la neprezentarea sa, nu e suficienta pentru a ajunge la concluzia ca
se sustrage, neavand importanta indeplinirea legala sau nu a procedurii de citare
- Conditia probelor impusa doar pentru prima conditie – art. 202 alin. 1
( M : art. 223 nu pretinde sa rezulte din probe sau din date )
- Se ia DOAR fata de inculpat
 FUGA : temeiul poate sa fie retinut, spre ex. in cazul infractiunilor flagrante, daca
inculpatul desi urmarit si recunoscut, nu a fost prins
 ASCUNDEREA : temeiul poate fi retinut in cazul in care si-a parasit domiciliul,
locul de munca, fara a se cunoaste unde poate fi gasit sau isi ascunde identitatea
 SCOP : prevenirea sustragerii

3 CONDITII CUMULATIVE :
 Inculpatul cunostea ca impotriva sa exsita un proces penal in curs de derulare
 Efectueaza o activitate concreta de sustragere
 Riscul de sustragere sau sustragerea <= probe, nefiind suficitenta simpla banuiala <=
experienta organelor judiciare
2. Inculpatul incearca sa influenteze un alt participant, un martor ori un expert sau sa
distruga, sa altereze, sa ascunda ori sa sustraga mijloace materiale de proba sau sa
determine o alta persoana sa aiba un astfel de comportament – art. 223 alin. 1 lit. B
 SCOP : interesul bunei infaptuiri a actului de justitie
- Trebuie sa se bazeze pe fapte materiale concrete de impiedicare, neputandu-se
intemeia pe simple prezumtii
Ex. nu constituie astfel de fapte -> chestionari, informatii, cautarea martorilor,
rugaminti de a furniza date detinute exclusiv de ele
 INFLUENTEAZA : doar situatiile in care asupra lor sunt exercitate actiuni de
constrangere morala sau materiala sau de corupere pentru a-I determina sa faca
declaratii sau sa incheie rapoarte contrare adevarului

3. Inculpatul exercita presiuni asupra persoanei vatamate sau incearca sa incheie o


intelegere frauduloasa cu ea – art. 223 alin. 1 lit. C
 SCOP : protejarea victimei infractiunii care se afla in pericol datorita amenintarilor
exercitate de inculpat direct sau prin intermediary
 Garanteaza STABILIREA AFLARII ADEVARULUI mai ales in faza preliminara a
urmaririi penale

4. Exista suspiciunea rezonabila ca dupa punerea in miscare a actiunii penale


impotriva sa, inculpatul a savarsit cu intentie o nou infractiune sau pregateste
savarsirea unei noi infractiuni – art. 223 alin. 1 lit. D
2 TEMEIURI :
 O NOUA INFRACTIUNE : noua fapta cu relevanta penala care trebuie realizata in
materialitatea ei . Poate fi de orice natura : identica sau diferita de cea pentru care s-a
pus in miscare actiunea penala. Este important ca actiunea sa fie comisa cu intentie.
 Simpla presupunere ca o sa savarseasca sau va incerca sa savarseasca o
infractiune nu e suficienta. Trebuie sa existe date concrete -> activitati de
pregatire a comiterii. Nu conteaza natura infractiunii.

!!!!!! PENTRU TEMEIURILE ARESTARII PREVENTIVE LEGEA NU PRETINDE


CONDITIA EXISTENTEI DE DATE SAU PROBE DIN CARE SA REZULTE
CAZURILOR !!!!!

5. Art. 223 alin. 2


 Exista PROBE -> COMITEREA INFRACTIUNII, distincte de conditiile sau
temeiurile necesare pentru a lua masura arestului
 Aplicabil DOAR INFRACTIUNILOR GRAVE si masura poate fi justificata pe
acest temei DOAR EXCEPTIONAL
DISTINCT DE PERICOLUL SOCIAL ABSTRACT
( M : PERICOLUL PENTRU ORDINEA PUBLICA : restrans ca o consecinta a numeroaselor
controverse in doctrina si in practica judiciara anterioara datorita vulnerabilitatii acestuia si a
utilizarii sale anterioare in toate cazurile )

ORGANELE COMPETENTE. ( art. 203 )

 RETINERE -> DOAR procurorul sau organul de cercetare penala ( doar


organele de urmarire penala ) si DOAR in faza de urmarire penala
Ex. infractiuni de audienta
 ARESTUL PREVENTIV SI ARESTUL LA DOMICILIU in faza de urmarire
penala pot fi luate doar de catre judecatorul de drepturi si libertati
- JUDECATORUL DE DREPTURI SI LIBERTATI -> INCHEIERE
- JUDECATORUL DE CAMERA PRELIMINARA -> INCHEIERE
- INSTANTA -> INCHEIERE in timpul judecatii
 SENTINTA – dispune mentinerea arestarii preventive

INLOCUIREA MASURILOR PREVENTIVE (art. 242 alin. 2 si 3 )

- ORICAND DUPA LUAREA unei masuri preventive, organul judiciar poate dispune
INLOCUIREA cu o masura preventiva mai usoara sau mai grea.
 DOAR fata de INCULPAT
!!!! FATA DE SUSPECT NU POATE FI DISPUSA – ar fi inlocuita retinerea cu
retinerea !!!!
 TOATE MASURILE pot fi inlocuite
 Alin. 3 – nu este un aspect comun tuturor masurilor preventive pentru ca in toate
cazurile inlocuirea cu o masura mai grea nu se poate dispune doar analizand
imprejurarile cauzei si conduit, ci trebuie sa ai o masura restrictiva de regula sau
arestul la domiciliu, care sa aiba un anumit continut prin care sa fie impuse
inculpatului mai multe obligatii pe care sa le incalce cu rea-credinta. Doar in astfel
de situatii se poate dispune inlocuirea unei masuri preventive mai usoare cu una mai
grea )
( in doctrina s-a apreciat ca starea de sanatate, varsta, antecedentele si alte elemente de
circumstantiere cu caracter personal al celor in cauza ar putea constitui temeiuri pentru inlocuire)
 Se inlocuieste = organul judiciar e obligat sa dispuna inlocuirea daca in concret la
momentul la care se cere sunt indeplinite toate conditiile
DISTINCTIE :
OFICIU CERERE INCULPATULUI
Luata in cursul urmaririi penale de ORICAND
Nu intotdeauna organul judiciar care a dispus
procuror sau de judecatorul de drepturi si
luarea unei masuri poate dispune inlocuirea cu
libertati
OCP are obligatia sa il informeze in alta masura -> daca a fost dispusa de procuror,
TOATE cazurile pe procuror ( nu se face acesta trebuie sa se adreseze judecatorului de
distinctive intre procurorul care efectueaza drepturi si libertati
personal si cel care supravegheaza
urmarirea ). Astfel, organul de cercetare
penala are aceasta obligatia de informare a
a procurorului si atunci cand constata
necesitatea inlocuirii, insa procurorul este
cel care efectueaza urmarirea penala.
OJ competent sa dispuna inlocuirea
masurii dispune in functie de elementele
constatate in momentul in care SE
DISPUNE, iar NU in functie de
momentul la care s-a dispus masura
initial

REVOCAREA MASURILOR PREVENTIVE


ASPECTE COMUNE ( art. 242 alin. 1 ) -> 2 CAZURI GENERALE:
1. AU INCETAT TEMEIURILE
- PREMISA : la momentul luarii masurii au existat, insa ulterior au disparut
2. AU APARUT IMPREJURARI NOI
- PREMISA : initial au lipsit, la momentul luarii sau prelungirii masurii, dar datorita unor
imprejurari noi, necunoscute initial, masura a devenit nelegala
 Utilizata aceeasi procedura ca la inlocuire
EXCEPTIE : reguli procedurale comune de inlocuire sau de revocare a masurii preventive la
cerere in cazul masurii retinerii, putand fi revocata de procurorul care supravegheaza
urmarirea penala
Art. 209 alin. 14 si 15 – REVOCARE SPECIALA
INCETAREA DE DREPT ( art. 241 )
CAZURI :
 GENERALE :
1. 241 alin. 1 lit. a
Ex. in cursul urmaririi penale judecatorul de drepturi si libertati dispune arestarea preventive
pentru 30 de zile si procurorul nu formuleaza o propunere de prelungire a arestarii in termen
- Controlul judiciar se dispune pe o perioada de maxim 60 de zile, procurorul putand s ail
dispuna pe orice perioada pana la acest maximum, iar dupa nu mai dispune prelungirea
- Arestul preventive se dispune pe o perioada de maxim 30 de zile, dar poate fi dispus sip e
10 zile
Ex. pentru termen stabilit de organul judiciar – OUG 82 /2014 – 15 dec

2. Art. 241 alin. 1 lit. b


3. Art. 241 alin. 1 lit. c
4. Alin. 241 alin. 1 lit. d – ALTE CAZURI –

 SPECIALE :
1. art. 241 alin. 1 ind. 1 lit. a
( M : reglementare redundanta fiind oricum cuprins in primul caz general )
2. art. 241 alin. 1 ind. 1 lit. b
3. art. 339 alin. 3

Spre deosebire de revocare si inlocuire NU DISPUNE, NU ARE DREPT DE


APRECIERE, ci doar constata.

1. MASURI PREVENTIVE RESTRICTIVE DE LIBERTATE


I. CONTROLUL JUDICIAR
Este necesara indeplinirea conditiilor comune si de existenta unor probe sau indicii
temeinice.
( M : cu toate ca textul face aparenta excluderii conditiei proportionalitatii, textul e redactat
defectuos, trebuind verificata aceasta conditie conform art. 9 alin. 1 )
 Masura se dispune DOAR FATA DE INCULPAT
 NATURA JURIDICA : restrangerea libertatii
REGULA in FAZA DE URMARIRE PENALA : de catre procuror, prin ordonanta
motivate.
Va fi dipusa de judecatorul de drepturi si libertati doar in cazul in care este sesizat cu o
propunere de luare a masurii arestarii preventive sau la domiciliu si o RESPINGE, iar
atunci va putea SA DISPUNA EL INSUSI masura controlului judiciar.
Tot judecatorul de drepturi si libertati poate sa o dispuna si in situatia in care RESPINGE
o propunere de prelungire a masurii arestului preventiv sau la domiciliu.
 Dispusa pe o perioada de MAXIM 60 DE ZILE in faza de urmarire penala
 In TOATE CAZURILE ( si cand e dispusa de judecatorul de drepturi si libertati )
prelungirea se face de catre procuror
 In CAMERA PRELIMINARA se poate dispune pe o perioada de MAXIM 60 DE
ZILE
 In FAZA DE JUDECATA IN PRIMA INSTANTA se poate dispune pe un
TERMEN REZONABIL ( criterial din art. 5 paragraful 3 CEDO ) -> MAXIM 5
ani din momentul in care se dispune TRIMITEREA IN JUDECATA
( 5 ani = controlul judiciar din camera preliminara + controlul judiciar din faza de
judecata in prima instanta )
 In TOATE CAZURILE poate fi luata DOAR DUPA informarea inculpatului si
ascultarea sa in prezenta avocatului ales sau desemnat din oficiu

CONTINUTUL ( art. 215 )


- Alin. 1 – enumera limitative OBLIGATIILE CARE TREBUIE IMPUSE IN TOATE
CAZURILE, deci cele OBLIGATORII
- Alin. 2 – OBLIGATIILE CARE POT FI IMPUSE FACULTATIV – una sau mai
multe

II. CONTROLUL JUDICIAR PE CAUTIUNE


Trebuie indeplinite conditiile comune si o CONDITIE SPECIALA – sa existe un caz de
arestare preventive. Organele judiciare competente – cele de la controlul judiciar
 Se pot impune si aici OBLIGATII care formeaza obiectul controlului judiciar
 Organul judiciar competent stabileste CAUTIUNEA si CUANTUMUL ei
3 CRITERII GENERALE DE STABILIRE A CAUTIUNII ( art. 217 )
- Suma determinata / garantie reala mobiliara sau imobiliara
- Valoarea minima in toate cazurile – 1000 lei
- Consemnata pe numele inculpatului

 SCOP : garanteaza participarea inculpatului la procesul penal si respectarea


obligatiilor care i-au fost impuse + se poate dispune plata din ea a
despargubirilor banesti, cheltuielilor judiciare si a amenzii
 PROCEDURA SPECIALA -> INLOCUIRE – art. 242 alin. 10 -12
 PROCURORUL dispune RESTITUIREA intr-un singur caz : cand sa o solutie
de netrimitere in judecata
 In celelalte cazuri DOAR INSTANTA poate dispune restituirea sau confiscarea
 art. 217 alin. 7 – procedurile se realizeaza tot de catre instanta ( plata
despagubirilor banesti, cheltuielilor judiciare sau a amenzii )
( M : reglementarea este confuza, deoarece nu se da nicio solutie pentru cazul revocarii
controlului judiciar )

2. MASURI PREVENTIVE PRIVATIVE DE LIBERTATE


I. RETINEREA ( art. 209 )
 Singura masura preventive care poate fi dispusa si fata de suspect
 Se poate lua ORICAND DUPA EMITEREA ORDONANTEI DE EFECTUARE
A URMARIRII PENALE IN CONTINUARE FATA DE SUSPECT
 NU E NECESARA PUNEREA IN MISCARE A ACTIUNII PENALE
 CONDITIE COMUNA : poate fi luata doar dupa audierea suspectului sau
inculpatului, in prezenta avocatului ales sau din oficiu
 Poate fi dispusa DOAR de organul de cercetare penala sau de procuror
 In ORDONANATA trebuie sa se regaseasca OBLIGATORIU : motivele, ziua si
ora inceperii si cea la care se sfarseste
 Organul judiciar trebuie sa informeze de indata prin ORICE MIJLOACE
 NU POATE FI PRELUNGITA
 Alin. 3 – timpul necesar conducerii la sediul organului judiciar este distinct de
aducerea in baza unui mandat de aducere
 Executata in concret, in cursul urmaririi penale in cadrul centrelor de retinere si
arestare preventive din cadrul IPJ

II. ARESTUL LA DOMICILIU


NATURA JURIDICA : privativa de libertate
Trebuie indeplinite conditiile generale si 2 CONDITII SPECIALE NEGATIVE – art. 218
alin. 3 – nu poate fi dispusa cu privire la inculpatul fata de care exista suspiciunea rezonabila ca
a savarsit o infractiune asupra unui membru de familiei si a incupatului fata de care exista o
hotarare definitiva pentru infractiunea de evadare
( M : defectuos, nu tine seama de scopul reglementarii )
 Se ia NUMAI FATA DE INCULPAT
 Nu sunt suficiente indiciile temeinice, trebuind sa existe PROBE -> suspiciunea
rezonabila
 Art. 219 – competenta de luare in faza de urmarire penala
 Judecatorul de drepturi si libertati are o competenta alternativa : cel caruia i-ar
reveni competenta sa judece in prima instanta sau cel in circumscriptia caruia s-a
savarsit infractiunea sau isi are sediul procurorul
 In faza de urmarire penala poate fi PRELUNGITA la propunerea procurorului,
deoarece acesta este titularul fazei de urmarire penala. NICIO MASURA
PREVENTIVA IN FAZA DE URMARIRE PENALA NU POATE FI LUATA
SAU PRELUNGITA FARA PROPUNEREA PROCURORULUI. Judecatorul
de drepturi si libertati NU poate prelungi din oficiu in faza de urmarire penala
 Daca se constata ca au incetat temeiurile, nu mai subzista sau au intervenit
motive noi din care rezulta nelegalitatea, judecatorul de camera preliminara sau
instanta de judecata pot dispune REVOCAREA

Posibilitatea judecatorul de camera preliminara de a lua aceasta masura pentru


prima data, fie din oficiu, fie la propunerea procurorului ( art. 330 ) -> procurorul cu ocazia
emiterii rechizitorului poate propune luarea sau mentinerea masurilor preventive, de aceea este
posibila si la propunerea procurorului. La fel si in faza de judecata.

III. ARESTUL PREVENTIV


 NUMAI FATA DE INCULPAT
 Nu sunt suficiente indiciile temeinice, trebuind sa existe PROBE -> suspiciunea
rezonabila
Daca procurorul a dispus retinerea, trebuie cu 6 ore inainte de expirarea acesteia sa se
hotarasca si sa adreseze cu o PROPUNERE in sensul de a dispune masura arestului
preventive, judecatorului de drepturi si libertati
 Judecatorul de drepturi si libertati are si aici o competenta alternativa
 Executata in concret, in cursul urmaririi penale in cadrul centrelor de retinere si
arestare preventive din cadrul IPJ
 Daca masura a fost luata in cursul procedurii de camera preliminara sau in
faza de judecata sau a fost mentinuta ulterior trimterii in judecata prin
rechizitoriul inculpatului -> transferat din cadrul centrului de retinere si arestare
preventiva din cadrul IPJ in sectia speciala din cadrul penitenciarului destinata
persoanelor private de libertate anterior pronuntarii unei hotarari definitive
 In faza de urmarire penala poate fi PRELUNGITA la propunerea procurorului,
deoarece acesta este titularul fazei de urmarire penala. NICIO MASURA
PREVENTIVA IN FAZA DE URMARIRE PENALA NU POATE FI LUATA
SAU PRELUNGITA FARA PROPUNEREA PROCURORULUI. Judecatorul
de drepturi si libertati NU poate prelungi din oficiu in faza de urmarire penala
 In cursul procedurii de camera preliminara, masura poate fi MENTINUTA DIN
OFICIU, cu obligatia judecatorului de camera preliminara de a verifica masura
sub aspectul legalitatii si temeinicie cel mai tarziu o data la 30 de zile ( art. 207 )
 In faza de judecata poate fi MENTINUTA, instanta avand obligatia ca la cel
mult 60 de zile sa puna in discutie TEMEINICIA si LEGALITATEA MASURII.
 Daca se constata ca au incetat temeiurile, nu mai subzista sau au intervenit
motive noi din care rezulta nelegalitatea, judecatorul de camera preliminara sau
instanta de judecata pot dispune REVOCAREA

Posibilitatea judecatorul de camera preliminara de a lua aceasta masura pentru


prima data, fie din oficiu, fie la propunerea procurorului ( art. 330 ) -> procurorul cu ocazia
emiterii rechizitorului poate propune luarea sau mentinerea masurilor preventive, de aceea este
posibila si la propunerea procurorului. La fel si in faza de judecata.

SOLUTIILE :
 ADMITERE A PROPUNERII DE ARESTARE PREVENTIVA
 RESPINGERE A PROPUNERII DE ARESTARE PREVENTIVA ( art. 227 ) –
strict pe motive de NELEGALITATE
Spre deosebire de arestul la domiciului, daca instanta admite propunerea emite 2 acte :
1. Act procesual -> INCHEIEREA judecatorului de drepturi si libertati sau MINUTA
INCHEIERII prin care se dispune luarea masurii arestarii. Deci, incheierea nu este si
titlu executoriu. In baza ei se emite un act procedural separat
2. Act procedural -> MANDATUL DE PUNERE IN EXECUTARE A MASURII
CALE DE ATAC IMPOTRIVA INCHEIERII PRIN CARE S-A DISPUS ASUPRA
MASURILOR PREVENTIVE – CONTESTATIA ( art. 204 / art. 425 ind. 1):
 RESPINSA ca :
- INADMISIBILA
- TARDIVA
- NEINTEMEIATA
 Art. 425 ind. 1 alin. 7 pct. 2 lit. a – judecatorul de drepturi si libertati poate sa admita
contestatia si sa procedeze la solutionarea cauzei
Intr-o singura situatie judecatorul de drepturi si libertati care solutioneaza contestatia poate
sa dispuna desfiintarea incheierii prin care a fost solutionata propunerea de luare a masurii
preventive sis a dispuna REJUDECAREA PROPUNERII de catre judecatorul de drepturi
si libertati din cadrul primei instante -> cand se constata faptul ca NU AU FOST
RESPECTATE DISPOZITIILE LEGALE PRIVIND CITAREA !
( M : criticabil, deoarece in toate cazurile in care judecatorul contestatiei constata existent sau a
constatat existent vreunui caz de nulitate absoluta ( art. 281 ) ar trebui sa se dispuna
desfiintarea si rejudecarea de catre prima instanta )

CAI DE ATAC IMPOTRIVA MASURILOR PREVENTIVE


2 CATEGORII :
1. ORDONANTA PROCURORULUI
2. INCHEIEREA

1. RETINERE
Suspectul sau inculpatul poate face :
 PLANGERE la procuror
 NU are efect suspensiv
 Priveste conditiile de legalitate ale masurii

2. CONTROL JUDICIAR ( art. 213 )


( M : in toate cazurile in care o incheiere a judecatorului e definitive legea prevede expres, astfel
ca si controlul judiciar poate fi atacat )
Art. 250
 CONTESTATIA – cale de atac ordinara care inlocuieste recursul si este prevazuta
doar pentru incheierea pronuntata de judecator sau de instanta, nu si pentru
ordonanata procurorului
 In faza de urmarire penala impotriva oricarei incheieri privind masurile
preventive, care inseamna luare, prelungire, mentinere, revocare sau inlocuire ori
respingere a cererilor de revocare sau de inlocuire sau de respingere a propunerilor
procurorului sunt supuse acestei cai de atac
 Maxim 48 de ore – nu exista obligatia comunicarii in cazul procurorului, deoarece
acesta are obligatia de a verifica
 ICCJ sectia penala – 2 judecatori
 OBLIGATORIE CITAREA, EXCEPTIE : e disparut, se sustrage, nu poate
 Caz de reprezentare legala obligatorie

S-ar putea să vă placă și