Institutul European din România – Studii de impact III

Studiul nr. 6

SECTORUL AGRICOL ÎN PERSPECTIVA ADER RII

ROMÂNIEI LA UNIUNEA EUROPEAN : IMPLICA II
ASUPRA SISTEMULUI DE PL I

Autori:

Daniela Giurc - coordonator

Gheorghe Hurduzeu
Marioara Rusu
Cosmin S l an
Cuprins:

Introducere 6

1. Posibilit i de implementare a PAC în Noile State Membre (NSM) 8

1.1. Schema de plat unic pe suprafa (hectar) - SAPS – abordare 8

metodologic
1.2. Schema de pl i na ionale directe complementare (CNDP) „topping-up” 9
pentru NSM –abordare metodologic
2. Experien a noilor state membre în aplicarea i evaluarea sprijinului direct 11

2.1. Implementarea schemelor de plat directe în Ungaria i Lituania 12

3. Op iuni de acordare a sprijinului direct fermierilor români dup aderare 19

3.1. Rezultatele negocierilor cu UE privind capitolul Agricultur i pachetul 19

financiar destinat sectorului
3.2. Alocarea pl ilor directe din bugetul comunitar conform SAPS 23

3.3. Evaluarea sprijinului posibil de acordat prin fermierilor români prin 39

schema de pl i na ionale directe complementare (CNDP) „topping-up”
4. Identificarea sectoarelor ce vor avea nevoie de sprijin 60

5. Înfiin area Sistemul Integrat de Administrare i Control i capcana cercului vicios 71

al opera ionaliz rii
6. Concluzii 78

Bibliografie

Anexe

2
Abrevieri

ADR Agen ia de Dezvoltare Rural

ARDA Agen ia de Dezvoltare Rural i Agricol (Ungaria)

API Agen ia de Pl i i Interven ie

CNDP Schema de Pl i Directe Complementare

CMO Common Market Organization

INS Institutul Na ional de Statistic

MAPDR Ministerul Agriculturii, P durilor i Dezvolt rii Rurale

MIS Market Information System

MP Master Plan

NSM Noile State Membre

PAC Politica Agricol Comunitar

RGA Registrul General Agricol

SAPS Schema de Plat Unic pe Suprafa

SAU Suprafa a Agricol Util

SIAC Sistemul Integrat de Administrare i Control

SIPA Sistemul de Identificare a Parcelelor Agricole

SPS Schema de Pl i Directe

UE Uniunea European

UVM Unitate Vit Mare

3
Lista tabelelor
Tabelul 1: Alocarea pl ilor directe în EU-10 (în milioane euro)
Tabelul 2: Pl i la suprafa pentru NSM (SAPS+CNDP)/ha în euro/ha
Tabelul 3: Sinteza Pl ilor Directe Na ionale Complementare
Tabelul 4: Repere valorice i legislative pentru evaluarea valorii pl ilor directe
posibil de acordat i a interven iior de pia pentru principalele produse
reglementate prin PAC
Tabelul 5: Suprafa a agricol total i utilizat
Tabelul 6: Structura exploata iilor agricole dup num r, suprafa agricol utilizat ,
sector de activitate i statut juridic
Tabelul 7: Exploata ii agricole eligibile i neeligibile dup statutul juridic
Tabelul 8: Structura exploata iilor agricole eligibile dup clasa de m rime
Tabelul 9: Structura exploata iilor agricole eligibile i neeligibile dup modul de
utilizare a terenurilor
Tabelul 10: Structura exploata iilor agricole eligibile i neeligibile dup efectivele
de animale pe principalele specii.
Tabelul 11: Evaluarea valorii pl ilor directe (SAPS) func ie de m rimea
exploata iei (pachetul financiar 2007-2009)
Tabelul 12: Estimarea valorii SAPS pe culturi
Tabelul 13: Evaluarea plafoanelor maxime pentru pl ile directe (SAPS) i CNDP
pentru culturi arabile
Tabelul 14: Evaluarea valorii CNDP pentru culturi arabile func ie de m rimea
exploata iei
Tabelul 15 Estimarea CNDP posibil a fi acordate pentru diferite culturi arabile
Tabelul 16: Estimarea CNDP posibil a fi acordate culturilor din schemele de sprijin
UE altele decât arabile
Tabelul 17: Evaluarea pl ilor directe pentru lapte posibil de acordat în România

Tabelul 18: Estimarea pl ilor directe posibil de acordat pentru lapte (varianta 2)

Tabelul 19: Evaluarea pl ilor directe pentru carne de vit i vi el nivel UE-15
Tabelul 20: Evaluarea pl ilor directe pentru carne de oaie i capr nivel UE-15

4
Tabelul 21: Evaluarea necesarului de p uni i fâne e pentru sectorul zootehnic
eligibil pentru sprijin prin PAC
Tabelul 22: Estimarea CNDP posibil a fi acordate sectorului zootehnic prin
schemele de sprijin UE
Tabelul 23: Estimarea sprijinului posibil de acordat prin CNDP pentru sectorul
zootehnic
Tabelul 24: Evaluarea CNDP pentru sectorul zootehnic conform criteriilor de
eligibilitate pe sectoare i total pentru anul 2007
Tabelul 25: Evaluarea sprijinului direct posibil de acordat României de la bugetul

Tabelul 26: Prognoza ofertei i utiliz rii produc iei la principalele culturi arabile
2007-2010
Tabelul 27: Prognoza efectivelor de animale
Tabelul 28: Prognoza dinamicii pie ei la carne
Tabelul 29: Ipoteze de lucru pentru evaluarea sprijinului maxim posibil de acordat
pentru zah r i produse din zah r
Tabelul 30: Structura efilor de exploata ii agricole dup nivelul de educa ie i
nivelul de instruire în domeniul agricol

Lista figurilor

Figura 1: Valorile estimative ale pachetului financiar pentru SAPS i evalu ri

ale SAPS/ha
Figura 2: Posibila configura ie a sprijinului direct pe culturi

Figura 3: Distribu ia activit ilor Sistemului integrat de administrare i control pe

luni i ani
Figura 4. Sumele maxime posibil de acordat prin pl i directe complementare
na ionale în anul 2007 comparativ cu bugetul na ional disponibil

5
Introducere
Semnarea de c tre România i Bulgaria a Tratatului de aderare la 25 aprilie 2005
a reprezentat un succes i o recunoa tere european a eforturilor sus inute din ultimii ani
pe drumul ireversibil al integr rii. Chiar dac aceast „recunoa tere” este condi ionat de
anumite criterii obligatorii, acestea ar putea pune la îndoial procesul doar din punct de
vedere temporal i nu decizional. Cu toate c progresele realizate pân în prezent pentru
îndeplinirea criteriilor de aderare sunt semnificative, se poate afirma ca partea cea mai
dificil , implementarea angajamentelor asumate i func ionalitatea mecanismelor
institu ionale, reprezint o provocare important pentru perioada urm toare.
Finalizarea destul de tardiv (2004) a negocierilor la capitolul nr. 7: „Agricultura”
(unul din cele mai controversate i dificile capitole de negociere), datorat în mare parte
i dinamicii schimb rii PAC, a clarificat/rectificat unele cerin e din Documentul ini ial
de pozi ie prezentat de România, dar a l sat i o oarecare libertate de decizie politic în
cazul unor mecanisme cum ar fi: selectarea schemei de pl i directe, poten iala
suplimentare a acestora prin pl i na ionale directe complementare din bugetul na ional,
modalit ile de plat , transferurile între aloc rile bugetare (posibilitatea utiliz rii
supliment rii pl ilor directe din bugetul alocat dezvolt rii rurale) precum i definirea
criteriilor de eligibilitate pentru acordarea sprijinului direct. Toate aceste posibilit i
trebuiesc studiate i evaluate de c tre deciden i în vederea fundament rii deciziilor
viitoare.
Studiul de fa î i propune s analizeze i s fundamenteze posibilele op iuni
referitoare la aplicarea pl ilor directe pe suprafa precum i a pl ilor directe
complementare din perspectiv bugetar i administrativ . Pentru aceste evalu ri s-au
avut în vedere o serie de elemente deja cunoscute i anume: legisla ia PAC pentru noile
state membre, rezultatele negocierilor, liniile directoare furnizate de Comisia European
pentru evaluarea i aprobarea pl ilor na ionale directe precum i experien a noilor state
membre referitoare la aceste probleme.
Pentru estimarea implica iilor bugetare, în lucrare sunt prezentate o serie de
op iuni pentru aplicarea pl ilor na ionale directe complementare (topping-up), evaluate
dup metodologia (liniile directoare) propus noilor state membre pe baza urm toarelor
elemente:
– rezultatele negocierilor i pachetul financiar pentru România în perioada
2007-2009;
– evaluarea nivelul pl ilor directe pe suprafa (SAPS);
– evaluarea nivelului pl ilor na ionale directe complementare (CNDP)
posibil de acordat dup aderare;
– sursa de finan are a acestora (bugetul na ional i/sau fondurile de
dezvoltare rural care vor putea fi accesate prin modulare invers );
– modalitatea de acordare a lor (supliment pe suprafa sau diferen iere pe
categorii de produse – pe criteriul compens rii pierderilor ori acela al
amplific rii avantajelor competitive).

6
 Un alt obiectiv al studiului îl reprezint formularea unor recomand ri i
prezentarea unor op iuni care s ofere un cadru orientativ deciden ilor pentru
fundamentarea deciziilor legate de implementarea sistemului de pl i unice pe suprafa i
a m surilor de interven ie pe pia .
Evaluarea dimensiunii administrative a implement rii PAC i eviden ierea cu
prec dere a nevoile institu ionale legate de implementare precum i radiografierea i
analizarea dificult ilor întâmpinate sub acest aspect .reprezint un alt aspect al studiului
De asemenea, studiul î i mai propune s identifice posibilele sectoare care ar
avea nevoie de sprijin prin Organiza iile Comune de pia (interven ii prin refinan ri la
export i stocare public i/sau privat ).

7
1. Posibilit i de implementare a PAC în noile state membre (NSM)

Conform tratatelor de aderare fermierii din noile state membre (NSM) au acces la
sprijinul posibil de acordat pie elor reglementate prin Organiza iile Comune de Pia
(Common Market Organization – CMO) precum i la pl ile directe. Modalitatea de
implementare a PAC precum i valoarea sprijinului acordat în NSM sunt reglementate
prin documentele de aderare semnate cu fiecare NSM în parte. Astfel, valoarea sprijinului
acordat NSM din bugetul comunitar este de 25 % din valoarea pl ilor directe alocate în
UE în primul an dup aderare, 30 % în anul al doilea, 35 % în anul al treilea, – 40% în
anul al patrulea i apoi o cre tere anual de 10%, pân la atingerea valorii de 100% din
sprijinul UE-15.
Conform reglement rilor în vigoare i a rezultatelor negocierilor pl ile directe
(atât cele din sectorul vegetal i cele din sectorul animal) se vor putea aloca independent
de nivelul produc iei, func ie de deciziile politice, atât sub forma unei scheme simplificate
de plat (schema standard de pl i directe - SPS) sau aplicând schema de plat unic pe
suprafa (SAPS).
În acest sens, Uniunea European a acordat libertate de decizie NSM în ceea
prive te selectarea schemei de pl i directe precum i în ceea ce prive te poten iala
suplimentare a acestora din bugetul na ional, prin mecanismul „top-up” (Pl i Na ionale
Directe Complementare – CNDP). În ceea ce prive te nivelul maxim permis al CNDP, acesta a
fost agreat s se aplice la latitudinea NSM în dou modalit i i anume: 30% fa de valoarea
pl ilor directe acordate în UE-15 sau cu 10 % mai mult fa de valoarea sprijinului de
preaderare (în cazul în care NSM statul membru a decis s aplice o politic de sus inere
similar cu PAC înainte de aderare).

1.1. Schema de plat unic pe suprafa (hectar) - SAPS - abordare

metodologic

Conform reglement rilor comunitare aceast schem de sprijin se poate aplica timp
de trei ani dup aderare (perioad în care NSM î i poate perfec iona Sistemul Integrat de
Administrare i Control (SIAC) necesar administr rii schemei unic de plat – SPS – a se
vedea Anexa 1). La terminarea perioadei de trei ani Comisia European va evalua stadiul
implement rii SIAC i va decide dac aceast form de plat va continua (maximum
dou prelungiri a câte 1 an fiecare) sau dac se va trece la schema unic de plat (SPS).
Conform acestor prevederi este posibil ca aceast schem de plat s fie valabil cinci
ani dup aderare în cazul NSM. Dac nici dup perioada de prelungire a aplic rii SAPS
sistemele de management i control (SIAC) din NSM nu sunt preg tite s treac la
aplicarea SPS, atunci se poate decide ca s se continue aplicarea SAPS dar procentul de
sprijin s fie înghe at la valoarea de 50% din nivelul UE-15.
Schema de plat unic pe suprafa (hectar) SAPS const în plata unei sume
uniforme pe hectar pl tibil odat pe an decuplat total de produc ie. Condi iile de
eligibilitate stabilite pentru acordarea acestui sprijin sunt în general urm toarele:

8
 • men inerea terenului respectiv în bune condi ii agricole i de mediu;
• criteriul de eligibilitate minim este urm torul: suprafa a minim a
exploata iei s fie de 1 ha i nu poate s fie compus din parcele mai mici
de 0,3 ha.
În cadrul acestei scheme, valoarea pl ii pe hectar se calculeaz prin împ r irea
plafonului na ional de pl i directe la suprafa a agricol eligibil .
Suprafa a agricol eligibil este suprafa a agricol utilizat stabilit conform
defini iei EUROSTAT1 (indiferent dac este sau nu în produc ie la acea dat ) din anul
premerg tor ader rii, ajustat dup criteriile aprobate de Comisie pentru fiecare NSM în
parte (minus suprafa a cu parcele neeligibile sub 0,3 ha, minus suprafa a exploata iilor
între 0,3-1 ha, minus terenurile care nu sunt men inute în bune condi ii agricole i de
mediu: terenuri erodate, poluate, etc., minus alte terenuri necorespunz toare sau cu alte
destina ii).
Suprafe ele de teren care trebuiesc excluse de la acordarea SAPS trebuiesc
evaluate de c tre organele competente ale fiec rui NSM.

1.2. Schema de pl i na ionale directe complementare (CNDP) „topping-up”

pentru NSM –abordare metodologic

NSM au posibilitatea de a suplimenta dup aderare (perioada de tranzi ie) pl ile

directe, i cu aprobarea Comisiei, pot s suplimenteze acest sprijin prin pl i na ionale
complementare (CNDP) a a numitele “top up-uri”. Pl ile na ionale complementare nu
pot dep i 55% din valoarea pl ilor directe la nivelul UE, în primul an dup aderare,
60% în anul al doilea, 65% în anul al treilea, iar începând cu anul al patrulea, maximum
30% peste nivelul pl ilor din anul respectiv. Uniunea European a mai acordat NSM o
„excep ie de la regul “ i anume c în primii trei ani dup aderare CNDP posibil de
acordat s fie par ial finan ate din fondurile de dezvoltare rural (care vor putea fi
accesate prin modulare invers ) din pachetul financiar stabilit pentru fiecare NSM în
parte. Aceast contribu ie nu trebuie s dep easc 20% din alocarea anului respectiv dar
NSM pot decide s înlocuiasc rata anual de 20% cu urm toarele rate: 25% în primul an,
20% în anul al doilea i 15% în anul al treilea dup aderare. Având în vedere
reglement rile comunitare i aceste sume trebuiesc cofinan ate din bugetul na ional.
De asemenea, conform reglement rilor în vigoare este posibil aplicarea CNDP
func ie de obiectivele politicii agricole na ionale iar modul de evaluare i aplicare
depinde de schema de plat adoptat (SPS sau SAPS), modul de calcul (ca referin
func ie de nivelul de sprijin din EU 15 sau ca referin func ie de nivelul na ional de
sprijin din anul de referin al pre-ader rii), sursa de finan are (dac sunt complet
finan ate de la bugetul na ional sau dac statul membru folose te op iunea de a transfera

1
Suprafa a total a terenurilor agricole, p uni i fâne e permanente i gr dini familiale, vii i livezi.

9
din fondul de dezvoltare rural un maxim de 20% din bugetul destinat pilonului 2, caz în
care are nevoie de co-finan are din bugetul na ional).
Statul membru i Comisia European împ rt esc responsabilitatea în ceea ce
prive te implementarea CNDP i din acest motiv metodologia de aplicare a acestora
trebuie s se bazeze pe un cadru comun pentru toate p r ile implicate în preg tirea,
aprobarea, administrarea i controlul acestora. Din acest motiv, Comisia European a
elaborat un fel de ghid pentru evaluarea i aplicarea CNDP în NSM.2
Conform acestuia aplicarea CNDP (cu autorizarea Comisiei) se poate face
numai in cadrul schemelor de sprijin conforme cu PAC (culturi arabile: cereale, culturi
proteice, semin e oleaginoase i plante pentru fibre, a a cum sunt definite în Anexa I a
Regulamentului Consiliului nr. 1251/ 1999, cartofi pentru fecul , ulei de m sline,
leguminoase cu boabe: linte, n ut, m z riche din specia Vicia sativa L. i Vicia ervilla
Willd, viermi de m tase, banane, stafide, tutun, semin e conform Articolului 1 al
Regulamentului 2358/1971, hamei, orez, carne de vit i vi el, ovine i caprine, grâu dur,
culturi proteice, fructe cu coaj , culturi energetice, lapte i produse lactate).
Conform cadrului metodologic de aplicarea a CNDP în cazul în care statul
membru opteaz pentru aplicarea schemei SAPS, toate pl ile din cadrul schemelor de
sprijin ale UE sunt grupate într-un singur pachet financiar pentru a fi împ r ite egal
pentru toate hectarele eligibile, neexistând o distinc ie între sectoare.
Op iunile pentru aplicarea CNDP în acest caz pot fi:
- pentru un grup de sectoare (de exemplu, dou scheme, una pentru produsele
cuprinse în schemele de plat din produc ia vegetal i o schem de plat
pentru produc ia zootehnic );
- pentru un sector anume sau un subsector (de exemplu, pentru un produs sau
dou din cadrul culturilor arabile i restul uniform pentru toate culturile
arabile);
- o schem pentru terenurile l sate set-aside sau s exclud aceste terenuri de la
plat .
Pl ile suplimentare (CNDP) nu pot fi acordate pentru sectoarele neacoperite de
schemele de sprijin din UE-15 (cartofii de consum, sfecla de zah r3, fructele i legumele
i alte culturi permanente). Comisia va verifica dac acordarea CNDP-urilor este în
concordan cu schemele de sprijin PAC din UE-15.

2
Liniile directoare pentru aprobarea pl ilor directe complementare în noile sate membre, document care a
fost pus la dispozi ia echipei de cercetare a acestui studiu de c tre MAPDR.
3
Conform noilor reglement ri referitoare la Organizarea Comun de pia la zah r i produse din zah r este
permis acordarea CNDP pentru NSM. Deoarece reglement rile sunt de dat recent putem afirma,
conform cu informa iilor furnizate de MAPDR, c în acest caz se pot acorda CNDP urmând ca metodologia
de evaluare s fie stabilit ulterior.

10
2. Experien a noilor state membre în aplicarea i evaluarea sprijinului
direct

În ceea ce prive te aplicarea sprijinului direct, majoritatea NSM (cu excep ia

Sloveniei i a Maltei) au optat pentru aplicarea SAPS. Din pachetul financiar alocat celor
10 NSM dou treimi dintre pl ile directe sunt alocate Poloniei i Ungariei, urmate de
Republica Ceh i Slovacia. Alocarea pl ilor directe în EU-10 (NSM) este detaliat în
tabelul 1.
Tabelul 1: Alocarea pl ilor directe în EU-10 (în milioane euro)
2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013
Republica
227.9 265.7 342.4 427.8 513.2 598.5 683.9 769.3 854.6
Ceh
Estonia 23.4 27.3 40.4 50.5 60.5 70.6 80.7 90.8 100.9
Cipru 8.9 10.4 13.9 17.4 20.9 24.4 27.8 31.3 34.8
Letonia 33.9 39.6 55.6 69.5 83.4 97.3 111.2 125.1 139.0
Lituania 92.0 107.3 146.9 183.6 220.3 257.0 293.7 330.4 367.1
Ungaria 375.4 408.7 495.1 618.5 741.9 865.2 988.6 1 111.9 1 253.3
Malta 0.67 0.78 1.59 1.99 2.38 2.78 3.18 3.57 3.97
Polonia 724.3 845.0 1 098.8 1 373.4 1 648.0 1 922.5 2 197.1 2 471.7 2 746.3
Slovenia 35.3 41.4 55.5 69.4 83.3 97.2 111.0 124.9 138.8
Slovacia 97.6 113.6 144.5 180.5 216.6 252.6 288.6 324.6 360.6
Sursa: Official Journal of the European Union, 30.03.2004
.
Pe lâng fondurile din bugetul comunitar o mare parte din fondurile ce sprijin
PAC vor trebui s provin din bugetele NSM.
Întrucât implementarea PAC în NSM va fi realizat pe parcursul unei perioade de
tranzi ie (a a cum este specificat în capitolul 1), aceste state pot suplimenta pl ile directe
din bugetul comunitar cu o contribu ie na ional (CNDP). Pl ile directe - SAPS
incluzând CNDP cele 10 NSM sunt prezentate în tabelul 2.

Tabelul 2: Pl i la suprafa pentru NSM (SAPS+CNDP)/ha în euro/ha

Statul Produc ia 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011-
de 2013
referin
t/ha
Republica
4.20 145.7 159.0 172.2 185.5 212.0 238.5 265 265
Ceh

11
 Statul Produc ia 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011-
de 2013
referin
t/ha
Ungaria 4.73 149.5 161.0 174.3 208.6 238.4 268.2 298 298
Polonia 3.00 104.0 113.4 122.9 132.3 151.2 170.1 189 189
Slovacia 4.06 140.8 153.6 166.4 179.2 204.8 230.4 256 256
EU-10 4.00* 138.6 151.2 163.8 176.4 201.6 226.8 252 252
EU-15 4.77 300.5 300.5 300.5 300.5 300.5 300.5 300.5 300.5
EU-10/ EU-
83.8 46.1 50.3 54.5 58.7 67.1 75.5 83.8 83.8
15,%
Sursa: DG AGRI, Country Reports.
* estim ri

2.1. Implementarea schemelor de plat directe în Ungaria i Lituania

O analiz comparativ a implement rii SAPS i CNDP în Ungaria i Lituania se

poate dovedi util în condi ii de comparabilitate propor ional .
În Ungaria4, criteriile de eligibilitate pentru pl ile SAPS precizeaz c toate
persoanele fizice i juridice pot fi eligibile pentru pl i acordate pe suprafa în cadrul
SAPS inând seama de suprafa a agricol pe care o utilizeaz , dac : (i) depun o cerere
într-o form corespunz toare; (ii) utilizeaz o suprafa agricol care este între inut în
bune condi ii agricole i de mediu i (iii) suprafa a îndepline te criteriile de m rime (> 1
ha).
A adar, dimensiunea minim a suprafe ei eligibile a unei exploata ii trebuie s fie
de cel pu in 1 ha, iar dimensiunea minim a unei parcele agricole trebuie s fie 0,3 ha. De
asemenea, i pentru exploata iile pomicole i viticole mai mari de 0,3 ha pot solicita pl i.
Ungaria a putut aplica SAPS în 2004 pe 4.355.154 ha, ca suprafa agricol
eligibil , folosind un pachet financiar de 305.810.000 euro.

Pl ile CNDP
A a cum am precizat anterior, Ungaria a adoptat schema de plat SAPS i a ales
s suplimenteze aceste pl i prin aplicarea CNDP.

4
Complementary National Direct Payments in Hungary in 2004, tradus i adaptat de Emilia Teodorescu,
Serviciul IACS, APIAIADR, document pus la dispozi ia echipei de cercetare de c tre MAPDR.

12
 Pentru primul an de aderare, politica în domeniu viza crearea a 10 scheme CNDP
diferite care s-au finan at în întregime din bugetul na ional, conform cu metodologia
prezentat în capitolul 1 (pl i directe care s nu dep easc 55% din suma total a
sprijinului în UE -15, aceast sum urmând a fi dedus din suma total a sprijinului direct
disponibil pentru sector în cadrul schemei unice de plat pe suprafa (exceptând CNDP
suplimentar pentru ovine femele).
Criteriile generale pentru acordarea CNDP în Ungaria se refer i la persoanele
eligibile, acestea fiind considerate: o persoan juridic cu sediul, sau care î i exercit
activitatea economic (produc ie, servicii, comer ) sau o persoan fizic cu domiciliul
permanent sau temporar, o persoan fizic sau juridic sau alte organiza ii, care au
proprietate, realizeaz venit/profit pe teritoriul republicii Ungare.
Criteriilor generale li se adaug criterii specifice pentru fiecare dintre sectoarele
cuprinse în schema CNDP. Pentru exemplificare vom prezenta criteriile specifice pentru
eligibilitatea CNDP pentru culturile vegetale (incluzând aici culturi arabile, orez i tutun):
- CNDP acordate pe suprafa pot fi solicitate numai pentru acele suprafe e pentru
care au fost solicitate i pl i SAPS;
- o singur solicitare CNDP într-un an de pia dat se poate face pentru fiecare
parcel agricol ;
- fiecare parcel pentru care se solicit CNDP acordate pe suprafa nu poate fi
mai mic de 0,3 ha, dar suprafa a total acoperit de o cerere trebuie s fie de cel
pu in 1 ha (inclusiv suprafe ele SAPS);
- acolo unde sem natul sau transplantarea s-au terminat înainte de 15 iunie;
- parcela trebuie s fie o suprafa agricol determinat ;
- parcelele trebuie s fie men inute în condi ii bune agricole i de mediu;
- schema de necultivare a terenului nu este eligibil ;
- valoarea sprijinului este stabilit la hectar;
- în cazul în care suprafa a total introdus în solicitare dep e te suprafe ele de
baz pentru CNDP, suprafa a eligibil per produc tor va fi mic orat
propor ional în anul de pia dat;
- solicitan ii de CNDP pot fi beneficiarii care solicit sprijin din partea ARDA5.

Pl ile CNDP pentru sectorul zootehnic

Pentru bovine i ovine criteriile generale de eligibilitate se refer la faptul c
solicitantul: (a) trebuie s de in un num r de înregistrare, primit de la ARDA; (b) trebuie
s aib condi ii corespunz toare de cre tere a animalelor a a cum sunt definite în
legisla ia ungar i UE relevant ; (c) trebuie s asigure marcarea i înregistrarea continu
a animalelor; (d) trebuie s in propriul registru privind schimb rile de efective iar acest
registru trebuie s fie disponibil autorit ii competente, la cerere, timp de 3 ani.

5
Agen ia de Dezvoltare Rural i Agricol din Ungaria.

13
 Criterii specifice CNDP pentru carnea de vit sunt urm toarele: (a) num rul
minim de animale eligibile este de un animal; (b) vânzarea animalului trebuie s fie
certificat cu certificat emis de Sistemul Ungar de Identificare i Înregistrare Individual
a Bovinelor (ICRIS) i certificat de export sau abator.
Criterii specifice CNDP vaci pentru lapte: (a) prima se poate aplica la animalele
bovine femele ce apar in speciilor bovine sau speciilor cu scop dublu (Simmental) sau
n scute din încruci ri de specii cu acestea, propuse de solicitant; (b) num rul minim de
animale eligibile este de un animal; (c) posesia animalului trebuie s fie certificat cu un
certificat emis de c tre Sistemul Ungar de Identificare i Înregistrare a Bovinelor i
asocia iile de cre tere a animalelor; (d) solicitantul trebuie s dovedeasc în mod legal
utilizarea materialului seminal apar inând unei specii bovine sau speciei Simmental
Unguresc la întreg efectivul de femele; (e) solicitantul trebuie s utilizeze material
seminal de la specii înregistrate i aprobate, în concordan cu prevederile Actului privind
speciile de animale; (f) solicitantul trebuie s dovedeasc faptul c animalele nu sunt
infectate cu Tuberculosis, Leukosis i Brucellosis.
Sprijinul este acordat în concordan cu num rul de animale din solicitare.
Dreptul la cot va fi stabilit în momentul aprob rii solicit rii, pe baza num rului de
animale eligibile.
CNDP pentru lapte. To i produc torii care posed cota de lapte i sunt înregistra i
în Sistemul de Înregistrare a Cotei la Lapte pot solicita CNDP lapte. Ajutorul este pl tit
pe baza cotei de lapte.
Criterii specifice CNDP pentru lapte: (a) prima poate fi solicitat numai de
produc tori care sunt înregistra i în Sistemul de Înregistrare a Cotei pentru Lapte; (b)
solicitantul trebuie s predea lapte neprelucrat unei companii procesatoare de lapte
înregistrate (cump r tor en-gros) sau/ i s vând direct lapte i produse din lapte; (c)
solicitantul trebuie s îndeplineasc cerin ele specifice de înregistrare ale produc torilor
de lapte.
Criterii specifice CNDP pentru ovine femele: (a) num rul minim de animale
eligibile din solicitare trebuie s fie de 10 capete; (b) solicitantul trebuie s asigure
utilizarea speciilor de berbeci înregistrate i aprobate în concordan cu prevederile
Actului privind speciile de animale; (c) solicitantul cre te animalele eligibile pentru o
perioad de reten ie de 100 zile începând cu ultima zi a perioadei de depunere a cererii.
Produc torii, cresc tori de oi i capre din zonele defavorizate pot solicita CNDP pentru
ovine femele suplimentar. Prima va fi acordat numai produc torilor care sunt îndrept i i
s primeasc prime CNDP pentru oi.
În tabelul 3 este prezentat în sintez valoarea CNDP posibil de acordat în Ungaria.

14
Tabelul 3: Sinteza Pl ilor Directe Na ionale Complementare
Schema CNDP Nivelul maxim Rata maxim de plat Nivelul maxim al
de plat (euro) (euro/unitate) unit ilor eligibile
(cota)
Bovine 12.877.000 136,09 euro/cap 946.200 capete
Vaci de lapte 14.537.000 124,25 euro/cap 117.000 capete
Lapte 11.403.000 5,86 euro/t 1.947.280 tone
Lapte* 18.302.000 9,40 euro/t 1.947.280 tone
Ovine femele 7.197.000 6,28 euro/cap 1.146.000 capete
Ovine femele suplimentar 1.155.000 3,85 euro/cap 300.000 capete
Orez 746.000 231,56 euro/ha 3.222 ha
Tutun – Orz 5.105.000 2.552,43 euro/ha 2.000 ha
Tutun – Virginia 11.231.000 3.224,85 euro/ha 3.483 ha
Arabil 327.554.000 93,03 euro/ha 3.520.790 ha
* dac este acceptat propunerea Comisiei privind pl ile CNDP pentru prelucrarea laptelui pân la 85 %
Sursa: sintez dup Complementary National Direct Payments in Hungary in 2004

În Lituania6, pl ile directe se acord dup câteva principii generale i anume: (i)
SAPS (conform reglement rilor UE prezentate în capitolul 1) i CNDP (bazate pe
op iunea “pân la 30%”) (ii) CNDP-urile se vor finan a din EAGGF - sec iunea Garantare
i bugetul na ional; (iii) sumele pentru CNDP-uri se aloc pentru sectoarele care de in un
rol substan ial în agricultura Lituaniei, în conformitate cu prevederile pentru strategia
na ional pentru agricultur i dezvoltare rural , precum i cu resursele financiare
disponibile (bugetul na ional), astfel încât s respecte i s nu contravin intereselor
politicii agricole comune.
În Lituania suprafa a agricol eligibil din cadrul SAPS este partea suprafe ei
agricole utilizate care a fost men inut în bune condi ii agricole i de mediu la data de 30
iunie 2003, în produc ie sau nu la acea dat 7. Prin “suprafa a agricol utilizat “ se
în elege suprafa a total format din teren arabil, paji ti permanente, culturi permanente i
legume a a cum sunt stabilite de Comisie (EUROSTAT) în scopuri statistice.
Pentru 2004 în Lituania s-a alocat sprijin direct pentru suprafe e cu o m rime de
cel pu in 1 hectar pe exploata ie. Solicitantul pl ilor, conform SAPS, este o persoan
fizic sau juridic care practic activit i agricole i îndepline te cerin ele pentru

6
sintez dup Implementarea schemei unice de pl i pe suprafa i pl i na ionale directe complementare
în Lituania 2004, APIA, traducere de Lucia Vigtind i Monica Serb nescu, document pus la dispozi ia
echipei de cercetare de c tre MAPDR.
7
Terenul eligibil pentru plata unic pe suprafa va fi men inut în bune condi ii agricole i de mediu, aflat
în produc ie sau nu. Terenul men inut în bune condi ii agricole i de mediu este acela care îndepline te
cerin ele minime stabilite de Ministerul Agriculturii din Republica Lituania.

15
aprobarea pl ilor directe. Astfel, acesta va trebui s de in terenul agricol pentru care
solicit pl i directe i s aib exploata ia înregistrat în Registrul Agricol i Afaceri
Rurale.
Suma pentru plata unic pe suprafa a fost calculat prin împ r irea pachetului
financiar stabilit pentru 2004 la suprafa a agricol identificat ca eligibil . Plata unic pe
suprafa a fost evaluat la de 35,87 euro/ha în 2004, plat care se poate acorda conform
reglement rilor comunitare doar o dat pe an. În cazul în care în anul dat plata unic pe
suprafa dep e te pachetul financiar anual, suma pe hectar va fi redus propor ional
prin aplicarea unui coeficient de reducere.

Schemele CNDP în Lituania

Lituania a decis s utilizeze posibilitatea de a recurge pentru CNDP la o parte din
fondurile alocate dezvolt rii rurale, conform cu metodologia prezentat în capitolul 1.
Astfel, în Lituania, Fondul de Dezvoltare Rural al UE i bugetul na ional vor furniza
fondurile pentru CNDP (aceste sume împreun cu sumele aferente acordate prin SAPS nu
vor dep i 55% din nivelul pl ilor directe din UE).
Suprafa a de teren cultivat , nesprijinit prin CNDP, este diferen a între suprafa a
total agricol utilizat (exceptând fâne ele, paji ti i ierburi perene) identificat prin
Recens mântul Agricol 2003 i suma suprafe elor identificate ca având mai pu in de 1
ha/ferm i suprafe ele cultivate sprijinite prin CNDP.
În Lituania s-a decis ca suprafa a total de baz (inclusiv terenurile nelucrate
identificate prin Recens mântul Agricol 2003) s fie sprijinite prin SAPS. În cazul
terenurilor nelucrate i necultivate nu se vor acorda CNDP ci doar pl i directe conform
cu SAPS.

CNDP pentru culturi arabile

Deciden ii din Lituania au ales dou scheme CNDP pentru culturile vegetale i
anume: (i) CNDP pentru culturi arabile sprijinite prin CNDP, altele decât pentru inul
pentru fibr i (ii) CNDP pentru inul pentru fibr .
Întregul pachet financiar primit din Fondul de Dezvoltare Rural este alocat
pentru toate hectarele eligibile prin împ r irea acestui pachet la suprafa a eligibil ,
sprijinit prin CNDP.
Din totalul pl ii unice pe suprafa , 39,69 euro/ha este plata pentru sprijin prin
CNDP alocat de la Fondul de Dezvoltare Rural . Acest pachet financiar pentru CNDP
pentru culturi arabile s-a calculat inând cont de liniile directoare pentru NSM dup
urm toarea metodologie:
- pachetul sectorial de 55% din nivelul UE s-a calculat prin însumarea pachetelor
sub-sectoriale de 55 % din nivelul UE;
- pachetul financiar pentru CNDP este diferen a dintre pachetele sectoriale de
55% la nivelul UE i partea acoperit de SAPS;

16
 - valoarea maxim a CNDP este ob inut prin împ r irea pachetului sectorial
aferent CNDP-ului la suprafa a eligibil . Astfel, valoarea maxim a CNDP este
58,84 euro/ha;
- resursele financiare disponibile luate în considera ie (buget na ional) i valoarea
maxim identificat a CNDP au condus la valoarea stabilit de 56,81 euro/ha;
- valoarea pl ii totale per ha pentru culturile sprijinite prin CNDP este ob inut
prin însumarea pl ii acoperit prin SAPS i cea acoperit prin CNDP: 35,87
euro/ha + 56,81 euro/ha = 92,68 euro/ha (SAPS + CNDP = 54% din nivelul UE);
- pentru inul de fibr suma total de plat va atinge 100% din nivelul UE.

În cazul în care, în anul respectiv, CNDP pentru culturile arabile în Lituania

dep e te pachetul anual financiar, suma pe ha este redus propor ional prin aplicarea
unui coeficient de reducere.

CNDP pentru sectorul zootehnic

CNDP-urile pentru sectorul zootehnic se bazeaz pe rezultatele negocierilor din
acest sector, pl ile f cându-se pe cap de animal pentru: vaci pentru al ptat, prima pentru
taurine, prima pentru sacrificare pentru bovine i ovine.
În Lituania, pentru a simplifica schema de pl i directe i pentru o mai bun
administrare a acestora, pl ile sunt incluse într-un singur CNDP pe cap de animal. Este
eligibil pentru plata CNDP fermierul care are un efectiv de animale în proprietate,
înregistrat i care furnizeaz regulat informa ii despre evolu ia acestuia la centrul Agricol
de Informare i Afaceri Rurale, în conformitate cu procedura prev zut în legisla ie.
Se vor pl ti CNDP pentru: (i) vaci de lapte i juninci (n scute pân la 31 martie
ale anului respectiv) crescute pentru carne; (ii) tauri (cu greutatea minim a carcasei de
185 kg sau în viu, cu o greutate de 340 kg), la momentul sacrific rii, livra i pentru t ieri
la abatoare controlate de Serviciul Veterinar i pentru Alimenta ie al Lituaniei sau
exporta i în viu (dar nu mai mici de 9 luni); (iii) vaci pentru t iere pentru carne, nu mai
mici de 9 luni, livrate la abatoare controlate de Serviciul Veterinar i pentru Alimenta ie
al Lituaniei i export de animale dar nu mai mici de 8 luni; (iv) ovine cu cel pu in un miel
i pentru un fermier care are nu mai pu in de 10 oi în cerere.
Pachetul financiar pentru CNDP pentru sectorul zootehnic este complet finan at
de la bugetul na ional. Pachetul este determinat conform nivelului maxim permis de plat
(55 % din nivelul EU) i a resurselor financiare disponibile (bugetul na ional).
Pachetul financiar de la bugetul na ional pentru sectorul zootehnic este împ r it
pe sub-sectoare: (i) pachetele sub-sectoriale de 55 % din nivelul UE, (ii) pachetele sub-
sectoriale pentru CNDP ce sunt rezultatul diferen ei între pachetul subsectorial de 55 %
din nivelul UE i partea acelui pachet acordat prin SAPS, (iii) valoarea pl ii maxime
pentru CNDP este ob inut prin împ r irea pachetului subsectorial al CNDP la num rul
de animale agreat în actul de aderare.

17
 Detalierea SAPS i CNDP pentru anul 2004 în Lituania este prezentat în
Anexa 2.

18
3. Op iuni de acordare a sprijinului direct fermierilor români dup
aderare

Conform documentelor în vigoare, România a acceptat adoptarea acquis-ului

comunitar (a a cum este stipulat în capitolul Agricultur ) urmând ca în perioada imediat
urm toare s prezinte Comisiei op iunile de politic agricol na ional referitoare la
aplicarea Pl ilor Na ionale Directe Complementare. Studiul î i propune în acest capitol
s analizeze i s fundamenteze posibilele op iuni referitoare la posibilitatea aplic rii
acestor pl i precum i la evaluarea sumelor maxime posibil de acordat fermierilor
români dup aderare.

3.1. Rezultatele negocierilor cu UE privind capitolul Agricultur i pachetul

financiar destinat sectorului

România a ob inut o alocare bugetar de la UE destinat implement rii PAC de

peste 4 miliarde euro pentru perioada 2007-2009. Din acest pachet financiar sprijinul
propus pentru pl ile directe se ridic la 967,9 milioane euro, sum care include
sus inerea financiar destinat produselor sau sectoarelor pentru care sunt stabilite cote,
suprafe e de referin sau plafoane na ionale (conform cu tabelul 4). Acest tip de sus inere
financiar nu necesit cofinan are de la bugetul na ional, dar implic costuri
semnificative de implementare.
Pentru m surile pia s-au alocat 732 milioane euro, sum în care este inclus
interven ia pe pia i refinan area la export. Nici aceste sume nu necesit cofinan are
na ional dar implic la rândul lor costuri de implementare, care vor trebui suportate de
bugetul na ional mai ales în perioada de preaderare. Conform legisla iei europene
interven ia pe pia reprezint o pârghie de interven ie pentru stabilizarea pre urilor pie ei,
prin cump rarea produc iei în surplus i stocarea ei în stocuri publice sau private.
Refinan rile la export reprezint o alt pârghie de interven ie de pia pentru anumite
produse exportate (printre care laptele i produsele lactate, carnea de vit , cerealele,
fructele i legumele, produsele din zah r, produsele prelucrate etc.) care reprezint o
acoperire a diferen ei între pre ul la export i pre ul interna ional, având în vedere c
pre urile la produsele agricole sunt în general mai mari în Uniunea European în
compara ie cu cele de pe pia a mondial .
Sus inerea financiar pentru dezvoltarea rural din bugetul UE se ridic la un
angajament de 2.308 milioane euro pentru aceea i perioad 2007-2009. Ponderea de
cofinan are cerut din bugetul na ional se ridic la 25%. În baza metodologiei de alocare
a acestor fonduri, volumul anual al sumei angajate în fiecare an trebuie cheltuit în anul
n+2.
Conform reglement rilor UE pentru aplicarea Politicii Agricole Comune, în noile
state membre (vezi capitolul 1) i a rezultatelor negocierilor (vezi tabelul 4), începând cu
anul 2007 în România se va acorda din bugetul comunitar 25 % din valoarea pl ilor

19
directe alocate în UE, în 2008 – 30 %, în 2009 – 35 %, în 2010 – 40% i apoi o cre tere
anual de 10%, pân la atingerea valorii de 100% din sprijinul UE-15.

Tabelul 4: Repere valorice i legislative pentru evaluarea valorii pl ilor directe

posibil de acordat i a interven iior de pia pentru principalele produse
reglementate prin PAC

Produse Rezultate Reglementare UE

negocieri
Culturi arabile (EC) No 1258/1999 (EC) No
1782/2003
– Suprafa a de baz 7.012.666 ha (EC) No 1251/1999 (EC) No
1782/2003
– Productivitatea de
referin 2,65 t/ha
Tutun (EEC) No 2075/92
Cota na ional (t) din care: 12.312 t
- Virginia 4.647 t
- Burley 2.370 t
- Oriental semi-oriental 5.295 t
Semin e (EEC) No 2358/71, (EC) No
1782/2003)
- Cantitatea na ional pentru semin e 100
de orez (t)
- Cantitatea na ional pentru alte 2,294
semin e (t)
Hamei EEC 1696/71 amendat de EC
1514/2001; includerea variet ilor de
hamei conform cu EEC1517/77),
acreditate de organismele prezentate
de EEC 890/78 i 1784/77
- Suprafa a na ional (ha) 198
Nuci (EC) No 1782/2003
- Suprafa a na ional garantat 1.645
Orez (EC) No 1782/2003.
– Suprafa a de baz 500 ha
– Productivitatea de 1,681 t/ha
referin
Fibre de in i cânep

20
Produse Rezultate Reglementare UE
negocieri
Cantitatea na ional garantat (EC) No 1673/2000
Fibre lungi 42 tone
Fibre scurte 921 tone
Lapte i produse lactate (EEC) No 3950/92, (EC) No
1788/2003 (EC) No 1255/1999 (EC)
No 1782/2003
Cota na ional de referin din care: – 3.057.000 t
cu
35,93 g/kg
– livr ri procesare
gr sime
– vânz ri directe
– rezerv special de
– 1.093.000 t
restructurare (din 2009)
– 1.964.000 t

– 188.400 t
Carne de vit plafoane (EC) No 1254/1999 (EEC) No
1208/81 (EC) No 1760/2000 (EC) No
1825/2000
– pentru prima special 452.000 capete (EC) No 1254/1999
pentru t ura i la
Îngr are
– pentru prima special 150.000 capete (EC) No 1254/1999
pentru vaci care
al pteaz
– pentru abatorizare 1.233.000 (EC) No 1254/1999
capete din care:
sau export
1 148.000
bovine i 85.000
vi ei
Suma global pentru pl i adi ionale 858.260 Euro (EC) No 1254/1999
Ovine (EC) No 2529/2001
Plafon na ional ovine din care: 5.880.620
capete
– în zona montan 1.764.000
capete
– în zona de câmpie 4.116.000

21
Produse Rezultate Reglementare UE
negocieri
capete
Suma global pentru pl i adi ionale 6.216.782 Euro

P uni i fâne e 654.898 ha (EC) No 1255/1999

Zah r (EC) 1260/2001
Cota total t 109.164 t
- cota A t 99.240 t
- cota B t 9.924 t
Izoglucoza t 9.981 t
- cota A t 9.790 t
- cota B t 191 t
Zah r din zah r brut 329.636 t
Fructe i legume (EC) No 1432/2003
Organiza ia de produc tori 5 produc tori cu
o valoare a
produc iei marf
de 100.000 Euro
Fructe i legume procesate (tomate, (EC) 2201/96,
piersici)
(EC) 2699/2000
- Plafonul na ional pentru tomate 50.390
procesate (t)
Plafonul na ional pentru piersici 523
procesate (t)
Vin (EC) No 1493/1999
- perioad de tranzi ie pân în 2014
pentru înlocuirea a 30.000 ha vii
hibride (Noah, Othello, Isabelle,
Jacquez, Clinton i Herbemont)
neeligibile pentru sprijin UE
- extinderea suprafe ei cultivate cu 188.700 ha
vii nobile înregistrate 1.5% (ha)
Sursa: pe baza rezultatelor negocierilor i a legisla iei europene în vigoare

Valorile prezentate în tabelul anterior reflect practic recomand rile Comisiei

Europene exprimate în r spunsul dat României dup prezentarea documentului de pozi ie,
referitor la stabilirea suprafe elor i produc iilor de referin pe baza valorilor statistice

22
recente (media anilor 2000–2002), înregistrate de culturile incluse în categoria culturi
arabile, valori necesare pentru evaluarea pl ilor directe posibil de acordat dup aderare
(suprafa a total de referin eligibil pentru pl i directe este de 7.012.666 hectare – circa
75% din totalul terenului arabil din România - iar randamentul de referin necesar
evalu rii pl ilor directe de 2,65 t/ha). Valorile luate ca referin pentru baza de calcul a
pl ilor directe ar putea suferi modific ri pozitive deoarece este de a teptat s se
reactualizeze productivit ile de referin (perioada mai recent ex.: 2004-2006) iar acest
lucru ar putea induce o u oar cre tere a productivit ii de referin necesar evalu rii
marjelor de aplicare a pl ilor directe (ex. considerarea anului 2004 ar aduce o cre tere
semnificativ în productivitatea de referin ). Reperele pentru evaluarea pl ilor directe,
aferente sectorului zootehnic, se bazeaz tot pe reglement rile comunitare pentru fiecare
produs în parte (lapte, carne de vit i carne de oaie i capr ) i rezultatele negocierilor.
Conform reglement rilor în vigoare i a rezultatelor negocierilor pl ile directe
(atât cele din sectorul vegetal i cele din sectorul animal) se vor putea aloca independent
de nivelul produc iei, func ie de deciziile politice, sub forma schemei standard de pl i
directe – SPS- sau aplicând SAPS (conform op iunilor prezentate în capitolul 1).
În vara anului 2005 România a luat decizia de a adopta a doua variant de aplicare
a pl ilor directe i anume schema de plat unic pe suprafa (SAPS) stabilind
suprafa a minim eligibil a exploata iei la 1 hectar iar suprafa a minim eligibil a
parcelei agricole la 0,3 ha8.

3.2. Alocarea pl ilor directe din bugetul comunitar conform SAPS

Principalele considerente ce au stat la baza deciziei României de a opta pentru

schema de alocare a pl ilor directe SAPS au fost în principal cele de natur tehnic i
bugetar (costuri de implementare i costuri administrative mai reduse, controlul doar din
punct de vedere al respect rii bunelor condi ii agricole i de mediu). Pe lâng aceste
considerente la luarea acestei decizii a contat i posibilitatea ca sprijinul s se poat
acorda exploata ilor mai mari de 1 ha.
Cu toate c aceast decizie afecteaz peste jum tate din exploata iile agricole din
România (conform datelor recens mântului agricol, 49,5% din cele 4,5 milioane de
exploata ii agricole din România exploateaz mai pu in de 1 ha de teren agricol)
eliminându-le practic de la sprijin direct, costurile ridicate ale managementului financiar
al acord rii sprijinului pe suprafe e atât de mici au prevalat în luarea acestei decizii. De
asemenea, posibilitatea ca aceste exploata ii de mici dimensiuni s sufere un proces de
restructurare dinamizat odat cu absorb ia unei p r i semnificative din fondurile de
dezvoltare rural au contribuit într-o oarecare m sur la aceast decizie.
Pe lâng aceste considerente, un alt argument pentru alegerea SAPS a constat în
posibilitatea acord rii unui sprijin financiar unei plaje mai extinse de culturi (inclusiv

8
Aceast schem de plat a fost adoptat i de majoritatea noilor state membre (cu excep ia Maltei i
Sloveniei) cu aceea i op iune în ceea ce prive te dimensiunea minim a fermei eligibile (1 ha) i a parcelei
(0,3 ha).

23
pentru suprafe ele cu culturi ce nu prev d aplicarea pl ilor directe prin mecanismele
PAC, de exemplu: legume i fructe, sfecl de zah r, cartofi, etc.).
Conform estim rilor MAPDR bazate pe datele INS (num rul de exploata ii eligibile
mai mari de 1 ha cu parcele de minim 0,3 ha) num rul cererilor de sprijin care ar trebui
procesate i administrate ar putea fi de 1,8 milioane (num r de exploata ii eligibile
conform RGA).
Schema de plat unic pe suprafa (hectar) - SAPS se va putea aplica timp de trei
ani dup aderare (perioad în care România poate s - i perfec ioneze SIAC pentru ca s
poat apoi administra schema unic de plat - SPS). La terminarea acestei perioade
Comisia European va evalua stadiul implement rii i va decide dac aceast form de
plat va continua (maximum dou prelungiri a câte 1 an fiecare) sau dac se va trece la
schema unic de plat (SPS). Este posibil deci ca aceast schem de plat s fie valabil
cinci ani în cazul României, în perioada 2007- 2011. Dac nici dup perioada de
prelungire a aplic rii SAPS (anul 2011) sistemele de management i control nu sunt
preg tite s treac la aplicarea SPS, atunci se poate decide ca s se continue aplicarea
SAPS dar procentul de sprijin s fie înghe at la valoarea de 50% din nivelul UE-15.

3.2.1. Criterii de eligibilitate în cadrul SAPS

Respectând procedurile UE, pentru a fi eligibil un agricultor trebuie s completeze

o cerere care s fie înregistrat de c tre Sistemul integrat de administrare i control
(SIAC). Guvernul României a decis c pentru a beneficia de pl i directe pe suprafa
fiecare agricultor trebuie s utilizeze o suprafa mai mare sau egal cu un hectar iar
aceast suprafa s fie grupat în parcele de cel pu in 0,3 hectare.
O alt cerin care va trebui îndeplinit este cea referitoare la men inerea
terenului agricol în bune condi ii agricole i de mediu9.
Este cunoscut faptul c în trecut, din dorin a de a „raporta” c tre puterea
comunist c suprafa a de teren agricol a crescut, anumite suprafe e de teren au fost
incluse în aceast categorie, de i ele nu erau potrivite pentru cultivare (terenuri degradate,
terenuri expuse alunec rilor, terenuri afectate de poluare etc.). Dac în trecut
poten ialului productiv al terenurilor a fost „erodat” de agrotehnica de tip agresiv,
practicat pentru realizarea „recoltelor record”, dup anul 1990, împotriva practic rii unui
comportament prietenos fa de mediu, i implicit i fa de fondul funciar, intervine un
alt factor cu un poten ial negativ i mai puternic, i anume „puterea economic precar ” a
noilor proprietari funciari10. Astfel, datele ob inute, în cadrul Sistemului na ional de
monitorizare a calit ii solului, au eviden iat c o suprafa de peste 12 milioane hectare
teren agricol este afectat de unul sau mai mul i factori restrictivi ai capacit ii de
produc ie agricol .
Agen ia de pl i i interven ie (API) împreun cu institu iile specializate în acest
domeniu vor trebui s stabileasc într-un timp cât mai scurt lista bunelor practici

9
Good Agricultural and Environment Conditions
10
Toderoiu, F. (2002), Agricultura - resurse i eficien , Editura Expert, Bucure ti.

24
agricole i de mediu. Stabilirea dimensiunii suprafe elor improprii desf ur rii
activit ilor agricole reclam urgen .
De asemenea, este necesar o definire clar a termenilor11 suprafa agricol ,
suprafa agricol utilizat , suprafa agricol neutilizat i a con inutului acestora. În
prezent în România nu este suficient de clar care este suprafa a agricol total (tabelul
5). F r a cunoa te care este con inutul acestor indicatori ac iunea de identificare a
suprafe ei agricole utilizat eligibil pentru SPUS este lipsit de acurate e.

Tabelul 5: Suprafa a agricol total i utilizat

Sursa Indicator Suprafa
RGA Total suprafa agricol (ha) 15.707.957
2002 Suprafa agricol utilizat (ha) 13.930.711
Suprafa agricol neutilizat 330.461
(ha)
Alte suprafe e (ha) 1.446.785
Anuar Total suprafa agricol (ha) 14.836.600
statistic
2002
Sursa: RGA 2002, Anuarul statistic al României 2003, INS.

3.2.2. Beneficiarii i perdan ii schemei unice de plat pe suprafa

Reforma funciar , prin procesele de reconstituire i constituire a drepturilor de

proprietate asupra terenurilor agricole, a determinat apari ia a noi tipuri de entit i în care
se desf oar activit i de ob inere a produselor agricole12.
Dar care este profilul i care sunt caracteristicile exploata iilor agricole care ar
putea beneficia de SUPS (eligibile) i care sunt a acelora care vor fi excluse
(neeligibile)?

11
Conform RGA suprafa a agricol total este format din suprafa a agricol utilizat (teren arabil, gr dini
familiale, p uni i fâne e naturale i culturale permanente), suprafa a agricol neutilizat (suprafa a
agricol care nu este cultivat din motive economice, sociale sau alte motive pentru care nu se
inten ioneaz o utilizare agricol în perioada imediat urm toare-terenuri folosite pentru turism, sport,
terenuri abandonate etc.) i alte suprafe e (suprafe e ocupate cu cl diri, cur i, cariere, teren pietros, etc.).
Conform Anuarului statistic, suprafa a agricol total include terenurile cu destina ie agricol aflate în
proprietatea persoanelor fizice sau juridice clasificate în: terenuri arabile, p uni i fâne e naturale, vii i
livezi.
12
RGA define te exploata ia agricol ca fiind „unitatea economic de produc ie agricol care î i desf oar
activitatea sub o gestiune curent unic i cuprinde toate animalele de inute i toate suprafe ele de teren
utilizate, integral sau par ial, pentru realizarea unei produc ii agricole, indiferent de tipul de proprietate,
statutul juridic sau m rime” (RGA, 2004:XVI).

25
 Conform datelor RGA în România exist un num r de 4,5 milioane de exploata ii
agricole. Dintre acestea 76% au un profil mixt (exploateaz teren agricol i cresc
animale), 20% dispun numai de suprafe e agricole iar 4% au dezvoltat numai sectorul
zootehnic (tabelul 6).

Tabelul 6: Structura exploata iilor agricole dup num r, suprafa agricol

utilizat , sector de activitate i statut juridic

Indicator Total exploata ii Exploata ii Exploata ii agricole

agricole agricole cu personalitate
individuale juridic
Num r total 4.484.893 4.462.221 22.672
din care:
cu suprafe e agricole i efective de 75,8 75.0 15,9
animale (%)
numai cu suprafe e agricole (%) 20,0 19,7 81,4
numai cu efective de animale (%) 4,2 5,3 2,7
Num r care utilizeaz SAU (000) 4.299.361 4.277.315 22.046
SAU (000 ha) 13.930.710 7.708.758 6.221.952
Suprafa a medie agricol utilizat pe 3,11 1,73 274,43
exploata ie (ha)
Suprafa a medie agricol utilizat pe 3,24 1,80 282,23
exploata ie care utilizeaz teren
agricol (ha)
Num r eligibil (000) 1.845.738 n.a. n.a.
Pondere num r eligibil (%) 75 n.a. n.a.
Suprafa eligibil ( 000 ha) 12.651.448 n.a. n.a.
Pondere suprafa eligibil (%) 91 n.a. n.a.
Sursa: RGA 2002, INS, 2004.
Conform prevederilor privind implementarea SAPS exploata iile agricole care
cresc animale i care nu dispun de teren agricol nu vor fi eligibile. Acest grup este, de
fapt, primul care nu va beneficia de pl ile directe pe suprafa . Totu i, se estimeaz c
sectorul zootehnic va avea beneficii indirecte. Pentru cresc torii de animale „...costul
redus al nutre urilor (cereale în special) se va ad uga evolu iei pozitive a veniturilor
datorate pre urilor mai ridicate ale produselor (lactate în special)”13 dup aderare.

13
Banca Mondial , ECSSD sectorul de dezvoltare durabil i de mediu, studiul nr. 39, Sectorul
agroalimentar din România într-o perspectiv european , Bucure ti, 2005.

26
 Suprafa a agricol utilizat care însumeaz 13,9 milioane de hectare se afl în
administrarea a 4,30 milioane de exploata ii agricole. Fenomenul de polarizare excesiv
este evident. Exist :
a) exploata iile agricole individuale - în num r de 4,28 milioane reprezentând
99,5% din num rul total de entit i agricole. Acestea exploateaz 55,4% din SAU i au o
suprafa medie de 1,73 ha;
b) exploata iile agricole organizate ca unit i cu personalitate juridic în num r
de 0,02 milioane, reprezint 0,5% din totalul exploata iilor agricole i exploateaz 44,6%
din SAU. Raportul dintre suprafa a medie care revine pe o unitate agricol cu
personalitate juridic (274,4 ha) i suprafa a medie a unei exploata ii agricole individuale
este de 1:158.
Conform datelor furnizate de INS14 un num r 1.845.738 de exploata ii agricole
îndeplinesc condi iile de eligibilitate pentru SAPS (suprafa mai mare de 1ha i parcele
mai mari de 0,3 ha). Astfel, suprafa a agricol eligibil însumeaz 12.651.448 hectare.
Se contureaz astfel cel de al doilea grup de exploata ii agricole care nu vor
putea aplica pentru SAPS: din num rul total ele de in o pondere de 25% i au în
exploatare 9% din SAU.
inând cont de caracteristicile SAPS, în continuare, analiza exploata iilor
agricole eligibile i neeligibile se va realiza, în principal, având în vedere indicatorul
suprafa agricol utilizat (tabelul 7).

Tabelul 7: Exploata ii agricole eligibile i neeligibile dup statutul juridic

Total
Suprafa Suprafa
SAU (ha) Pondere Diferen
eligibil neeligibil
din total suprafa
(ha) (ha)
eligibil neeligibil
(%) (%)(1
Exploata ii agricole
individuale 7.708.758 6.951.030 52,77 757.728 9.83
Unit i cu personalitate
juridica: 6.221.952 6.220.865 47,23 1.087 0.02
Societ i/asocia ii agricole 975.564 975.545 7,41 19 0.00
Societ i comerciale 2.168.792 2.168.547 16,46 245 0.01
Unit i ale administra iei
publice 2.867.368 2.867.024 21,77 344 0.01
Unit i cooperatiste 2.365 2.355 0,02 10 0.44
Alte tipuri 207.863 207.394 1,57 468 0.23
Total 13.930.710 13.171.895 100,00 758.815 5.45

14
Date puse la dispozi ia echipei de cercetare de c tre MAPDR.

27
(1
Aceast coloan reprezint diferen a dintre exploata iile agricole care nu îndeplinesc ambele criterii de
eligibilitate i cele cu suprafa a mai mic de 1 ha. Sursa: RGA 2002, INS, 2004.

Trebuie precizat faptul c forma datelor statistice publicate în RGA nu a permis

identificarea exploata iilor care nu îndeplinesc criteriul m rimii parcelelor, îns
diferen ele nu sunt foarte mari. În cazul unit ilor cu personalitate juridic ele sunt chiar
nesemnificative.
Analiza dup forma juridic de organizare indic faptul c 53% din SAU eligibil
este de inut de exploata iile agricole individuale formate prin intrarea în vigoare a legilor
funciare. Sunt, de regul , afaceri care se bazeaz pe rela iile familiale i pe resursele
familiei. Capitalul investit în afacerea agricol este în proprietatea membrilor familiei, iar
ace tia efectueaz activit i economice, de produc ie, de prelucrare, de comercializare etc.
i tot ei asigur i managementul. Aceasta nu înseamn c periodic nu folosesc munc
salariat i nici c în solu ionarea proceselor decizionale nu cer i consultan de
specialitate. În cele mai multe dintre cazuri eful exploata iei agricole este lucr tor i
manager i suport toate riscurile afacerii sale.
Dintre unit ile cu personalitate juridic unit ile administra iei publice ar putea
fi principalii beneficiari ai SAPS. De i reprezint numai o zecime din num rul total de
exploata ii agricole eligibile ele exploateaz aproape 22% din total SAU. Date statistice
i cercet ri privind aceast categorie au lipsit pe întreaga perioad de tranzi ie. Primele
referiri apar în RGA. În aceste condi ii caracterizarea lor este o opera iune dificil .
Clarificarea caracteristicilor i a con inutului acestei categorii de unit i agricole este o
ac iune ce necesit urgen .
Cel de-al treilea poten ial beneficiar al SAPS sunt societ ile comerciale
constituite pe baza Legii 31/1991. Acestea provin în general prin transformarea
sectorului fostelor Întreprinderi agricole de stat (IAS). Pe întreaga perioad de tranzi ie
acestea s-au confruntat cu procese de restructurare i privatizare. Atitudinea critic la
adresa lor a fost o constant : exist la aceste exploata ii o stare difuz a drepturilor de
proprietate i de i actul decizional a fost descentralizat responsabilitatea managerial a
fost diluat . Rezultatele economice nefavorabile ob inute au fost o dovad elocvent în
acest sens15. În aceast categorie intr i societ ile comerciale cu capital privat care
lucreaz , în majoritatea cazurilor, atât teren agricol în proprietate cât i suprafe e luate în
arend i concesiune.
Societ ile agricole cunoscute i ca asocia ii cu personalitate juridic sau
asocia ii agricole formale înfiin ate pe baza Legii 36/1991 exploateaz 975.545 ha (7%)
din SAU eligibil . De i suprafa a exploatat a sc zut fa de cea exploatat la începutul
anilor nou zeci (1,9 milioane de hectare) acestea ocup , înc , un loc important în
agricultura româneasc . La începutul procesului de restituire a terenurilor agricole multe
persoane fizice – noi proprietari au optat pentru asociere. Davidovici16 afirma c asocia ia
reprezint , în esen , o form tranzitorie de gestiune, pân la eliberarea titlurilor de
proprietate i formarea pie ei funciare, o form specific de valorificare a capitalului

15
Marin, P. (2002), Lec ii ale tranzi iei. Agricultura 1990-2000, Editura Expert, Bucure ti.
16
Davidovici, I. (2002), Managementul cresterii agricole, Editura Expert, Bucure ti.

28
funciar, ce se substituie rela iilor normale de arendare a p mântului, o form de gestiune
a fondului funciar, determinat de starea de pauperizare a proprietarilor de teren.
O analiz a exploata iilor agricole dup suprafa a eligibil arat c cele care
apar in clasei peste 1000 ha vor fi cele mai avantajate. De i de in numai o zecime din
num rul total de exploata ii eligibile ele exploateaz 29% din SAU (tabelul 8).

Tabelul 8: Structura exploata iilor agricole eligibile dup clasa de m rime

Clasa de m rime Total
1-5 ha 5-100 ha 100-1000 ha > 1000 ha
Num r 15.171.122 264.352 8.509 1.755 1.845.738
Pondere din total (%) 85,12 14,32 0,46 0,10 100
Suprafa agricol 3.693.675 2.411.626 2.866.359 3.679.787 12.651.448
utilizat (ha)
Pondere din total (%) 29,20 19,06 22,66 29,09 100
Suprafa a medie (ha) 2,35 9,12 336,86 2.096,75 6,85
Num r mediu de 4 7 14 42 5
parcele
Suprafa a medie a unei 0,59 1,26 23,70 50,32 1,51
parcele (ha)
Sursa: RGA 2002, INS, 2004

Pe locul secund se afl exploata iile care apar in clasei 1-5 ha care de i
exploateaz 29% din suprafa de in 85% din num rul total. Este lesne de observat c
acestea au o suprafa medie de 2,35 ha i o suprafa medie redus a parcelelor 0,59 ha.
Este de a teptat ca multe dintre ele s nu depun cereri de finan are.
Clasa de m rime 100-1000 ha cu 0,46 din num rul total de exploata ii i cu 23%
din SAU va reprezenta cea de a treia mare beneficiar a SPUS.
Grupa care s-ar circumscrie foarte bine defini iei fermei familiale, i anume 5-
100 ha, este cea mai echilibrat sub raportul num r suprafa : ea de ine 14% din
num rul de exploata ii i exploateaz 19% din SAU. Pe baza datelor prezentate se poate
remarca lipsa unei mase semnificative de exploata ii familiale autentice, forma de baz a
organiz rii agriculturii în rile UE.
Principalii perdan i ai aplic rii SAPS (neeligibilii) vor fi exploata iile agricole
individuale mici i foarte mici. Acestea sunt cunoscute în general ca exploata ii de
subzisten i semi-subzisten . Purtând „amprenta” modului în care de-colectivizarea i
dezetatizarea au avut loc, ele au îndeplinit, preponderent, pe parcursul perioadei de
tranzi ie o func ie social . În general aceste exploata ii nu genereaz venituri care s fie
poten ial investite, iar viabilitatea lor ca parteneri comerciali pare s fie limitat din
aceast cauz . Sunt lipsite de mijloace de produc ie i resurse b ne ti, ceea ce le face

29
vulnerabile la presiunile pie ei oferindu-le anse reduse de a se capitaliza i moderniza.
Autoconsumul de ine ponderi importante. Lipsa posibilit ilor de capitalizare,
productivitatea sc zut i vârsta înaintat a majorit ii proprietarilor explic , în parte,
practicarea strategiilor de supravie uire, f r preocup ri majore privind dezvoltarea
exploata iei în viitor. Pentru aceast grup de exploata ii este necesar implementarea
unor m suri din pilonul II al PAC.
Dup modul de utilizare a terenului exploata iile agricole care de in teren arabil,
p uni i fâne e naturale vor fi principalele beneficiare ale SAPS (tabelul 9). Cele care
de in gr dini familiale i culturi permanente, atât ca num r cât i ca suprafa , vor fi
avea, în principal, de pierdut.

Tabelul 9: Structura exploata iilor agricole eligibile i neeligibile dup modul de

utilizare a terenurilor

Teren arabil
Gr dini Culturi
P uni i
familiale permanente
fâne e
naturale

Num r exploata ii agricole

Total 3.385.716 2.879.676 1.625.932 1.290.755
Pondere din total (%) 78,75 66,98 37,82 30,02
Total eligibile 2.026.795 1.424.887 1.122.463 805.492
Pondere din eligibil (%) 95,15 66,89 52,70 37,81
Pondere din categorie (%) 59,86 49,48 69,04 62,40
Total neeligibile 1.358.921 1.454.789 503.469 485.263
Pondere din neeligibil
(%) 62,64 67,06 23,21 22,37
Pondere din categorie (%) 40,14 50,52 30,96 37,60
SAU (hectare)
SAU total (ha) 8.773.748,7 168.864,74 4.644.004,74 344.092
Pondere din total (%) 62,98 1,21 33,34 2,47
SAU eligibil (ha) 8.299.282,5 89.655,57 4.489.317,27 293.640
Pondere din eligibil (%) 63,01 0,68 34,08 2,23
Pondere din categorie (%) 94,59 53,09 96,67 85,34
SAU neeligibil (ha) 474.466,17 79.209,17 154.687,47 50.452,3
Pondere din neeligibil
(%) 62,527 10,439 20,385 6,649

30
 Teren arabil
Gr dini Culturi
P uni i
familiale permanente
fâne e
naturale

Pondere din categorie (%) 5,41 46,91 3,33 14,66

Sursa: RGA 2002, INS, 2004

Analiza exploata iilor agricole eligibile dup structura culturilor i a ponderii

eligibilit ii acestora arat dominan a cerealelor (89-100%) (Anexa 3). Cerealele
prezint o importan deosebit pentru economia României, ocup mai mult de jum tate
din suprafa a arabil a rii având o arie de r spândire important i intrând într-o
propor ie însemnat în procesul de rota ie al culturilor. Produc ia de cereale, sub diferite
forme de prelucrare, asigur o serie de alimente de prim necesitate pentru popula ia
rural , dar are i un rol important în sus inerea sectorului zootehnic. Culturile cerealiere
necesit investi ii i respectiv cheltuieli de produc ie relativ reduse la unitatea de
suprafa comparativ cu alte specii.
În cazul plantelor industriale situa ia este similar . Astfel, aceste culturi vor intra
în schema de pl i directe pe suprafa în propor ie de 95-99%. Prin particularit ile lor
tehnologice aceste culturi necesit un consum ridicat de input-uri la hectar (îngr minte,
semin e selec ionate, iriga ii) i un grad mai ridicat de calificare a celor care le cultiv .
Cultivatorii de legume vor fi una dintre categoriile defavorizate ale aplic rii
SAPS. Aproape o treime dintre cei care cultiv legume proaspete, c p uni i pepeni vor fi
neeligibili. Dintre ace tia exist multe cazuri în care legumele sunt cultivate pentru
completarea nevoilor alimentare proprii pe suprafe e mici, pe parcele aflate în apropierea
locuin ei. Aceia i situa ie, îns într-o pondere mai redus , se întâlne te i în cazul
cultiv rii pomilor fructiferi i a vi ei de vie. Aproape 30% dintre suprafe ele cultivate cu
vi de vie hibrid nu vor fi eligibile.
În sectorul produc iei zootehnice este evident c exploata iile care nu de in teren
agricol sunt principalele perdante. De i ponderea lor în total nu este semnificativ decât
în cazul p s rilor (18%) ele reprezint de fapt acele exploata ii specializate care ar trebui
încurajate i sus inute prin aplicarea CNDP. Num rul mediu de animale pe exploata ie
agricol este un indicator relevant pentru sus inerea acestei concluzii (tabelul 10).

31
Tabelul 10: Structura exploata iilor agricole eligibile i neeligibile dup efectivele de
animale pe principalele specii

Specii
Bovine Porcine Ovine Caprine P s ri
Total capete 2.870.782 8.259.680 7.238.404 744.272 82.407.052
F r teren agricol (%) 1,93 8,65 3,53 2,66 17,78
În exploata ii neeligibile (%) 19,93 26,88 18,50 31,34 28,06
Total neeligibil (%) 21,86 35,52 22,03 34,00 45,84
Total eligibil (%) 78,14 64,48 77,97 66,00 54,16
Efectiv mediu pe ferm 2,11 3,12 11,31 3,17 24,58
Efectiv mediu pe ferm f r
teren agricol 3,17 7,23 28,90 4,38 100,06
Efectiv mediu pe ferm
neeligibil (sub 1 ha) 1,61 2,07 8,38 2,66 15,30
Efectiv mediu pe
exploata ie neeligibil total 1,69 2,50 9,46 2,74 22,79
Efectiv mediu pe ferm
eligibil 2,27 3,61 11,97 3,45 26,33
Sursa: RGA 2002, INS, 2004

Exist de asemenea o pondere însemnat (20-30%) de exploata ii agricole mai

mici de un hectar care cresc diferite specii de animale i care nu vor primi pl i directe
pe suprafa . Acestea practic un sistem de cre tere de tip gospod resc care se
caracterizeaz prin: grad redus de concentrare a animalelor, folosirea unor construc ii de
capacit i mici, dotare tehnico-material redus , organizarea tradi ional a proceselor de
munc , nivel sc zut de calificare a for ei de munc etc.
Principalii beneficiari ai SPUS vor fi cresc torii de bovine i ovine, respectiv 78%.
Marea majoritate a acestor animale se cresc în exploata ii agricole individuale.
În concluzie, conform acestei analize, în perioada urm toare România trebuie s
defineasc clar ce înseamn ”exploata ie” i s stabileasc de urgen
criteriile/cerin ele privind „bunele condi ii agricole i de mediu”. Pe lâng aceste dou
urgen e se adaug evaluarea terenurilor care nu îndeplinesc condi iile stabilite pentru a
fi eliminate de la plat , aceste terenuri putând fi incluse ulterior dac îndeplinesc
criteriile men ionate.

32
3.2.3. Necesitatea altor m suri de sprijin pentru neeligibili

Nu trebuie subestimat dimensiunea social a excluderii de la SAPS a

exploata iilor agricole de subzisten i semi-subzisten . Dup aderare aceste exploata ii
nu vor mai primi nici un fel de sprijin direct (principala pierdere va fi chiar sprijinul
acordat pe suprafa care se aloc conform politicii agricole actuale din România).
Criteriile minime de eligilibilitate pentru sprijin direct prin SUPS ar putea s induc o
diminuare a estim rilor curente bazate pe Recens mântul din 2002, iar structura analizat
anterior s sufere unele modific ri pân în anul premerg tor ader rii.
M surile din cadrul pilonului II al PAC ar trebui s vizeze, în primul rând,
reorganizarea structural a agriculturii, i în special a exploata iilor agricole de
subzisten i semi-subzisten . i ne gândim aici la m suri cum ar fi schemele de
pensionare anticipat înso ite de introducerea unor scheme care s vizeze sprijinirea
tinerilor agricultori pentru dezvoltarea activit ilor agricole etc. În contextul dat,
preg tirea implement rii m surilor din cadrul pilonului II PAC este de importan
capital i ar reprezenta principala op iune de sprijin pentru exploata iile neeligibile de
la schemele de pl i directe.

3.2.4. Evaluarea pl ilor directe posibil de acordat fermierilor români conform SAPS
(din bugetul UE)

Conform reglement rilor în cadrul acestei scheme (vezi capitolul 1) valoarea pl ii

directe la hectar se calculeaz prin împ r irea plafonului na ional de pl i directe la
suprafa a agricol eligibil . Suprafa a agricol eligibil este suprafa a agricol utilizat
stabilit conform defini iei EUROSTAT17 (indiferent dac este sau nu în produc ie la
acea dat ) din anul premerg tor ader rii, ajustat dup criteriile aprobate de Comisie
(minus suprafa a cu parcele sub 0,3 ha, minus suprafa a exploata iilor între 0,3-1 ha,
minus terenurile care nu sunt men inute în bune condi ii agricole i de mediu: terenuri
erodate, poluate, etc., minus alte terenuri necorespunz toare sau cu alte destina ii).

Ipoteze de lucru
În evaluarea noastr am pornit de la ipoteza c suprafa a eligibil total pentru
pl i directe este conform cu datele furnizate de INS din RGA pentru suprafe ele mai
mari de 1 ha, i anume 12.651.447,6 ha.
– Se presupune c nu se va acorda SAPS pentru terenurile l sate necultivate
(769.212,2 ha - vezi teren în repaus din Anexa 3);

17
Suprafa a total a terenurilor agricole, p uni i fâne e permanent i gr dini familiale, vii i livezi.

33
 – Perioada de aplicare a SAPS se presupune c va fi de 5 ani (timp în care
România î i va perfec iona SIAC);
– Plafonul na ional pentru pl i directe (SAPS) pentru perioada 2007-2009
este de 967,9 milioane Euro i reprezint fluxul financiar pentru doi ani
(2008-2009). Explica ia const în faptul c în primul an dup aderare pl ile
directe vor fi avansate de la bugetul de stat acestea urmând a fi rambursate în
anul 2008 de c tre UE, iar pl ile din 2008 vor fi rambursate în 2009.
– Valoarea plafonului pentru pl i directe va fi utilizat în anul 2007 în
propor ie de 48% (464,592 milioane Euro) i în anul 2008 în propor ie de
52% (cu 5% mai mult ca în anul precedent, ceea ce reprezint 503,308
milioane Euro);
– Pentru perioada 2009-2010 estim m o cre tere anual de 5% a plafonului
na ional pentru pl i directe dup care acesta va cre te cu 10%.
Luând în considerare ipotezele de mai sus evaluarea valorii pl ii unice pe
suprafa (SAPS), posibil de acordat exploata iilor din România, ar fi urm toarea:
PPD
SAPS= în care:
SAUe
PPD = valoarea plafonului na ional pentru pl i directe în anul 2007, 2008, .a.m.d.
SAUe = suprafa a agricol eligibil
464,592milEURO
SAPS 2007 =
12651447,6ha

503,308milEURO
SAPS 2008 =
12651447,6ha

Conform acestor ipoteze, plata unic pe suprafa ar putea fi de 36,7 Euro/ha în

2007 i 39,8 Euro/ha în 2008, o cre tere de 5% pân în anul 2010 dup care va cre te cu o
rat de 10% (figura 1).

34
 Figura 1: Valorile estimative ale pachetului financiar pentru SAPS i evalu ri
ale SAPS/ha

55 600
583 580

555 560
50
540

Milioane Euro
528
520
46.1
45 503 500
Euro/ha

43.9
480
465 41.8
460
40 39.8
440
36.7 420
35 400
2007 2008 2009 2010 2011
SAPS Euro/ha SAPS (pachet financiar- mil Euro)

Sursa: evalu rile echipei de cercetare

O evaluare simpl bazat pe ipotezele de mai sus urmând principiile de calcul ale
SAPS i distribuirea func ie de m rimea exploata iei este prezentat în tabelul 11.

Tabelul 11: Evaluarea valorii pl ilor directe (SAPS) func ie de m rimea

exploata iei (pachetul financiar 2007-2009)
Num r Suprafa a % Pl i Pl i Pl i Pl i
exploata ii agricol directe directe/ directe directe/
din
utilizat –
peste 1 ha suprafa 2007 exploata ie 2008 exploata ie
ha
milioane 2007 milioane 2008
posibil
euro euro
eligibil euro euro
pentru (SAPS)
(SAPS)
plat
Total 1.845.738 12.651.447,6 100 464, 592 36,7 503,308 39,8
euro/ha euro/ha
din
care:
1-2 693.471 994.631,47 7,9 36,525 52,7 39,569 57,1
ha
2-5 877.651 2.699.043,7 21,3 99,115 112,9 107,375 122,3
ha
5-10 213.881 1.409.952,64 11,1 51,776 242,1 56,091 262,3
ha
10- 37.212 468.833,72 3,7 17,216 462,7 18,651 501,2

35
Num r Suprafa a % Pl i Pl i Pl i Pl i
exploata ii agricol directe directe/ directe directe/
din
utilizat –
peste 1 ha suprafa 2007 exploata ie 2008 exploata ie
ha
milioane 2007 milioane 2008
posibil
euro euro
eligibil euro euro
pentru (SAPS)
(SAPS)
plat
Total 1.845.738 12.651.447,6 100 464, 592 36,7 503,308 39,8
euro/ha euro/ha
20 ha
20- 9.472 281.056,4 2,2 10,321 1.089,6 11,181 1.180,4
50 ha
50- 3.787 251.783,82 2,0 9,246 2.441,5 10,016 2.645,0
100
ha
100- 8.509 2.866.358,72 22,7 105,259 12.370,4 114,031 13.401,3
1000
ha
1000 1.755 3.679.787,12 29,1 135,130 76.997,6 146,391 83.414,0
si
peste
Sursa: evalu ri pe baza pachetului financiar pentru 2007-2009 i a rezultatelor Recens mântului
general agricol

Dup cum se poate observa din tabelul anterior peste 50 % din sumele destinate
SAPS se vor îndrepta spre exploata iile mari de peste 100 ha (valoarea medie a sumelor
alocate prin SAPS pe exploata ie fiind în acest caz, în medie, de 12,3 mii Euro pentru
exploata iile cu m rimea cuprins între 100-1000 ha i, în medie, de 77 mii Euro pentru
cele de peste 1000 ha în anul 2007). În cazul rilor care nu au adoptat SAPS ca i schem
de plat precum i în rile membre UE, în cazul în care pe o exploata ie suma pl ilor
directe dep e te 5 mii de euro atunci se aplic un coeficient de corec ie pentru a diminua
sumele provenite din pl i directe.
Polarizarea puternic a propriet ii din România se va r sfrânge asupra acestor
m suri de politic care la baz au ca principiu, de fapt, sus inerea veniturilor
produc torilor. Din acest motiv ar fi, poate, o op iune de politic na ional viitoare ca
pl ile complementare directe (top-up) sa fie acordate doar exploata iilor care nu se
încadreaz în clasele de m rime men ionate anterior.
Defalcarea pe culturi a valorii SAPS s-a efectuat pornind de la datele existente în
RGA, conforme cu criteriile de eligibilitate. Deoarece gradul de detaliere disponibil pe
culturi nu se refer i la criteriul privind suprafa a medie eligibil a parcelei de 0,3 ha s-au
luat în calcul pe culturi toate suprafe ele eligibile peste 1 ha. Din acest motiv între
suprafa a eligibil total presupus anterior (12.651.447,6 ha) i suprafa a total eligibil ,

36
evaluat conform datelor pe culturi din RGA, exist o diferen în minus de circa 84 mii
ha (care poate fi considerat neglijabil - 1%). În tabelul 12 sunt prezentate, în dinamic ,
valorile estimate ale SAPS pe culturi.

Tabelul 12: Estimarea valorii SAPS pe culturi

Categorii de folosin ale Suprafa a Valoare Valoare Valoare Valoare Valoare
suprafe ei agricole utilizate eligibil SAPS SAPS SAPS SAPS SAPS
ha 2007 2008 2009 2010 2011
milioane milioane milioane milioane milioane
(evaluare
euro euro euro euro euro
din RGA
peste 1 ha) (36.7 (39.8 (41.8 (43. (46.1
euro/ha)
euro/ha) euro/ha) euro/ha) euro/ha)
Culturi arabile din care: 6.674.313 245,097 265,522 278,798 292,738 307,375
Grâu comun 2.411.761 88,566 95,946 100,744 105,781 111.070
Secar 25.825 0.948 1.027 1.079 1.133 1.189
Orz 331.856 12.187 13.202 13.862 14.555 15.283
Orzoaic 215.901 7.928 8.589 9.019 9.469 9.943
Ov z 177.754 6.528 7.072 7.425 7.796 8.186
Porumb 2.408.717 88.454 95.825 100.616 105.647 110.930
Sorg 10.498 0.386 0.418 0.439 0.460 0.483
Alte cereale pentru boabe 8.758 0.322 0.348 0.366 0.384 0.403
Maz re boabe 15.020 0.552 0.598 0.627 0.659 0.692
Fasole boabe 31.920 1.172 1.270 1.333 1.400 1.470
Alte leguminoase pentru
boabe 2.191 0.080 0.087 0.092 0.096 0.101
Floarea soarelui 867.853 31.870 34.525 36.252 38.064 39.968
Rapi a 76.501 2.809 3.043 3.196 3.355 3.523
Soia boabe 72.719 2.670 2.893 3.038 3.189 3.349
In pentru ulei 1.847 0.068 0.073 0.077 0.081 0.085
Alte culturi oleaginoase 15.193 0.558 0.604 0.635 0.666 0.700
In pentru fibr 423 0.016 0.017 0.018 0.019 0.019
Cânep pentru fibr 1.086 0.040 0.043 0.045 0.048 0.050
Hamei 337 0.012 0.013 0.014 0.015 0.016
Tutun 4.261 0.156 0.170 0.178 0.187 0.196
Grâu dur 7.703 0.283 0.306 0.322 0.338 0.355

37
 Categorii de folosin ale Suprafa a Valoare Valoare Valoare Valoare Valoare
suprafe ei agricole utilizate eligibil SAPS SAPS SAPS SAPS SAPS
ha 2007 2008 2009 2010 2011
milioane milioane milioane milioane milioane
(evaluare
euro euro euro euro euro
din RGA
peste 1 ha) (36.7 (39.8 (41.8 (43. (46.1
euro/ha)
euro/ha) euro/ha) euro/ha) euro/ha)
Orez 475 0.017 0.019 0.020 0.021 0.022
Cartofi 152.237 5.591 6.056 6.359 6.677 7.011
Sfecl de zah r 27.850 1.023 1.108 1.163 1.222 1.283
Plante medicinale i
aromatice 12.251 0.450 0.487 0.512 0.537 0.564
Alte plante industriale 6.028 0.221 0.240 0.252 0.264 0.278
R d cinoase pentru nutre 6.727 0.247 0.268 0.281 0.295 0.310
Legume proaspete, pepeni i
c p uni 69.008 2.534 2.745 2.883 3.027 3.178
Flori i plante ornamentale 382 0.014 0.015 0.016 0.017 0.018
Plante de nutre 546.968 20.086 21.760 22.848 23.990 25.190
Plante pentru producerea
de semin e i seminceri,
pentru comercializare 12.561 0.461 0.500 0.525 0.551 0.578
Alte culturi 7.462 0.274 0.297 0.312 0.327 0.344
GR DINI FAMILIALE 89.656 3.292 3.567 3.745 3.932 4.129
P UNI I FÂNE E
NATURALE 4.489.317 164.859 178.597 187.527 196.903 206.748
CULTURI PERMANENTE
din care: 458.203 16.826 18.229 19.140 20.097 21.102
Pomi fructiferi 127.957 4.699 5.090 5.345 5.612 5.893
Arbu ti fructiferi 284 0.010 0.011 0.012 0.012 0.013
Vii 149.305 5.483 5.940 6.237 6.549 6.876
Pepiniere 2.350 0.086 0.093 0.098 0.103 0.108
Alte culturi permanente 12.896 0.474 0.513 0.539 0.566 0.594
Total 12.567.248 461 500 525 551 579
Sursa: evalu ri pe baza pachetului financiar pentru 2007-2009 i a rezultatelor Recens mântului
general agricol

38
 Conform evalu rilor de mai sus, peste 53% din valoarea pl ilor acordate prin
schema de plat SUPS va fi direc ionat spre exploata iile orientate spre culturi arabile în
special cereale: grâu i porumb, fiecare cu o pondere de 19% din totalul valorii SUPS i
p uni i fâne e naturale (peste 35% din total SUPS). În graficul 2 este prezentat posibila
configura ie a cultiv rii terenurilor sprijinite prin SAPS.

Figura 2: Posibila configura ie a sprijinului direct pe culturi

Posibila configuratie a sprijinului direct pe culturi

Culturi arabile din care: 53.11

PASUNI SI FANETE NATURALE 35.72
Grau comun 19.19
Porumb 19.17
Floarea soarelui 6.91
Plante de nutret 4.35
Orz 2.64
Orzoaica 1.72
Ovaz 1.41
Cartofi 1.21
Vii 1.19
Pomi fructiferi 1.02
GRADINI FAMILIALE 0.71
Legume proaspete, pepeni si capsuni 0.55
Sfecla de zahar 0.22

0 10 20 30 40 50 60

% din SAPS

3.3. Evaluarea sprijinului posibil de acordat prin fermierilor români prin

schema de pl i na ionale directe complementare (CNDP) „topping-up”

Conform reglement rilor comunitare România are posibilitatea de a suplimenta

în perioada de tranzi ie pl ile directe acordate prin schema SUPS (cu aprobarea
Comisiei), prin pl i na ionale complementare (CNDP) a a numitele “top up-uri”.
Acordarea acestor pl i complementare se face i în cazul României dup metodologia
prezentat în capitolul 1 (conform cu liniile directoare pentru aprobarea CNDP pentru
noile state membre).

39
 Ipoteze de lucru
Pentru evaluarea sprijinului direct, posibil de acordat prin CNDP, s-a utilizat
metodologia prezentat în capitolul 1 precum i unele abord ri metodologice folosite de
unele din NSM. Principalele ipoteze care au stat la baza evalu rii sunt urm toarele:
- Pl ile na ionale complementare + pl ile acordate prin schema SAPS nu pot
dep i 55% din valoarea pl ilor directe la nivelul UE, în anul 2007, 60% în
2008 i 65% în 2009, iar din 2010 maximum 30% peste nivelul pl ilor din anul
respectiv;
- Evaluarea CNDP s-a f cut conform reglement rilor UE numai pentru produsele
incluse în cadrul schemelor de sprijin conforme cu PAC (a se vedea capitolul
1);
- Valoarea sprijinului SUPS necesar evalu rii CNDP este valoarea estimat în
capitolul anterior;
- Suprafa a maxim eligibil pentru aplicarea CNDP este aceea i ca i în cazul
SUPS (conform INS 12.651.447,6 ha18);
- Aplicarea CNDP se bazeaz pe op iunea 30% (deoarece op iunea de pre-aderare
nu este valabil în cazul României);
- CNDP –urile nu se acorda culturilor care nu sunt acoperite de schemele de
sprijin din UE-15 ( i anume cartofii de consum, sfecla de zah r, fructele i
legumele i alte culturi permanente) iar aceste culturi vor fi excluse din aceste
scheme. Conform cu ultimele reglement ri din aceast categorie a fost exclus
sfecla de zah r pentru care s-a agreat recent acordarea de CNDP19.

3.3.1 Evaluarea CNDP pentru culturile arabile

Pentru culturile arabile evaluarea pachetului financiar disponibil pentru CNDP se
bazeaz pe sprijinul total permis conform reglement rilor PAC i rezultatelor negocierilor
(a se vedea tabelul 4 ).
Conform acestor repere se poate face o evaluare simpl a valorii pl ilor directe
posibil a fi acordate în anul 2007 pentru totalul culturilor arabile dup cum urmeaz :
PDa = (Sr * pr ) * PiUE , în care:
PDa = valoarea pl ilor directe pentru culturi arabile (la nivelul celor din UE-15)
Sr = valoarea suprafe ei de referin negociat pentru România
pr = productivitatea de referin
PiUE = pre ul de interven ie din UE - 63Euro/t (conform EC1258/1999 i EC1782/2003)
PDa = (7.012.666*2,63)*63 =1.170.764.589 Euro

18
exploata ii cu suprafa a agricol mai mare sau egal cu 1 ha i media suprafe ei parcelelor mai mare sau
egal cu 0.3 ha.
19
deoarece aceste decizii sunt de dat recent nu avem mai multe detalii referitoare la acest subiect.

40
 Valoarea pl ilor directe posibil de acordat pe hectar în România în anul 2007 se
calculeaz prin ajustarea cu procentul negociat (25% din nivelul pl ilor din UE -15 i
nivelul maxim de plat complementar na ional vezi tabelul 13) i este de:
167 Euro* 55% = 91,85 Euro/ha
Plafonul maxim permis pentru culturi arabile în anul 2007 este calculat dup cum
urmeaz :
91,85 Euro/ha * 7.012.666 ha =644.113.372 Euro
Urmând aceea i metodologie îns aplicând procente diferite în dinamic (vezi
tabelul 13) s-au evaluat i sumele pentru perioada 2008-2011.

Tabelul 13: Evaluarea plafoanelor maxime pentru pl ile directe (SAPS) i CNDP
pentru culturi arabile

Nr Specificare 2007 2008 2009 2010 2011

1. % din valoarea pl ilor directe în 25% 30% 35% 40% 50%
UE - 15
(Conform cu negocierile)
2. CNDP maxim 30% 30% 30% 30% 30%
(Conform cu negocierile)
3. Total permis (SUPS+CNDP) % 55% 60% 65% 70% 80%
(Conform cu negocierile)
4. Euro/ha total permis 91,85 100,2 108,55 116,9 133,6
(167 Euro*rândul3)
5. Total plafon permis pentru culturi 644,113 702,669 761,224 819,780 936,892
arabile (milioane Euro)
(Rând 4*7.012.666 ha)
6. Total pl i conform SAPS 257,522 278,982 292,931 307,578 322,956
(milioane Euro)
(din tabelul 12 rând total arabil)
7. Plafon maxim permis pentru 386,591 423,686 468,293 512,202 613,935
CNDP (milioane Euro)
(rând 5 - rând 6)
Sursa: estim rile echipei de cercetare
Valoarea maxim a pl ilor directe complementare posibil de acordat pentru
culturile arabile este destul de consistent (386 milioane de Euro pentru anul 2007, 423
milioane de Euro pentru anul 2008, etc. – a se vedea tabelul 13) i, la fel ca i în cazul
SAPS, repartizarea posibil a valorii totale a CNDP în cadrul categoriilor de exploata ii

41
dup clasa de m rime ar fi în favoarea exploata iilor de peste 100 ha. În tabelul 14 este
prezentat evaluarea CNDP pentru culturi arabile func ie de clasa de m rime a
exploata iei precum i sumele maxime posibil de acordat prin CNDP pentru culturi
arabile/clasa de m rime a exploata iei.
Sumele ce vor putea fi acordate prin schema CNDP vor depinde în mare m sur
de disponibilit ile bugetare na ionale. Conform aprecierilor MAPDR sumele din bugetul
na ional care ar putea fi alocate CNDP s-ar putea cifra în anul 2007 la circa 300 mil.
Euro. În aceste condi ii bugetul na ional nu ar fi suficient pentru acoperirea CNDP
posibil de acordat pentru culturi arabile.
Dac se va decide s se utilizeze posibilitatea devierii sumelor maxime de 20%
din bugetul dezvolt rii rurale pentru perioada 2007-2009 pentru suplimentarea pl ilor
directe (CNDP) i anume 461,6 milioane Euro, atunci din bugetul na ional ar fi necesar
doar o co-finan are de 25% i anume 115,4 milioane Euro astfel c suma disponibil
pentru CNDP ar fi de 575,5 milioane Euro pentru perioada 2007-2009, sum care nu ar
acoperi maximul de plat permis prin CNDP doar pentru culturi arabile pentru aceast
perioad (1.278 mil. Euro). Pentru a se acorda maximul CNDP permis pentru culturi
arabile ar mai fi necesari de la bugetul na ional pentru perioada 2007-2009 înc 702
milioane Euro.
Pornind de la aceste premise se poate afirma c posibilitatea acord rii de pl i
directe la hectar în România (luând ca exemplu culturile arabile) nu este restrictiv din
punct de vedere al rezultatelor negociate ci este restrictiv datorit bugetului na ional.
Pentru acordarea CNDP la nivelul maxim permis doar pentru culturi arabile România ar
trebui s aib un buget disponibil pentru perioada 2007-2009 de 1267 milioane Euro.
Cum evalu rile pentru aceast perioad nu dep esc sumele de 300 milioane Euro anual
este evident c fondurile nu ar fi suficiente nici m car pentru acoperirea maximului de
plat pentru o categorie eligibil pentru CNDP i anume culturile arabile.

42
 Tabelul 14: Evaluarea valorii CNDP pentru culturi arabile în func ie de m rimea exploata iei

Nr. exploata ii Suprafa a % Plafon Plafon Plafon Plafon Plafon Euro/ha Euro/ha Euro/ha Euro/ha Euro/ha
eligibile peste 1 ha agricol maxim maxim maxim maxim maxim în 2007 în 2008 în 2009 si în 2010 si în 2011
utilizat – pentru pentru pentru pentru pentru i i euro/expl euro/expl i
ha CNDP CNDP CNDP CNDP CNDP euro/expl euro/expl euro/expl
in in in in in
2007 2008 2009 2010 2011
mil. mil. mil. mil. mil.
euro euro euro euro euro

Total 1.845.738 12.651.448 100 385.59 423.69 468.29 512.20 613.94 30 33 37 40 49

1-2 ha 693.471 994.631,47 7.9 30.31 33.31 36.82 40.27 48.27 44 48 53 58 70
2-5 ha 877.651 2.699.043,7 21.3 82.26 90.39 99.91 109.27 130.98 94 103 114 125 149
5-10 ha 213.881 1.409.952,64 11.1 42.97 47.22 52.19 57.08 68.42 201 221 244 267 320
10-20 ha 37.212 468.833,72 3.7 14.29 15.70 17.35 18.98 22.75 384 422 466 510 611
20-50 ha 9.472 281.056,4 2.2 8.57 9.41 10.40 11.38 13.64 904 994 1.098 1.201 1.440
50-100 ha 3.787 251.783,82 2.0 7.67 8.43 9.32 10.19 12.22 2.026 2.227 2.461 2.692 3.226
100-1000
8.509 2.866.358,72 22.7 87.36 95.99 106.10 116.05 139.10 10.267 11.281 12.469 13.638 16.347
ha
1000 i
1.755 3.679.787,12 29.1 112.15 123.23 136.21 148.98 178.57 63.905 70.218 77.611 84.888 101.748
peste
Categoria
100 ha 6.105.301,8 48.3 186,08 204,46 225,99 247,18 296,27
total
Sursa: estim rile echipei de cercetare

43
 Dac deciden ii se hot r sc s utilizeze fondurile de dezvoltare rural atunci
efortul bugetar pentru asigurarea pla ilor directe maxime permise ar fi de 805 milioane
Euro din care 115,4 milioane Euro ar fi necesari cofinan rii iar restul pentru acordarea
pl ilor directe la maximum permis doar pentru culturile arabile.
Foarte probabil ca în primii trei ani de la aderare s nu existe aceste sume
disponibile la bugetul na ional pentru astfel de sprijin i acestea s fie necesare mai
degrab pentru consolidarea administrativ i institu ional i pentru programele de co-
finan are din sectorul de dezvoltare rural . În aceste condi ii se impune folosirea
fondurilor de la dezvoltarea rural . Asta i din considerentul c absorb ia acestor
fonduri în primii ani dup aderare ar putea s lase de dorit i atunci aceast deviere ar
veni în sprijinul cheltuirii eficiente a acestor fonduri. .
Schema CPDN ar putea în cazul culturilor arabile s se rezume la aceste fonduri
provenite din pilonul 2 i din cofinan area aferent i s se distribuie ca plat uniform
pentru toate culturile arabile.
O alt op iune de politic ar fi ca CNDP s se acorde exploata ilor mai nici de 100
ha. În aceste condi ii suma s-ar reduce cu circa 52% (ponderea exploata ilor cu m rime
medie de peste 100 ha este de 48% ) iar valoarea CNDP posibil de acordat exploata ilor
mai mici de 100 ha ar fi semnificativ mai redus (186 mil. Euro în 2007, 203 mil. în
2008, 225 în 2009 .a.m.d. - a se vedea tabelul 14.
O alt op iune pentru aplicarea CNDP la culturile arabile ar fi acordarea acestor
suplimente doar anumitor culturi din cadrul categoriei, a celor poten ial competitive (ex.
floarea soarelui) iar restul sumei s se aloce sectorului zootehnic.
O astfel de decizie trebuie s se bazeze pe evalu ri mai precise bazate pe
suprafe ele i productivit ile de referin ale tuturor culturilor arabile. Evalu rile se fac
dup aceea i metodologie prezentat anterior cu diferen a c sumele se evalueaz pentru
fiecare cultur în parte. Evalu rile CNDP defalcate pe culturi precum i baza de calcul a
acestora sunt prezentate în tabelul 15. Conform acestei variante de evaluare i dup cum
se poate observa i din tabel cea mai mare parte a fondurilor posibil de acordat prin
CNDP se concentreaz la porumb (60% din valoarea CNDP posibil de acordat) i la i
grâu i secar (28% din valoarea CNDP posibil de acordat). La sorg nu se mai pot acorda
CNDP deoarece din estim rile noastre deja prin acordarea SAPS se dep e te plafonul
admis. De asemenea, dac se acord scheme diferen iate pentru culturile selectate (grâu,
secar , orz, orzoaic , floarea soarelui i soia) nu se mai pot acorda CNDP pentru celelalte
culturi arabile (restul suprafe ei eligibile neacoperite de aceste scheme i anume 357.089
ha) deoarece sumele totale pentru pl i directe ar dep i sumele totale admise ca pl i
directe de c tre UE pentru anii respectivi.
Evaluarea CNDP pentru celelalte culturi vegetale care ar putea fi eligibile i
anume (orez, tutun, hamei, in i cânep pentru fibre, nuci etc.) se poate face plecând tot
de la aceea i metodologie. Estim rile pentru aceste culturi sunt prezentate în tabelul 16.
Dup cum se poate observa i în acest caz exist produse i anume inul i cânepa
pentru fibr pentru care nu mai este posibil acordarea de CNDP. Din aceast
categorie, cele mai semnificative CNDP se pot acorda la tutun.

44
Tabelul 15 Estimarea CNDP posibil a fi acordate pentru diferite culturi arabile
Produc ia Pl i SAPS CNDP Pl i SAPS CNDP
Pre ul de
Culturi arabile Suprafa a de Pl i directe de directe de
interven ie 2007 2007 2008 2008
eligibile de referin directe acordat acordat
din UE
referin României mil. mil. României mMil. mil. euro
t/ha PiUE
euro euro euro
ha Pda 2007 Pda 2008
euro/t Pda mil.
(total euro Mil. Euro Mil.
eligibil Euro
nivel UE- (55% din
7012666 15 UE-15 ) (60% din
ha) (100%) UE-15 )

Grâu+secar 2.272.809 2,65 63 379 208.7 89.5 119.2 227,7 97,0 130,7
Orz+orzoaic 569.531 3,1 63 111 61.2 20.1 41.1 66,7 21,8 44,9
Porumb 2.848.145 3,5 63 628 345.4 88.5 257.0 376,8 95,8 281,0
Sorg 2.755 1,5 63 0,26 0,1 0,4 -0,2 0,2 0,4 -0,3
Floarea soarelui 891.687 1,3 63 73, 0 40.2 31.9 8.3 43,8 34,5 9,3
Soia 70.650 2 63 8, 9 4.9 2.7 2.2 5,3 2,9 2,4
Total scheme
6.655.577 2,65 63 1,201 660.5 233,0 427,5 750,5 252,4 468,1
diferen iate
Total scheme
357.089 2,65 0,95 0,95 0,5 12,1 -11,6 0,6 13,1 -12,5
nediferen iate

45
Tabelul 15: Estimarea CNDP posibil a fi acordate pentru diferite culturi arabile – continuare

Culturi arabile Pl i directe SAPS CNDP Pl i directe SAPS CNDP Pl i SAPS CNDP
eligibile de acordat de acordat directe de
2009 2009 2010 2010 2011 2011
României României acordat
mil. euro mil. euro mil. mil. României mil. mil. euro
Pda 2009 Pda 2010
euro euro euro
Pda 2011
mil. euro Mil. euro
Mil. euro
(65% din (70% din
UE-15 ) UE-15 ) (80% din
UE-15 )
Grâu+secar 246,6 101,8 144,8 265,6 106,9 158,7 303,6 112,3 191,3
Orz+orzoaic 72,3 14,9 57,4 77,9 15,7 62,2 89,0 16,5 72,5
Porumb 408,2 100,6 307,6 439,6 105,6 334,0 502,4 110,9 391,5
Sorg 0,2 0,4 -0,3 0,2 0,5 -0,3 0,2 0,5 -0,3
Floarea soarelui 47,5 36,3 11,2 51,1 38,1 13,1 58,4 40,0 18,5
Soia 5,8 3,0 2,7 6,2 3,2 3,0 7,1 3,3 3,8
Total scheme 780,6 257,1 523,5 840,6 270,0 570,7 960,7 283,5 677,2
diferen iate
0,6 21,7 -21,1 0,7 22,8 -22,1 0,8 23,9 -23,2
Total scheme
nediferen iate

Sursa: estim ri pe baza documenta iei negocierilor, a metodologiei liniilor directoare pentru calcularea CNDP furnizate de MAPDR i evalu rile SAPS

46
Tabelul 16: Estimarea CNDP posibil a fi acordate culturilor din schemele de sprijin UE altele decât arabile
Alte culturi Sprijin Sprijin SAPS CNDP Pl i SAPS CNDP Pl i SAPS CNDP
eligibile pentru la posibil de directe de directe de
2007 2007 2008 2008 2009 2009
CNDP nivelul acordat acordat acordat
României Mil. Mil. României Mil. Mil. României Mil. Euro Mil. Euro
UE-15
euro Euro Euro Euro
In 2007 Pda 2008 Pda 2009
Mil. Euro Mil. Mil. Euro
Euro
(55% din (65 % din
UE-15 ) (60 % din UE-15 )
UE-15 )
Orez 0.06 0.03 0.02 0.02 0.04 0.02 0.02 0.04 0.02 0.02
In i cânep pentru 0.09 0.05 0.06 -0.005 0.05 -0.005 0.06 0.06 -0.004
fibre 0.06
Tutun 32.13 17.67 0.16 17.51 19.28 0.17 19.11 20.88 0.18 20.70
Nuci 0.20 0.11 0.05 0.06 0.12 0.05 0.07 0.13 0.06 0.074
Total CNDP 17.59 19.19 20.79

47
 Alte culturi Pl i directe de acordat SAPS CNDP Pl i directe de SAPS CNDP
eligibile pentru României acordat României
2010 2010 2011 2011
CNDP
Pda 2010 Pda 2011
Mil. Euro Mil. Euro Mil. Euro Mil. Euro
Mil. Euro Mil. Euro
(70% din UE-15 ) (80% din UE-15 )
Orez 0.04 0.02 0.02 0.05 0.02 0.03
In i cânep 0.06 0.07 -0.002 0.07 0.004
pentru fibre 0.07
Tutun 22.49 0.19 22.30 25.70 0.20 25.50
Nuci 0.14 0.06 0.08 0.16 0.06 0.10
22.40 25.63
Total CNDP
Sursa: estim ri pe baza documenta iei negocierilor, a politicii UE privind produsele evaluate conform reglement rilor specificate în Tabelul 4, a metodologiei
liniilor directoare pentru calcularea CNDP furnizate de MAPDR i evalu rile SAPS din tabelul 12

48
 Având în vedere toate valorile maxime ale CNDP evaluate pe fiecare cultur în
parte, func ie de disponibilit ile bugetare i decizia politic referitoare la acordarea
CNDP pentru anumite culturi se pot alege diverse scheme de sprijin.
S-ar putea opta pe varianta acord rii CNDP la nivel maxim pentru anumite
culturi arabile (floarea soarelui, soia) i a unei pl i uniforme pe ha pentru celelalte
culturi diminuate fa de nivelul maxim permis. Trebuie avute îns în vedere
complica iile i costurile referitoare la monitorizarea prin SIAC versus aplicarea
uniform a CNDP la un nivel stabilit func ie de bugetul disponibil.

3.3.2. Evaluarea CNDP pentru sectorul zootehnic

Evaluarea CNDP aferente sectorului zootehnic se face relativ dup aceea i

metodologie ca i în cazul culturilor vegetale plecând ca baz de la evaluarea sprijinului
maxim posibil de acordat României începând din 2007. i în acest caz evalu rile se fac
pe baza aplic rii reglement rilor comunitare pentru fiecare produs în parte (lapte, carne
de vit i carne de oaie i capr ) i rezultatele negocierilor (tabelul 4) i valorile estimate
ale SAPS pentru p unile i fâne ele aferente sectoarelor (tabelul 12).

3.3.2.1. Evaluarea CNDP pentru lapte

Cota de lapte alocat României este de 3.057.000 tone anual (indicii de calitate fiind
de 35,93g gr sime/kg) din care 1.093.000 tone destinat proces rii i 1.964.000 tone
destinat vânz rilor directe. Datorit specificului acestei pie e, care este la ora actual
dezorganizat , România a mai ob inut, începând cu anul 2009 o cot de rezerv (de
restructurare) de 188.000 tone lapte/anual i amendamentul referitor la cotele de vânz ri
directe i livr ri pentru industrializare. Aceste cote vor trebui revizuite i eventual
restabilite (inclusiv reevaluarea con inutului de gr sime) pe baza unor perioade mai
recente de referin 2004–2006, când se sper c statistica sectorului va fi mai precis .

Pentru realizarea cotei de lapte negociate sunt necesare 826.216 capete de vaci de
lapte cu un randament de 3.700 l/vac /an. Conform reglement rilor UE acestor efective le
sunt necesare 413.108 ha de p une permanent (maxim 2 UVM/ha).
Pentru lapte pl ile directe sunt evaluate conform reglement rilor CE 1255/1999
amendat prin CE 1782/2003 i anume:
– prima pentru cantitatea aferent cotei începând cu 2006-2007 este de 24,94
euro/ton ;
– prima suplimentar /plata pe suprafa de p une permanent .

49
 Pl ile directe totale pe tona de lapte eligibil (cota) i anume prima + prima
suplimentar /plata pe suprafa a de p une nu pot s dep easc în anul 2007 – 41,7
euro/ton iar plata acordat pe p une permanent nu poate dep i 350 Euro/ha
(reglement ri pentru UE-15).
Conform acestor ipoteze am evaluat pl ile directe aferente sectorului lapte i
produse lactate astfel:
PDl = (Ql * pl ) + ps
în care:
– PDl = valoarea pl ilor directe la lapte (Euro);
– Ql = cota de lapte (t) pentru evaluarea pl ilor directe nivelul din UE-15 deci
100% (cota negociat +cantitatea de rezerv în acest caz) ;
– pl = prima aferenta cotei (euro/t);
– ps = suplimentul la prim care poate fi acordat pentru toat cota de lapte (16,76
euro/t) sau poate fi combinat cu o plat direct de 350 Euro/ha pe suprafa a de
p une permanent eligibil cotei respective (stabilit pentru fiecare produc tor în
parte):
– suplimentul la prim (psq) pentru toat cota de lapte = 3.245.400 * 16,76 =
54.392.904 Euro sau
– suplimentul la prima (psp) = 413.108 ha * 350 = 144.587.800 Euro
varianta 1 PDl (cu psq) = (3.245.400*24,94)+(16,76*3.245.400)= 135.333.180 Euro
varianta 2 PDl (cu psp) = (3.245.400*24,94)+(413.108*350) = 225.528.076 Euro

Conform acestor evalu ri pl ile directe/t lapte aferent cotei la nivelul UE-15 vor fi
în cazul în care se va aplica suplimentul la prim pe totalul cotei de lapte de 41,7 Euro/t,
iar dac se consider c pentru realizarea cotei sunt necesare 877.135 vaci de lapte (cu un
randament de 3,7 t/cap) se poate spune c sprijinul aferent unei vaci eligibile va fi de 155
euro/cap la nivelul UE-15. Dac îns se va aplica suplimentul la prim pe suprafa a de
p une permanent pl ile directe posibil de acordat la nivelul UE-15 ar fi de 69,4 euro/t
iar în aceste condi ii sprijinul aferent unei vaci eligibile este de 257 Euro. În tabelul 17
este prezentat evaluarea pl ilor directe pentru lapte posibil de acordat în România.

Tabelul 17: Evaluarea pl ilor directe pentru lapte posibil de acordat în România
Nivel maxim Sprijin Sprijin Sprijin Sprijin Sprijin
pl i directe posibil de posibil de posibil de posibil de posibil de
acordat acordat acordat acordat acordat
UE-15
României României României României României
Mil. Euro
În 2007 În 2008 În 2009 În 2010 În 2011
Mil. Euro Mil. Euro Mil. Euro Mil. Euro Mil. Euro

50
 (55% din (60% din (65% din (70% din (80% din
UE-15 ) UE-15 ) UE-15 ) UE-15 ) UE-15 )

Pl i directe lapte 135,333 74.4 81.2 88.0 94.7 108.3

varianta 1
din care:

pentru prim 80,940 44.5 48.6 52.6 56.7 64.8

pentru prima 54,392 29.9 32.6 35.4 38.1 43.5
suplimentar (psq)

euro/animal eligibil 154 84.7 92.4 100.1 107.8 123.2

în varianta 1
(3,7 t lapte anual)

Pl i directe lapte 225,528 124.0 135.3 146.6 157.9 180.4

varianta 2
din care:

pentru prim 80,940 44.5 48.6 52.6 56.7 64.8

pentru prima 144,587 79.5 86.8 94.0 101.2 115.7

suplimentar (psp)

euro/animal eligibil 257 141.4 154.2 167.1 179.9 205.6

în varianta 2
(3,7 t lapte anual)

Plecând de la acest ra ionament în care am evaluat nivelul maxim al sprijinului

pentru lapte i produse lactate ce se poate acorda României (prin SAPS si CNDP) vom
alege pentru estimarea CNDP pentru lapte varianta a doua în care suplimentele la prim
se dau pe hectarul de p une permanent . Rezultatele i metodologia de calcul este
prezentat în tabelul 18.

Tabelul 18: Estimarea pl ilor directe posibil de acordat pentru lapte (varianta 2)

2007 2008 2009 2010 2011

Pl i directe lapte
Milioane Euro 124.0 135.3 146.6 157.9 180.4
SAPS pentru p une
CE 16,4 17,2 18,1 19,0
(413108 ha necesare
pentru cota lapte)

51
 milioane Euro

CNDP pentru lapte

Total pentru cot 108.9 118.9 129.3 139.8 161.4
CNDP 124.1 135.5 147.5 159.3 184.0
Pentru lapte
Euro/animal eligibil
(3,7 t lapte anual)

Dup cum se poate observa valoarea maxim admis pentru CNDP este
semnificativ (peste 108 milioane euro în 2007, 119 milioane în 2008 i 130 milioane în
2009) valoarea total posibil de acordat în perioada 2007-2009 fiind de 407 milioane
Euro.

3.3.2.2. Evaluarea CNDP pentru carne de vit i vi el i carne de oaie

Evaluarea nivelului maxim permis al pl ilor directe (nivel 100% UE-15) pentru
carne de vit i oaie s-a f cut dup metodologia utilizat anterior, conform ipotezelor
prezentate în tabelul 19.
Pl ile directe pentru carnea de vit i vi el s-au calculat dup cum urmeaz :
PDv = Pv + Pav

în care:
– PDv = pl i directe pentru carne de vit ;
– Pv = prime specifice sectorului;
– Pav = pl i adi ionale pentru carne de vit .
Rezultatele evalu rilor pl ilor directe pentru carne de vit i vi el la nivelul celor
aplicabile în UE-15 sunt prezentate în tabelul 19.

Tabelul 19: Evaluarea pl ilor directe pentru carne de vit i vi el nivel UE-15

Plafoane negociate Capete Euro/cap Prime - Euro Pl i adi ionale

Euro
EC Pv
1254/1999 Pav
(1) (1*2)
(2)

52
 Pentru prima 452.000 210 94.920.000
special pentru
t ura i la îngr are
Pentru prima 150.000 200 30.000.000
special pentru vaci
care al pteaz
Pentru abatorizare 1.233.000
sau export din care
– Pentru bovine 1.148.000 80 91.840.000
adulte
– Pentru vitei 85.000 50 4.250.000
Pl i adi ionale 858.260
Total pl i directe pentru carne de vit i vi el aplicabil în UE-15 = 221,868 milioane Euro

Valoarea total a sprijinului la carne de vit i vi el la nivelul celui aplicabil în UE-

15 este de 221 milioane Euro.
Evaluarea pl ilor directe pentru carnea de oaie i capr s-a bazat pe aceea i
metodologie utilizând rezultatele negocierilor i reglement rile comunitare în vigoare:
(EC)No.2529/2001. Pl ile directe pentru carnea de oaie i capr s-au calculat dup cum
urmeaz :
PDo = Po + Pao
în care:
– PDo = pl i directe pentru carne de oaie;
– Po = prime specifice sectorului;
– Pao = suma global pentru pl i adi ionale pentru carnea de oaie.
Rezultatele evalu rilor pl ilor directe pentru carne de oaie la nivelul celor
aplicabile în UE-15 sunt prezentate în tabelul 20.

Tabel 20: Evaluarea pl ilor directe pentru carnea de oaie nivel UE-15

Plafoane negociate Capete Euro/cap Prime - Euro Suma

global
EC Po
pentru pl i
1254/1999
(1) (1*2) adi ionale
(2) Euro
Pao

53
 Plafon na ional ovine /caprine 5.880.620
din care:
– În zona montan circa 30% 1.644.186 28 46.037.208
– În zona de câmpie circa 70% 3.836.434 21 80.565.114
Pl i adi ionale 6.216.782
Total pl i directe pentru carne de oaie aplicabil în UE-15 – 132.819 milioane Euro

Valoarea total a sprijinului pentru carnea de oaie la nivelul aplicabil în UE-15 este
de 132.819 milioane Euro.
Pentru evaluarea CNDP este necesar estimarea valorii SAPS care se acord pentru
p unile i fâne ele necesare animalelor corespunz toare plafoanelor prev zute în
documentele finale ale negocierilor de aderare. Pentru estimarea suprafe elor de p uni i
fâne e naturale se va utiliza un coeficient de transformare în UVM. În tabelul 21 este
prezentat evaluarea necesarului de p uni i fâne e pentru sectorul zootehnic eligibil
pentru sprijin prin PAC. La o densitate de 1,8 UVM/ha pentru sectorul zootehnic eligibil
pentru sprijin PAC sunt necesare 1,850 mii ha ceea ce reprezint 41% din suprafa a cu
p uni i fâne e naturale eligibile prin SAPS (suprafe e mai mari de 1ha cu parcele mai
mari de 0,3 ha).

Tabelul 21: Evaluarea necesarului de p uni i fâne e pentru sectorul zootehnic

eligibil pentru sprijin prin PAC

Plafoane negociate Capete Coeficient UVM Ha %

UVM P uni i fâne e din total
naturale la o
densitate de 1,8/ha
Sector zootehnic 3.328.509 1.849.170 41
eligilibil pentru sprijin
PAC din care:
Carne de vit i vi el 1.620.200 900.111 20
Pentru prima special 452.000 0,6 271.200 150.666
pentru t ura i la
îngr are
Pentru prima special 150.000 1 150.000 83.333
pentru vaci care
al pteaz
Pentru abatorizare sau 1.233.000 1.199.000 666.111
export din care
– Pentru bovine adulte 1.148.000 1 1.148.000 637.777

54
 Plafoane negociate Capete Coeficient UVM Ha %
UVM P uni i fâne e din total
naturale la o
densitate de 1,8/ha
– Pentru vitei 85.000 0,6 51.000 28.333
Carne de oaie 5.880.620 0,15 882.093 490.051 11
Plafon na ional ovine
Lapte 826.216 826.216 459.008 10
Total p uni si fâne e 4.489.317 100
naturale eligibile SAPS
(sursa tabelul 12)

Valoarea CNDP posibil de acordat pentru sectorul zootehnic este prezentat în

tabelul 22. Pentru aceast evaluare s-a utilizat aceea i metodologie ca i în cazul
celorlalte sectoare, îns pentru sectorul lapte s-a luat în considera ie varianta acord rii
primelor suplimentare la cantitatea de lapte. Suma total SAPS pentru sectorul zootehnic
evaluat pentru anul 2007 este de 68 milioane Euro (15% din total suma SAPS pentru
2007) iar valoarea CNDP posibil de acordat sectorului este de 205 milioane Euro. Pentru
acest sector s-a evaluat, pe lâng suma maxim posibil de acordat sectorului atât pentru
SAPS cât i pentru CNDP, valoarea CNDP per/UVM. Dup cum se poate observa din
tabelul 23 valoarea CNDP/UVM a fost evaluat per total sector zootehnic (o plat
uniform ) dar i pe sectoarele componente (pe cap animal) astfel c , func ie de bugetul
disponibil, deciden ii s se poat orienta spre adoptarea în caz de nevoie doar spre
anumite scheme de sprijin.

55
 Tabelul 22: Estimarea CNDP posibil a fi acordate sectorului zootehnic prin schemele de sprijin UE
Alte produc ii eligibile Sprijin la Sprijin SAPS CNDP Pl i SAPS CNDP Pl i SAPS CNDP
pentru CNDP nivelul posibil de directe de directe de
2007 2007 2008 2008 2009 2009
acordat acordat acordat
UE-15
României Mil. Mil. României Mil. Mil. Euro României Mil. Euro Mil.
Euro Euro Euro Euro
În 2007 2008 2009
Mil. Euro Mil. Euro mil. euro
(55% din (60 % din (65 % din
UE-15 ) UE-15 ) UE-15 )
Carne de vit i vi el 221.9 122.0 33.05 89.0 133.1 35.81 97.3 144.2 37.60 106.6

Carne de oaie 132.8 79,7 18.0 55,0 86,3 19.5 60,2 93,0 20.5 65,8

Lapte varianta 1
în care prima 135.3 74.4 16.9 57.6 81.2 18.3 62.9 88.0 19.2 68.8
suplimentar se acord la
cantitatea de lapte
Total 490 270 68 201,6 294 74 220,4 319 77 241,3
euro/UVM 147,2 81,0 20.4 60,6 88,3 22.1 66,2 95,7 23.2 72,5

Alte produc ii eligibile pentru CNDP Pl i directe de SAPS CNDP Pl i directe de SAPS CNDP
acordat României acordat României
2010 2010 2011 2011
2010 2011
Mil. Euro Mil. Euro Mil. Euro Mil. Euro
Mil. Euro Mil. Euro
(70% din UE-15 ) (80% din UE-15 )
Carne de vit i vi el 155.3 39.48 115.8 177.5 41.45 136.0

56
Carne de oaie 93,0 21.5 71,5 106,2 22.6 83,2

Lapte varianta 1
în care prima suplimentar se acord la 94.7 20.1 74.6 108.3 21.1 87.1
cantitatea de lapte
Total 343 81 261,9 392 85 306,8
euro/UVM 103,0 24.4 78,7 117,8 25.6 92,2
Sursa: estim ri pe baza documenta iei negocierilor, a politicii UE privind produsele evaluate conform reglement rilor specificate în tabelul 4, a metodologiei
liniilor directoare pentru calcularea CNDP furnizate de MAPDR i evalu rile SAPS din tabelul 12.

57
 Tabelul 23: Estimarea sprijinului posibil de acordat prin CNDP pentru
sectorul zootehnic

Sector CNDP CNDP CNDP CNDP CNDP

maxim maxim maxim maxim maxim
2007 2008 2009 2010 2011
Euro/cap Euro/cap Euro/cap Euro/cap Euro/cap
Carne de vit
54.9 60.1 65.8 71.5 84.0
i vi el /UVM
Carne de
9,4 10.2 11.2 12.2 14.2
oaie/cap
Lapte varianta
69.7 76.2 83.3 90.3 105.5
1/UVM
euro/UVM
60,6 66,2 72,5 78,7 92,2
plata uniforma

În ipoteza în care structura exploata ilor de animale eligibile (cele care de in teren peste 1
ha) ar r mâne conform datelor din RGA atunci suma maxim total ce se poate acorda
conform criteriilor de eligibilitate pentru sectorul zootehnic ar fi în anul 2007 de 199
milioane Euro (a se vedea tabelul 24) cu 6 milioane mai redus fa de varianta estimat
în tabelul 22.

Tabelul 24: Evaluarea CNDP pentru sectorul zootehnic conform criteriilor de

eligibilitate pe sectoare i total pentru anul 2007

Bovine Ovine
Total capete 2.870.782 7.238.404
Total eligibil (%) exploata ii cu animale care de in teren
78,14 77,97
peste 1 ha
CNDP maxim
(Nr animale in exploata ii eligibile *CNDP/cap de animal) 138 56,4
Mil. Euro
Total sector animal 194,4 milioane euro
Efectiv mediu pe ferm eligibil 2,27 11,97
Euro/ferm eligibil 140 119,7

O sintez a valorii sprijinului direct maxim posibil de acordat (SAPS i CNDP) României
în perioada 2007-2011 este prezentat în tabelul 25.

58
 SAPS CNDP SAPS CNDP SAPS CNDP SAPS CNDP SAPS CNDP
2007 2007 2008 2008 2009 2009 2010 2010 2011 2011
Sectoare
Mil. Mil. Mil. Mil. Mil. Mil. Mil. Mil. Mil. Mil.
Euro Euro Euro Euro Euro Euro Euro Euro Euro Euro
Total vegetal
257,5 386,5 278,9 423,6 292,9 468,2 307,5 512,2 322,9 613,9
Arabile

Euro/ha arabile 36,7 55,1 39,8 60,4 41,8 66,8 43,9 73,0 46,1 87,5
Total alte scheme
17.59 19.19 20.79 22.40 25.63
vegetal
Total zootehnie 68 205.3 74 224.5 77 245.6 81 266.6 85 312.2
euro/UVM 20.4 61.7 22.1 67.4 23.2 73.8 24.4 80.1 25.6 93.8
Total CNDP
609.39 668 734.69 801.3 951.73
permis

Tabelul 25: Evaluarea sprijinului direct posibil de acordat României de la bugetul

comunitar i bugetul na ional în period 2007-2011

Având în vedere c din estim rile MAPDR bugetul na ional disponibil în perioada post-
aderare pentru acest tip de sprijin ar putea fi de circa 300 milioane se poate afirma c ,
dac se ia decizia s nu se foloseasc posibilitatea devierii sumelor din pachetul de
dezvoltare rural , atunci CNDP s-ar putea acorda la 50% din valoarea total permis
urmând ca MAPDR, func ie de obiectivele de politic agricol precum i func ie de
complexitatea implement rii acestora prin SIAC, s se decid asupra anumitor scheme de
plat . De exemplu, s-ar putea opta pentru o combina ie de CNDP pentru sectorul
zootehnic (circa 200 Euro în 2007) iar restul o plat uniform pentru culturile vegetale
sau doua trei scheme de plat pentru culturile vegetale cu poten ial de integrare pe pia
(exclusiv cerealele).

59
 4. Identificarea sectoarelor ce vor avea nevoie de sprijin

Din cele peste 4 miliarde euro alocate de c tre Uniunea European pentru
implementarea PAC în perioada 2007-2009, peste 18% (732 milioane euro) sunt
prev zute pentru interven iile pe pia i refinan rile la export. Acest sprijin nu necesit
co-finan are na ional dar pentru ca România s poat beneficia de aceste sume va trebui
s suporte din bugetul na ional, anterior ader rii, costurile de implementare ale acestor
politici.
Conform legisla iei europene interven ia pe pia reprezint o pârghie de
interven ie pentru stabilizarea pre urilor pie ei, prin cump rarea produc iei în surplus i
stocarea ei în stocuri publice sau private.
Refinan rile la export reprezint o alt pârghie de interven ie de pia pentru
anumite produse exportate (printre care laptele i produsele lactate, carnea de vit ,
cerealele, fructele i legumele, produsele din zah r, produsele prelucrate etc.) care
reprezint o acoperire a diferen ei între pre ul la export i pre ul interna ional, având în
vedere c pre urile la produsele agricole sunt în general mai mari în Uniunea European
în compara ie cu cele de pe pia a mondial .
O evaluare a fondurilor necesare pentru acest tip de interven ii ar trebui s se
bazeze pe prognoze referitoare la evolu ia pie elor. Deoarece în România sistemul de
informare al pie elor agricole (Marketing Information System) este înc în stadiu
incipient iar prognozele de pia pe termen mediu i lung nu exist în România dar sunt i
dificil de creat deoarece în ultimii 15 ani politicile agricole nu au fost consistente i la fel
i sprijinul acordat sectorului, baza pentru o prognoz credibil este extrem de fragil .
În tabelul 26 este prezentat prognoza ofertei i utiliz rii principalelor culturi
arabile eligibile pentru sprijin prin PAC preluate dintr-un studiu anterior20. Ipotezele de
lucru din cadrul acestui studiu pentru scenariul integr rii in România, s-au bazat pe
aplicarea SAPS din 2007. S-a considerat c pre urile produselor vor cre te ca rezultat al
cre terii veniturilor fermierilor, sprijinul bugetar direct va fi de 30% din sprijinul in UE
15, iar ca m sur de dezvoltare rural se va aplica mecanismul modul rii, ca alternativ
de a reduce pl ile directe la unele categorii de exploata ii. S-a considerat, de asemenea,
c toate aceste m suri de politic vor stimula sectorul agricol dar cu toate acestea
productivitatea va r mâne sc zut comparativ cu celelalte state membre. Conform acestor
ipoteze, prognozele pentru perioada 2007-2010 rezultate din rularea modelului sunt în
sintez urm toarele:
– suprafa a cultivat cu grâu va cre te cu peste 2.100 mii ha. Se presupune c pia a
va regla aceast suprafa care, cu toate c ar avea poten ial de cre tere din punct
de vedere al resurselor funciare, va r mâne oarecum stabil ca reac ie al unor
politici agricole mai coerente. Un procent de 10% cre tere pân în 2010 este
sustenabil dac se bazeaz pe un mediu macroeconomic stabil. Aceste

20
AGMEMOD - Project An Econometric Model for the Romanian Agriculture, autori Kevorkian, C.;
Gavrilescu, D.; Giurc , D.; Serbanescu, C.; Vilceloiu, S. - elaborat în Institutului de Economie Agrar –
INCE în cadrul unui Proiect European Cadru 5.

60
 ra ionamente sunt valabile i pentru secar (suprafa a recoltat ar fi de 570 mii
ha). În acest caz consumul pentru furaje nu va influen a prea mult dinamica
acestui produs deoarece sectorul animal i industria alimentar se va restructura
pân în 2009 iar efectele nu vor fi imediat perceptibile. În schimb, consumul
porumbului ca furaj va cre te deoarece acest produs este utilizat în mod
tradi ional pentru furaj. O cre tere semnificativ va fi i la orz (800 mii tone).
– Structura i dinamica produc iei se va autoregla în timp, func ia de pia
înlocuind valorile tradi ionale productiviste, cu toate c (pe termen mediu)
trendul perioadei de pre-aderare se va men ine i dup aderare. Num rul de
animale (vaci de lapte i bovine) va avea un trend descresc tor.
Cifrele prezentate în tabelul 26 sunt rezultatul rul rii unui model de pia 21 creat
pentru UE-27, în care au fost incluse o serie de variabile legate de sprijinul oferit de
politicile agricole anterioare (1996-2002) precum i ipoteza introducerii SAPS începând
cu anul 2007. Deoarece nu am g sit alte prognoze care s se bazeze pe un model coerent
care s includ toate variabilele i ipotezele expuse anterior, am considerat util
prezentarea acestor valori pentru a avea un oarecare punct de reper pentru identificarea
produselor care vor avea nevoie de sprijin prin refinan ri la export i stocare.

Tabelul 26: Prognoza ofertei i utiliz rii produc iei la principalele culturi arabile
2007-2010
2007 2008 2009 2010
Grâu
Mii ha
Suprafa a 2099.60 2103.12 2103.52 2106.03
t/ha
Produc ia medie 3.09 3.19 3.28 3.38
Mii tone
Produc ie 6478.52 6709.46 6896.27 7125.27
Stoc la începutul anului 2074.38 2168.57 2270.09 2373.36
Importuri 606.08 657.60 707.26 759.94
Total ofert 9158.98 9535.62 9873.62 10258.57

Consum intern 6560.55 6841.88 7084.84 7339.86

21
Modelul AG-MEMOD pentru România este un model econometric dinamic, de echilibru par ial pentru
mai multe produse. Produsele luate în considerare sunt: grâul, porumbul, carnea i laptele, datele utilizate în
model sunt de la Comisia Na ional de Statistic , baza de date utilizat a inclus perioada 1996 (dup
intrarea în vigoare a acordului European) pân în 2002 iar proiec iile pentru produsele men ionate sunt pân
în anul 2010. Variabilele utilizate s-au închis pe importuri, exporturi i stocuri. Acest model este unul de
sine st t tor dar poate rula i cu alte modele AGMEMOD elaborate în cadrul aceluia i proiect de c tre
statele membre UE i NSM. Leg tura dintre modele se face prin variabilele de pre .

61
 2007 2008 2009 2010
Furaje 1767.00 2065.24 2188.92 2258.61
Altele 4793.55 4776.65 4895.92 5081.25
Exporturi 429.86 423.65 415.42 426.39
Stoc la sfâr itul anului 2168.57 2270.09 2373.36 2492.33
Orz
Mii ha
Suprafa a 478.30 484.01 488.82 494.66
t/ha
Produc ia medie 3.14 3.15 3.16 3.16
Mii tone
Produc ie 1503.74 1524.68 1542.84 1564.32
Stoc la începutul anului 192.76 196.98 199.60 197.95
Importuri 113.61 113.14 112.67 113.00
Total ofert 1810.11 1834.80 1855.11 1875.27

Consum intern 1517.54 1539.06 1561.46 1582.69

Furaje 461.62 478.13 495.24 521.35
Altele 1055.92 1060.93 1066.22 1061.34
Exporturi 95.59 96.14 95.70 95.09
Stoc la sfâr itul anului 196.98 199.60 197.95 197.50
Porumb
Mii ha
Suprafa a 3209.96 3226.12 3242.36 3258.68
t/ha
Produc ia medie 3.65 3.85 4.06 4.27
Mii tone
Produc ie 11721.49 12405.71 13162.67 13363.02
Stoc la începutul anului 12531.10 12584.21 12600.51 12547.87
Importuri 45.39 45.35 44.82 45.07
Total ofert 24297.98 25035.27 25807.99 25955.96

Consum intern 11509.48 12228.65 13052.20 13182.72

Furaje 9422.93 10119.63 10766.70 11027.41

62
 2007 2008 2009 2010
Altele 2086.55 2109.02 2285.50 2155.31
Exporturi 204.30 206.11 207.92 207.32
Stoc la sfâr itul anului 12584.21 12600.51 12547.87 12565.92
Floarea soarelui
Mii ha
Suprafa a 915 911 906 902
t/ha
Produc ia medie
Mii tone
Produc ie 1,207 1,220 1,234 1,243
Stoc la începutul anului 14 56 30 20
Importuri 21 24 26 29
Total ofert 1,241 1,300 1,290 1,292

Consum intern 836 813 801 785

Furaje 690 674 658 642
Altele 146 139 144 143
Exporturi 349 458 469 486
Stoc la sfâr itul anului 56 30 20 21
Sursa sintez dup AGMEMOD - Project “An Econometric Model for the Romanian Agriculture” autori
Kevorkian, C.; Gavrilescu, D.; Giurc , D.; Serb nescu, C.; Vilceloiu, S. - elaborat în Institutului de
Economie Agrar – INCE în cadrul unui Proiect European Cadru 5.

A a dup cum se poate observa, principalele produse la care s-ar putea acorda
refinan ri la export ar fi porumbul i floarea soarelui (singurele produse cu prognoza
balan ei de comer exterior pozitiv ). De asemenea, stocurile de la grâu i porumb ar
putea reprezenta un punct de reper pentru un posibil sprijin pentru stocare în cazul în
care pre ul cerealelor ar sc dea sub pre ul de interven ie în perioada 2007-2010.
Prognoza dinamicii pie ei la lapte i produse lactate (tabelul 27) precum i la
carne (tabelul 28) relev faptul c ar putea exista unele interven ii probabil la produsele
lactate (poate unt, func ie de dinamica proces rii, i eventual la carnea de vit i vi el).

63
 Tabelul 27: Prognoza efectivelor de animale
2007 2008 2009 2010
Efective bovine
Mii capete
Stoc la începutul anului 2.820 2.764 2.741 2.659
Vaci de lapte 1.827 1.744 1.717 1.628
Vi ei 350 351 354 356
Alte bovine 642 668 670 675
Calf crop 2.397 2.557 2.729 2.911
Importuri de bovine 24 26 28 31
Total oferta 5.241 5.347 5.498 5.601

Bovine pentru sacrificare 1.324 1.317 1.314 1.311

Vaci i juninci 1.202,88 1.207,97 1.199,52 1.199,52
Vi ei 39.00 39.00 39.39 39.78
Altele 0.00 0.00 0.00 0.00
Bovine exportate 70 69 67 65
Pierderi 55 54 53 52
Stoc la sfâr itul anului 2.764 2.741 2.659 2.650
Suckler cow quota
kg/cap
Greutatea de sacrificare 282 289 295 302
mii capete/sfâr itul anului
Vaci de lapte 1.827 1.744 1.717 1.628
t/an
Produc ia/vac 2.08 2.12 2.08 2.16
Mii tone
Lapte
Cota lapte 3.810 3.702 3.576 3.520
Lapte (altul decât cota) 1.990 1.844 1.709 1.583
Consum intern 850 855 860 865
Lapte procesat 5.800 5.546 5.285 5.103

64
 2007 2008 2009 2010
Consum vi ei, export net 4.950 4.692 4.425 4.238
Sursa sintez dup AGMEMOD - Project “An Econometric Model for the Romanian Agriculture” autori
Kevorkian, C.; Gavrilescu, D.; Giurc , D.; Serbanescu, C.; Vilceloiu, S. - elaborat în Institutului de
Economie Agrar – INCE în cadrul unui Proiect European Cadru 5.

Tabelul 28: Prognoza dinamicii pie ei la carne

2007 2008 2009 2010
Mii t
Carne de vita i vi el
Produc ie 297 324 350 375
Import 15 16 17 18
Consum intern 221 225 228 233
Export 69 88 110 128
Interven ie /SPS stoc 23 26 29 32
Carne de porc
Produc ie 455.01 456.25 457.49 458.74
Import 52.46 52.94 53.42 53.91
Consum intern 468 463 457 452
Export 39 45 53 61
Stoc la sfarsitul anului 12 13 14 14
Carne de pas re
Produc ie 254 282 314 350
Import 95 96 99 101
Consum intern 269 269 270 271
Export 84 114 148 185
Stoc la sfâr itul anului 5 5 5 5
Consum
kg/cap
Carne de vit i vi el 9.26 9.24 9.20 9.19
Carne de porc 21.15 20.95 20.70 20.48

65
 2007 2008 2009 2010
Carne de pasare 12.16 12.17 12.23 12.28
Sursa sintez dup AGMEMOD - Project “An Econometric Model for the Romanian Agriculture” autori
Kevorkian, C.; Gavrilescu, D.; Giurc , D.; Serbanescu, C.; Vilceloiu, S. - elaborat în Institutului de
Economie Agrar – INCE în cadrul unui Proiect European Cadru 5.

Lipsa de date statistice necesare unei evalu ri realiste a sprijinului posibil de alocat
organiz rilor comune de pia (legume i fructe proaspete, legume i fructe procesate,
vin) a restrâns posibilitatea acestor evalu ri. De asemenea, exigen ele referitoare la
îndeplinirea standardelor sanitar veterinare s-ar putea s fie un factor extrem de restrictiv
pentru eligibilitatea produc torilor care pot beneficia de sprijin prin Organiza iile
Comune de Pia .

Estimarea sprijinului maxim posibil de acordat la zah r

Deoarece producerea zah rului este la ora actual necompetitiv dar redresarea
sectorului reprezint un subiect sensibil am încercat s evalu m pentru o variant
optimist (în cazul în care România va produce zah r la nivelul cotei negociate) sprijinul
ce poate fi acordat acestui sector. Men ion m c nu întrevedem un viitor extrem de
optimist în cazul zah rului pentru perioada 2007-2011, deci nu consider m c se vor
utiliza fonduri pentru refinan ri la export în acest caz. Sumele evaluate probabil c nu
vor fi utilizate, estim rile reprezentând doar puncte de reper pentru „ceea ce s-ar întâmpla
dac s-ar produce la maximul negociat”.
Organizarea Comun de Pia la zah r era reglementat prin CR No 1260/2001
(reglementarea politicii sectorului s-a schimbat recent), prin care UE sprijin produc torii
de sfecl de zah r printr-un sistem complex de sus inere a pre urilor i de limitare prin
cote. În fiecare an se stabile te un pre int pentru zah rul alb22. Pentru ca pre ul s se
men in în jurul valorii pre ului int , agen iile de interven ie pot cump ra (în cazuri
extreme) zah r alb sau brut (oferit pentru interven ie) la pre ul de interven ie23, în func ie
de o calitate standard.
Cantitatea de zah r care poate fi vândut pe pia a intern în UE, sau care este
eligibil pentru restitu ii la export, este limitat de cote. Exist dou tipuri de cote: cota
“A” i cota “B”. Fiec rui stat membru i se aloc atât cota „A” cât i cota „B”. În ce
const cota A i cota B?
La zah r, pentru a compensa costurile bugetare pentru interven ie i restitu ii la
export, li se cere procesatorilor s pl teasc o cotiza ie de pân la 2% din pre ul de
interven ie pentru zah rul „A” i „B” care se proceseaz . Dac într-un an aceast cotiza ie
este insuficient pentru a acoperi costurile bugetare sus inerii pre ului la zah r, o tax

22
Pre ul de interven ie pentru zah r A în anul de pia 2003-2004 pentru o ton de zah r produs din 7,7 t
sfecl a fost de 63,19 Euro/100kg.
23
În zonele din UE unde s-a considerat c nu exist deficit de zah r, pre ul de interven ie a fost de 63,19
EURO/100kg. Pre ul de interven ie pentru zah rul alb este totu i mare, în unele zone considerate cu deficit
de zah r. De exemplu, în Spania pre ul de interven ie a fost de 64,88 EURO/100kg.

66
adi ional de pân la 30% din pre ul de interven ie poate fi impus la cota „B” de zah r.
Cu toate acestea, în circumstan e excep ionale cotiza ia poate cre te pân la 37,5%.
Pentru a sus ine produc torii de sfecl , li se cere procesatorilor s pl teasc un pre
minim pentru sfecla de zah r. Pre urile minime se bazeaz pe un pre de baz pentru
sfecl , care se stabile te în fiecare an pentru sfecla cu un con inut minim de zah r de
16%24.
Întrucât cotiza iile pl tite de procesatorii de zah r acoper aproape în totalitate
costurile bugetare ale UE, se spune, adeseori, despre politica în sectorul zah r c este
„autofinan at ”. Trebuie totu i men ionat c i în UE zah rul este un produs costisitor,
deoarece consumatorii pl tesc un pre mai mare comparativ cu alte produse
agroalimentare.
Se preconizeaz schimb ri importante în politica zah rului începând cu anul 2005
urmând ca implementarea s dureze circa 4 ani. De asemenea, este posibil ca în anul
2008 s se revizuiasc politica acestui sector. Propunerea de reformare a politicii în acest
sector vizeaz printre altele:
– reducerea substan ial a exporturilor prin diminuarea subven iilor acordate pentru
exporturi;
– suprimarea interven iilor de pia i diminuarea pre ului intern la zah r iar, în
schimb, acordarea unor pl i decuplate pentru produc torii de zah r.
Comisia European apreciaz c reforma sectorului va men ine totu i produc ia de
zah r în parametrii competitivi. Principalii perdan i vor fi produc torii, care prin pl ile
directe acordate vor beneficia de o compensare par ial a pierderii veniturilor.
Consumatorii vor fi principalii câ tig tori, deoarece se apreciaz c pre ul zah rului va
sc dea semnificativ în urma schimb rilor de politic . Tendin a de diminuare a locurilor
de munc din acest sector (o tendin generalizat nu numai la nivelul UE25 dar i în rile
care au aderat în 2004) probabil c se va men ine i din acest motiv s-a propus o schem
de reconversie profesional destinat fabricilor care nu vor mai fi competitive.
Principalele m suri de reform propuse sunt:
– Reducerea pre ului de interven ie, de la 632 Euro/ton la 421 Euro/ton , gradual,
pe o perioad de trei ani;
– Reducerea pre ului minim la sfecla de zah r, de la 43,6 Euro/ton gradual la 25,1
Euro /t in 2010/2011;
– Suprimarea interven iei publice i introducerea unui sistem privat de stocare;

24
Pentru anul 2003/2004 pre ul de baz pentru sfecl a fost de 47,67 EURO/ton . Pre ul minim pentru
sfecla de zah r procesat în zah r din cota „A” este 98% din pre ul de baz , iar pre ul minim pentru sfecla
de zah r procesat în zah r din cota „B” este 68% din pre ul de baz . Aceste pre uri minime pentru sfecl
sunt mai mari în zonele declarate cu deficit de zah r. Începând cu anul 2007/2008 pre ul minim la sfecla de
zah r va fi de 29,8 Euro/t, în 2008/2009 va fi de 26,7 euro/tona, in 2009/2010 de 25,1 euro/ton si incepând
cu anul 2010/2011 se va stabiliza la 25,1 euro/ton .
25
Între anii 1990–2001 num rul fabricilor de zah r în UE a sc zut de la 240 la 135 iar locurile de munc s-
au diminuat cu 17.000.

67
 – Reducerea cotelor comunitare de produc ie cu 2,8 milioane de tone (de la 17,4
milioane tone la 14 milioane tone) gradual, în trei ani;
– Reducerea subven iilor la export cu 2 milioane de tone (de la 2,4 milioane tone la
0,4 milioane tone);
– Introducerea unui sprijin decuplat pentru produc torii de sfecl (care pot acoperi
par ial - 60% - pierderile de venit);
– Cote transferabile între operatorii din statele membre;
– O schem de reconversie de 250Euro/ton , destinat fabricilor necompetitive care
vor ie i de pe pia .
În aceste condi ii este posibil ca o serie de câ tiguri ale negocierilor încheiate i la
acest capitol s sufere modific ri la momentul ader rii. De asemenea, realizarea cotelor
stabilite poate deveni un obiectiv important, deoarece dac aceste produc ii nu se
realizeaz este posibil ca aceste cote s se piard sau s se transfere altor state.
Estimarea sprijinului comunitar pentru acest sector, dup 2007, se bazeaz pe
ipoteza optimist c pân în 2007 România va produce zah r la nivelul cotelor negociate
iar Organizarea Comun de Pia în acest sector va r mâne neschimbat (CR No
1260/2001). Randamentul la extrac ie va fi de 10,69 tone sfecl / 1 ton zah r (72 % fa
de media UE). Nu s-au f cut evalu ri ale bugetului necesar pentru realizarea cotei de
izoglucoz .
Conform ipotezelor prezentate în tabelul 29, am evaluat bugetul total destinat
producerii cotei de zah r din sfecl atât pentru produc tori cât i pentru procesatori
(aplicând coeficien i de corec ie func ie de randamentul din România) precum i bugetul
necesar producerii cotei de zah r din zah r brut. Pentru acurate ea evalu rilor s-a inut
cont i de valoarea i circuitul taxelor din schema de autofinan are specific acestui
sector.

Tabelul 29: Ipoteze de lucru pentru evaluarea sprijinului maxim posibil de acordat
pentru zah r i produse din zah r
Produc ii în 2007 Tone CR No 1260/2001
Cota total de zah r 109 164 Pre ul de baz pentru sfecl Euro/t sfecl 47,67
din sfecl din care:

– Cota A 99 240 Sfecl pentru cota A 46,72

Euro/t sfecla
– Cota B 9 924 Sfecl pentru cota B 32,42
Euro/t sfecl
Cota total de zah r 329 636 Pre ul de interven ie zah r A 2003–2004 631,9
rafinat din zah r brut
(la un randament de 7,7 t sfecl pentru 1 t
zah r) Euro/t zah r

68
Cota total de 9 981 Pre interven ie pentru zah r B Euro/t zah r 392
izoglucoz
– Cota A 9 790 Taxe pentru schema de autofinan are 12,76
(aplicabile la toat cota de zah r)
Euro/t zah r
– Cota B 191 Taxe pentru schema de autofinan are pentru 224,21
cota B
Euro/t zah r
Taxe adi ionale pentru zah r A 13,0
Euro/t zah r
Taxe adi ionale pentru zah r B 246,0
Euro/t zah r
Ajutor pentru procesare zah r brut 29,2
Euro/t zah r
Sursa: evalu ri proprii
Conform estim rilor bazate pe reglement rile europene anterioare bugetul total
destinat realiz rii cotei de zah r negociate de c tre România este de 68,93 milioane de
Euro din care:
• 63,5 milioane Euro pentru realizarea cotei de zah r din sfecl din care:
– pentru produc torii de sfecl -33,9 milioane Euro;
– pentru procesatori - 29,6 milioane Euro;
– valoarea taxelor care intr în circuitul filierei destinat autofinan rii este de
7,3 milioane Euro;
• pentru procesarea zah rului brut 5,5 milioane Euro, iar valoarea taxelor destinate
autofinan rii care intr în circuitul proces rii cotei de zah r brut este de 4,2
milioane Euro.
Pentru perioada 2007–2009 bugetul destinat acestui sector se va ridica la 206,7
milioane de Euro ceea ce reprezint peste 28% din bugetul destinat m surilor de pia
din pachetul financiar pentru România, necesar în cazul în care România ar produce la
nivelul cotelor negociate.
Recent, politica sectorului a suferit schimb ri (dup principiile prezentate anterior)
ceea ce înseamn c bugetul estimat anterior este considerabil diminuat.
Dac oper m doar dou schimb ri în ra ionamentul evalu rii precedente i anume:
reducerea pre ului de interven ie de la 632 Euro/ton la 421 Euro/ton i reducerea
pre ului minim la sfecla de zah r de la 43,6 Euro/ton la 26,9 Euro/ton i consider m c
în cazul României cotele negociate se vor reduce conform tendin ei generale prognozate
pentru UE (20% fa de nivelurile actuale) bugetul total pentru realizarea cotei de zah r

69
din sfecl ar putea fi de 33 milioane Euro. Bugetul pentru produc torii de sfecl ar fi de
14 milioane Euro, cu 65% mai mic fa de prima variant iar pentru procesatori bugetul
ar putea fi de 18,8 milioane de Euro, deci cu 36,5% mai mic fa de prima variant . De
asemenea, bugetul destinat rafin rii zah rului brut se va diminua probabil cu 20%.
Dac politica sectorului se va schimba dup principiile prezentate pân în 2007,
atunci s-ar putea s se recurg la noi negocieri, prin care s-ar putea diminua cotele deja
negociate cu maxim 20% i poate c s-ar putea ob ine o parte din compensa iile care se
vor oferi produc torilor i procesatorilor din UE pentru diminuarea efectelor schimb rii
acestei politici. Valoarea maxim a acestor compensa ii care s-ar putea aplica în cazul
României ar putea fi:
– 2,2 milioane Euro destinate fabricilor de zah r neperformante în vederea
reconversiei;
– 11,9 milioane Euro pl i directe pentru produc torii de sfecl .
Dac se vor aplica acelea i principii „de tratament” ca i în cazul celorlalte pl i
directe (25% din valoare celor acordate în UE în 2007, 30% în 2008 i 35% în 2009)
atunci valoarea acestui sprijin decuplat ar putea fi de 10,6 milioane Euro în perioada
2007–2009 (dac se produce la nivelul cotei negociate).
Din estim rile anterioare suportul acordat prin SAPS pentru produc torii de sfecl
eligibili în perioada 2007-2009 este de 3,3 milioane Euro (evaluat pentru suprafe ele cu
sfecl la nivelul anului 2002 RGA).
Este posibil îns ca pentru procesare s nu se ob in prin negocieri aceste
compensa ii, dac produc iile nu vor cre te pân în 2006–2007 pân la nivelul cotelor
deja negociate. Cre terea produc iei de zah r i revigorarea sectorului pân la acea dat
devine imperativ i pentru a oferi o nou baz de negocieri în momentul ader rii, i
asta pentru oferirea unui cuantum de compensa ii similare celor care se vor oferi în UE
pentru reconversia unit ilor de procesare neperformante.

70
5. Înfiin area Sistemul Integrat de Administrare i Control i capcana
cercului vicios al opera ionaliz rii

Pentru gestionarea fondurilor comunitare pe care le va primi dup aderare,

România trebuie s înfiin eze mai multe institu ii, care este necesar s devin complet
func ionale pân la data ader rii. Printre acestea, se num r Agen ia de Pl i i
Interven ie (API) iar în cadrul ei Sistemul Integrat de Administrare i Control (SIAC).
SIAC este un instrument tehnic de gestionare i control care se aplic anumitor scheme
de pl i. Este un ansamblu de norme i proceduri de organizare institu ional ,
infrastructur IT i resurse umane. Practic, întregul proces pe baza c ruia API va distribui
agricultorilor români pl ile directe cuvenite din bugetul european vor intra în sarcina
SIAC. Obiectivul principal urm rit este reprezentat de administrarea i controlul
solicit rilor depuse de c tre fermieri pentru alocarea într-un mod corect a ajutorului
comunitar. F r un SIAC func ional România nu va fi capabil s se descurce cu
numeroasele i complicatele proceduri administrative pentru implementarea PAC i, în
special, cu administrarea pl ilor directe primite de la UE, pl ilor directe complementare
na ionale i a schemelor pentru pl i adi ionale.
SIAC trebuie organizat si implementat, cu toat logistica necesar pân la sfâr itul
anului 2006. Aceast construc ie institu ional reprezint o uria provocare iar MAPDR
are o sarcin dificil de realizat într-un timp extrem de scurt. O analiz temporal a
principalelor activit i ale SIAC bazat pe informa iile oferite de MAPDR26 ne arat c
balan a înclin net în favoarea activit ilor de efectuat în raport cu cele deja efectuate
(figura 3). În perioada scurt de timp care a r mas pân la aderare aceast institu ie are
de îndeplinit dou sarcini de importante i dificile: a) constituirea re elei administrative
de implementare a SAPS i b) preg tirea capacit ii de absorb ie a fondurilor care vor
veni de la UE.

În continuare vom încerca s identific m stadiul actual al construc iei i pericolele

poten iale în func ionarea SIAC i s propunem câteva solu ii care s vizeze urm toarele
patru direc ii majore de ac iune: (i) dezvoltarea structurii organizatorice, asigurarea
logisticii i a personalului calificat pentru implementarea SIAC; (ii) informarea
agricultorilor i a tuturor p r ilor interesate privind con inutul i modul de operare al
schemelor de pl i; (iii) elaborarea procedurilor detaliate de administrare i control i
furnizarea IT; (iv) stabilirea Sistemului de identificare a parcelelor agricole (SIPA).

26
Master Plan for the Implementation of the Integrated Administration and Control System in Romania
(MP), MAPDR, 2005.

71
Figura 3: Distribu ia activit ilor Sistemului integrat de administrare i control pe
luni i ani
numar activitati
0 5 10 15 20 25 30 35

august 9
septembrie 15
2005

octombrie 16
noiembrie 21
decembrie 19
ianuarie 28
februarie 27
martie 30
aprilie 23
mai 16
iunie 18
2006

iulie 15
august 17
septembrie 19
octombrie 13
noiembrie 13
decembrie 11
ianuarie 10
februarie 10
martie 9
2007

aprilie 7
mai 3
iunie 2
iulie 2

5.1. Dezvoltarea structurii organizatorice, asigurarea logisticii i a personalului

calificat pentru implementarea SIAC

A a cum am precizat deja crearea structurii organizatorice i preg tirea

personalului pare s fie una din marile provoc ri pentru MAPDR. Con tientizând
necesitatea de a accelera procesul o serie de m suri au fost deja adoptate îns este nevoie
în continuare de o politic sus inut i de un important suport bugetar. Astfel, MAPDR a
decis dezvoltarea acestei institu ii într-o structur piramidal care cuprinde nivelul
na ional, jude ean i local/comunal utilizând, în principal, structurile MAPDR existente.
De asemenea s-a decis ca API, Agen ia de dezvoltare rural (ADR) i ANCA s aib un
sediu comun astfel încât s se evite pierderile de timp pentru rezolvarea problemelor.
Institu ia va fi deservit atât de personal permanent (2.283 de persoane) cât i de
personal cu durat limitat de angajare (1.056 de persoane), în special pentru activitatea
de control i introducere a cererilor de finan are. Pentru anul 2006 înc rc tura de sarcini
de serviciu este uria : concomitent personalul trebuie s fie instruit, s instruiasc la
rândul s u dar s - i desf oare i activit ile specifice. De i se prevede c peste 80% din
personalul recrutat are studii superioare i experien în administrarea politicii agricole
na ionale structura sa este extrem de deficitar în ceea ce prive te cuno tin ele privind

72
PAC, GAEC, GIS, GPS, SIAC. Un alt mare handicap îl reprezint , în special, lucrul cu
computerul care este o necunoscut pentru o mare parte din personal27.
Având în vedere toate aceste aspecte preg tirea personalului ar trebui s se
realizeze pe dou direc ii principale: a) cursuri generale care s vizeze utilizarea PC-ului
i informa ii generale despre UE i PAC; b) cursuri de specialitate în care s fie tratate
problemele specifice SIAC ( baze de date, SIPA, GIS, utilizare soft specific etc.). Crearea
unor parteneriate între sectorul public i cel privat i antrenarea unor institu ii cu
competen e în acest domeniu (universit i, institute de cercetare, ONG-uri, asocia ii
profesionale i ale fermierilor etc.) ar putea fi de asemenea benefic .
O analiz a num rului personalului necesar func ion rii SIAC arat c acesta este
insuficient, în special în condi iile în care MAPDR i-a manifestat inten ia de a
implementa CNDP. Se poate aprecia c personalul specificat în MP reprezint un num r
minim necesar numai pentru administrarea pl ilor directe. Pentru introducerea altor
forme de sprijin personalul va trebui suplimentat în func ie de schemele pentru care se va
opta.
Pe de alt parte, volumul resurselor materiale necesare bunei func ion ri a SIAC
este impresionant: cl diri, ma ini, mobilier, calculatoare, scannere, copiatoare, faxuri,
GPS-uri, etc. Achizi ionarea acestora este o provocare uria necesitând timp, bani i
mult documenta ie.

5.2. Informarea agricultorilor i a tuturor p r ilor interesate privind con inutul i

modul de operare al schemelor de pl i

O sarcin deosebit de important pentru API este aceea de a ob ine maximum de

beneficii prin mobilizarea unui num r cât mai mare dintre agricultorii eligibili în ac iunea
de completare i trimitere a cererilor de finan are. Un alt aspect care trebuie avut în
vedere este legat de faptul c o preg tire prealabil corespunz toare a agricultorilor va
determina un volum mai redus al activit ilor de control administrativ i pe teren care se
vor desf ura ulterior.
Pentru aceasta atât campaniile de informare (pres , TV, radio) cât i materialele
informative ar trebui elaborate pe grupuri int . Analiza nivelului de educa ie i de
cuno tin e în domeniul agricol al efilor de exploata ii agricole ne indic existen a a cel
pu in dou astfel de grupuri. efii exploata iilor agricole individuale au în general un
nivel de educa ie i de preg tire agricol sc zut: aproximativ 9% au studii liceale i circa
3% studii universitare; 8% au studii liceale agricole i numai 3% studii universitare în
acest domeniu (tabelul 30).

27
Master Plan, 2005.

73
Tabelul 30: Structura efilor de exploata ii agricole dup nivelul de educa ie i
nivelul de instruire în domeniul agricol

eful exploata iei agricole

eful exploata iei în
individuale (%)
unit ile cu personalitate
juridic (%)
Nivel de instruire
F r coal 3,66 0,0
Primar 27,46 0,46
Gimnazial 29,92 2,05
Liceal treapta I 5,24 2,14
Profesional sau ucenici 17,79 0,87
Liceal 9,21 27,50
Postliceal 3,12 5,93
Universitar de scurta durata 0,74 5,93
Universitar de lunga durata 2,85 55,13
Nivel de instruire in domeniul agricol
Liceal treapta I 3,82 1,23
Profesional sau ucenici 14,53 0,55
Liceal 7,60 17,83
Postliceal 2,69 3,88
Universitar de scurta durat 0,67 5,56
Universitar de lunga durat 2,34 34,79
Sursa: RGA 2002, INS, 2004

Situa ia este diferit în cazul efilor de exploata ii cu personalitate juridic . Peste

70% dintre ei au studii universitare iar preg tire de specialitate în domeniul agricol de
nivel universitar peste 40%. Existen a acestor grupuri extrem de diferite presupune
elaborarea unor modele de informare individualizate.
Nu trebuie neglijat faptul c în cele trei comune pilot în care a fost implementat
Registrul fermelor s-a semnalizat deja o reticen a micilor agricultori privind
înregistrarea lor, reticen determinat de lips de informare, fric de taxe, de dezinteres
etc28. Pentru a preîntâmpina astfel de situa ii consider m c ar fi util ca în campaniile de
con tientizare i informare s fie antrenate i institu ii care se bucur de cea mai mare
încredere în comunit ile rurale.

28
Master Plan, 2005.

74
5.3. Elaborarea procedurilor detaliate de administrare i control i furnizarea IT

Elaborarea procedurilor scrise care vor viza toate etapele necesare derul rii SPUS,
de la trimiterea cererilor de finan are pân la executarea pl ilor, este o sarcin atribuit
API, institu ie care nu de ine o structur pe deplin func ional înc . Pentru elaborarea
manualelor privind func ionarea SIAC i a celor privind plata, contabilitatea, inerea
eviden elor România va beneficia, în anul 2006, de aportul unor proiecte de înfr ire. De
asemenea stabilirea structurii formularului de cerere este o sarcin pentru anul 2006.
Structura acestui formular depinde de deciziile care vor fi luate privind tipul schemelor
de sus inere (SAPS, CNDP).
Procedurile de control vor trebui înt rite începând cu anul 2007. Controlul
administrativ este specific nivelului local i na ional pe când cel pe teren este specific
celui jude ean. Aceasta va deveni una dintre activit ile centrale ale SIAC: controlul
administrativ va viza atât controlul formal al cererilor de finan are cât i controlul
încruci at care se va desf ura la nivel local i na ional; controlul pe teren se va face
utilizând un e antion de minim 5% din num rul total de aplica ii pe baza analizei de risc
stabilit la nivel central.
Un alt subsistem important este furnizarea IT care va trebui s satisfac un volum
estimat de aproape 2 milioane de cereri. Timpul va fi principalul obstacol în realizarea sa.
Nu trebuie pierdut din vedere faptul c softul va trebui testat iar personalul trebuie s se
familiarizeze cu el înainte de demararea ac iunilor. Pentru Sistemul de gestiune a
schemelor de sprijin pentru pl i directe se estima c proiectarea i implementarea sa va
necesita cel pu in 5 ani în condi iile aloc rii unor resurse financiare i umane adecvate29.
De asemenea, conform aceluia i studiu, proiectarea bazei de date a exploata iilor
agricole în situa ia de a solicita sprijin financiar va necesita o perioad de 2-3 ani iar
sistemul de identificare a animalelor va avea nevoie i el de aceia i perioad de timp.

5.4. Stabilirea Sistemului de identificare a parcelelor agricole (SIPA)

Unul dintre cele mai sensibile puncte în realizarea unui SIAC func ional,
considerat de c tre majoritatea speciali tilor, este realizarea SIPA. În acest plan procesul
a fost mult întârziat deoarece procurarea h r ilor necesare a intrat sub inciden a legilor
privind informa iile considerate secret de stat. România a luat decizia s dezvolte SIPA
pe baza planurilor ortofotografice pentru întreaga suprafa a agricol a rii. Opera iunea
este în curs de desf urare i ridic semne de îngrijorare în ceea ce prive te termenul de
finalizare. Trebuiesc avute în vedere, în acest caz, o serie de aspecte de ordin tehnic:
specificul activit ii face ca zborurile s se efectueze doar în anumite perioade favorabile
i anume prim vara, pân la intrarea în vegeta ie a culturilor i toamna pân la acoperirea
terenului cu z pad .

29
Kevorchian, C. ( 2002) - Sisteme integrate de administrare i control, Colec ia ESSEN2, INCE,
Bucure ti.

75
 Lipsa informa iilor cadastrale actualizate i a h r ilor digitale la scar mare va
îngreuna procesul stabilirii SIPA. Se estimeaz c România va opera un sistem care
con ine 1,8-2,5 milioane blocuri fizice (în medie 43.000-66.000 pe jude i 630-990 pe
comun )30. Un volum uria de munc . Digitizarea blocurilor fizice reprezint o alt
opera iune important al c rui rezultat depinde de disponibilitatea imaginilor
ortofotografice.
Stabilirea leg turii dintre SIPA i fermieri este la rândul ei de importan vital .
Ea necesit timp, resurse umane i materiale dar i existen a unui soft corespunz tor. Este
o opera iune care trebuie f cut cu mult aten ie i corectitudine pentru a evita înc rcarea
ulterioar a muncii de control. Obiectivele pe care MP i le propune sunt extrem de
ambi ioase îns timpul i personalul disponibil vor reprezenta obstacole importante.
Identificarea parcelelor agricole, temelia viitorului SIPA, se poate face utilizând
urm toarele surse: a) planuri ale parcelelor puse în posesie cu proprietari sau de in tori
identifica i; b) planuri cadastrale (1:2000; 1:5000; 1:10000) i registre cadastrale de inute
de Oficiile jude ene de cadastru; c) documenta ii cadastrale întocmite pentru acordarea
num rului cadastral provizoriu necesar pentru înscrierea în Cartea Funciar ; d) registru
agricol care con ine date bazate pe declara ii proprii privitoare la suprafe ele de teren
de inute, categorii de folosin , modul de de inere.
Întârzierile înregistrate în procesul de construc ie al SIAC au fost sanc ionate i în
Raportul de monitorizare al UE31 în care se firm c “asigurarea capacit ii
administrative necesare este înc în faz de planificare. Sunt necesare eforturi
considerabile pentru a se construi i înt ri capacitatea administrativ , dac România
dore te s aib agen ii de pl i func ionale la data ader rii. Pe lâng aceasta, este necesar
accelerarea derul rii de campanii de informare cu privire la schemele de pl i ale UE
acordate fermierilor i operatorilor”.
Pe lâng exprimarea îngrijor rii este recunoscut faptul c „....în ultimele ase luni,
România i-a intensificat eforturile în ceea ce prive te realizarea unui SIAC. Totu i, în
ciuda progresului înregistrat, marea parte a activit ii de implementare înc nu a fost
îndeplinit . Perioada de timp r mas pentru completarea Sistemului de Identificare a
Parcelelor Agricole (SIPA) este extrem de redus , la fel ca i realizarea Master Planului
pentru SIAC, prezentat Uniunii Europene în august 2005. Procesul de realizare a
ortofotografiilor nu a fost înc finalizat. Astfel, exist un risc însemnat ca România s nu
aib un SIAC func ional pân la data ader rii; fiind necesare eforturi însemnate pentru
remedierea acestei situa ii”.
Aplicarea SAPS necesit costuri administrative mari îns structuri administrative
mai pu in complexe (decât în cazul SPS32) în condi iile în care întreaga suprafa agricol
utilizat este eligibil i valoarea sprijinului este unic pe suprafa . Pe de alt parte,
controlul nu se axeaz pe culturi specifice. Pl ile sunt decuplate de produc ie iar toate
culturile sunt eligibile.

30
Master Plan, 2005.
31
Raportul comprehensiv de monitorizare 2005 privind România, Delega ia UE la Bucure ti.
32
Single Payment Scheme.

76
 În contextul prezentat aplicarea unei scheme CNDP unice, decuplate ar fi de
preferat schemelor cuplate. În cazul implement rii CNDP probleme deosebite se ridic în
cazul modulului pentru animale. Nu trebuie uitat faptul c toate animalele beneficiare
trebuie s fie înregistrate. În prezent marea majoritate sunt înregistrate pe suport de hârtie
i nu în baza de date computerizat . De asemenea, procedurile de control sunt mult
îngreunate pentru pl ile cuplate. Costurile ridicate ale construc iei SIAC i complexitatea
administrativ asociat CNDP cuplate recomand aplicarea ajutorului na ional pe o baz
cât mai simplificat .

77
6.Concluzii
Plecând de la obiectivul principal al studiului i anume fundamentarea i
evaluarea op iunilor posibile de aplicare a pl ilor na ionale directe complementare din
perspectiv bugetar i administrativ , în urma analizei s-au conturat unele probleme
legate de:

(a) Eligibilitatea terenurilor pentru sprijin dup aderare. Pe lâng principiul general de
eligibilitate deja stabilit (un fermier/agricultor care utilizeaz o suprafa mai mare sau
egal cu un hectar care trebuie s fie grupat în parcele de cel pu in 0,3 hectare) exist
înc o serie de caracteristici ce confer acest statut în conformitate cu reglement rile UE
i care trebuie cât mai urgent clarificate cum ar fi:
o definirea „listei bunelor practici agricole i de mediu”; În acest sens
institu iile abilitate trebuie s colaboreze i s defineasc aceste criterii pentru
România.
o stabilirea dimensiunii suprafe elor improprii desf ur rii activit ilor
agricole i identificarea acestora cât mai urgent (terenuri erodate, afectate
de poluare grav , terenuri pietroase în pant , terenuri pe albiile uscate de râu,
teren cu soluri alcaline sunt doar câteva din caracteristicile unor terenuri
improprii pentru produc ia agricol ).
o definirea clar a termenilor: suprafa agricol , suprafa agricol utilizat ,
suprafa agricol neutilizat mai ales a con inutului acestora, i raportarea
lor la sistemul/nomenclatorul comun de defini ii utilizate de agen iile de
monitorizare (Agen ia de pl i i interven ie, Sistemul Integrat de
Administrare i Control)
o redefinirea termenului de exploata ie agricol . Este necesar clarificarea
eligibilit ii i din acest punct de vedere. Cel mai elocvent exemplu în urma
analizei efectuate pe baza datelor RGA sunt a a numitele “unit i ale
administra iei publice” din categoria unit i cu personalitate juridic care ar
putea fi unele din principalele beneficiare ale pl ilor unice pe suprafa . De i
reprezint numai o zecime din num rul total de exploata ii agricole eligibile
ele exploateaz aproape 22% din total suprafe ei agricole utilizate.
Caracterizarea acestei categorii asupra c reia se fac referiri pentru prima dat
în RGA precum i clarificarea termenilor de eligibilitate pentru pl i directe
asupra terenurilor exploatate de c tre aceast categorie ar putea fi o opera iune
dificil dar necesar .
F r a se cunoa te clar care este con inutul acestor indicatori i termeni
ac iunea de identificare a suprafe ei agricole utilizat eligibil pentru sprijin precum i
monitorizarea acesteia dup aderare va fi lipsit de acurate e.

(b) Devierea fondurilor destinate dezvolt rii rurale spre pl i directe complementare.
Polarizarea puternic a agriculturii din România î i va pune amprenta asupra sprijinului
direct dup aderare în doua moduri i anume eliminând gospod riile de subzisten i

78
semi-subzisten de la plata direct pe ha (circa 20% din totalul evaluat prin RGA) i în al
doilea rând prin concentrarea sprijinului direct posibil de acordat (prin plata unic pe
suprafa i pl ile complementare posibil de acordat) spre exploata iile de mari
dimensiuni (peste 100 ha) în propor ie de peste 50% din suma posibil de acordat. În
aceste condi ii fondurile destinate dezvolt rii rurale ar trebui s compenseze practic
neeligibilitatea unei ferme de semi-subzisten sau sprijinul direct nesemnificativ care se
poate acorda unei exploata ii de dimensiuni mici în compara ie cu cel acordat
exploata iilor mari. M surile cum ar fi schemele de pensionare anticipat înso ite de
introducerea unor scheme care s vizeze sprijinirea tinerilor agricultori pentru dezvoltarea
activit ilor agricole etc. ar fi de fapt cele care ar viza reorganizarea structural a
agriculturii, i în special a exploata iilor agricole de subzisten i semi-subzisten . În
contextul dat preg tirea implement rii m surilor din cadrul pilonului II PAC este de
importan capital i ar reprezenta principala op iune de sprijin pentru exploata iile
neeligibile de la schemele de pl i directe dar i pentru cele care vor primi sume
nesemnificative. Cu toate c se apreciaz c România ar îndeplini u or criteriile de
eligibilitate pentru sprijin prin m surile de dezvoltare rural , având în vedere stadiul
actual al preg tirii institu ionale, necesarul de personal precum i dinamica elabor rii de
proiecte în mediul rural i gradul de cunoa tere al acestei politici, suntem în m sur s
fim rezerva i în a pronostica o capacitate de absorb ie de 100% a fondurilor de
dezvoltare rural pentru perioada 2007-2009.
Probabil c decizia de a utiliza posibilitatea devierii sumelor destinate dezvolt rii
rurale spre pl i directe în primii doi ani de la aderare ar trebui s fie luat dup o analiz
„la rece” a stadiului de preg tire a sectorului. Dac se constat c acesta nu este suficient
de preg tit atunci utilizarea fondurilor destinate României s-ar face mai simplu prin
suplimentarea pl ilor directe cel pu in în primii ani de la aderare, cu men iunea ca aceste
fonduri s nu se distribuie fermelor mari i foarte mari.
(c) op iunile privind alocarea pl ilor na ionale complementare
Conform evalu rilor prezentate în studiu sumele maxime posibil de acordat
fermierilor români prin pl i directe complementare sunt destul de consistente) peste 609
milioane Euro numai în anul 2007 (vezi figura.4) Op iunile de alocarea a acestui sprijin
ar trebui s se bazeze pe un cadru orientativ maxim (reducând sumele maxime admise de
acordat func ie de bugetul disponibil) i acordând sume egale tuturor fermierilor eligibil
(aceasta ar fi cea mai simpl op iune din punct de vedere al SIAC) sau s se bazeze pe
evalu rile pe sectoare iar deciziile s se ia func ie de disponibilul bugetar i op iunile de
politic agricol . În figura 4 sunt prezentate sumele maxime posibil de acordat pentru
anul 2007.
Având în vedere c din estim rile MAPDR bugetul na ional disponibil în perioada
post-aderare pentru acest tip de sprijin ar putea fi de circa 300 milioane se poate afirma
c CNDP s-ar putea acorda la 50% din valoarea total permis urmând ca MAPDR,
func ie de obiectivele de politic agricol precum i func ie de complexitatea
implement rii acestora prin SIAC, s se decid asupra anumitor scheme de plat . De
exemplu s-ar putea opta pentru o combina ie de CNDP pentru sectorul zootehnic (circa
200 Euro în 2007) iar restul o plat uniform pentru culturile vegetale sau doua trei
scheme de plat pentru culturile vegetale cu poten ial de integrare pe pia (exclusiv
cerealele).

79
Figura 4. Sumele maxime posibil de acordat prin pl i directe complementare
na ionale în anul 2007 comparativ cu bugetul na ional disponibil

700

600

500
Milioane Euro

400 Bugetul national disponibil pentru plati complementare

aproximativ 300 euro
300

200

100

0
ic
l

is
ha

2
a
ta

te
b

ez

pr
hn

m
um

a
to

vi

nt

nt
0

er
ca
or

te
10

si
ile

r ia

r ia

lp
po

oo
,

si
a
ab

re
e

va

va

ta
vit
rz

e
id

ib
ar

To
i
a

oa

te

te
,f

to

de
ic

gr
im

p
n

ec
m

de

la

la
tu
le

e
ax

ls

rn
ai

tu
a

e
m

ii m

re

ta

ca
(

rn
ile
ce

to
on

ca
at

ab
af

t
at

ca

ar
Pl

plo

de

t
ca
ex

le

de
te
le

al

ri
bi

ltu
a

ile
ar

cu
ab
n

te
ar
fo

al
a
Pl

Pentru gestionarea fondurilor comunitare pe care le va primi dup aderare,

România trebuie s înfiin eze mai multe institu ii, care este necesar s devin complet
func ionale pân la data ader rii. Printre acestea, se num r Agen ia de Pl i i
Interven ie (API) i Sistemul Integrat de Administrare i Control (SIAC). SIAC este un
instrument tehnic de gestionare i control care se aplic anumitor scheme de pl i. SIAC
trebuie organizat si implementat, cu toat logistica necesar pân la sfâr itul anului 2006.
Aceast construc ie institu ional reprezint o uria provocare iar MAPDR are o
sarcin extrem de dificil de realizat într-un timp extrem de scurt i anume: constituirea
re elei administrative de implementare a SPUS i preg tirea capacit ii de absorb ie a
fondurilor care vor veni de la UE. Principalele provoc ri c rora trebuie s le fac fa
sunt:
– Stabilirea Sistemului de identificare a parcelelor agricole

80
 – preg tirea personalului care va deservi aceste institu ii
– resurselor materiale necesare bunei func ion ri
– campania de informare a exploata ilor eligibile
Implementarea pl ilor na ionale directe complementare ar ridica probleme
deosebite SIAC în cazul modulului pentru animale. Nu trebuie uitat faptul c toate
animalele beneficiare trebuie s fie înregistrate. În prezent marea majoritate sunt
înregistrate pe suport de hârtie i nu în baza de date computerizat . De asemenea
procedurile de control sunt mult îngreunate pentru pl ile cuplate. Costurile ridicate ale
construc iei SIAC i complexitatea administrativ asociat PNCD cuplate recomand
aplicarea ajutorului na ional pe o baz cât mai simplificat .

(d) Identificarea posibilelor sectoare care ar avea nevoie de sprijin prin Organiza iile
Comune de pia (interven ii prin refinan ri la export i stocare public i/sau privat ) a
reprezentat un alt obiectiv al cercet rii. Principalele produse la care s-ar putea acorda
refinan ri la export ar fi porumbul i floarea soarelui (singurele produse cu prognoza
balan ei de comer exterior pozitiv ). De asemenea, stocurile de la grâu i porumb ar
putea reprezenta un punct de reper pentru un posibil sprijin pentru stocare în cazul în care
pre ul cerealelor ar sc dea sub pre ul de interven ie în perioada 2007-2010.
Prognoza dinamicii pie ei la lapte i produse lactate precum i la carne relev
faptul c ar putea exista unele interven ii probabil la produsele lactate (poate unt, func ie
de dinamica proces rii, i eventual la carnea de vit i vi el).

81
Bibliografie

1. Banca Mondial , ECSSD sectorul de dezvoltare durabil i de mediu, studiul nr.39,

Sectorul agroalimentar din România într-o perspectiv european , Bucure ti, 2005.

2. C. Kevorkian, D.,Gavrilescu, D. Giurc , C. Serbanescu, tefan Vilceloiu, AGMEMOD

- “An Econometric Model for the Romanian Agriculture”, elaborat în Institutului de
Economie Agrar –INCE în cadrul unui Proiect European Cadru 5

3. Davidovici, I. (2002), Managementul cresterii agricole, Editura Expert, Bucure ti

4. Kevorchian, C., ( 2002), Sisteme integrate de administrare i control, Colec ia
ESSEN2, INCE, Bucure ti
5. Giurc , D., (2005), The adoption of the Common Agricultural Policy elements of pre
and post accession impact, Romanian Journal of European Affairs, vol 5 No 1, 2005
6.Giurca, D. (2005) Elemente de impact pre i post aderare – evalu ri pentru sectorul
agroalimentar i rural din România cap 34, Studiile ESEN 3, Editura Expert , 2005

7.MAPDR, (2005), Complementary National Direct Payments in Hungary in 2004, tradus i

adaptat de Emilia Teodorescu, Serviciul IACS, APIAIADR, document pus la dispozi ia echipei
de cercetare de c tre MAPDR

8.MAPDR, (2005), Implementarea schemei unice de pl i pe suprafa i pl i na ionale directe

complementare în Lituania 2004, APIA, traducere de Lucia Vigtind i Monica erb nescu,
document pus la dispozi ia echipei de cercetare de c tre MAPDR.

9. MAPDR, (2005), Liniile directoare pentru aprobarea pl ilor directe complementare în noile
sate membre, document care a fost pus la dispozi ia echipei de cercetare a acestui studiu de c tre
MAPDR

10 MAPDR, 2005, Master Plan for the Implementation of the Integrated Administration and
Control System in Romania (MP), MAPDR, 2005

11. Marin, P., (2000), Lec ii ale tranzi iei. Agricultura 1990-2000, Editura Expert, Bucure ti

12. Riddel, J., Rembold, F. (2002). Farm Land Rationalization and Land Consolidation:
Strategies for Multifunctional Use of Rural Space in Eastern and Central Europe. International
Symposium on Land Fragmentation and Land Consolidation in CEEC: A Gate Towards
Sustainable Rural Development in the New Millennium. Munich.

82
13.Toderoiu, F, (2002), Agricultura - resurse i eficien , Editura Expert, Bucure ti

14. Zahiu, L., Laz t, T., (2000), Agricultura României în procesul de integrare agricol
european , Editura Ex Ponto, Constan a

15. x x x DG AGRI, Country Reports

16. x x x Official Journal of the European Union, 30.03.2004.

17. x x x, (2004), Anuarul statistic al României 2003, INS

18. x x x, (2005), Raportul comprehensiv de monitorizare 2005 privind România, Delega ia UE la

Bucure ti

19. x x x, (2003), Recens mântul General Agricol, 2002, INS

20. x x x Legislatia UE referitoare la tote politicile abordate

83
 Anexa 1

Schema de Plat Unic (SPS)

Conform cu reglement rile recente începând cu perioada 2005–2006 alocarea
pl ilor directe în UE s-a schimbat semnificativ astfel c toate pl ile directe sunt
integrate într-o form de plat unic , decuplat de produc ie acordat pe exploata ie
(SPS). Suma aferent acestei scheme este divizat în titluri de plat – entitlements
pentru a se facilita transferul acestora între produc tori.
Titlurile de plat se calculeaz prin împ r irea sumei de referin la num rul de
hectare al exploata iei. Solicitarea unui titlu de plat se va face func ie de hectarele
eligibile, definite ca fiind orice tip de teren agricol utilizat cu excep ia culturilor
permanente, p durilor i a altor suprafe e utilizate în scopuri neagricole, la 31 decembrie
2002. Aceste hectare „eligibile” pot fi utilizate pentru orice activitate agricol , cu
excep ia produc iei de legume, fructe i cartofi.
Pentru produc ia animal f r un echivalent de baz în suprafa sau unde
titularizarea se ridic la peste 10000 euro, solicitarea se va efectua conform condi iile
corespunz toare fiec rei ferme. Titlurile de plat pot fi transferate, cu sau f r terenul
aferent, între fermierii din acela i stat membru.
Un stat membru al UE poate defini regiunile în cadrul c rora transferul titlurilor de
plat este limitat i poate ajusta titlurile la nivelul mediei regionale. Orice titlu care nu a
fost utilizat timp de 5 ani, cu excep ia cazurilor de for major sau a altor circumstan e
excep ionale, va fi alocat rezervei na ionale. Tot în cadrul acestei scheme, fermierii vor
primi titluri de plat pentru suprafe ele l sate necultivate (set-aside) calculate func ie de
perioada de referin (2000–2002), i pe baza hectarelor eligibile (suprafa a trebuie s
acopere cel pu in 0,1 ha cu o l ime de cel pu in 10 metri. Pot fi acceptate i l imi mai
mici – 5 m – în cazuri particulare, justificate prin condi iile de mediu specifice).
Acestea pot fi supuse rota iei sau pot fi utilizate pentru cultivarea culturilor
energetice. Produc torii de culturi organice vor fi excepta i de la obliga ia necultiv rii
terenurilor. Acordarea pl ilor se va face func ie de: prezervarea mediului înconjur tor,
de s n tatea plantelor i animalelor de respectarea normelor privind bun starea
animalelor, securitatea alimentelor etc. (principiul Cross-compliance - cerin a de
conformitate. O problem care a incitat la o serie de dezbateri aprinse i care nu a fost
înc l murit pe deplin se refer la modul practic de aplicare a acestei cerin e. În
regulamentele publicate pân în prezent, defini ia Comisiei Europene pentru „cross-
compliance” este foarte general dat fiind faptul c este extrem de dificil s se stabileasc
standarde valabile pentru toate rile membre. Din acest motiv statele membre vor fi
implicate activ în realizarea i implementarea standardelor necesare pentru îndeplinirea
cestei cerin e.
Beneficiarii pl ilor directe vor fi obliga i s men in toat suprafa a în bune
condi ii agricole i de mediu. Aceast obliga ie este valabil pentru toate fermele
eligibile, aplic ndu-se sanc iuni pentru orice caz de neconformare. De asemenea ea se va
aplica în toate sectoarele, at t la terenurile agricole utilizate c t i la cele neutilizate.
Fermierii care primesc plata agricol unic sau alte pl i directe în baza PAC, dar nu se

84
conformeaz cu standardele impuse prin legisla ie vor fi sanc iona i prin reducerea
par ial sau total a pl ii, func ie de severitatea cazului. Astfel :
– se vor aplica penalit i în cazul nerespect rii celor 18 standarde europene
prioritare (good agricultural practices);
– controlul se va efectua prin intermediul Sistemului Integrat de
Administrare i Control (SIAC).
Statul membru poate re ine 25% din sumele neacordate prin nerespectarea
standardelor, sumele astfel economisite fiind la dispozi ia statului membru, putând fi
utilizate în alt mod.
Acordarea pl ilor directe prin sistemul pl ii agricole unice simplific componenta
principal a actualului sistem integrat de administrare i control (SIAC) din UE iar pentru
noile state membre, înc destul de departe în implementarea SIAC, noua configura ie
vine în sprijinul acestui proces. Tot prin SIAC se va face controlul încruci at între titlurile
de pl i i suprafe ele necesare pentru activarea acestora. Ca urmare, identificarea
parcelelor agricole i identificarea animalelor r m n fundamentale în aceast variant .
În vederea asigur rii unui anumit tip de audit al fermelor care primesc sprijin prin
intermediul PAC se va înfiin a un „sistem de consiliere agricol ” care va fi obligatoriu
ca parte a cerin ei încruci ate. Într-o prim faz , acest sistem se va limita la produc torii
ce primesc pl i directe de peste 15 000 Euro pe an sau la cei cu o cifr de afaceri de
peste 100 000 Euro pe an. Ceilal i fermieri vor putea intra în sistem pe baze voluntare.
Serviciul de consiliere va furniza prin feedback sfaturi pentru fermieri, în privin a
standardelor i bunelor practici ce se aplic în procesul de produc ie. Auditul la ferme va
implica structurarea i regularizarea stocurilor, precum i contabilizarea fluxurilor de
materiale i procese la nivelul fermei definite ca relevante pentru protec ia mediului,
siguran a alimentelor i bun starea animalelor.
Dac România ar fi optat pentru aplicarea schemei unice de plat ar fi trebuit s
aplice op iunea de implementare regional la fel cum au optat i celelalte state care au
adoptat aceast schem (Slovenia i Malta), ceea ce înseamn c ar fi putut aplica „titluri
de plat ” uniforme /hectar pentru orice regiune. Plafoanele regionale s-ar fi calculat
împ r ind plafonul na ional pe regiuni. Plafonul na ional al schemei unice de plat se
calculeaz pe baza parametrilor utiliza i la calculul pl ilor directe (suprafa a de baz ,
productivit ile de referin i plafoanele) i cotele de produc ie ajustate cu procentul
gradual de introducere al pl ilor directe. Plafoanele na ionale pentru culturi arabile,
carne de vit i oaie pot fi cuplate în aceast plat unic (daca statul membru decide
aceasta).

85
 ANEXA 2. PLATI DIRECTE IN SAPS SI CNPD-URI (55% DIN NIVELUL UE) IN LITUANIA IN 2004

Sectoare Suprafe e Suprafe e Fonduri din pachetul financiar, mil. EURO Valoarea pl ii Support
cultivate agricole ale level, %
clasificate pe sectoarelor, Total suma a Valoarea Valoarea pachetului SAPS, CNDP, EURO/ha, Total of the EU
sectoare mii ha/nr. de pachetului pachetului financiar pentru CNDP-uri EURO/ha EURO/animal payment, level
animale, mii financiar de financiar (30% option) EURO/ha;
unit i ; pana la 55% pentru SAPS EURO/animal;
din nivelul (25din Fondul EU National CNDP din CNDP de EURO/t
UE nivelul UE) pentru Buget Fondul UE la Bugetul
Dezvoltare de Dezv. na ional
Rurala Rurala
A Sectorul P uni, 769,627 51,63 27,61 0,00 0,00 35,87 35,87
zootehnic paji ti si
plante perene

24,02

Vaci care 24,0 3,48 144,81 53%

al pteaz

Tauri 100,0 14,77 147,71 54%

Animale 220,0 5,67 25,78 55%

adulte
pentru
taiere

Ovine 9,0 0,10 11,58 53%

B Culturi Cereale, 1151,700 106,74 41,31 45,72 19,71 35,87 39,69 17,12 92,68 54%
sprijinite prin s mân de
CNDP-uri rapi a,
legume,
cartofi pentru

86
 Sectoare Suprafe e Suprafe e Fonduri din pachetul financiar, mil. EURO Valoarea pl ii Support
cultivate agricole ale level, %
clasificate pe sectoarelor, Total suma a Valoarea Valoarea pachetului SAPS, CNDP, EURO/ha, Total of the EU
sectoare mii ha/nr. de pachetului pachetului financiar pentru CNDP-uri EURO/ha EURO/animal payment, level
animale, mii financiar de financiar (30% option) EURO/ha;
unit i ; pana la 55% pentru SAPS EURO/animal;
din nivelul (25din Fondul EU National CNDP din CNDP de EURO/t
UE nivelul UE) pentru Buget Fondul UE la Bugetul
Dezvoltare de Dezv. na ional
Rurala Rurala
fecula

Cartofi 0,54 0,05 0,02 0,02 0,009 35,87 39,69 17,12 92,68 54%
pentru fecula

In pentru 7,40 1,26 0,27 0,29 0,70 35,87 39,69 94,54 170,10 100%
fibra

C Culturi f r Sfecla de 358,704 12,87 12,87 0,00 0,00 35,87 0,00 0,00 35,87
sprijin CNDP zah r, fructe
cu coaja,
cartofi
(except.
cartofii
pentru
fecula),
legume si
fructe ,
des elenire,
etc.

D Suprafa a teren agricol 2287,971

E Suma de plata, mil. EURO 172,54 82,07 46,03 44,44

87
Anexa 3

Analiza exploata iilor agricole eligibile dup structura culturilor i a ponderii

eligibilit ii

Categorii de folosin ale suprafe ei

TOTAL
agricole utilizate eligibile % neeligibile
expl total
TEREN ARABIL
Cereale pentru boabe:
a) grâu comun 2461499.92 2411761 97.98 49738.66
b) grâu dur 7778.16 7703.1 99.03 75.06
c) secara 26521.41 25824.73 97.37 696.68
d) orz 336080.78 331856 98.74 4224.78
e) orzoaica 217955.33 215900.5 99.06 2054.8
f) ov z 183174.15 177754.4 97.04 5419.79
g) porumb 2710420.47 2408717 88.87 301703.47
h) sorg 11091.8 10497.96 94.65 593.84
i) orez 475.22 475.22 100.00 0
j) alte cereale pentru boabe 8885.37 8758.13 98.57 127.24
Plante leguminoase pentru boabe
a) maz re boabe 15172.54 15019.7 98.99 152.84
b) fasole boabe 35449.79 31919.81 90.04 3529.98
c) alte leguminoase pentru boabe 2210.31 2190.95 99.12 19.36
Plante industriale
a) in pentru fibra 423.89 422.7 99.72 1.19
b) cânepa pentru fibra 1092.62 1085.55 99.35 7.07
c) hamei 337.88 337.07 99.76 0.81
d) tutun 4447.29 4261.09 95.81 186.20
e) culturi oleaginoase
- floarea soarelui 874744.60 867852.6 99.21 6891.98
- rapi a 76527.75 76501.08 99.97 26.67
- soia boabe 72776.12 72718.79 99.92 57.33

88
Categorii de folosin ale suprafe ei
TOTAL
agricole utilizate eligibile % neeligibile
- in pentru ulei 1848.02 1847.08 99.95 0.94
- alte culturi oleaginoase 15219.39 15193.24 99.83 26.15
f) plante medicinale si aromatice 12263.34 12250.88 99.90 12.46
g) alte plante industriale 6199.09 6027.83 97.24 171.26
Cartofi 185726.83 152237.4 81.97 33489.40
Sfecla de zah r 28878.62 27849.35 96.44 1029.27
R d cinoase pentru nutre 7303.15 6726.25 92.10 576.90

Legume proaspete, pepeni si c p uni

a) in câmp
- legume proaspete 39846.13 32711.09 82.09 7135.04
- pepeni verzi si galbeni 23181.06 22298.12 96.19 882.94
- c p uni 1060.85 880.87 83.03 179.98
b) in gr dini, pentru comercializare
- legume proaspete 12576.54 8643.73 68.73 3932.81
- pepeni verzi si galbeni 2346.15 2233.76 95.21 112.39
- c p uni 245.69 185.1 75.34 60.59
c) in sere si solarii 0 0.00
- legume proaspete 2252.04 1848.53 82.08 403.51
- pepeni verzi si galbeni 172.18 164.91 95.78 7.27
- c p uni 47.28 43.75 92.53 3.53
Flori si plante ornamentale 0
a) in câmp 239.68 184.16 76.84 55.52
b) in sere si solarii 218.66 197.24 90.20 21.42
Plante de nutre 0
a) anuale pentru fân si masa verde 163254.94 156908 96.11 6346.93
b) porumb verde pentru siloz 28511.10 27958.39 98.06 552.71
c) alte furaje verzi 8856.30 8472.6 95.67 383.70
d) alte plante pentru însilozare 2244.12 2192.84 97.71 51.28
e) suprafe e cu culturi perene 372032.56 351435 94.46 20597.53

Plante pentru producerea de semin e

si seminceri, pentru comercializare 12932.26 12561.05 97.13 371.21

89
Categorii de folosin ale suprafe ei
TOTAL
agricole utilizate eligibile % neeligibile
Alte culturi in teren arabil 7664.90 7461.5 97.35 203.40
Teren arabil in repaus 791562.42 769212.2 97.18 22350.25
TOTAL TEREN ARABIL 8773748.70 8299283 94.59 474466.17
GRADINI FAMILIALE 168864.74 89655.57 53.09 79209.17
PASUNI SI FANETE NATURALE
a) p uni naturale 2711518.67 2690851 99.24 20667.32
b) p uni naturale pe terenuri
accidentate 479856.17 473067.9 98.59 6788.30
c) fâne e naturale 1452629.90 1325398 91.24 127231.85
TOTAL PASUNI SI FANETE
NATURALE 4644004.74 4489317 96.67 154687.47
CULTURI PERMANENTE 0 0.00
Pomi fructiferi 0 0.00
a) meri 0 0.00
- pe rod 57629.58 53628.62 93.06 4000.96
- tineri 1959.40 1700.58 86.79 258.82
b) peri 0 0.00
- pe rod 3576.71 3191.29 89.22 385.42
- tineri 558.61 494.9 88.59 63.71
c) pruni 0 0.00
- pe rod 55441.80 49791.55 89.81 5650.25
- tineri 4037.58 3454.86 85.57 582.72
d) cai i si zarz ri 0 0.00
- pe rod 3201.41 3114.16 97.27 87.25
- tineri 413.85 389.14 94.03 24.71
e) piersici 0 0.00
- pe rod 3454.81 3395.44 98.28 59.37
- tineri 472.38 463.84 98.19 8.54
f) cire i si vi ini 0 0.00
- pe rod 6472.25 6198.95 95.78 273.30
- tineri 249.40 222.12 89.06 27.28
g) gutui 0 0.00

90
Categorii de folosin ale suprafe ei
TOTAL
agricole utilizate eligibile % neeligibile
- pe rod 263.48 254.1 96.44 9.38
- tineri 12.30 10.39 84.47 1.91
h) duzi 0 0.00
- pe rod 62.99 62.05 98.51 0.94
- tineri 4.89 4.17 85.28 0.72
i) al i pomi fructiferi 0 0.00
- pe rod 389.47 356.7 91.59 32.77
- tineri 143.54 131.68 91.74 11.86
Castani, nuci, aluni si alte specii
înrudite 0 0.00
a) castani 0 0.00
- pe rod 62.17 58.51 94.11 3.66
- tineri 6.99 6.34 90.70 0.65
b) nuci si aluni 0 0.00
- pe rod 1027.07 1008.34 98.18 18.73
- tineri 324.75 320.84 98.80 3.91
c) alte specii 0 0.00
- pe rod 21.26 17.89 84.15 3.37
- tineri 46.33 44.98 97.09 1.35
Al i pomi 0 0
a) planta ii de duzi pentru
sericicultura 337.17 335.61 99.54 1.56
b) alte specii 160.68 152.2 94.72 8.48
Arbu ti fructiferi 318.94 283.44 88.87 35.50
Vii 0 0.00
a) vii pe rod cu struguri pentru: 0 0.00
- vin nobil 83114.60 73660.11 88.62 9454.49
- alte vinuri 94154.65 66263.29 70.38 27891.36
b) vii pe rod cu struguri de masa 8306.68 7680.33 92.46 626.35
c) vii tinere neintrate pe rod 2117.67 1699.52 80.25 418.15
Pepiniere 0 0.00

a) pepiniere viticole si planta ii port- 369.67 360.54 97.53 9.13

91
Categorii de folosin ale suprafe ei
TOTAL
agricole utilizate eligibile % neeligibile
altoi

b) pepiniere pomicole 859.00 844.52 98.31 14.48

c) pepiniere forestiere 685.62 680.57 99.26 5.05
d) alte pepiniere 463.73 462.5 99.73 1.23
Alte culturi permanente 0 0.00
a) teren in preg tire pentru livezi 4738.84 4497.94 94.92 240.90
b) teren in preg tire pentru vii 6588.37 6491.83 98.53 96.54
c) teren in preg tire pentru alte
culturi permanente 2043.28 1905.81 93.27 137.47
TOTAL CULTURI PERMANENTE 344091.92 293639.7 85.34 50452.27

92