Comisia Europeană - Comunicat de presă

Summitul One Planet 2018: Europa își menține poziția de lider în combaterea
schimbărilor climatice

New York, 26 septembrie 2018

Comisia Europeană participă la summitul One Planet de la New York, unde le prezintă
liderilor mondiali pașii realizați de UE în direcția stabilită de inițiativele ambițioase anunțate
anul trecut la Paris.

The One Planet Summit 2018

Europa este hotărâtă să conducă lupta împotriva schimbărilor climatice. Ca parte din acest demers,
Comisia a prezentat un Plan de acțiune pentru planetă, cu 10 inițiative transformatoare, la summitul
inaugural One Planet desfășurat la Paris, în luna decembrie a anului trecut. Astăzi, la New York, vice-
președinții Maroš Šefčovič și Valdis Dombrovskis și comisarul Neven Mimica le vor arăta șefilor de
stat și de guvern și reprezentanților mediului de afaceri și ai societății civile ce s-a realizat în direcția
combaterii schimbărilor climatice prin aceste inițiative.
Vicepreședintele Šefčovič va pune în evidență pașii decisivi care au fost făcuți pentru a ajuta regiunile
carbonifere și mari generatoare de CO2, în funcție de situația fiecăreia dintre ele. De asemenea, va
prezenta acțiunile desfășurate în parteneriat cu marile orașe pentru a accelera utilizarea la scară largă
a tehnologiilor curate disruptive. Vicepreședintele Dombrovskis va sublinia cât de important este ca
finanțarea sustenabilă să devină preponderentă. El va vorbi despre propunerile pe care Comisia le-a
prezentat în luna mai pentru a-i permite sectorului financiar din UE să deschidă calea spre o economie
mai ecologică și mai curată. Comisarul Mimica va anunța intenția UE de a pune la dispoziție 10
milioane EUR pentru o inițiativă comună dedicată regiunii Pacificului. Scopul este de a crea o coaliție
internațională care să ajute regiunea să se adapteze la efectele schimbărilor climatice și să-și
sporească reziliența.
Vicepreședintele responsabil pentru uniunea energetică, Maroš Šefčovič, a declarat: „Lumea are
nevoie de acțiuni urgente de combatere a schimbărilor climatice. De aceea, am trecut la noi inițiative
concrete, bazate pe parteneriate public-privat. Nu avem la dispoziție zeci de ani pentru a construi un
viitor sănătos și modern pentru locuitorii din regiunile carbonifere și mari generatoare de CO2 în
tranziție, pentru a ajunge la o utilizare pe scară largă a noilor tehnologii curate și pentru a da un
caracter durabil transportului, clădirilor sau gestionării deșeurilor. Prin acțiunile de azi – nu cele de
mâine – putem prelua sau pierde controlul asupra schimbărilor climatice. Prin acțiunile de azi putem
să-i redăm planetei măreția sa ."
Vicepreședintele responsabil pentru moneda euro și dialogul social, precum și pentru stabilitatea
financiară și serviciile financiare, Valdis Dombrovskis, a spus: „ Pentru a-și atinge obiectivele de la
Paris, Europa are nevoie de investiții suplimentare de circa 180 de miliarde EUR pe an, în următorul
deceniu. Vrem ca, începând din 2021, un sfert din bugetul UE să contribuie la combaterea schimbărilor
climatice. Însă banii publici nu vor fi suficienți. De aceea, UE a propus instrumente juridice obligatorii
care să stimuleze direcționarea capitalului privat către proiecte ecologice. Sperăm că exemplul Europei
îi va inspira și pe alții să ni se alăture. Mai sunt două minute până la miezul nopții. Este ultima șansă
de a ne reuni forțele.”
Comisarul pentru cooperare internațională și dezvoltare, Neven Mimica, a declarat: „În regiunea
Pacificului trăiesc peste 12 milioane de oameni. Deși activitățile lor contribuie minim la schimbările
climatice, ei sunt cei care suferă foarte mult din cauza acestor schimbări. În același timp, zona
găzduiește o mare parte din biodiversitatea întregii planete, iar aceasta este din ce în ce mai
amenințată. Alocând 10 milioane EUR pentru inițiativa comună, UE își reînnoiește angajamentul de a
contribui la protejarea regiunii de impactul schimbărilor climatice asupra mijloacelor de subzistență, a
biodiversității și a mediului.”
Comisarul pentru politici climatice și energie, Miguel Arias Cañete, a afirmat: „Pentru a putea combate
schimbările climatice este nevoie de responsabilitate politică colectivă, de angajament multilateral și de
ambiție. UE consideră că putem transforma acțiunile de combatere a schimbărilor climatice în motoare
ale transformării industriei și societății. Ele ne pot face economiile mai inovatoare, mai sigure și până la
urmă mai competitive. Pe plan intern, transformăm deja ambițiile în realitate – cadrul UE pentru
reducerea emisiilor cu cel puțin 40 % până în 2030 este finalizat. Prin viitoarea propunere privind o
viziune pe termen lung, Comisia Europeană vrea să se asigure că ne menținem direcția. Știm că nu
putem reuși singuri, așa că încercăm să-i inspirăm și pe alții să lupte împotriva schimbărilor climatice.”
Finanțarea sustenabilă trebuie să devină o prioritate
Pentru a-și atinge obiectivele de la Paris, UE are nevoie de investiții suplimentare de circa 180 de
miliarde EUR pe an, până în 2030, în domeniul eficienței energetice, al energiei din surse regenerabile
și al transportului curat. În luna martie, Comisia și-a prezentat Planul de acțiune privind finanțarea
sustenabilă, cu zece măsuri legislative și nelegislative ambițioase, menite să mobilizeze finanțarea
pentru investiții sustenabile și creștere economică durabilă. Primele propuneri legislative au fost
înaintate în luna mai. Una dintre ele vizează crearea unui sistem de clasificare armonizată la nivel UE
(„taxonomie”) care să definească pentru toată lumea ce este și ce nu este ecologic. Astfel, investitorilor
le va fi mai ușor să recunoască activitățile responsabile față de mediu și să le finanțeze. Taxonomia va
permite, în același timp, înființarea unui sistem de etichete UE pentru produse financiare, obligațiuni și
fonduri ecologice. Tot mai mulți oameni doresc ca economiile lor să fie investite în proiecte care nu
dăunează mediului, dar nu găsesc cu ușurință oferte în care să poată avea încredere. Sectorul financiar
și piețele de capital din UE, mai ales, au potențialul de a deveni lideri mondiali în acest plan ambițios.
Ele ar putea deveni un model de urmat. Tranziția către o economie cu emisii scăzute de dioxid de
carbon este inevitabilă, dar poate deschide noi perspective. Deja în 2014, investițiile private în
sectoarele economiei circulare din UE erau estimate la 120 de miliarde EUR (echivalentul a 0,8 % din
PIB), ceea ce reprezintă o creștere cu 58 % față de anul 2008.
Creșterea rezilienței în regiunea Pacificului
Combaterea schimbărilor climatice și protecția biodiversității necesită acțiuni conjugate mai ferme. De
aceea, UE, Franța, Australia și Noua Zeelandă lansează o inițiativă comună menită să construiască o
coaliție internațională care să ajute regiunea Pacificului să se adapteze la schimbările climatice și să-și
sporească reziliența. UE contribuie cu 10 milioane EUR la această inițiativă comună. Banii vor finanța
proiecte în domenii precum atenuarea schimbărilor climatice și adaptarea la acestea, guvernanța
oceanelor (inclusiv pescuitul responsabil și acvacultura durabilă) și mediul (inclusiv gestionarea
deșeurilor, biodiversitatea și ecoturismul).
Evoluția celor zece inițiative din Planul de acțiune pentru planetă
Se lucrează la toate cele zece inițiative anunțate anul trecut. De exemplu:
În cadrul inițiativei „Mobilitate curată, conectată și competitivă”, Comisia a prezentat în luna mai
ultimul set de acțiuni propuse pentru modernizarea sectorului european al transporturilor. Acesta
include: o politică integrată pentru viitorul siguranței rutiere, cu măsuri pentru siguranța vehiculelor și
a infrastructurii; pentru prima oară, standarde privind emisiile de CO2 ale vehiculelor grele; un plan
strategic de acțiune pentru dezvoltarea și producerea de baterii în Europa și o strategie anticipativă în
materie de mobilitate conectată și automatizată. Acțiunile sunt sprijinite de o cerere de propuneri în
cadrul Mecanismului pentru interconectarea Europei, prin care se alocă 450 de milioane EUR pentru
susținerea proiectelor care contribuie la siguranța rutieră, digitalizare și multimodalitate în statele
membre.
Acțiunea de sprijin structural pentru regiunile carbonifere și mari generatoare de dioxid de
carbon oferă sprijin personalizat regiunilor care încearcă să-și schimbe modelul economic și să reducă
impactul social al tranziției către o economie cu emisii scăzute de CO2. Comisia a creat o platformă prin
care regiunile carbonifere în tranziție pot dezvolta și implementa proiecte care să genereze
transformări economice viabile ale regiunilor respective. Platforma reunește șapte state membre ale UE
(Republica Cehă, Germania, Grecia, Polonia, Spania, România și Slovacia).
În ceea ce privește obiectivul Investiții în tehnologii industriale nepoluante, UE intenționează să
exploateze avantajul primului venit în sectorul inovării în domeniul energiei curate. În acest sens, va
majora suma alocată în cadrul programului Orizont 2020, trecând de la 1 miliard EUR în 2015 la 2
miliarde EUR în 2020. În cadrul inițiativei internaționale „Misiunea Inovare”, condusă de UE, 23 de
economii importante au făcut progrese semnificative către atingerea obiectivului de a dubla în cinci ani
fondurile pe care le acordă cercetării și inovării publice în domeniul energiei curate. Mai mult, în
prezent cel puțin 40 % din proiectele finanțate de Banca Europeană de Investiții (BEI) în cadrul
Fondului european pentru investiții strategice (FEIS) ar trebui să contribuie la angajamentele UE în
domeniul schimbărilor climatice și al energiei.
Comisia va continua să lucreze intens pentru implementarea tuturor inițiativelor din Planul de acțiune
pentru planetă.
Pentru informații suplimentare
Fișă informativă privind finanțarea sustenabilă
Comunicat de presă - 24 mai 2018: Finanțare sustenabilă: Transformarea sectorului financiar într-un
actor puternic în lupta împotriva schimbărilor climatice
Comunicat de presă - 12 decembrie 2017: Comisia prezintă un Plan de acțiune pentru planetă
IP/18/5868

Persoane de contact pentru presă:

Johannes BAHRKE (+32 2 295 86 15)
Anna-Kaisa ITKONEN (+32 2 29 56186)
Carlos MARTIN RUIZ DE GORDEJUELA (+32 2 296 53 22)
Anca PADURARU (+ 32 2 299 12 69)
Întrebări din partea publicului larg: Europe Direct la numărul de telefon 00 800 67 89 10 11 sau prin
email