PARLAMENTUL EUROPEAN 2009 - 2014

Comisia pentru agricultură și dezvoltare rurală

2009/2236(INI)

24.3.2010

PROIECT DE RAPORT
referitor la viitorul politicii agricole comune după 2013
(2009/2236(INI))

Comisia pentru agricultură și dezvoltare rurală

Raportor: George Lyon

PR\810067RO.doc PE439.972v01-00

RO Unită în diversitate RO
 PR_INI

CUPRINS

Pagina

PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN .................................3

PE439.972v01-00 2/21 PR\810067RO.doc

RO
 PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN

referitoare la viitorul politicii agricole comune după 2013

(2009/2236(INI))

Parlamentul European,

– având în vedere Titlul III al Tratatului de la Lisabona,

– având în vedere evaluarea „stării de sănătate” a politicii agricole comune,

– având în vedere documentul Comisiei „Europa 2020: O strategie europeană pentru o

creștere inteligentă, ecologică și favorabilă incluziunii”1,

– având în vedere studiul său privind „Schema de plată unică după 2013: O nouă abordare,
o nouă țintă”,

– având în vedere publicația Comisiei „Previziuni pentru piețele și veniturile agricole în

perioada 2008-2015”,

– având în vedere documentul Comisiei „PAC în perspectivă: de la intervenții pe piață la

inovarea politicii”,

– având în vedere studiul „Furnizarea de bunuri publice prin agricultură în Uniunea

Europeană” efectuat de Institute for European Environmental Policy,

– având în vedere studiul „Reforma PAC după 2013: O viziune pe termen mai lung”,
efectuat de Notre Europe,

– având în vedere documentul de lucru privind viitorul PAC după 20132,

– având în vedere articolul 48 din Regulamentul său de procedură,

– având în vedere raportul Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală (A7-0000/2009),

A. întrucât, până în prezent, politica agricolă comună și-a îndeplinit scopurile cu privire la
obținerea unei productivități mai bune a lanțului alimentar, contribuind la un standard de
viață echitabil pentru comunitatea agricolă, la stabilizarea piețelor și la furnizarea de
alimente către consumatorii UE la prețuri rezonabile;

B. întrucât agricultura rămâne un sector important al economiei și în același timp oferă

bunuri publice elementare prin păstrarea resurselor naturale și a peisajelor culturale, o
precondiție pentru toate activitățile omenești în zonele rurale;

C. întrucât agricultura oferă principala acoperire a terenului în UE, ocupând 47 % din

întregul teritoriu al Uniunii Europene; întrucât în întreaga Uniune există 14,5 milioane de

1
COM(2010)2020.
2
AGRI_DT (2010) 439305.

PR\810067RO.doc 3/21 PE439.972v01-00

RO
 exploatații agricole, care generează o producție de peste 325 miliarde de euro; întrucât
majoritatea exploatațiilor din UE se situează în UE-12, în timp ce majoritatea suprafeței
agricole rămâne în UE-15 cu peste 70 % din terenul agricol;

D. întrucât, în prezent, 13,6 milioane de oameni sunt angajați direct în sectoarele agriculturii,
silviculturii și pescuitului, iar încă 5 milioane de oameni lucrează în industria
agroalimentară, UE fiind cel mai mare producător mondial de alimente și băuturi; întrucât
acesta reprezintă 8,6 % din populația activă a UE și produce 4 % din produsul intern brut
al UE;

E. întrucât, în urma ultimelor extinderi ale Uniunii Europene (din 2004 și din 2007), s-au
adăugat încă 7 milioane de agricultori forței de muncă agricole totale iar suprafața
terenului agricol a crescut cu 40 %; întrucât în ultimii 10 ani venitul per unitate de muncă
a crescut cu mult mai puțin în agricultură decât în economie, în ansamblu; întrucât venitul
mediu agricol în UE-27 este mai puțin de 50 % din venitul mediu din celelalte domenii
ale economiei;

F. întrucât dimensiunea fizică medie a exploatațiilor agricole a crescut ca urmare a

restructurărilor din sector, dar în UE încă predomină micile exploatații, cu o dimensiune
fizică medie de 12 hectare; întrucât exploatațiile de subzistență rămân o provocare extrem
de importantă, cu precădere în noile state membre, în care agricultura de subzistență
reprezintă jumătate din forța de muncă totală;

G. întrucât criza economică a avut un efect negativ important asupra agriculturii, astfel încât
veniturile agricole au scăzut în medie cu 12,2 % între 2008 și 2009 iar șomajul în zonele
rurale a crescut în ultimul an; întrucât, ca un efect direct al crizei economice, consumul în
Europa a scăzut în medie cu 10,55 % între 2008 și 2009, iar în unele state membre
această scădere a depășit 20 %; întrucât alte efecte ale crizei economice au inclus o lipsă
de acces la credit pentru agricultori și o îngreunare a finanțelor publice ale statelor
membre, slăbind capacitatea acestora de a oferi cofinanțare;

H. întrucât volatilitatea prețurilor pe piețele agricole a crescut radical și se așteaptă să mai

crească, ducând la creșteri și explozii foarte mari ale prețurilor produselor agricole de
bază pe piețele europene; întrucât, între 2006 și 2008, prețurile mai multor produse de
bază au crescut considerabil, în unele cazuri chiar cu 180 %, ca în cazul cerealelor;
întrucât prețurile produselor lactate s-au prăbușit în 2009, scăzând în medie cu 40 %;
întrucât fluctuațiile radicale ale prețurilor au avut consecințe negative pentru producători
și nu au fost în beneficiul consumatorilor;

I. întrucât indicatorii agroecologici arată un potențial important pentru sectorul agricol în

efortul de a reduce efectele schimbărilor climatice, mai ales în ceea ce privește
sechestrarea carbonului și producerea de energie regenerabilă; întrucât activitatea agricolă
este esențială pentru conservarea biodiversității, gestionarea apelor și combaterea
eroziunii solurilor și poate fi un factor cheie în combaterea schimbărilor climatice;

J. întrucât emisiile de gaze cu efect de seră produse prin activitate agricolă (inclusiv
creșterea animalelor) au scăzut cu 20 % între 1990 și 2007 în cele 27 state membre;
întrucât procentul acestor emisii produse de agricultură a scăzut de la 11 % în 1990 la
9,3 % în 2007, printre altele ca urmare a folosirii mai eficiente a îngrășămintelor și a

PE439.972v01-00 4/21 PR\810067RO.doc

RO
 gunoiului de grajd lichid, a reformelor structurale recente ale PAC și a aplicării graduale
a inițiativelor agricole și de mediu;

K. întrucât cota cheltuielilor cu PAC din cadrul bugetului UE a scăzut în mod constant de la
aproape 75 % în 1985 la un procent de 39,3 % prevăzut pentru 2013; întrucât acesta
reprezintă sub 0,45 % din PIB-ul UE; întrucât reducerea cheltuielilor bugetare pentru
măsuri de piață este și mai importantă - de la 74 % din totalul cheltuielilor cu PAC în
1992 la mai puțin de 10 % în prezent; întrucât cheltuielile cu PAC au trecut în mod
constant de la susținerea pieței și subvenții la export la plăți decuplate și dezvoltare
rurală;

L. întrucât, în urma acestor reforme, UE a devenit un importator net de bunuri agricole, fiind
importate în fiecare an produse în valoare de peste 78 miliarde de euro (în jur de 20 % din
importurile agricole mondiale); întrucât în unele cazuri balanța comercială s-a înclinat în
mod constant în favoarea unor țări terțe (UE importă în prezent produse agricole în
valoare de 19 miliarde de euro din țările Mercosur și exportă produse în valoare de doar 1
miliard de euro către această regiune); întrucât UE continuă să înregistreze un deficit
comercial tot mai accentuat în cazul produselor agricole;

M. întrucât UE rămâne cel mai mare exportator mondial de bunuri agricole (aproximativ
17 % din comerțul global total); întrucât UE a pierdut o cotă de piață importantă în
ultimii 10 ani (în 2000, UE contribuia cu aproximativ 19 % din comerțul mondial);
întrucât UE exportă în principal produse cu o valoare adăugată mare și produse procesate
(67 % din exportul său agricol total);

N. întrucât produsele de înaltă calitate sunt exporturi esențiale ale Uniunii Europene și
reprezintă un procent foarte ridicat din comerțul său internațional; întrucât UE exportă
produse valoroase, cu o valoare economică importantă, iar în cazul produselor cu origine
protejată și indicații geografice protejate, valoarea netă a acestor produse și produse
alimentare este de 14 miliarde de euro pe an (excluzând vinurile și băuturile spirtoase,
care reprezintă de asemenea un procent important din exporturile UE);

O. întrucât UE trebuie să continue să asigure siguranța alimentară a cetățenilor săi și să ajute

la hrănirea populației sărace a lumii; întrucât numărul celor care suferă de foame
depășește în prezent un miliard de oameni, iar în Uniunea Europeană există în prezent
peste 40 de milioane de oameni săraci care nu au suficientă mâncare;

P. întrucât se așteaptă ca cererea mondială de alimente să se dubleze și se estimează că

populația mondială va crește de la 6 miliarde în prezent la 9 miliarde până la 2050,
conform FAO, iar producția mondială de alimente va trebui să crească în consecință, în
contextul presiunii asupra resurselor naturale;

Q. întrucât estimările privind ajutorul acordat producătorului (EAP) arată că ajutorul total
pentru sectorul agricol în UE s-a redus gradual din 2000 și se poate compara, la nivelul
per capita, cu nivelul de ajutor din cazul partenerilor comerciali principali ai UE, precum
Statele Unite ale Americii;

R. întrucât, conform celui mai recent Eurobarometru, 90 % din cetățenii UE intervievați

consideră că agricultura și zonele rurale sunt importante pentru viitorul Europei, 83 % din

PR\810067RO.doc 5/21 PE439.972v01-00

RO
 cetățenii UE intervievați sunt în favoarea ajutorului financiar acordat agricultorilor și, în
medie, consideră că în cazul politicii agricole deciziile ar trebuie să se ia la nivel
european;

S. întrucât, odată cu intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona, PAC se supune

procedurii legislative ordinare iar Parlamentul European are o răspundere importantă în
ajutarea adoptării unei legislații bune și eficiente în acest domeniu,

Evoluția PAC: de la denaturarea pieței la o orientare către piață

1. reamintește că PAC a suferit reforme radicale în ultimii 25 de ani, în special printr-o

schimbare fundamentală de la ajutorul acordat producției la ajutorul acordat
producătorului1, prin încetarea achizițiilor de intervenție obișnuite și a dumpingului
surplusurilor europene pe piețele mondiale 2 și printr-o mai bună orientare către piață a
PAC și a agricultorilor UE;

2. subliniază că instrumentele de piață ale PAC sunt folosite acum ca măsură de siguranță
pentru a ajuta la gestionarea volatilității pieței și a asigura un anumit grad de stabilitate și
că, în plus, de la adoptarea plăților unice pe exploatație decuplate, care a reprezentat o
schimbare majoră în raport cu măsurile care denaturau comerțul, în conformitate cu
cerințele OMC;

3. salută faptul că reforma PAC din 2003 și evaluarea „stării de sănătate” a agriculturii din
2008 au permis agricultorilor UE să răspundă și să reacționeze mai bine la semnalele și
condițiile pieței;

4. subliniază că dezvoltarea rurală este în prezent o parte integrală a structurii PAC, axată pe
comunitățile rurale, îmbunătățind mediul înconjurător, modernizând și restructurând
agricultura și îmbunătățind comercializarea produselor și competitivitatea;

5. salută recunoașterea rolului multifuncțional al agricultorilor în furnizarea de bunuri

publice, precum conservarea mediului înconjurător, producția de alimente de înaltă
calitate, buna creștere a animalelor, formarea și îmbunătățirea diversității și calității
peisajelor valoroase din UE, și îndreptarea către practici agricole durabile, nu doar prin
îndeplinirea cerințelor de bază pentru întreținerea teritoriului în bune condiții agricole și
de mediu (BCAM), ci și prin atingerea unor standarde mai înalte prin intermediul unor
scheme agroecologice, al agriculturii de precizie și al producției organice;

6. reamintește faptul că PAC este cea mai integrată politică UE și, prin urmare, reprezintă în
mod logic cea mai mare cotă din bugetul UE; recunoaște că această cotă din buget a
scăzut în mod constant de la aproximativ 75 % din bugetul total al UE în 1985 la 39,3 %
până în 20133, reprezentând mai puțin de 0,45 % din produsul intern brut total la nivelul
UE4, având în vedere că, în același timp, în prezent ajutorul este distribuit mai mult, odată
cu aderarea celor 12 noi state membre ale UE;

1
A se vedea graficul 1 din anexă.
2
A se vedea graficul 2 din anexă.
3
A se vedea graficul 3 din anexă.
4
A se vedea graficul 4 din anexă.

PE439.972v01-00 6/21 PR\810067RO.doc

RO
7. prin urmare, consideră că PAC a evoluat, devenind mai ecologică și mai orientată către
piață și și-a redus radical impactul asupra țărilor în curs de dezvoltare, oferind, în același
timp, ajutor agricultorilor pentru a produce alimente de înaltă calitate pentru consumatorii
europeni;

Provocările la care trebuie să răspundă PAC după-2013

8. subliniază faptul că siguranța alimentară rămâne provocarea principală pentru agricultura

UE, în condițiile în care se estimează că populația mondială va crește de la 6 la 9 miliarde
de oameni până în 2050, iar cererea pentru alimente se va dubla până în 2050, conform
FAO (mai ales în cazul economiilor emergente precum China sau India);

9. susține că Europa va trebui să aducă o contribuție substanțială în satisfacerea acestei

nevoi în contextul în care există mai puțin teren, mai puțină apă și intrări reduse de
energie, din cauza efectului schimbărilor climatice, care vor acționa ca o constrângere
puternică asupra capacității europene de a crește oferta;

10. observă că criza energetică globală și prețurile la energie aflate în continuă creștere vor
determina creșterea costurilor de producție agricolă, ceea ce va duce la creșterea
prețurilor alimentelor și la o volatilitate crescută a prețurilor pieței, atât pentru agricultori,
cât și pentru consumatori, ceea ce va fi în detrimentul stabilității ofertei de alimente și va
impune constrângeri considerabile asupra capacității de a menține și crește nivelurile
actuale de producție;

11. consideră că agricultura este bine pregătită pentru a contribui în mod semnificativ la lupta
împotriva schimbărilor climatice prin reducerea continuă a emisiilor de gaze cu efect de
seră și prin creșterea sechestrării de carbon;

12. recunoaște importanța consolidării progresului făcut deja pentru a conserva

biodiversitatea și a proteja mediul;

13. reamintește faptul că trebuie să se îndeplinească așteptările consumatorilor în ceea ce

privește asigurarea siguranței alimentare, precum și cerințele acestora privind standarde
de o calitate mai înaltă, o bunăstare mai accentuată a animalelor și rentabilitate;

14. consideră că PAC trebuie să ofere răspunsuri imediate la efectele pe care le are criza
economică asupra întreprinderilor agricole, cum ar fi lipsa de acces la credit al
agricultorilor, constrângeri asupra veniturilor agricole1 și un șomaj în creștere în zonele
rurale;

15. consideră că PAC trebuie să continue să ofere soluții la amenințarea prezentată de

părăsirea teritoriului, la depopularea zonelor rurale și la îmbătrânirea populației rurale în
UE pentru a asigura durabilitatea pe termen lung a comunităților rurale în UE;

16. consideră că, în lumina acestor provocări, PAC după 2013 trebuie să trimită semnale
puternice și să ofere răspunsuri atât la îngrijorările comunității rurale, cât și la cele ale
societății în general, printr-o politică alimentară puternică, durabilă, bine finanțată,

1
A se vedea graficul 5 din anexă.

PR\810067RO.doc 7/21 PE439.972v01-00

RO
 credibilă și multifuncțională;

Nevoia pentru o PAC după 2013 puternică

Satisfacerea nevoilor socio-economice

17. consideră că este nevoie de o politică agricolă comună europeană puternică pentru a se
asigura că agricultorii UE rămân competitivi pe piața mondială față de partenerii
comerciali care primesc multe subvenții; consideră că UE nu își permite să se bazeze pe
alte părți ale lumii pentru a oferi siguranță alimentară la nivel european în contextul
schimbărilor climatice, al instabilității politice în anumite regiuni ale lumii și al
potențialelor izbucniri ale unor boli sau alte evenimente care ar putea fi în detrimentul
capacității de producție;

18. reamintește faptul că agricultura UE rămâne un sector central al economiei UE,

contribuind în mod semnificativ la produsul intern brut al UE și la crearea de locuri de
muncă, atât direct, cât și indirect, prin efectul multiplicator pe piețele industriei
alimentare și a băuturilor, atât din amonte, cât și din aval; consideră, prin urmare, că o
agricultură UE puternică se află chiar în centrul unei industrii alimentare și a băuturilor
bazată pe exporturi;

19. reamintește, după cum sugerează în mod corect articolul 39 din Tratatul de la Lisabona,
faptul că agricultura este un sector specific, care suferă de un ciclu de producție pe
termen lung și diferite tipuri de eșecuri de piață, precum o mare volatilitate a pieței, o
mare expunere la dezastre naturale, un nivel ridicat de risc, o lipsă a elasticității cererii și
faptul că, în cadrul lanțului alimentar, agricultorii mai degrabă acceptă, decât impun
prețurile;

20. reamintește faptul că unul din motivele principale pentru care UE are nevoie de o politică
agricolă comună puternică este pentru a contribui la dezvoltarea unor comunități rurale
viabile și dinamice, aflate în inima diversității culturale europene, și cu scopul de a
asigura o dezvoltare socio-economică durabilă și echilibrată pe întregul teritoriu
european;

21. subliniază faptul că este nevoie urgentă să se atragă generații de tineri în zonele rurale și
să se ofere oportunități economice noi și alternative pentru ca ei să asigure o populație
rurală durabilă;

22. consideră că șomajul în zonele rurale ar trebuie să fie soluționat prin oferirea unor
oportunități de diversificare și a unor noi surse de venit;

23. subliniază, mai ales, că pe viitor, politica agricolă europeană trebuie să rămână o politică
comună și că doar un nivel armonizat de ajutor în întreaga UE cu un set comun de
obiective și norme poate furniza un mediu echitabil pentru agricultori și o funcționare
adecvată a pieței unice, cu condiții de competitivitate loială pentru produsele agricole în
cadrul UE;

Furnizarea de beneficii în termeni de bunuri publice

PE439.972v01-00 8/21 PR\810067RO.doc

RO
24. recunoaște că agricultorii oferă o gamă de bunuri publice pentru care piața nu îi
recompensează; prin urmare, insistă ca aceștia să fie recompensați în mod corespunzător
și să li ofere stimulente pentru a continua să ofere produse de o calitate mai înaltă, o
bunăstare accentuată pentru animale și beneficii ecologice suplimentare;

25. reamintește, prin urmare, faptul că, dacă activitatea agricolă nu este păstrată în întreaga
UE, nu se vor mai furniza oferi bunuri publice;

26. recunoaște faptul că generații întregi de agricultori au modelat peisajele de valoare ale UE
și, prin urmare, ar trebui să fie răsplătiți pentru că fac acest lucru într-un mod durabil, cu
precădere în zonele defavorizate din punct de vedere al naturii; consideră că acestea
contribuie în mod activ la marea valoare culturală și atractivitate a Europei, oferind
contextul pentru un turism rural reușit;

27. subliniază faptul că agricultorii au potențialul de a furniza beneficii ecologice

suplimentare, care corespund cerințelor societății, în special conservarea și reabilitarea
solului, buna gestionare a apei și îmbunătățirea calității și conservarea biodiversității
terenului agricol, și că trebuie să fie încurajați în acest sens;

28. consideră că agricultura are un potențial enorm de a adapta și de a reduce efectele

schimbărilor climatice;

29. consideră, în conformitate cu cele mai recente cercetări disponibile, că fără o politică
agricolă comună, în UE s-ar dezvolta forme de producție dezechilibrate (intensificare
extremă pe cele mai bune terenuri și o extinsă abandonare a terenurilor în zonele
defavorizate), provocând daune importante mediului înconjurător; insistă asupra faptului
că sprijinul acordat printr-o PAC puternică presupune costuri care nu înseamnă nimic față
de costurile lipsei de acțiune și consecințele negative nedorite ale acesteia;

Noile priorități PAC pentru secolul 21

30. consideră că agricultura este bine pregătită pentru a contribui în mod semnificativ la
stabilirea priorităților noii Strategii UE 2020 de combatere a schimbărilor climatice și
creare de noi locuri de muncă prin creștere ecologică, oferind, în același timp,
consumatorilor europeni siguranță alimentară prin producerea unor produse alimentare
sigure și de înaltă calitate;

O PAC mai corectă

31. insistă asupra faptului că agricultura UE trebuie să rămână competitivă în condițiile unei
concurențe acerbe a partenerilor comerciali care primesc multe subvenții; prin urmare,
consideră că, în continuare, competitivitatea ar trebui să fie obiectivul fundamental al
PAC după 2013 pentru a se asigura că UE deține materiile prime necesare pentru
producția de produse alimentare europene de înaltă calitate și continuă să obțină o cotă
mai mare din piața mondială, precum și pentru a asigura un comerț echitabil pentru
agricultori;

32. reamintește faptul că agricultorii UE produc alimente conform celor mai înalte standarde
de securitate, de calitate și de bunăstare a animalelor; consideră că importurile din țările

PR\810067RO.doc 9/21 PE439.972v01-00

RO
 terțe ar trebui să respecte aceleași cerințe, pentru a asigura concurența loială;

33. insistă asupra faptului că menținerea activității agricole în toată Europa este
fundamentală pentru a menține producția diversificată și locală și pentru a preveni
pericolul de abandonare a terenurilor pe întregul teritoriu UE;

34. solicită ca garantarea unui randament echitabil și stabil pentru comunitatea agricolă să
rămână un scop principal al noii PAC, oferind în același timp rentabilitate și un
randament echitabil consumatorilor;

35. solicită luarea unor măsuri pentru consolidarea puterii de negociere a producătorilor și a
organizațiilor de producători și pentru a îmbunătăți funcționarea lanțului de aprovizionare
cu alimente printr-o mai mare transparență a prețurilor la alimente și prin acțiuni de
combatere a practicilor comerciale neloiale;

36. consideră că în viitorul cadru al PAC trebuie să existe o măsură minimă de siguranță
pentru a gestiona volatilitatea extremă a prețurilor pieței și pentru a oferi răspunsuri
rapide și eficiente la crizele economice care apar în acest sector;

37. solicită o distribuție mai echitabilă a plăților din cadrul PAC și insistă asupra faptului că
aceasta ar trebui să fie echitabilă atât pentru agricultorii din noile state membre, cât și
pentru cei din vechile state membre1;

38. consideră că întreprinderile agricole viabile sunt fundamentale pentru susținerea

comunităților rurale prospere;

O PAC mai durabilă

39. consideră că agricultura are un rol major în combaterea schimbărilor climatice prin
reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, prin creșterea capacității de sechestrare a
carbonului și prin dezvoltarea și folosirea mai multor surse de energie regenerabilă;
consideră că, acolo unde este necesar, considerațiile de ordin climatic ar trebuie să fie
integrate în cadrul PAC;

40. consideră că eficiența producției este fundamentală pentru o gestionare mai durabilă a
resurselor limitate și că agricultorii ar trebui să aducă inovații prin folosirea celor mai
recente instrumente financiare, științifice și tehnice pentru a contribui la satisfacerea
nevoii crescânde de alimente într-o manieră mai economică, mai socială și mai durabilă
din punct de vedere al mediului;

O PAC mai ecologică

41. constată că piața nu îi răsplătește pe agricultori pentru că protejează mediul înconjurător;

prin urmare, consideră că PAC trebuie să devină mai ecologică prin stimularea
agricultorilor în vederea maximizării furnizării de servicii de eco-sisteme pentru a
îmbunătăți în continuare buna gestionare a resurselor de mediu ale terenului agricol din
UE;

1
A se vedea graficul 6 din anexă.

PE439.972v01-00 10/21 PR\810067RO.doc

RO
42. consideră că agricultorii sunt bine pregătiți pentru a contribui la o creștere ecologică și
pentru a răspunde la criza energetică prin dezvoltarea unei energii ecologice sub formă de
biomasă, biodeșeuri, biogaz, biocombustibili de generația a doua și energie eoliană,
solară și hidroenergie la scară redusă, care vor ajuta de asemenea la crearea de noi
oportunități de locuri de muncă ecologice;

O politică simplă și comună

43. insistă asupra faptului că o politică agricolă comună este mai relevantă decât niciodată
pentru a garanta dimensiunea transfrontalieră a aprovizionării cu alimente, a schimbărilor
climatice, a standardelor comune înalte de protecție a mediului, a securității și calității
produselor și a bunăstării animalelor într-o piață unică care funcționează în mod adecvat;

44. consideră că noua PAC trebuie să fie ușor de administrat și să reducă birocrația și
sarcinile administrative ale agricultorilor, prin trecerea către folosirea instrumente de
livrare precum acordurile outcome (acorduri axate pe rezultate) și contractele simple;

Instituirea unei PAC mai echitabile, mai ecologice și mai durabile

45. recunoaște gama largă de noi priorități pentru PAC și observă că, atunci când au aderat la
Uniunea Europeană, noile state membre au sperat că ajutorul PAC va ajunge, în timp, la
paritate cu vechile state membre; prin urmare, solicită ca bugetul pentru PAC 2013 să fie
cel puțin menținut după 2013 dacă se dorește ca UE să își îndeplinească angajamentele
actuale și să ofere cu succes noi priorități;

46. solicită ca bugetul PAC să aibă un mecanism de flexibilitate la sfârșitul anului pentru a
reporta și realoca fondurile neutilizate în următorul an;

47. insistă asupra faptului că PAC nu ar trebui să fie renaționalizată și, prin urmare, consideră
că principalul ajutor direct ar trebui să fie în continuare finanțat în întregime din bugetul
UE, respingând astfel orice cofinanțare care ar dăuna concurenței loiale în cadrul pieței
unice a UE;

48. solicită o distribuție echitabilă a fondurilor PAC către agricultorii din întreaga UE;
reamintește faptul că, pentru a se respecta diversitatea agricolă din UE, trebuie să se
găsească criterii obiective pentru a defini sistemul echitabil de distribuție:

(1) consideră că, pentru a reduce disparitățile în distribuția fondurilor de ajutor direct
între statele membre, nu va fi suficient doar criteriul numărului de hectare și, prin
urmare, solicită criterii obiective suplimentare, precum un coeficient de putere de
cumpărare, care să fie folosite pentru a obține o distribuție totală echilibrată;

(2) solicită definirea unor criterii echitabile și obiective pentru alocarea de fonduri pentru
obiective de dezvoltare rurală;

49. consideră că prioritățile PAC ar trebui integrate într-o politică alimentară

multifuncțională, care să îi sprijine pe agricultorii în mod eficient, într-o manieră
selectivă, aducând beneficii societății în general;

PR\810067RO.doc 11/21 PE439.972v01-00

RO
 50. consideră că, în scopul simplificării, al clarității și al unei abordări comune, trebuie să se
convină încă de la începutul reformei asupra finanțării fiecăruia din cele cinci
componente centrale ale PAC;

51. consideră că ajutorul direct ar trebui să treacă la un criteriu în funcție de suprafață în toate
statele membre până în 2020, acordându-le celor care încă folosesc vechiul sistem de
plăți flexibilitatea de a trece de schimbările dificile în ritmul lor1;

52. consideră că statele membre și regiunile trebuie să continue să aibă flexibilitatea de a

regionaliza sistemul de plăți pe suprafață astfel încât să reflecte prioritățile lor specifice;

53. observă că trecerea de la criteriile tradiționale poate crea provocări deosebite pentru
statele membre sau regiunile cu o suprafață relativ întinsă de așa-numitul „teren gol”
(teren eligibil care nu face obiectul unei cereri de ajutor); solicită ca nevoile specifice ale
acestor regiuni să fie luate în considerare cu atenție atunci când se proiectează noul tip de
ajutor;

54. consideră că rentabilitatea plăților cuplate nu ar trebui să fie principiul director al PAC;
totuși, dată fiind trecerea de la un model tradițional de ajutor la unul bazat pe suprafață,
consideră că statelor membre ar trebui să li se acorde o marjă limitată de flexibilitate
pentru a răspunde nevoilor specifice din teritoriile lor, sub forma unor plăți cuplate fixe
pentru zonele de pășunat vulnerabile, în conformitate cu cerințele OMC;

55. identifică necesitatea existenței a cinci componente principale, și anume: siguranță

alimentară și comerț echitabil, durabilitate, agricultură în toata Europa,
biodiversitate și protecția mediului și creștere ecologică, pentru a obține o PAC mai
echitabilă, mai ecologică și mai durabilă;

Siguranță alimentară și comerț echitabil

56. consideră că ar trebui să existe o plată pe suprafață directă de bază, din fonduri UE,
pentru toți agricultorii UE pentru a le oferi consumatorilor europeni o siguranță
alimentară de bază, pentru a permite agricultorilor să producă alimente de înaltă calitate
în mod competitiv în raport cu partenerii comerciali care primesc multe subvenții (SUA),
pentru a se asigura că activitatea agricolă va continua în toată UE și pentru a furniza
bunuri publice de bază prin cerințele de eco-condiționalitate pentru bunele condiții
agricole și de mediu, precum și pentru standarde de înaltă calitate și bunăstarea
animalelor; solicită includerea unei cerințe absolute de activitate minimă în normele
privind eco-condiționalitatea și solicită ca proporționalitatea să fie principiul cheie utilizat
în punerea în aplicare a normelor;

Durabilitate

57. consideră că o plată directă pe suprafață de la vârf la bază din fonduri UE ar trebui să fie
pusă la dispoziția agricultorilor prin contracte simple, care să îi răsplătească pentru
reducerea emisiilor de carbon per unitate de producție și pentru creșterea sechestrării de
carbon; observă că aceasta ar avea beneficiul dublu de a face agricultura UE mai durabilă

1
A se vedea tabelul 7 din anexă.

PE439.972v01-00 12/21 PR\810067RO.doc

RO
 din punct de vedere ecologic și economic printr-o eficiență îmbunătățită și va asigura, de
asemenea, posibilitatea agricultorilor de a beneficia, din punct de vedere financiar, de o
mai bună sechestrare a carbonului pe terenul lor și i-ar situa pe aceeași poziție cu alte
industrii incluse în sistemul de comercializare a emisiilor la nivelul UE (EU ETS);
solicită definirea adecvată a unor criterii și obiective clare și măsurabile, pentru a permite
acestor plăți să fie implementate cât de curând posibil;

Agricultură în toată Europa

58. solicită continuarea măsurilor specifice de compensare a agricultorilor care produc în

zone cu handicap natural în scopul de a asigura desfășurarea activității agricole și
producția locală de alimente în întreaga UE, reducând pericolul abandonării terenului și
asigurând o gestionare teritorială echilibrată în toată UE; consideră că această schemă de
ajutor ar trebui să rămână în continuare cofinanțată, ca în prezent;

Biodiversitate și protecția mediului

59. consideră că PAC trebuie să stimuleze în continuare măsurile privind biodiversitatea și

protecția mediului, oferind oportunitatea ca marea majoritate a terenurilor agricole să fie
acoperite de scheme agroecologice pentru a-i răsplăti pe agricultori în schimbul furnizării
unor servicii suplimentare de ecosistem, în timp ce ar trebui încurajate și alte măsuri
benefice mediului, precum proiecte de agricultură organică, folosirea durabilă a pădurilor,
a apei și a solului și dezvoltarea agriculturii pentru terenuri agricole cu înaltă valoare
naturală; consideră că toate aceste măsuri de dezvoltare rurală ar trebui să rămână
cofinanțate, cu un buget sporit dacă este necesar;

Creștere ecologică

60. consideră că „creșterea ecologică” ar trebui să se situeze în centrul noii strategii de

dezvoltare rurală, concentrându-se pe crearea de noi locuri de muncă ecologice prin:
dezvoltarea biomasei, a biodeșeurilor, a biogazului și a producției de energie regenerabilă
la scară redusă, precum și prin încurajarea producției de biocombustibili de generația a
doua, investirea în modernizare și inovare, precum și în noi tehnici de cercetare și
dezvoltare pentru adaptarea la schimbările climatice și reducerea acestora, oferirea de
formare și consiliere pentru agricultori în ceea ce privește aplicarea de noi tehnici și
asistență pentru tinerii agricultori care intră în domeniu, și prin valoare adăugată
produselor de înaltă calitate prin măsuri de promovare și comercializare;

61. consideră că, pentru a sprijini cele cinci componente centrale ale PAC, ar trebui să existe
și o măsură minimă de siguranță împotriva volatilității extreme a prețurilor, ca instrument
de reacție rapidă la criză; în acest scop, consideră că, în cadrul bugetului UE, ar trebui să
existe o linie bugetară specială de rezervă, care ar putea fi activată rapid pentru a
răspunde crizelor care survin, și că ar trebui să fie luate în considerare, de asemenea, noi
instrumente financiare inovative, precum sistemele de asigurare împotriva riscurilor și
piețe viitoare care să contribuie la reducerea volatilității piețelor;

62. insistă asupra faptului că, pentru a completa măsurile de piață, este absolut necesar să se
consolideze poziția producătorilor în cadrul lanțului alimentar printr-o gamă de acțiuni
privind transparența, relațiile contractuale și practicile comerciale; consideră că ar trebui

PR\810067RO.doc 13/21 PE439.972v01-00

RO
 să se analizeze și posibile modificări ale normelor de concurență, pentru a le permite
organizațiilor de producători să se extindă, din punct de vedere al importanței și al
dimensiunii, acordându-le puterea de a face față marilor detailiști și procesatori;

63. reamintește faptul că, în cadrul noului set de instrumente de piață, ar trebui continuată
retragerea treptată a restituirilor la export, conform acordurilor OMC;

64. consideră că proiectarea și punerea în aplicare a noii PAC ar trebui să se concentreze pe

simplificare, proporționalitate și reducerea birocrației și, prin urmare, solicită Comisiei să
folosească acorduri outcome (acorduri axate pe rezultate), contracte simple și contracte
teritoriale unde este necesar;

65. solicită Comisiei să acorde cea mai mare atenție recomandărilor Parlamentului European
atunci când îți elaborează comunicarea și propunerile legislative;

66. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și

Comisiei.

PE439.972v01-00 14/21 PR\810067RO.doc

RO
 EXPUNERE DE MOTIVE

Politica agricolă comună a îndeplinit cu succes obiectivele stabilite inițial de Tratatul de la

Roma. Pe parcursul ultimilor 50 de ani, PAC și-a mărit productivitatea, a contribuit la crearea
unui standard de viață echitabil pentru comunitatea agricolă, a stabilizat piețe, a garantat
disponibilitatea aprovizionărilor și le-a oferit consumatorilor alimente de calitate la prețuri
rezonabile. PAC din viitor va trebui să facă față unor provocări noi și presante și să prevadă
un cadru pentru viitor bazat pe stabilitate, previzibilitate și flexibilitate în vremuri de criză.

Contextul reformei este criza economică și serioasele dificultăți financiare cu care se

confruntă statele membre, contribuabilii, agricultorii și consumatorii, fiind nevoie, prin
urmare, să stabilim o direcție coerentă și credibilă pentru PAC după 2013.

PAC va trebui să se adapteze unui context european și global în schimbare. Înainte de toate,
agricultura europeană trebuie să le garanteze propriilor consumatori siguranța alimentară și
să contribuie la hrănirea unei populații mondiale în continuă creștere. Cu toate acestea,
pentru prima oară, nu putem „să deschidem robinetul” și să producem mai multă hrană prin
utilizarea energiei și a intrărilor suplimentare. De ce? Din două motive: în primul rând, criza
energetică, costul tot mai ridicat al energiei și necesitatea de a reduce emisiile de gaze cu
efect de seră vor reprezenta constrângeri majore pentru creșterea producției. În al doilea rând,
impactul schimbărilor climatice va elimina opțiunea de a exploata mari porțiuni de teren
suplimentar. Schimbările climatice vor cauza, de asemenea, penurii de apă și secete, care vor
acționa la rândul lor ca o piedică împotriva creșterii producției. Drept rezultat, agricultura
mondială și cea a UE va trebui să producă mai multă hrană cu mai puțin teren, mai puțină apă
și mai puțină energie.

Piatra de temelie a PAC ar trebui să fie tot aceea de a garanta faptul că agricultura europeană
este competitivă în comparație cu partenerii comerciali care primesc multe subvenții, cum ar
fi SUA, Japonia, Elveția sau Norvegia, asigurându-le agricultorilor UE condiții de comerț
echitabil. Trebuie, totodată, să continue să sprijine activitatea agricolă în Europa, în vederea
asigurării producției alimentare locale și a unei dezvoltări teritoriale echilibrate.

În plus, este foarte important ca agricultura actuală să demonstreze faptul că este bine
pregătită pentru a aduce o contribuție majoră la respectarea noilor priorități ale Strategiei UE
2020, care constau în a face față schimbărilor climatice, inovații și crearea de noi locuri de
muncă prin creștere ecologică, continuând, în același timp, să ofere siguranță alimentară
pentru consumatorii europeni prin producerea unor produse alimentare sigure și de înaltă
calitate. Agricultorii europeni și PAC trebuie să demonstreze faptul că dețin unele răspunsuri
la provocările secolului 21 și că ele reprezintă o parte a soluției, nu o parte a problemei.

Odată cu extinderea UE la 27 de state membre, este esențial ca așteptările noilor state

membre în materie de tratament echitabil să fie onorate. Pentru a face față noilor priorități și
așteptări ale tuturor statelor membre UE, bugetul PAC trebuie menținut măcar la nivelurile
anului 2013, în contextul noilor perspective financiare.

În raport, am stabilit prioritățile pentru o politică agricolă alimentară multifuncțională,

comună și credibilă, care va oferi sprijin agricultorilor în beneficiul întregii societăți. Am
stabilit cinci componente principale constitutive, și anume: siguranță alimentară și comerț

PR\810067RO.doc 15/21 PE439.972v01-00

RO
 echitabil, durabilitate, agricultură în toată Europa, biodiversitate și protecția mediului
și creștere ecologică, pentru a oferi o PAC mai echitabilă, mai ecologică și mai durabilă
pentru viitor.

O PAC POST-2013 MAI ECHITABILÃ, MAI

ECOLOGICÃ ȘI MAI DURABILÃ
BIODIVERSITATE șI PROTECțIA MEDIULUI CREșTERE ECOLOGICĂ

(măsuri agroecologice pentru majoritatea (dezvoltare rurală integrată, măsuri

terenurilor agricole, investiții forestiere,
îmbunătățirea calității apei și a solului,
agricultură ecologică și terenuri agricole
cu înaltă valoare naturală)
→ Acorduri outcome (acorduri axate pe
rezultate) și contracte teritoriale
suplimentare împotriva schimbărilor
climatice, energie ecologică, C&D,
inovație, modernizare, formare,
locuri de muncă ecologice,
tineri agricultori, politica de calitate)
→ Abordare integrată, subsidiaritate

Cofinanțare Cofinanțare

SIGURANțĂ ALIMENTARĂ șI COMERț DURABILITATE AGRICULTURĂ ÎN TOATĂ

ECHITABIL EUROPA
PLĂțI DE LA VÂRF LA BAZĂ
AJUTOR DIRECT PENTRU SCHIMBĂRI ZONE CU HANDICAP
CLIMATICE NATURAL
(competitivitate, siguranță alimentară,
ajutor pentru venit echitabil, activitate (atenuarea schimbărilor
agricolă care asigură bunurile publice climatice, eficiența producției) (activitate agricolă în UE,
principale) producție locală de alimente,
amenințarea abandonării
→ plăți legate de suprafață (până în terenurilor)
2020) cu eco-condiționalitate de bază
→ plăți contractuale de la vârf → Scheme reformate
Buget UE la bază, bazate pe obiective clare în derulare
FLEXIBILITATE PENTRU STATELE
MEMBRE
(tranziție, priorități naționale,
animale de pășune, competitivitate)
Cofinanțare
Buget UE
→ plăți cuplate limitate fixe

MĂSURI DE PIAțĂ – MĂSURI MINIME DE SIGURANțĂ

(gestionarea volatilității, atenuarea crizei, competitivitate)
→ Instrumente de acțiune rapidă, linie bugetară UE de rezervă, instrumente noi, ajustarea lanțurilor de aprovizionare cu
produse alimentare; buget UE

UN CADRU COMUN, CLAR, SIMPLU ȘI FLEXIBIL PENTRU A SPRIJINI AGRICULTURA

ȘI A ADUCE BENEFICII SOCIETĂȚII
PE439.972v01-00 ÎNTR-O MANIERĂ MAI EFICIENTĂ
16/21 PR\810067RO.doc

RO
În contextul punerii în aplicare a noilor prevederi ale Tratatului de la Lisabona, Parlamentul
European trebuie să își ia în serios noile responsabilități în calitate de co-legislator în
domeniul agriculturii. Comisia și Consiliul ar trebui să lucreze mai direct, mai echitabil și cu
bună-credință cu parlamentarii, cu privire chiar la acest dosar.

În acest scop, intenționez să folosesc cât mai eficient posibil oportunitățile oferite de noul
context instituțional. Voi apăra rolul principal care trebuie jucat de Parlament, adoptând, în
același timp, o poziție flexibilă în elaborarea politicilor și punând accent în special pe
proporționalitate și subsidiaritate.

PR\810067RO.doc 17/21 PE439.972v01-00

RO
 ANEXĂ

Graficul 1: Evoluția cheltuielilor PAC și a traseului reformei PAC.

100%

90%

80%

70%

60%
50%

40%

30%

20%

10%

0%
1980
1981
1982
1983
1984
1985
1986
1987
1988
1989
1990
1991
1992
1993
1994
1995
1996
1997
1998
1999
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
Export subsidies Other market support Coupled direct payments
Decoupled direct payments Rural development

Sursa: Comisia Europeană, DG AGRI (actualizat de DG AGRI-Unitatea L.1 la 5.3.2010)

Graficul 2: Surplusuri UE de-a lungul timpului (1991-2008) pentru grâu, carne de vită și
unt

Sursa: Comisia Europeană, DG AGRI, document de dezbatere din decembrie 2009 – De ce avem nevoie de o

PE439.972v01-00 18/21 PR\810067RO.doc

RO
politică agricolă comună?

Graficul 3: Procentul cheltuielilor PAC în cadrul cheltuielilor UE

80%

75%

70%

65%

60%

55%

50%

45%

40%
1985
1986
1987
1988
1989
1990
1991
1992
1993
1994
1995
1996
1997
1998
1999
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
Sursa: Comisia Europeană, DG AGRI (actualizat de DG AGRI-Unitatea L.1 la 5.3.2010)

Graficul 4: Procentul cheltuielilor PAC în cadrul produsului intern brut al UE

0.70%

0.65%

0.60%

0.55%

0.50%

0.45%

0.40%
1985
1986
1987
1988
1989
1990
1991
1992
1993
1994
1995
1996
1997
1998
1999
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008

Sursa: Comisia Europeană, DG AGRI (actualizat de DG AGRI-Unitatea L.1 la 5.3.2010)

PR\810067RO.doc 19/21 PE439.972v01-00

RO
 Graficul 5: Schimbări ale venitului agricol real per lucrător în 2009 în comparație cu 2008
(în procente) per stat membru
10%
5%

0%
-5%
-10%

-15%
-20%
-25%

-30%
-35%

Cyprus
EU-27
Estonia
Austria
Hungary

Netherlands

United Kingdom
Portugal

Norway
Italy

Denmark
France

Belgium
Germany

Czech Republic

Latvia

Poland
Spain
Bulgaria

Finland

Malta
Greece
Luxembourg

Romania

Slovakia
Lithuania
Ireland

Slovenia

Sweden

Switzerland
Sursa: Eurostat, grafic realizat cu date din luna martie 2010 (actualizat de DG AGRI-Unitatea L.1 la 8.3.2010,
cifrele pentru anul 2009 sunt estimări Eurostat)

Graficul 6: Plăți directe per stat membru, media per hectar, 2008
EUR/ha
600

500

400

300

200

100

0
Hungary

Italy

Netherlands
Czech Republic

Ireland
Germany
Luxembourg
Lithuania

Cyprus
Slovenia

Portugal
Malta

Finland
Romania

United

Sweden

Belgium
Poland

Austria

France

Denmark
Slovakia
Latvia

Bulgaria
Estonia

Greece
EU-12

EU-27

EU-15
Spain

Sursa: Comisia Europeană, DG AGRI (actualizat de DG AGRI-Unitatea L.1 la 5.3.2010)

PE439.972v01-00 20/21 PR\810067RO.doc

RO
 Tabelul 7: Opțiuni alese pentru implementarea SPU în statele membre

MODEL REGIONALIZARE STATE MEMBRE ȘI REGIUNI

Grecia, Spania, Franţa, Irlanda, Italia,
neregionalizat
Ţările de Jos, Austria, Portugalia
SPU, istoric
Belgia (Flandra + Bruxelles, Valonia),
regionalizat
Marea Britanie - Scoţia și Ţara Galilor
SPU, model regional o regiune Malta
neregionalizat Danemarca
Germania (pe landuri - Bundesländer),
Finlanda (3 regiuni pe baza
SPU, hibrid dinamic către forfetar randamentelor de referinţă), Suedia (5
regionalizat
regiuni pe baza randamentelor de
referinţă), Marea Britanie - Anglia (3
regiuni în funcţie de sol)
neregionalizat Luxemburg, Slovenia
SPU, hibrid static
regionalizat Marea Britanie - Irlanda de Nord
Bulgaria, Republica Cehă, Estonia, Cipru,
SPUS o regiune Letonia, Lituania, Ungaria, România,
Polonia, Slovacia

Sursa: extras din tabelul Comisiei Europene, DG Agricultură D.1.

PR\810067RO.doc 21/21 PE439.972v01-00

RO