Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Document PDF
Document PDF
Facultatea Jurnalism
Lector. univ. drd. Sorina Georgescu
ÎNVĂŢĂMÂNT LA DISTANŢĂ
LIMBA ENGLEZĂ
MODUL ÎNCEPĂTORI
‐ INTRODUCERE ÎN CURSUL DE SINTEZĂ‐
1
2
INTRODUCERE (INTRODUCTION)
1
CAPITOLUL 1 (FIRST CHAPTER)
ALFABETUL SI SIMBOLURILE FONETICE (THE ALPHABET AND THE
PHONETIC SYMBOLS)
Subcapitole: 1. Alfabetul
2. Simbolurile fonetice
2
[i] Twenty [‘twenti] (=20) [i] – [tuenti]
[e] Ten [ten] (= 10) [e] - [ten]
[æ] Stamp [stæmp] (= timbru) [e-a] (între e şi a) –
[steamp]
[a:] Father [‘fa:ðə] (B.E*)/ [aa] – [faa+ z peltic (cu
[‘fa:ðər] (A.E) (= tata) limba între dinţi) + ă + (în
engl. americană r retroflex
(îndoit spre cerul gurii)
[o] Hot [hot] (= fierbinte) [o] – [hot]
[o:] Morning [‘mo:niŋ] (B.E)/ [oo] – [moo (o + r retroflex
[‘morniŋ] (A.E) (= în engl. americană) nin (ŋ =
dimineaţa) ng, cu g mai degrabă mut)]
[u] Football [‘futbo:l] (= fotbal) [u] – [futbool]
[u:] You [ju:] (= tu) [uu] – [iuu]
[Λ] Sun [sΛn] (= soare) [a] – [san]
[ə: ] sau [3:] Learn [lə:n] (B.E)/[ [ăă] – [lăăn] / [lărn] (r
r
lə n](A.E)sau [l3:n] (= a retroflex)
învăţa)
[ə] Letter [‘letə] (B.E}/[letər] [ă] – [letă]/ [letăr] (r
(A.E) (= literă, scrisoare) retroflex)
3
c) Consoanele (the consonants)
4
CAPITOLUL 2 (SECOND CHAPTER)
1. VERBELE AUXILIARE (THE AUXILIARY VERBS): “TO BE” (A FI), “TO DO”
(A FACE) , “TO HAVE” (A AVEA)
5
affirmative/statement, long affirmative/statement, affirmative/statement, short
form, English version) Romanian version) form, English version)
I am [ai æm] / [ai em] (Eu) sunt (I = eu) I’m [aim]
You are [ju: a:r] / [iu ar] (Tu) eşti (you = tu) You’re [iur]
He is [hi: iz] / [hi iz] (El) este (he = el) He’s [hiz]
She is [∫i: iz] / [şii iz] (Ea) este (she = ea) She’s [şiz]
It is [ it iz] / [it iz] (El/ea) este (it = el/ea când It’s [iţ]
ne referim la obiecte,
lucruri din natură sau
bebeluşi)
We are [wi: a:r]/ [uii ar] (Noi) suntem (we = noi) We’re [uiăr]
You are [ju: a:r] / [iu ar] (Voi) sunteţi (you = tu, voi) You’re [iur]
They are [ðei a:r] / [zei ar] Ei/ele sunt (they = ei/ele) They’re [zeiăr]
b) Negativul (Negative)
6
!!! ATENŢIE!!!
După cum observaţi, forma de interogativ prezent a verbului “to be”, se formează
prin inversarea subiectului cu verbul. Avem deci, la afirmativ: I (subiect) + am (verb),
pentru ca la interogativ să avem întâi “am” (verbul) şi apoi “I” (subiectul). Pentru a forma
negativul, vom avea ordinea de la afirmativ, aşadar “I” (subiect) + “am” (verb), la care
vom adăuga marca negaţiei, adică “not”. Deci “I am not”.
Timpul trecut, forma de afirmativ, limba Timpul trecut, forma de afirmativ, limba
engleză (Past Tense Simple, română (Past Tense Simple,
affirmative/statments, English version) affirmative/statments, Romanian version)
I was [ai woz]/[wəz] (forma slabă) / [ai (Eu) am fost
uăz]
You were [ju: wə:r] / [iu: uăăr] (Tu) ai fost
He was [hi: wəz] / [hii uăz] (El) a fost.
She was [∫i: wəz] / [şii uăz] (Ea) a fost.
It was [it wəz]/ [it uăz] (El/ea) (obiecte) a fost.
We were [wi: wə:r] / [uii uăăr] (Noi) am fost.
You were [ju: wə:r] / [iu: uăăr] (Voi) aţi fost.
They were [ðei wə:r]/ [zei uăăr] (Ei/Ele) au fost.
b) Negativul (Negatives)
Timpul trecut, interogativ, limba engleză, Timpul trecut, interogativ, limba română
(Past tense simple, “yes/no questions, (Past tense simple, “yes/no questions”,
7
English version) Romanian version)
Was I? Am fost (eu)?
Were you? Ai fost (tu)?
Was he? A fost (el)?
Was she? A fost (ea)?
Was it? A fost (el/ea) (obiect)?
Were we? Am fost (noi)?
Were you? Aţi fost (voi)?
Were they? Au fost (ei/ele)?
!!! ATENŢIE!!!
După cum observaţi, forma de interogativ trecut a verbului “to be”, ca şi cea de
interogativ prezent, se formează prin inversarea subiectului cu verbul. Avem deci, la
afirmativ: I (subiect) + was (verb), pentru ca la interogativ să avem întâi “was” (verbul) şi
apoi “I” (subiectul). Pentru a forma negativul, vom avea ordinea de la afirmativ, aşadar
“I” (subiect) + “was” (verb), la care vom adăuga marca negaţiei, adică “not”. Deci “I was
not”.
# Cu un adjectiv
8
# În întrebări
Is Tom here? (Este Tom aici?) Are you ten? (Ai zece ani?)
Are they Spanish? (Sunt ei spanioli?) Is it easy? (E uşor?)
Is this your house? (Este aceasta casa ta?)
1. I………..eight.
2. He………..ten.
3. You…………right.
4. ………I a student?
5. Jim……….a teacher.
6. ………..they Chinese?
7. I………..eight.
8. He………..ten.
9. You…………right.
10. ………I a student?
11. Jim……….a teacher.
12. ………..they Chinese?
Prezentul simplu, afirmativ, limba engleză, Prezentul simplu, afirmativ, limba română
(Present simple, affirmative/statement, (Present simple, affirmative/statement,
English version) Romanian version)
I do [ai du:]/ [ai duu] (Eu) fac
You do [ju: du:] / [iuu duu] (Tu) faci
He does [hi: dΛz] / [hii daz] (El) face
She does [∫i: dΛz] / [şii daz] (Ea) face
It does [it dΛz] / [it daz] (El/ea) (obiecte) face
We do [wi: du:] / [uii duu] (Noi) facem
You do [ju: du:] / [iuu duu] (Voi) faceţi
They do [ðei du:] / [zei duu] (Ei/ele) fac
9
!!! ATENŢIE!!!
b) Negativul (Negatives)
!!! ATENŢIE!!!
Ca verb auxiliar, “to do” are ca formă de negativ, “I do not”, prescurtat “I don’t”,
el ajutând de fapt la formarea negativului celuilalt verb de conjugat, de exemplu “I do not
write”, sau “I don’t write”, “Eu nu scriu”.
Ca verb de sine stătător, cu sensul de “a face”, el formează negativul cu el însuşi
pe post de auxiliar, urmat de infinitivul scurt “do”: “I don’t do that”, “Eu nu fac asta”.
După cum se observă în tabelul de mai sus, infinitivul scurt “do” este valabil pentru toate
persoanele de singular şi de plural.
10
Do we write? Scriem (noi)?
Do you write? Scrieţi (voi)?
Do they write? Scriu (ei/ele)?
În cazul verbului “to do”, avem o singură formă de trecut (past tense simple)
pentru toate persoanele, şi anume “did”.
!!! ATENŢIE!!!
11
Do sit down! (Stai jos, te rog!)
I do love her. (Chiar o iubesc)
- în inversiune (verb înaintea subiectului):
At no time did he lose his self-control. (Nu si-a
pierdut controlul nici un moment).
- elipsa (folosim un verb auxiliar în locul unui verb întreg):
You saw Allen, didn’t you? (L-ai văzut pe Allen, nu-i
aşa?)
# Ca verb cu scop general
- activităţi nedefinite – “ceva” (something [sΛmθiŋ] / [samsing]), “nimic”
(nothing [nΛθiŋ] / [nasing]), “orice” (anything [eniθiŋ] /[ enising]):
Do something! (Fă ceva!)
- pentru “muncă”
I do the shopping, you do the cooking. (Eu fac cumpărăturile, tu
găteşte)
12
He has [hi: hæz]/ [hii hez] (El) are He’s [hiz]
She has [∫i: hæz] / [şii hez] (Ea) are She’s [şiz]
It has [it hæz] / [it hez] (El/ea) (obiecte) are. It’s [iţ]
We have [wi: hæv] / [uii (Noi) avem We’ve [uiv]
hev]
You have [ju: hæv] / [iuu (Voi) aveţi You’ve [iuv]
hev]
They have [ðei hæv]’/ [zei (Ei/ele) au They’ve [zeiv]
hev]
!!! ATENŢIE!!!
b) Negativul (Negatives)
!!! ATENŢIE!!!
Verbul “to have” poate fi verb auxiliar, ajutând la formarea unor întrebări pentru
formele de perfect, caz în care forma de negativ prezent este “I haven’t….”, fie ca
răspuns scurt, fie ca urmat de verbul de conjugat, forma a treia: “I haven’t written” (Nu
am scris).
Ca verb de sine stătător, cu sensul de “a avea”, “to have” are ca formă de negativ
“I don’t have”, deci îl utilizează ca verb auxiliar pe verbul “to do” despre care am vorbit
mai devreme.
13
Aceleaşi observaţii sunt valabile şi pentru formele de interogativ prezent , pe care
le vom vedea în tabelul de mai jos.
În cazul verbului “to have” avem o singură formă pentru timpul trecut (past tense
simple) şi anume “had”, pentru toate persoanele.
!!! ATENŢIE!!!
# Ca auxiliar
1. Pentru formele de perfect (perfect verb forms):
I have read the book. (Am citit/citii cartea) (present perfect – prezent
perfect)
14
I had read the book. (Citisem cartea) (past perfect – mai mult ca
perfectul)
I will have read the book by this time tomorrow. (Voi fi citit cartea până
mâine pe vremea asta).(future perfect – viitorul
perfect)
I’d like to have read this book ten years ago. (Mi-aş dori să fi citit cartea
asta acum zece ani) (perfect infinitive –
infinitivul perfect)
Having read the book before, he knew what to expect. (Citind/ Dat fiind
că citise cartea înainte, ştia la ce să se aştepte).
2. Întrebări şi negaţii
Have you read the book? (Ai citit/citişi cartea?)
I haven’t read the book. (Nu am citit/ nu citii cartea).
Exerciţii:
1. Completaţi următoarele propoziţii cu forma corectă de prezent a verbului “to
have”:
1. I ………..a book.
2. He ……….a car.
3. ……..you………a picture?
4. She ……….not ……water.
5. He………..a newspaper.
15
2. Completaţi următoarele propoziţii cu forma corectă de trecut a verbului “to
have”:
6. I ………..a book.
7. He ……….a car.
8. ……..you………a picture?
9. She ……….not ……water.
10. He………..a newspaper.
1. Regulat (Regular):
positive: I/You/He/She/It/We/They stopped.
negative: You didn’t stop.
interogative: Did you stop?
16
negative: You didn’t write.
interogativ: Did you write?
Direct Reported
17
4. DIATEZA PASIVA (PASSIVE VOICE)
Active Passive
He helps. (El ajută) He is helped. (El este ajutat)
He has helped. He has been helped
He helped. He was helped.
He will help. He will be helped.
5. PRONUMELE (PRONOUNS)
# this şi that
18
Exerciţiu: Completaţi propoziţiile cu pronumele corespunzătoare:
Când avem două sau mai multe adjective (poziţia 1 – cel mai departe de
substantiv)
19
1a Opinie: beautiful
1b Mărime: large [lard3] / [largi] = lung
1c Vârstă: old [ould] = bătrân
1d Formă: round [raund] = rotund
1e Temperatură: cold [kould]/ [could] = rece
Poziţia: 2. Culori: green [gri:n] / [griin] (verde), blue [blu:] / [bluu] (albastru)
3. Materialul (din ce este făcut): wooden [wudən] / [uudăn] = din lemn;
plastic
4. Scop (pentru ce este): a running shoe [ə rΛniŋ ∫u:] / [ ă raning şuu] = un
pantof pentru alergat
5. Substantivul
1c 3 4 5
An old, leather, (din football boot (bocanc)
piele)
1c 2 3 4 5
Some new orange lycra, cycling shorts
(nou), (portocaliu),
1a 2 3 5
A beautiful, green, silk (mătase) shirt
20
CAPITOLUL 3 (CHAPTER THREE)
VOCABULAR (VOCABULARY)
21
I am 24 (years old) = Am 24 de ani.
year [jiər] / [iiăr] = an
old [ould] = bătrân
How old are you? = Ce vârstă ai? Câţi ani ai?
What is your age = Ce vârstă ai?
age [eid3] / [eigi] = vârstă
22
I feel fine/ great/ awful = Ma simt bine/ minunat/ groaznic.
to feel [fi:l ]/ [fiil] = a (se) simţi
great [greit] = minunat
awful [o:ful] / [ooful] = groaznic
I’m (very) sorry. – Îmi pare (foarte) rău. Îmi cer scuze.
sorry [sori]= scuzaţi, întristat, mâhnit
very [veri] = foarte
Sorry, it was my fault. = Scuzaţi, a fost vina mea.
fault [fo:lt] / [foolt] = vină
Excuse me = Mă scuzaţi (când vrem să trecem de cineva care stă în drum; la
începutul întrebărilor adresate persoanelor necunoscute)
to excuse [ tu: iks’kju:s] / [tuu icschiuus] = a (se) scuza
I’m sorry I’m late. = Îmi cer scuze că am întârziat.
to be late [tu: bi: leit] / [tuu bii leit] = a întârzia
23
I don’t like this film. Neither do I. = Nu-mi place acest film. Nici mie.
neither [naiðər] / [naizăr] = nici (unul – din doi)
Do you know the time? (informal) = Ştii cât e ceasul? (neoficial, informal)
to know [tu: nou]/ [tuu nou] = a şti
the time [ðə taim] / [ză taim] = timpul, ora
Excuse me, could you tell me the time? = Fiţi amabil, aţi putea să-mi spuneţi cât
este ceasul? (formal, oficial)
could [kud] /[cud] = forma de condiţional a verbului “can” = a putea
to tell [tu: tel] / [tuu tel] = a spune
How do you say (…..) in English? = Cum spui (se spune) (…) în engleză?
to say [ tu: sei] / [tuu sei] = a spune
24
# Cum cerem, cum acordăm şi cum refuzăm permisiune? (Asking for, giving and refusing
permission)
Thanks, I’d love to (go) = Mersi, mi-ar face mare plăcere să (merg).
to love [tu: lΛv] / [tuu lav] = a iubi
I’m sorry but (I’m going to a party). = Scuze dar (merg la o petrecere).
party [parti]= petrecere
I’m afraid I can’t = Mi-e teamă că nu pot.
25
to be afraid [tu: bi: əfreid] / [tuu bii ăfreid] = a-i fi teamă
# Cum cerem ceva şi cum răspundem la cereri (Making requests, replying to requests)
Can you (open the window), please? (informal) = Poţi (să deschizi fereastra), te
rog?
Could you (open the window), please? (informal) = Ai putea (să deschizi
fereastra), te rog?
Would you mind (opening the window), please? (formal) = Ai putea (să deschizi
fereastra), te rog?
26
# Cum reamintim (Reminders)
What’s George like? (Cum este George) – He’s very friendly (Este foarte
prietenos)
What’s George like? (Cum este Cairo)- It’s big city (Este un oraş mare)
big [big] = mare
city [siti] = oraş
What does Tina look like? (Cum arată Tina?) – She’s tall and she’s got long hair
(Este înaltă şi are părul lung)
to look [tu: luk] / [tuu luc] = a privi, a arăta (look like)
tall [to:l] / [tool] = înalt
has got = has = are
long [loŋ] / [long] = lung
hair [heə] /[heăr] = păr (din cap)
Be careful! = Ai grijă!
careful [keəful] / [cheărful] = grijuliu
Careful! = Grijă!
Watch out! = Atenţie!
to watch [ tu: wot∫] / [tuu uo-aci] = a privi
Look out! = Atenţie!
Mind out! = Atenţie! Fereşte!
# Urări (Greetings)
27
merry [meri] = vessel, voios
Christmas [krisməs] / [crismăs] = Crăciun
We wish you a Happy New Year! = Vă dorim un An Nou fericit!
new [nju:] / [niuu] = nou
Happy Anniversary! = Aniversare fericită!
Happy Fourth of July! = La mulţi ani cu ocazia zilei de 4 iulie! (ziua naţională in
cazul Statelor Unite)
# Calendarul (Calendar)
28
d) Lunile (Months): January [d3ænjuəri] / [geaniuări], February [februəri] / [februări] ,
March [ma:t∫] / [marci], April [eiprəl] / [eiprăl] , May [mei], June
[d3u:n]/ [giuun], July [d3u:lai] / [giuulai], August [o:gəst] / [oogăst],
September [septembər] / [septembăr], October[oktoubər] / [octoubăr],
November [nouvembər] / [nouvembăr], December [disembər] /
[disembăr]
- formele prescurtate – short forms
Jan Feb Mar Apr Aug Sept Oct Nov
Dec
# Timpul (Time)
b) “a.m” şi “p.m”
midnight to midday = “a.m” 1.00 a.m midnight = 12.00 a.m.
midday to midnight = “p.m” 4,45 p.m midday = 12.00 p.m
29
ora 3 fix = three o’clock [θri:] / [srii]
3 şi 5 = five past three [faiv]
3 şi 10 = ten past three
3 şi un sfert = a quarter past three
3 şi 20 =twenty past three [twenty] / [ tuenti]
3 şi 25 = twenty-five past three
3 şi jumătate = half past three [ha:f]/ [haaf[
4 fără 25 = twenty-five to four [fo:r] / [foor]
4 fără 20 = twenty to four
4 fără un sfert =a quarter to four
4 fără 10 = ten to four
4 fără 5 = five to four
# Numerele (Numbers)
30
15 = fifteen [fifti:n] / [fiftiin] 100 = a/one hundred [hΛndrəd”] / [handrăd]
# Culori (Colours)
31
# Figuri geometrice (Geometrical figures)
32
to wear [weər] / [ueăr] = a purta young [jΛŋ]/ [iang] = tânăr
modern [modərn/ [modărn] = modern new [nju:] / [niuu] = nou
to describe [diskraib] / [discraib] = a descrie to look [luk] / [luc] = a privi
to appear [əpiər] / [ăpiăr] = a apărea to study [stΛdi] / [staid] = a studia
student [stju:dənt] / [stiuudănt] = student double [dΛbəl] / [dabăl] = dublu
to marry [mæri] / [meri] = a se căsători married [mærid] / [merid] = căsătorit
marriage [mærid3] / [merigi] = căsătorie to get[ get] / [ghet] = a obţine, a lua
what [wot] / [uo-at] = ce? where [weər] / [ueăr] = unde?
after [a:ftər] / [aaftăr] = după alike [əlaik] / [ălaic] = asemenea
like [laik] / [laic] = ca, a plăcea
33
television [telivi3ən] / [telivijăn] = televiziune
television set = televizor
to watch television [wot∫] / [uo-ăci] = a privi , a se uita la TV
brush [brΛ∫] / [braş] = pensulă
to paint a picture = a picta un tablou
to paint [peint] = a picta
picture [ pikt∫ər] / [picciăr] = tablou
book [buk] / [buc] = carte
best [best] = cel/cea mai bun(ă)
favourite [feivərit] / [feivărit ] = favorit
to make [meik] / [meic] = a face to join [d3oin] / [gioin] = a se alătura
to spend [spend] = a petrece (timpul liber) fun [fΛn] / [fan] = haz, glumă, distracţie
to have fun = a se distra hobby [hobi] = hobi, pasiune
empty [empti ] = gol member [membər] / [membăr] = membru
spare [speər] / [speăr] = liber team [ti:m] / [tiim] = echipă
(spare time- timp liber) the cinema [sinimə] / [sinimă] = cinema
to walk [wo:k] / [uooc] = a se plimba to travel [trævəl] / [trevăl] = a călători
to enjoy [ind3oi] / [ingioi] = a se bucura de to draw [dro:] / [droo] = a desena
danger [deind3ər] / [deingeăr] = pericol dangerous = periculos
stamp [stæmp] / [stemp] = timbru song [soŋ] / [song] = cântec
to sing [siŋ] / [sing] = a cânta game [geim] / [gheim] = joc
# Camerele (Rooms)
34
= bibliotecă, dulap pt cărţi carpet [ka:rpit] / [carpit] = covor
cupboard [kΛbəd] / [cabăd] = buffet to share [∫eər] [ şeăr] = a împărţi
wardrobe [wordroub] / [uordroub] hostel [hostəl / [hostăl] = cămin
= garderob, şifonier home [houm] = (a)casă
college [kolid3] / [coligi] = colegiu
accommodations[əkomədei∫ən]/ [ăcomădeişăn] = locuinţă
# Locuri (Places)
35
= jurnalist tailor [teilər] /[teilăr] = croitor
mechanic [mikænik] / [micheanic] plumber [plΛmər]/ [plamăr] = instalator
= mechanic farmer [farmər] / [farmăr] = fermier
carpenter [karpintər] / [carpintăr] actor [æktər] / [e-actăr] = actor
= dulgher, templar sailor [seilər] / [seilăr] = marinar
plumber [plΛmər]/ [plamăr] = instalator soldier [sould3ər] / [souldgeăr] = soldat
architect [arkitekt] / [architect] = arhitect gardener[gardənər] / [gardănăr ] = grădinar
steward [stjuərd] / [stiuărd] = administrator lawyer [lo:jər] / [lo:iăr] = avocat
de moşie, intendent nurse [nərs] / [nărs] = asistent
musician [mju:zi∫ən]/[miuuzişən] scientist [saiəntist] / [saiăntist]
= musician student [stju:dənt]/ [stiuudănt] = student
scientist [saiəntist] / [saiăntist] waiter [weitər] / [ueităr] = chelner
= om de ştiinţă writer [raitər] / [raităr] = scriitor
sale assistant [seil əsistənt] / [seil ăsistănt] builder [bildər] / [bildăr] = constructor
= vânzător sign [sain] = semn
employment [imploimənt] / [imploimănt] notice [noutis] = aviz, înştiinţare
= serviciu, slujba previous [pri:viəs] / [priiviăs] = anterior
advertisement [ ədvərtismənt] / manager [mænid3ər]/[menigeăr] = manager
[ădvărtismănt] = reclamă, anunţ review[rivju:]/ [riviuu] = revistă, bilanţ
experience [ikspiəriəns] / [icspiăriăns] to offer [ofər] / [ofăr] = a oferi, ofertă
= experienţă referee [refəri] / [refări] = arbitru, persoană
interview[intəvju:]/ [intăviuu] = interviu care dă referinţe
references [refərəns] / [refărăns] = raport,
referinţă, trimitere
36
food [fu:d] / [fuud] = mâncare meal [mi:l]/ [miil] = masă, mâncare
menu[ menju:] / [meniuu] = meniu picnic [piknik] / [picnic] = picnic
snack [snæk] / [snec] = aperitiv, gustare course[kors] / [cors] = fel de mâncare
to boil [boil]= a fierbe cook [kuk]/ [cuc] = a găti
water [wo:tər] / [uootər] = apă to pour [po:r] / [poor] = a turna
cup [cΛp]/ [cap] = cană to bake [beik] / [beic] = a coace
to fry [frai] = a prăji, a frige fish [fi∫] / [fiş] = peşte
oil [oil] = ulei, petrol bill [bil] = nota de plată
fresh[ fre∫] / [freş] = proaspăt frozen [frouzən] / [frouzăn] =
meat [mi:t]/ [miit] = carne îngheţat
vegetable [ved3təbəl] / [vegetăbăl] = legumă oven [Λvən] / [avən]= cuptor
vegetarian [ved3iteəriən] / [vegiteăriăn]= loaf [louf] = franzelă
= vegetarian jug [d3Λg]/ [geag] =ulcior
fork [fork] / [forc] = furculiţă knife [naif] = cuţit
plate [pleit] = farfurie spoon [spu:n] / [spuun] = lingură
straw [stro:] / [stroo] = pai tray [trei] = tavă
# Animale (Animals)
#Hainele (Clothes)
37
ear-rings [iər- riŋ] / [iăr-ring] = cercei hat [hæt] / [het] = pălărie
belt [belt] = curea, centură glove [glΛv]/ [glav] = mănuşă
costume [kostju:m] / [costiuum] = costum sock [sok] / [soc] = şosetă
overcoat [ovərkout] / [ovărcout] = palton to dress [dres] = a se îmbrăca
underwear [Λndəweər] / [andărueăr] = izmene blouse [blauz] = bluză
shirt [∫ərt] / [şărt] =cămaşă trouser [trauzər]/[trauzăr] = pantalon
size [saiz] = mărime, dimensiune large [lard3]/ [largi] = larg, mare
label [leibəl] / [leibăl] = etichetă bargain [bargin] / [barghin] = târg
#Vremea (Weather)
38
temperature [temprit∫ər] / [tempriceăr] earache [iəreik] / [iăreic] = durere
= temperatură de ureche
thermometer [θərmomitər] / [sărmomităr] patient [pei∫ənt] / [peişănt] = pacient
= termometru to fell [fel] = a cădea
to sneeze [sni:z] / [sniiz] = a strănuta to bleed [bli:d] / [bliid] = a sângera
wound [wu:nd] / [uund] = rană plaster [pla:stər] / [plastăr] = plasture
to smoke [smouk] / [smouc] = a fuma to fit [fit] = a se potrivi
dangerous [deind3ərəs] / [deingeărăs] = periculos healthy [helði] / [helzi] = sănătos
injured [ind3əd] [ingeărd] = rănit sore [so:r] / [soor] = dureros
headache [hedeik] / [hedeic] = durere de cap fever [fi:vər]/ [fiivăr] = febră
sore throat [so:r θrout] / [soor srout] = durere de gât dizzy [dizi] = ameţit
back ache [bæk eik] / [bec eic] = durere de spate
stomach ache [stΛmək ~]/ [stamăc ~] = durere de
stomac
broken arm [broukən arm]/ [broucăn arm]
= braţ rupt
# Transportul (Transport)
39
to reach [ri:t∫] / [riici] = a ajunge până la, conduce (pe cineva)
a atinge street [stri:t] / [striit] = stradă
path [pa:θ] / [paas] = potecă way [wei] / [uei] = drum
plane [plein] = avion to fine [fain] = amenda
flight [flait] = zbor bike [baik] / [baic] = bicicletă
boat [bout] = barcă ship [∫ip] / [şip] = vapor
to take off [teik] / [teic] = a decola to row [rou] = a vâsli
motorway [moutərwei] / [moutăruei] = autostradă
double-decker bus [dΛbəl dekər] / [dabăl decăr]
= autobus cu două etaje
40
Swiss [swis] / [suis] = elveţian Switzerland[switsərlənd]/
[suitsărlănd] = Elveţia
Polish [poliş] / [poliş] = polonez Poland[poulənd]/[poulănd] = Polonia
Argentinian [ard3əntinjən]/[argeăntiniăn] Argentina [ard3ənti:nə] /[argeăntiină]
= argentinian = Argentina
Norwegian [no wi:d3ən] / [noruiigeăn] =
r
Norway[no wei]/ [noruei] = Norvegia
r
norvegian
41
to practise [præktis] / [prectis] = a exersa exam [igzæm] / [igzem] = examen
to underline [Λndərlain]/[andărlain] = a sublinia break [break] / [breic] = pauză
attendance [ətendəns] / [ătendăns] = prezenţă class [kla:s] / [claas] = clasă
timetable [taim teibl] = orar, program note [nout] = notiţă
project [prod3ekt]/[ progect] = proiect term [tərm] / [tărm] = semestru
uniform [ju:niform] / [iuuniform] = uniformă report [riport] = raport
subject [sΛbd3ikt] ] / [sabgict] = subiect, materie chapter [t∫æptər] / [ceaptăr] = capitol
42
various [veəriəs] / [veăriăs] = divers, variat often [ofən] / [ofăn] = adesea
expensive [ikspensiv] / [icspensiv] = scump square [skweər] / [scueăr] = piaţă,
pătrat
market [markit] / [marchit] = piaţă, târg
43
press release [~rili:s]/ [riliis] = declaraţie de presă
press review [~rivju:] / [riviuu] = revista presei
press room [~ru:m] / [ruum] = camera (rezervată) ziariştilor
44
editor = responsabil, din punct de vedere legal, la un ziar, pentru întregul conţinut al
ziarului; editor de carte; redactor şef
edition [idi∫ən] / [idişăn] = ediţie
editorial = articol de fond, editorial
editorial board = comitet de redacţie
editorialize = A.E. – a-şi exprima părerile în articole de fond; informaţii tendenţioase (în
ziare)
editorial office = redacţie de ziar
editorial staff = personal de redacţie
editor-in-chief = redactor şef; redactor responsabil
editorship = conducere redacţională
edit out = a elimina cuvinte
editress = editoare de carte, responsabilă de ediţie; redactoare şefă
embargo = interzicerea de a publica înaintea unei perioade de timp specificate;
declaraţiile de presă sunt adesea distribuite în avans si
supuse embargoului
feature = articol dintr-un ziar care nu este ştire
feature writer = jurnalist care scrie astfel de articole, deci nu ştiri (scrise de reporteri)
freelance = jurnalist care nu aparţine personalului de redacţie, liber profesionist
headline = titlul unui text
inside back = penultima pagină
layout = desingn-ul unei pagini de ziar
middle-market = presa dintre ziarele de calitate şi tabloide: Daily Mail
newsprint = hârtia pe care sunt tiparite ziarele
nib = paragrafe ale ştirilor scrie de obicei într-o coloane (< news in brief)
package = raport făcut din contribuţia unui jurnalist şi dintr-un eveniment de actualitate
pagination = număr de pagini
pictures = fotografii
producer = persoană din radio responsabilă cu transmiterea buletinului de ştiri
quality = ziare serioade (“broadsheet, up-market”)
reporter = jurnalist preocupat în principal de colectarea ştirilor
script = exemplarul jurnalistului din radio
story = articol, sau potenţial articol
sub-editor = jurnalist care verifică, corectează şi pregăteşte exemplarul pentru tipărit
tabloid = dimensiunea paginii (jumătate din broadsheet), folosit pentru a descrie presa de
slabă calitate
text = principalul material tipărit într-un ziar, ca diferit de titluri, grafice, fotografii, etc.
45
Exerciţiu: Completaţi următoarele texte:
46
CAPITOLUL 4 (CHAPTER 4)
Aveţi în imagine prima pagină din ziarul american The New York Times varianta
online, căci pe acest tip de variantă se va baza tot restul cursului. (www.nytimes.com).
47
2. TITLURILE DE (ARTICOLE) DE ZIARE ( = HEADLINES)
b. Titlurile conţin adesea şiruri de trei, patru, sau mai multe substantive;
substantivele de la începutul şirului le modifică pe cele care urmează:
ex: Furniture Factory Pay Cut Row = a “row” ( = un dezacord) despre o
“cut” (= reducere) în ce priveşte plata (“pay”) la o fabrică “factory” de mobilă (furniture)
furniture = mobilă
factory = fabrică
(to) pay = a plăti
(to) cut = a tăia
row = dezacord
48
= Marea Britanie se încălzeşte (devine mai) caldă, spun
oamenii de ştiinţă.
e. Multe cuvinte din titluri sunt folosite fie ca substantive, fie ca verbe, iar
substantivele sunt adesea folosite pentru a modifica alte substantive (a se vedea
paragraful “b” de mai sus). Aşadar, nu este întotdeauna uşor să ne dăm seama de
structura unei propoziţii sau fraze. Comparaţi:
U.S. CUTS AID TO THIRD WORLD ( = The U.S. reduces its
help…..CUTS este verb, AID este substantiv) = [S.U.A reduce ajutorul dat lumii a treia]
(to) cut = a tăia, a reduce
aid = ajutor
third = a(l) treia/treilea
world = lume
AID CUTS ROW ( There has been a disagreement about the reduction in
aid – AID şi CUTS sunt ambele substantive) = [A fost a neînţelegere în ce priveşte
reducerea ajutorului acordat)
Aid = ajutor
(to) cut = a tăia, a reduce
row = dezacord, neînţelegere
49
Observaţi că forme ca held (a fi deţinut), killed (a fi ucis), attacked (a fi atacat),
sunt de obicei participii trecute cu sens pasiv, nu timpuri trecute (acestea fiind rare în
titlurile de ziare)
Comparaţi:
AID ROW: PRESIDENT ATTACKED ( = the President has been
attacked) = (Preşedintele a fost atacat)
AID ROW: PRESIDENT ATTACKS CRITICS (= the President has
attacked his/her critics) = (Preşedintele şi-a atacat criticii)
A. În Marea Britanie:
Se vând săptămânal cam 200 de milioane de ziare, şi multe alte milioane sunt
citite pe gratis. Marea Britanie are 21 de ziare naţionale, 89 de ziare regionale, şi mai
mult de 1500 de ziare săptămânale locale. De fapt, nicăieri în lume nu se citesc atât de
multe ziare – de exemplu, britanicii cumpără de trei ori mai multe ziare pe cap de locuitor
decât francezii.
Ziarele publicate în Marea Britanie se încadrează în una din următoarele categorii:
50
- ziare naţionale – se vând în toată ţara şi abordează atât subiecte care
afectează sau sunt relevante pentru întreaga naţiune, cât şi subiecte din
străinătate;
- ziare regionale - abordează întâmplări şi evenimente care afectează o parte a
ţării sau oraşului, dar şi probleme majore naţionale sau internaţionale ale zilei;
cu una sau două excepţii, ca acelea distribuite gratuit navetiştilor din metroul
londonez, acestea se plătesc
- ziare locale – vorbesc despre o zonă sau o comunitate mai mică, mai detaliat
decât cele regionale sau naţionale. Din ce în ce mai multe ziare locale sunt
finanţate prin publicitate şi sunt distribuite gratuit tuturor caselor sau
companiilor din zona respectivă. Pentru altele se plăteşte.
[tradus de autorul cursului din Niblock, Sarah. Inside Journalism, Blueprint, London:
1996]
51
B. În Statele Unite ale Americii:
Jurnalismul are mulţi critici, şi pe bună dreptate. Jurnalismul este adesea prea
superficial, prea orientat spre celebrităţi, prea preocupat de faptele cititorilor şi
spectatorilor cu venituri ridicate. Anumiţi editori şi directori de Radio-Tv ar trebui mai
degrabă să vândă pantofi în loc de ştiri. Ceea ce contează în redacţia de ştiri este
standardizarea şi productivitatea mai mult decât calitatea. Unii directori folosesc ştirile,
conştient sau inconştient, pentru a-şi sprijini propriile interese financiare şi sociale, sau pe
cele ale prietenilor lor. Unii reporteri sunt leneşi, şi nu dau niciodată cinci telefoane dacă
pot să dea două. Internetul este pentru redacţia de ştiri ceea ce telefonul nu era acum mai
bine de o sută de ani; unii reporteri stau în redacţie ca şi cum ar fi biciuiţi acolo. Unii
reporteri se tem să vorbească atunci când nu sunt de acord cu decizia redacţiei. Nivelul
educaţional şi salariile jurnaliştilor sunt mai sus ca niciodată, şi sunt ocazii importante de
a primi mai mulţi bani prin apariţii televizate şi contracte pentru cărţi. Mulţi jurnalişti,
conştienţi de posibilitatea îmbogăţirii, sunt mult mai interesaţi în a-şi îmbunătăţii propriul
destin, şi nu pe acela al altora.
Totuşi, este la fel de adevărat ca jurnalismul, a transformat America, de-a lungul
secolelor şi până astăzi, într-o ţară mai bună. De fapt, jurnalismul a ajutat la crearea
Statelor Unite, prin ‘newsletter-urile’ (buletinele informative) (ale) lui Samuel Adams şi
alţii, şi prin eseurile lui Thomas Paine care informau şi inspirau coloniştii în timpul
Revoluţiei Americane. În anii 1800, jurnalişti ca William Lloyd Garrison şi Frederick
Douglass [fost sclav negru, fugit] au ajutat la crearea presiunii pentru sfârşirea sclaviei, în
timp ce un aboliţionist, Elijah Lovejoy, a murit pentru jurnalismul său. Un anunţ dintr-un
mic ziar săptămânal New Yorkez a atras mulţimi surprinzătoare spre o convenţie a
drepturilor femeilor la Seneca Falls (Cascadele Seneca), New York, 1848, şi de-a lungul
anilor jurnalismul a fost instrumental în asistarea sufragetelor care lucrau din greu pentru
o mai mare egalitate a drepturilor femeilor în America. În timpul Războiului Civil,
reporteri şi fotografi (jurnalismul modern a fost în mare parte inventat în timpul
Războiului Civil) au comis multe erori, dar au arătat Americii ororile şi scopul nobil al
cauzei Uniunii. În anii 1940, un grup de tineri reporteri sportivi, majoritatea din presa
neagră, au condus eforturile pentru distrugerea barierei de culoare în Major League
Baseball. Editorialele scrise de un număr mic de jurnalişti sudişti curajosi din anii 1950
şi-au ajutat comunităţile spre obţinerea drepturilor egale pentru negri. În anii 1960 şi
1970, câteva voci din presă au jucat un rol important în a-şi determina ţara să-şi
reconsidere acţiunile din Războiul din Vietnam.
Jurnalismul a ajutat la crearea Parcului Naţional Yosemite din California, a zonei
sălbatice Boundary Waters din Nordul Minnesotei, a Drumului Appalachian din Georgia
spre Maine, a Parcului Naţional Everglades din Florida, şi a parcului C&O Canal în
Districtul Columbiei şi Maryland. Jurnalismul a arătat neglijenţa îngrozitoare faţă de
bărbaţii negri suferinzi de sifilis în Tuskegee, Alabama şi a tras un semnal de alarmă în ce
priveşte replica neadecvată a comunităţilor publice şi private de sănătate în legătură cu
apariţia SIDA la începutul anilor 1980. Jurnalismul a ajutat la crearea de biblioteci
publice gratuite şi, de asemenea, a educaţiei publice gratuite şi a dezvăluit scandalul de la
licitaţia Salt Lake City pentru Jocurile Olimpice din 2002. Jurnalismul a băgat şi scos
52
lumea din închisoare, uneori după ce le fusese decisă data execuţiei. Aşa cum spunea
Joseph Pulitzer, după ce luase în stăpânire St. Louis Post şi the Dispatch, în 1878:
“Teama de a fi expus în ziare previne mai multe infracţionalităţi, imoralităţi şi ticăloşii,
decât toate legile, statutul şi morala inventate vreodată.” Jurnalismul a plasat oameni la
conducere şi a forţat oamenii să demisioneze. Preşedintele Richard Nixon, judecătorul
Abe Fortas, purtătorul de cuvânt al Casei, John Cannon, Senatorul George Lorimer din
Ilinois, şi mulţi alţi şerifi, membri ai consiliului oraşului, şi primari, ar fi rămas la putere
mult mai mult dacă nu era jurnalismul. Reporterii au cauzat reformarea sau închiderea
unor spitale, curăţarea proviziilor de apă municipale, noi reguli pentru operatorii de ‘ferry
boat’-uri din San Francisco, şi au făcut eforturi pentru ajutorarea muncitorilor federali
expuşi la plutonium. Jurnaliştii au ajutat la crearea pădurilor naţionale acum mai mult de
un secol, iar astăzi pun problema managementului acestor păduri. Şi exemplele ar putea
continua.
Unii jurnalişi au luat premii pentru acest tip de muncă. Alţii nu, dar nu asta
contează. Jurnalismul nu ar trebui să fie despre premii şi se pare că unul din principalele
sale defecte astăzi este goana după premii în locui oricărui alt scop. [tradus de autorul
cursului din Niblock, Sarah. Inside Journalism, Blueprint, London: 1996]
Acest tip de jurnalism, tipic american şi apărut de altfel în Statele Unite, poartă
numele de muckracking, de la muck = gunoi (în engleza americană) şi rake = greblă,
denumire ce îi aparţine preşedintelui Theodore Roosvelt, care îl critica foarte tare. Aşa
cum ne explică dl Cristian Florin Popescu în Dicţionar de Jurnalism, relaţii publice şi
publicitate, apărut în anul 2007, o “serie de mutaţii/fenomene sociale” au dus la apariţia
sa în S.U.A: “valurile masive de emigranţi în a doua jumătate a secolului al XIX-lea,
urbanizarea masivă, corolar al industrializării.” Dar şi „constituirea/ dezvoltarea presei
populare, inclusiv impunerea magazinelor”. Se milita pentru dreptate socială, ca în
exemplul lui Edward Willis Scripps, citat atât de Judith şi William Serrin în cartea lor
Muckracking! The Journalism that Changed America, din anul 2002, cât şi de dl Cristian
Florin Popescu în dicţionarul său: “Am un singur principiu, şi anume, efortul de a face ca
celor bogaţi să le fie tot mai greu să se îmbogăţească în continuare, iar săracilor să le fie
mai uşor să reuşească să nu devină şi mai săraci". Tot conform acestui dicţionar, o serie
de reviste populare, precum McClure's, Cosmopolitan şi Munsay „şi-au scăzut preţul la
10 cenţi”, atingând, „până la începutul secolului următor”, tiraje de sute de mii de
exemplare, urmate de Ladie's Home Journal, Collier's, Everybody's şi Sunday Evening
Post, care: "s-au înscris cu mare entuziasm în cruciada împotriva marilor afaceri, a
corupţiei şi pentru dreptate socială" după cum ne spune Michael Emery, citat de acelaşi
Cristian Florin Popescu. Se ajunge astfel la concluzia ca prin „muckraking” vorbim atât
de predecesorul juralismului de investigaţie, cât şi al fenomenului numit „New
Journalism”. Exemple de texte importante din istoria presei americane evocate în acest
dicţionar, sunt: cazul Ida Tarbell, care, în 18 numere din revista McClure's, între anii
1902-1904, dezvăluie „afacerile necurate ale trustului Standard Oil”; cazul Samuel
Hopkins Adams, care, la 1906, dezvăluie în revista Collier's, „Marea fraudă americană,
în legătură cu publicitatea mincinoasă în domeniul medicamentelor şi a tratamentelor
medicale”. Alte exemple ar mai fi Jack London şi „condiţiile de trai ale „poporului umil”,
sau John Steinbeck şi „lagărele de emigranţi din California”. Dezvăluirea vânzării
alimentelor alterate şi contrafăcute, de către Upton Sinclair în 1906, duce la votarea de
către Congresul SUA a Legii Alimentelor şi a Medicamentelor.
53
În concluzie, când vorbim despre presa americană, şi mai ales despre
„Muckraking Era”, cum o numeşte dl Popescu, vorbim despre demascarea cazurilor de
corupţie a politicienilor, despre egalitatea socială, inclusiv atingând socialismul, şi, in
fine, despre drepturile femeilor şi ale populaţiei de culoare.
CAPITOLUL 4 (CHAPTER 4)
1. Definitia eseului: - eseul este un grup de paragrafe scrise despre o singură temă şi cu
o idee centrală. Trebuie să aibă măcar trei paragrafe, dar eseul obişnuit este cel de cinci
paragrafe.
2. Structura eseului:
a) Introducerea: - primul paragraf al unui eseu; explică tema prin idei generale;
are o teză ( = propoziţia care ne dă ideea principală; de obicei este aproape de sfârşitul
paragrafului)
54
b) Corpul (cuprinsul) eseului: - paragrafele care explică şi sprijină teza sunt între
introducere şi concluzie. Trebuie să fie unul sau mai multe paragrafe în corpul principal
al unui eseu.
c) Concluzia: - ultimul paragraf al unui eseu; rezumă şi re-afirmă teza şi ideile
care sprijină eseul.
* Exemplu de eseu
55
stiluri de dans. Nimeni nu ştie sigur de unde a provenit cuvântul, dar pe măsură ce muzica
de jazz a devenit tot mai populară, cuvântul jazz a devenit un cuvânt englezesc obişnuit.
Uneori sensurile cuvintelor se schimbă de-a lungul timpului. Un exemplu bun este
cuvântul cool. Cool a fost folosit multă vreme în limba engleză pentru descrierea
temperaturii care este ‘nu caldă dar nu prea rece’, sau pentru descrierea unei persoane
care este ‘calmă sau ne-emotivă’. Totuşi, un sens adiţional a fost dat cuvântului cool în
ultimii 100 de ani. Ca şi în cazul cuvântului jazz, muzicienii afro-americani au folosit
cuvântul cool pentru descrierea muzicii pe care o cântau. Pentru ei, cool însemna ‘bun’.
Pe măsură ce muzica de jazz şi alte forme de muzică cântate de muzicienii afro-americani
au devenit populare, din ce în ce mai mulţi oameni au început să utilizeze cuvântul cool
în conversaţie. Astăzi, este încă un cuvânt frecvent utilizat, mai ales de tineret, cu sensul
de ‘bun’ sau ‘minunat’. Un cuvânt cu sens opus este square (pătrat). ‘Pătratul’ este,
bineînţeles, o formă, dar este folosit şi pentru descrierea unei persoane care nu este
‘cool’. Aceasta poate fi pentru că o persoană care este prea demodată şi nu este flexibilă,
este ca o formă cu patru laturi drepte şi patru colţuri.
(Concluzia) Engleza datorează unele dintre cele mai interesante şi pline de culoare
cuvinte afro-americanilor. Grupurile etnice existente în Statele Unite, ca şi noii imigranţi,
vor continua cu siguranţă să aducă noi cuvinte limbii engleze şi să confere sensuri
proaspete cuvintelor existente. Cine ştie care vor fi cuvintele ‘cool’ ale zilei de mâine?
[tradus de autorul cursului din Zemach Dorothy & Lisa Rumisek. Academic Writing
From Paragraph to Essay, Macmillan: 2003]
Exerciţiu: Încercaţi şi voi să scrieţi un paragraf, sau chiar un mic eseu, care să aibă
elementele menţionate mai sus.
56
RĂSPUNSURILE LA EXERCIŢII:
Capitolul “Pronumele”
Capitolul “Vocabular”
A: is, are
B: am, am
A: am
B: do, you
A: are
B: fine
57
Bibliografia:
58