Sindromul Asperger

Sindromul Asperger, cunoscut de asemenea si sub numele de tulburare Asperger, face parte
dintr-un grup de tulburari de neurodezvoltare care au efecte asupra comportamentului unei
persoane, la nivel de limba si comunicare, precum si la modul de interactiune sociala a
acesteia. Tulburarea Asperger este caracterizata ca una dintre tulburarile mai usoare din
spectrul autismului, insa are o arie mai larga de raspandire. Exista inca unele controverse cu
privire la sindromul Asperger, daca ar trebui sa fie privita ca o entitate clinica separata sau
pur si simplu reprezintă o forma specifica de autism. Persoanele cu sindrom Asperger au in
mod obisnuit inteligenta peste medie, insa au mari dificultati in ceea ce priveste interactiunile
sociale.
Sindromul Asperger este denumit dupa Dr. Hans Asperger, un pediatru austriac, primul care a
descris boala in 1944. Dr. Asperger a descris evolutia a patru baieti, care au aratat “o lipsa de
empatie, capacitatea mica de a forma prietenii, conversatia unilaterala, absorbtia intensa cu
un interes deosebit pentru cunoastere, miscari stangace.” Din cauza interesului lor obsesiv
pentru cunoastere, dar si pentru subiecte specifice, el a denumit acesti baieti “micii
profesori”. Asociatia Americana de Psihiatrie (APA) a recunoscut tulburarea Asperger ca o
entitate specifica si a publicat criteriile de diagnostic din Manualul de Diagnostic si Statistic
al Tulburari Psihice-IV (DSM-IV) in 1994. Cel mai recent, dupa deliberari seminificative,
APA a recomandat “subsumarea” tulburarii Asperger in tulburari din spectrul autismului
pentru urmatoarea editie a DSM-V. Cu toate acestea, decizia a generat o intreaga dezbatere
academica si deoarece editia DSM-V nu este de asteptat sa fie aprobata si publicata in 2013,
vor exista cu siguranta mai multe dezbateri pe această tema.
Astazi, multi experti in domeniu evidentiaza aspectele pozitive ale sindromului Asperger si
considera ca nu reprezinta neaparat un defect, ci un alt mod de gandire. Caracteristicile
pozitive ale persoanelor cu sindrom Asperger au fost descrise ca fiind benefice in multe
profesii si acestea includ:
 cresterea capacitatii de a se concentra asupra detaliilor,
 capacitatea de a persevera in interesele specifice, fara a se lasa influentat de altii,
 capacitatea de a lucra independent,
 recunoasterea de modele pe care alte persoane le-ar putea rata,
 intensitate, si
 un mod original de a gandi.
Dr. Temple Grandin, un cunoscut inginer, autor, si profesor care sufera de tulburare Asperger
este de parere ca starea aceasta a fost un activator pentru viata ei profesionala.
Desi diagnosticul de sindrom Asperger nu este posibil fara teste directe si de observare a unui
individ, s-a sugerat de catre unii autori ca multe figuri istorice de succes este posibil sa fi avut
sindromul Asperger, inclusiv Mozart, Albert Einstein, Benjamin Franklin, Thomas Jefferson,
si Marie Curie. Desigur, diagnosticul definitiv de figuri istorice cu sindromul Asperger nu
este posibil fara o testare. o parte din figurile publice actuale au fost diagnosticate cu sindrom
Asperger: cantareata britanica Susan Boyle, actrita americana Darryl Hannah,
fotbalistul Lionel Messi . Multe dintre trasaturile oamenilor cu sindromul Asperger pot
aparea, de asemenea, si la copiii supradotati intelectual sau chiar cu deficit de tulburare de
atenţie (ADD).

Cauzele in sindromul Asperger

Daca se accepta concluzia ca sindromul Asperger este una dintre tulburarile din spectrul
autist, atunci cauzele sindromului Asperger ar fi de asteptat sa fie aceleasi ca si cauzele
autismului. Cauzele exacte ale tulburarilor din autism nu au fost identificate, desi mostenirea
genetica este o componenta care se considera a fi implicata. Sustine aceasta idee faptul ca s-a
observat ca sindromul Asperger ruleaza de obicei in familii. De asemenea, in aceste familii
apar membri cu afectiuni cum ar fi depresiile sau bipolar disorder, dar lucrul acesta nu este
obligatoriu.
In unele cazuri, tulburari de autism pot fi legate de expunerile toxice, teratogeni, probleme cu
sarcina sau nasterea, precum si infectiile prenatale. Aceste influente din mediu pot actiona
impreuna pentru a modifica sau a creste potential gradul de severitate al defectelor genetice
care stau la baza.
Unii autori au sugerat un rol cauzal in autism expunerea la mercurul folosit la unele
vaccinuri, mai putin vaccinul rujeolic şi thimerosal. Totusi, majoritatea covarsitoare a
dovezilor epidemiologice nu arata nici o dovada pentru o asociere intre imunizari si autism,
iar expertii au discreditat aceasta teorie.
Momentan, nu exsista tratament pentru acest sindrom. Totusi, la maturitate, multi duc o viata
productiva, traiesc independent, au un loc de munca (multi devin profesori, programatori,
dentisti) , isi intemeiaza o familie.
Sindromul Asperger – cat de des este intalnit si care sunt riscurile
Sindromul Asperger este de 5 ori mai frecvent la baieti decat la fete. In ultimii ani, numarul
de tulburari din spectrul autismului a crescut dramatic in SUA. Motivul aceastei cresteri nu
 este pe deplin clar, dar este datorat cel mai probabil atat imbunatatirilor si modificarilor din
procesul de diagnosticare, ceea ce duce la o crestere a numarului de copii identificati cu
autism, precum si un anumit grad de crestere reala a incidentei tulburarii insasi. Cele mai
recente studii arata ca 1 din fiecare 110 copii din Statele Unite are o tulburare de spectru
autist.
S-a estimat ca sindromul Asperger afecteaza 2.5 din fiecare 1000 copii, in functie de numarul
total de copii cu tulburari de autism.
Asa cum am mentionat anterior, sindromul Asperger poate coexista cu alte afectiuni psihice,
cum ar fi tulburarea de deficit de atentie, hiperactivitatea sau tulburarea de anxietate. Chiar si
atunci cand tulburarea de anxietate nu este prezenta, oamenii cu sindrom Asperger pot suferi
de anxietate sau de hipersensibilitate la anumiti stimuli, cum ar fi zgomote puternice. In unele
cazuri, pot aparea comportamente disruptive (istericale, auto-vatamare, agresiune) şi/sau
depresie, ca raspuns la anxietatea si frustrarea resimtita de suferinzii de sindrom
Asperger. Alte comportamente care au fost raportate la persoanele cu sindrom Asperger
includ comportamentele obsesiv-compulsive si dificultatile de management al furiei.
Ca la orice alta boala de acest gen, gradul de severitate al simptomelor poate varia foarte
mult, astfel incat nu toate persoanele cu acest sindrom vor experimenta tulburari psihiatrice
asociate, depresie, sau comportamente disruptive.
Tratamentele sindromului Asperger
Tratamentul sindromului Asperger implica o abordare multidisciplinara.
Terapia medicala nu este eficace in tratarea sindromului Asperger, desi unele medicamente
pot fi prescrise pentru a ajuta la controlul simptomelor tulburatoare sau simptomele altor
afecţiuni psihice care pot co-exista cu sindromul Asperger. In unele cazuri, sunt utilizati
selectivi ai recaptarii serotoninei inhibitor (ISRS), ca medicamente pentru ameliorarea starilor
de anxietate sau depresie. De asemenea, poate fi incercat tratamentul medical pentru ADHD,
daca exista hiperactivitate semnificativa.
Anumite interventii comportamentale si educationale pot ajuta persoanele cu sindrom
Asperger, desi nu toate acestea pot fi neaparat eficace la un anumit individ. Tipul de
interventii alese trebuie sa fie in functie de varsta si de nevoile individuale. Tipurile de
interventii care s-au dovedit a fi benefice includ:
 eforturile de a reduce suprastimularea sau supraincarcarea de intrare senzoriala;
 sprijinirea competentelor executive in functie de dispozitie, intr-un mediu previzibil,
structurat, si organizat;
 organizare in formarea de abilitati;
 folosirea vorbirii/limbii in terapie, cu evitarea folosirii ambigue a limbilor straine;
 stimularea aptitudinilor sociale prin programe de formare, formare profesionala,
inclusiv in gradul de constientizare a cognitiei sociale, prin utilizarea de gesturi si expresii
faciale, si prin limbajul de conversatie;
 crearea de abilitati adaptative de viata sau de formare de competente;
 sprijin educational, cum ar fi asistenta cu organizarea, luarea de notite, permitand
examinarile orale, mai degraba decat testarea scrisa, utilizarea de script-uri, si asistenta la
intelegerea lecturii si a subtilitatlor de utilizare a limbii;
 auto-advocacy de formare.
Semnele şi simptomele sindromului Asperger
Simptomele social-comportamentale pot sa inceapa cat mai curand in copilarie. Diferente
caracteristice pt fi vazute in dezvoltarea sociala, dar aceste schimbari sunt mai greu de
identificat la copiii mici si pot fi atribuite la o alta conditie sau nu sunt percepute ca anormale.
Cele mai multe cazuri de sindrom Asperger sunt identificate atunci cand copilul este de varsta
scolara sau chiar mai mare. Studiile au aratat o varstă medie la diagnostic de 11 ani. Unele
dintre simptome care pot fi prezente sunt:
 lipsa de constientizare sociala;
 lipsa de interes in socializare / si in a face prietenii;
 dificultatea de a face si a sustine prietenii;
 incapacitatea de a deduce gandurile, sentimentele, sau emotiile altora;
 privirea este fie prea intensa sau evita contactul cu ochii;
 lipsa de schimbarea a expresiei faciale, sau folosirea de expresii faciale exagerate;
 lipsa de intelegere sau de utilizare a gesturilor;
 nerespectarea limitelor interpersonale;
 sensibilitate deosebita la zgomote, atingere, mirosuri, gusturi, sau stimuli vizuali;
 inflexibilitatea si/sau supra-aderarea la dependenta de rutine;
 stereotipuri si modele repetitive motorii.
O alta caracteristica definitorie a sindromului este prezenta unor interese perseverative si
obsesive in subiecte speciale (cum ar fi masini sau trenuri, sau chiar mai multe subiecte
inguste, cum ar fi aspiratoare), care pot fi de putin interes pentru altii.
 Aceste interese sunt neobisnuit de repetitive si intense in comparatie cu interesele
altor copii.
 Interesele specifice inguste tind sa ramana in centrul de interes al copilului si in
conversatie, in ciuda eforturilor pentru a redirectiona atentia copilului.
 Dezvoltarea limbajului la copiii cu sindrom Asperger este, in general, normala, in contrast cu
alte tulburari din autism. Copiii cu sindrom Asperger au scoruri normale la testele pentru
functia lingvistica, implicand vocabularul, sintaxa, si gramatica. De fapt, unii experti cred ca
prezenta dezvoltarii limbajului obisnuit distinge sindromul Asperger de autismul inalt
functional. Totusi, utilizarea sau aplicarea competentelor lingvistice este modificata ln
oamenii cu sindromul Asperger, si anume:
 Vorbirea lor poate fi dezorganizata, poate fi sau nu relevanta pentru discutie, sau se
pot concentra prea intens pe domeniul lor definit de interes (a se vedea mai sus) in
conversatii.
 Pot fi vazute de asemenea modificari in voce si in vorbire (de exemplu, vorbind prea
tare sau dramatic, folosind un ton invariant, tare pitch, vorbind prea repede sau prea lent).
 Limba poate fi interpretata literal, si pot aparea dificultati de limba la interpretarea
intr-un context specific.
 Exista dificultati cu utilizarea de subtilitati de limbaj, cum ar fi ironia sau sarcasmul.
La scoala, copiii cu sindrom Asperger au tendinta de a excela la invatatura adesea in clasele
mici. Pe masura ce imbatranesc, ei pot avea mai multe dificultati la scoala datorita necesitatii
de a citi si a intelege mesajul scris. Sprijinirea educatiei speciale este necesar, uneori, dar nu
întotdeauna.
Uneori, persoanele cu tulburare Asperger au si alte conditii psihice asociate
psihice sau pot arata comportamente care sunt tipice pentru alte condiţii. Unele conditii
comune asociate includ urmatoarele (dar acestea nu sunt intotdeauna prezente):
 Deficitul de atentie si tulburarea de hiperactivitate (ADHD)
 Anxietatea
 Atitudinea de opozitie sfidatoare sau alte tulburari disruptive de comportament
 Depresie sau alte tulburari de dispozitie
Diagnostic diferential
1. cu toate celelalte tulburari si sindroame incluse în Tulburarile Pervazive de
dezvoltare;
2. cu tulburarile de învatare
3. cu tulburarile de limbaj si comunicare
4. cu bolile genetice si de metabolism care pot prezenta tablou autist
5. cu tulburarile de personalitate de tip schizoid si schizotipal.
Astfel, în primul rând, se va diferentia tulburarea Asperger de Autismul infantil, iar
principalul criteriu de diferentiere este limbajul si dezvoltarea cognitiva. Copilul cu tulburare
Asperger are un limbaj bine dezvoltat, cu exprimare gramaticala corecta (în timp ce copilul
cu autism vorbeste la persoana a II-a sau a III-a). Functia de comunicare esueaza câteodata,
dar nu în totalitate, asa cum se întâmpla la copilul cu autism. Adaptarea sociala si nivelul
interactiunii sociale este mult mai eficace, cu posibilitatea de educare si dezvoltare a acestor
calitati. Se poate educa si creste capacitatea de relationare empatica, în timp ce la copiii
autisti, cu toate eforturile noastre, ei „ramân în lumea lor”.
Copilul cu tulburare Asperger poate parea în ochii celorlalti timid si rusinos, în timp ce
copilul cu autism este considerat bizar sau ciudat.
Unii copii sunt capabili sa urmeze cursurile scolilor normale, în timp ce altii pot necesita
program de educatie speciala pentru a-si modela comportamentul, care uneori poate prezenta
si raptusuri de agitatie. Ca si în autism, se considera ca tulburarea Asperger este o conditie
psihopatologica ce afecteaza pe viata functionarea sociala si profesionala.