4.

CAMPANIILE DE RELAŢII PUBLICE

4.1. Obiectivele campaniei de relații publice ........................................................48

4.2. Tipologii ale campaniilor de relații publice...................................................53
4.3. Elemente esenţiale ale unei campanii de relații publice................................53
Rezumat..........................................................................................................58
Teste de autoevaluare ....................................................................................59
Lucrare de verificare .....................................................................................60
Bibliografie minimală ....................................................................................60

Obiective specifice:
La sfârşitul capitolului, vei avea capacitatea:

• să detaliezi elementele cheie ale unei campanii de relaţii publice;

• să formulezi obiectivele, strategiile și tacticile unei campanii de PR;
• să alcătuieşti planul unei campanii de PR;

Timp mediu estimat pentru studiu individual: 4 ore

Daniela Popa Campaniile de relaţii publice

4.1. Obiectivele campaniei de relații publice

Campaniile de relații publice sunt activitățile cele mai preferate de specialiști
deoarece acestea stimulează cunoștințele în domeniu și creativitatea mai mult
decât alte activități specifice. O campanie de relații publice cuprinde mai multe
activități punctuale de relații publice care se realizează folosind mai multe
canale de comunicare și nu trebuie confundată cu campania de informare
publică care are un obiectiv imediat, limitat și face apel exclusiv la mass-media
(Iacob, Cismaru, & Pricopie, 2011, p. 199).
Definiția cea mai complexă care cuprinde sensul campaniei de relații publice
este cea oferită de autorii Doug Newsom, Judy VanSlyke Turk, Dean
Kruckeberg (2003, p.571 ) prin care:
„Campaniile sunt eforturi coordonate, ample şi orientate spre atingerea unui
anumit obiectiv sau a unui set de obiective corelate care vor permite
organizaţiei să atingă, în viitor, un scop pe termen lung, exprimat sub forma
unei declaraţii de principii”.
Putem desprinde din aceste definiții elementele (Cmeciu, 2009, p. 71) unei
campanii de relații publice:
- eforturi coordonate, ample și orientate – orice campanie presupune
existenţa unei echipe de specialişti, în interiorul căreia va exista o distribuţie a
sarcinilor. De asemenea, o campanie se bazează pe un calendar precis al
activităţilor punctuale.
- atingerea unui obiectiv – obiectivele reprezintă acele acţiuni concrete care
se pot cuantifica în anumite rezultate. Există obiective generale (se referă la
cunoaşterea produsului sau a serviciului de către publicul general) şi obiective
specifice - se vor adresa unor ţinte anume şi vor necesita strategii aparte
(Dagenais, 2003, p. 209).
- atingerea unui scop – scopul constă în rezultatul final şi global al campaniei.
- declaraţia de principii - este adesea echivalentă sintagmei „cartea de vizită
a organizaţiei” și se prezintă sub forma unui text scurt care cuprinde
scopurile, valorile, viziunea, misiunea organizaţiei. Dacă misiunea se axează
pe momentul prezent sau etapa actuală a organizaţiei, viziunea este orientată
către momentul viitor, prin etapa de planificare şi luare a deciziilor.
Tom Watson şi Paul Noble (apud. Cmeciu, 2009, pg. 85-86) folosesc
acronimul SMART pentru a sintetiza descrierea obiectivelor:
• S (specific);
• M (measurable – cuantificabil, măsurabil);
• A (achievable – realizabil, abordabil);
• R (realistic - realist);
• T (targeted – targetat, încadrat în timp).
Jerry Hendrix (2006, pp. 21-26 apud Iacob, Cismaru, & Pricopie, 2011, p. 185)
împarte obiectivele în două categorii:
Introducere în relaţii publice 48
Daniela Popa Campaniile de relaţii publice

• obiective de producţie (rezultate concrete ale activității: comunicate,

conferinţe de presă, broşuri etc.);
• obiective de impact:
a. informaţionale (prezentarea de informații despre un produs, serviciu sau
organizaţie);
b. atitudinale (schimbarea atitudinii publicurilor față de organizație);
c. comportamentale – (întărirea comportamentelor favorabile ale publicurilor
sau formarea lor, necesită un timp îndelungat pentru atingerea lor).

Sarcina de lucru 1
Identificați obiectivele unei campanii împotriva fumatului după
clasificarea făcută de Jerry Hendrix.

4.1.1. Strategiile și tacticile de relații publice

Stabilirea obiectivelor unei campanii de relații publice este strâns legată de
stabilirea strategiilor și tacticilor prin care se poate ajunge la îndeplinirea
obiectivelor. După Cutlip, Center, & Broom (2010) strategia se referă la
conceptul global, abordarea sau planul general pentru programul menit a
atinge un scop iar tactica se referă la nivelul operational: evenimente, media
și metodele utilizate pentru a implementa strategia.
Alegerea strategiei este determinată, după cum afirma Cristina Coman (2001,
p. 98), de resursele organizației, de gradul de accesibilitate al publicului, de
scopurile companiei, de circumstanțele concrete și de calitățile profesionale ale
specialiștilor.
Robert Kendall (1996 apud. Iacob, Cismaru, & Pricopie, 2011, p. 187)
identifică următoarele cinci strategii de relații publice cu tacticile aferente:
• inactivitate strategică (are ca finalitate răspândirea de știri false de către
concurență, acuzații anonime).
• activităţi de diseminare a informaţiei (are ca finalitate distribuirea de
mesaje prin: programe de informare publică, publicitate, conferinţă de presă,
lobby, apariţii publice, dosare de presă, corectarea informațiilor eronate
etc.);
• organizarea de evenimente (are ca finalitate tot transmiterea de informații
prin intermediul unor evenimente care de obicei atrag mai ușor atenția mass-
mediei: izbucnirea unei crize, ceremonii, evenimente regizate, concursuri,
reacții neașteptate, acte de caritate etc.);

Introducere în relaţii publice 49

Daniela Popa Campaniile de relaţii publice

• activităţi promoţionale (are ca finalitate impunerea pe plan public a

imaginii companiei: acţiuni de marketing – târguri, expoziții, demonstrații
despre produse – strângeri de fonduri, dramatizări, manifestări ştiinţifice,
acţiuni civice etc.);
• activităţi organizaţionale (are ca finalitate promovarea organizației în
mediul ei specific: poziţionarea unei organizaţii, constituirea unor coaliţii,
alianțe, participarea la conferinţe, medieri, seminare, negocieri etc.).
Cristina Coman (2001, pg. 100-102) realizează o clasificare a canalelor prin
care se pot transmite mesajele de relații publice:
evenimente speciale – aniversări, comemorări, crearea de centre de
training, concerte, festivaluri, conferințe, dezbateri, seminarii, decernări de
premii, lansare de produse, inaugurări, expoziţii, dineuri, evenimente
sportive, sponsorizări (specialiștii în relații publice își pot exercita controlul
asupra mesajelor transmise de media – grad mare de credibilitate);
media controlate – newsletter-uri, scrisori, broşuri, site-uri, rapoarte de
activitate, filme promoţionale, reclame (specialiștii în relații publice își pot
exercita controlul – grad mic de credibilitate);
media necontrolate - comunicatele de presă, dosarele de presă, discursurile
vor fi transmise de către specialiștii în relații publice pentru a obține o
acoperire mediatică spre mass-media care le va prelua și va decide dacă
materialele au valoare de știre și dacă vor fi sau nu publicate (specialiștii în
relații publice nu își pot exercita controlul asupra mesajelor transmise de
media – grad mare de credibilitate).

Sarcina de lucru 2
Pentru o organizație românească la alegere, formulați strategii și
tactici potrivite pentru obiective precum: combaterea violenței
asupra copiilor în familie, scăderea ratei de abandon al copiilor în
orfelinate, creșterea natalității, păstrarea curățeniei în oraș. Motivați
alegerea.

4.1.2. Comunicatul de presă – tactică de relații publice

Comunicatul de presă reprezintă un mijloc de comunicare indirect între
organizație și publicurile acesteia prin care organizația își face cunoscută
activitatea.
Câteva caracteristici ale comunicatului de presă:
- este un document scris, redactat în mod special pentru presa de informare în
scopul publicării și difuzării lui, de aceea trebuie să îndeplinească anumite
condiții de conținut și structură.
Introducere în relaţii publice 50
Daniela Popa Campaniile de relaţii publice

- are rolul de a informa și reprezintă o sursă de informații oficială despre un

serviciu, un produs, un eveniment, o situație, o informație care poate interesa
pupulația sau un grup bine determinat. Nu trebuie să trateze exhaustiv
evenimentul pe care îl prezintă : scopul este de a-i incita pe reporteri și
redactori, de a le provoca interesul cu privire la evoluțiile dintr-o anumită
organizație.
Din punctul de vedere al conținutului comunicatul de presă trebuie să fie
redactat
respectând:
a. Tehnica piramidei inversate (în ordinea descrescătoare importanței
ideilor): Cine?Ce?Când?Unde?- De ce? Cum?Cu cine?- răspunsurile la primele
patru întrebări se regăsesc în prtea introductivă (lead, introducere, chapau)
b. Prezentarea faptelor în ordinea importanței, în aproximativ 500 de
cuvinte sau mai puțin (două pagini tipărite)
c. Atributele textului: concizia(paragrafe scurte), claritatea(vocabular
simplu), precizia(date și cifre verificate) factualitatea și neutralitatea.
Din punctul de vedere al structurii comunicatul de presă trebuie să conțină
următoarele elemente:
- Organizația de la care provine comunicatul, denumirea corectă a sursei cu
oficializarea ei prin sigla, eventual ștampilă, semnătura etc.
- Data, ora și locul difuzării;
- Numărul de ordine al comunicatului: în organizațiile care difuzează
frecvent comunicate de presă, specialiștii în relații publice obișnuiesc să dea
numere de înregistrare proprii;
- Mențiunea referitoare la embargo: dacă acel comunicat este "pentru
difuzare imediată" sau poate fi difuzat începând cu o anumită dată (oră) "Bun
pentru publicare incepand cu data de..,ora ..";
- Titlul comunicatului de presă - poate fi acroșant, centrat pe acțiuni, factual;
Poate exista și un subtitlu (continuare a titlului) sau intertitlu (ajută la
delimitarea informațiilor); să stimuleze interesul reporterului sau al editorului.
Comunicatul de presă trebuie să aibă un titlu și o introducere interesante, în caz
contrar, riscă să treacă neobservat.
- Lead-ul (fraza de atac care stârnește interesul jurnalistului);
- Textul propriu-zis, cuprinsul;
- Încheierea (tehnica repetiției);
- Persoană de contact - numele persoanei care poate da informații
suplimentare și modul cum poate fi contactată;

Introducere în relaţii publice 51

Daniela Popa Campaniile de relaţii publice

Schema traseului unui comunicat de presă

Comunicatele de presă pot fi clasificate în următoarele categorii:

- comunicate de tip anunț (announcements) sau știri de ultimă oră care fac
cunoscute evenimente de tipul hard news: lucruri care tocmai s-au întâmplat,
care sunt în desfășurare sau urmează să se producă, difuzate atunci când se
produc evenimente neprevăzute, fie ele pozitive sau negative pentru
organizație.
- Comunicate de presă invitație;
- comunicate de tipul ,,știri create" (created news), care încearcă să
mărească impactul unui anunț despre un eveniment anume: aducerea la
cunoștința publică a faptului că, în legătură cu acel eveniment, organizația
pregătește o recepție, o lansare, un simpozion, un spectacol etc. Aici mai putem
include și comunicatele de tip feature (relatare, articol), care propun unor
instituții de presă materiale gata scrise.
- comunicate de tip drept la replică, atunci când în presă apar afirmații
critice cu privire la organizație. Specialistul în relatii publice cercetează din
timp situațiile în care organizația sa ar putea fi subiectul unor critici publice și
are deja pregătite câteva variante de replici;
Stilul de redactare al comunicatului de presă trebuie să impresioneze jurnaliștii
astfel încât să câștige competiția cu celelalte mesaje care bombardează zilnic
redacțiile mass-mediei și opinia publică (David, 2008, p. 61). Era digitlă face
noi presiuni atât asupra mijloacelor de informare cât și asupra relațiilor publice
pentru răspunsuri rapide, accesibilitate, corectitudine, la care mai adăugam

Introducere în relaţii publice 52

Daniela Popa Campaniile de relaţii publice

elementele de bază ale unei expuneri corecte: claritatea, acuratețea, detalii,

exemple, citate, corectitudine gramaticlă (Aronson, Spetner, & Ames, 2008, p.
19).

4.2. Tipologii ale campaniilor de relații publice

În funcție de obiectivele campaniilor - îmbunătăţire a reputaţiei companiei, o
creştere a notorietăţii acesteia sau consolidarea imaginii unei mărci (Cmeciu,
2009, pg. 81-84) - apud Newsom, Doug et alii, 2003) acestea se axează pe:
1. Conştientizarea unei probleme
Prin aceste campanii se urmăreşte atragerea atenţiei publicurilor asupra unor
probleme delicate, care nu sunt foarte des dezbătute.
Exemplu: situații care le pot pune viaţa sau sănătatea în pericol: purtarea
centurii de siguranţă, consumul de alimente nesănătoase, care conţin mult
zahăr sau conservanți (Cmeciu, 2009), normele de comportament ecologic
(Iacob, Cismaru, & Pricopie, 2011, p. 199).
2. Informarea publicului
Conştientizarea publicului se realizează în strânsă legătură printr-o informare a
acestuia, folosind datele colecţionate în urma procesului de cercetare și prin
însușirea de către public a informațiilor despre specificul problemei (Iacob,
Cismaru, & Pricopie, 2011, p. 199).
3. Educarea publicului;
4. Întărirea atitudinilor;
5. Schimbarea atitudinilor;
6. Schimbarea comportamentului;
7. Branding și rebranding.

4.3. Elemente esenţiale ale unei campanii de relații publice

În continuare vom detalia o serie de etape care trebuie parcurse în conturarea
unei campanii de relații publice. Fiecare campanie trebuie să aibă un plan
dinainte stabilit, structurat, planificat și coordonat care va urma parcurgerea
următoarelor etape:definirea problemei și analiza situației, stabilirea
obiectivelor, identificarea categoriilor de public, stabilirea strategiilor și
tacticilor, fixarea calendarului de lucru, stabilirea bugetului, stabilirea
procedeelor de evaluare (Coman, 2001, pg. 81-82).
4.3.1. Definirea problemei, analiza situației și cercetarea
Prima etapă a unui plan de campanie este definirea problemei a cărei rezolvare
este vizată de campania de relații publice. Este necesar să cunoaștem problema
de care este preocupată organizația: urgențe, situații de criză, scăderea cifrei de
afaceri, îmbunătățirea imaginii, combaterea concurenței, plasarea unui produs,
etc.

Introducere în relaţii publice 53

Daniela Popa Campaniile de relaţii publice

Pentru a stbili problema și a lua deciziile corecte se poate recurge la diferite

tehnici și metode de cercetare mai profunde sau mai puțin profunde care vor
permite colectarea datelor în vederea formulării unei probleme.
Sarcina de a defini problema organizației este încredințată conducerii
departamentului de relații publice deoarece cunoaște în amănunt organizația și
deține expertiza și experiența necesare îndeplinirii sarcinii (Dagenais, 2003, p.
70). În același timp definirea problemei poate fi încredințată, din motive de
neutralitate și unei agenții externe de relații publice care va ajuta compania să
găsească răspunsul la întrebarea: Care este problema pe care o avem și nu ne
dăm seama de ea?(Ibidem, p. 72).
Odată definită problema, urmează analiza situației care permite repoziționarea
situației organizației într-un context mai general prin cercetare, examinarea
faptelor și datelor, identificarea slăbiciunilor și a punctelor tari ale organizației,
situația actuală și cauzele ei (Ibidem, p.102).
Cercetarea este un element foarte important în definirea problemei și analiza
situației. După cum afirma Dagenais B. (2003, p. 180) nu vom putea să
rezolvăm o problemă sau să răspundem unei provocări dacă nu cunoaștem
toate dimensiunile iar orice analiză a situației se va traduce în căutarea de date
și interpretarea acestora.
În acest sens, menționăm cele mai aplicate tehnici de cercetare: sondaje de
opinie (telefonic, email, chestionar aplicat); interviuri; focus-grupuri;
observația, participația; analiza de conținut; agenda media. De asemenea,
există și cele două metode de analiză organizațională, analiza SWOT și analiza
STEEP care pot fi aplicate prealabil inițierii vreunei cercetări, în sensul
analizei nevoilor organizației.
Analiza SWOT (Andrews, 1971 apud. (Cmeciu, 2009, p. 74)) constă în
examinarea sistemului organizaţional după patru caracteristici:
• punctele puternice, tari („Strengths”)
• punctele slabe („Weaknesses”)
Ce ştim să facem? (Care sunt puncte puternice şi puncte slabe?)
Ce vrem să facem? (Care sunt valori organizaţionale şi individuale?)
• oportunităţile care rezultă din punctele puternice („Opportunities”)
• ameninţările care rezultă din punctele slabe („Threats”)

Sarcina de lucru 3
Realizați o analiză SWOT pentru o companie românească.
http://www.efin.ro/analiza_swot_2381/analiza_swot_exemplu.html

Introducere în relaţii publice 54

Daniela Popa Campaniile de relaţii publice

Analiza STEEP (Rus, 2009, apud. (Cmeciu, 2009, p. 78)) este o categorizare a
dimensiunilor mediului extern al organizaţiei şi se realizează pe trei
dimensiuni temporare de profunzime (trecut, prezent, viitor) și cinci domenii:
1. S-componenta Socială: caracteristicile demografice, nivelele de educaţie şi
de alfabetizare, distribuţia geografică, mobilitatea populaţiei, şomajul,
componentele culturale, atitudinile existente în societate, reprezentările sociale,
religia, valorile, stilul de viaţă al indivizilor.
2.T-componenta Tehnologică: impactul major asupra producţiei şi asupra
aspectelor de dezvoltare strategică a organizaţiei. Ajută la depistarea opţiunilor
de risc şi de stabilitate în respectivul domeniu de activitate.
3. E-componenta Economică: distribuţia şi modalitatea de folosire a
resurselor în societate. Tendinţele economice influenţează modurile de consum.
4. E-componenta Ecologică: problemele de poluare, efect de seră, de
exploatare a pădurilor, de reciclare.
5. P-componenta Politică/legală: atitudinea publică şi guvernamentală cu
privire la anumite industrii şi anumite practici de business, regularizarea
activităţilor comerciale prin acte legislative etc.
De exemplu, Allen P Adamson (Brand Simple. Cum reușesc cele mai bune
branduri prin simplitate, 2010, p. 110) ne împărtășește din experiența sa:
„Numeroși clienți sună și solicită un nou logo, un nou design al ambalajului, o nouă
identitate grafică sau îmbunătățire a fonturilor. Le răspund că nu putem face niciunul dintre
aceste lucruri. Nu putem face nimic până nu determinăm ce problemă a brandului încearcă ei
să rezolve. Urmăresc să-și diferențieze brandul de mărcile aflate pe lista în continuă creștere
a concurenței? Lucrurile trebuie realizate dinspre interior înspre în afară, nu superficial.”

4.3.2. Stabilirea obiectivelor, strategiilor și tacticilor

După stabilirea problemei, acesta trebuie transformată în scopuri și obiective
operaționale. Scopul reprezintă o intenție, o orientare generală care poate fi
comună mai multor organizații iar obiectivul se referă la rezultatul concret pe
care organizația își propune să-l obțină, fiind specific unei anumite organizații
(Dagenais, 2003, p. 196).
Această etapă este detaliată mai sus la punctul 4.1.

4.3.3. Identificarea categoriilor de public

Publicurile reacționează diferit la aceleași mesaje de aceea în faza de
planificare trebuie să se ia în considerare adaptarea mesajelor transmise
diferitelor publicuri și canalele media vizate în acest sens.
De exemplu, o campanie de sensibilizare trebuie să recurgă la impactul
afectiv al imaginii televizate, pe când campaniile de informare şi educare ar
trebui să folosească presa scrisă deoarece conţinutul mesajului ar trebui să
conţină argumente raţionale (Cmeciu, 2009, p. 79).
Indivizii din regiuni diferite, aflați în situații distincte și aparținând altor
segmente demografice reacționează la o anumită știre diferit și de aceea trebuie
Introducere în relaţii publice 55
Daniela Popa Campaniile de relaţii publice

să se urmărească obținerea unor reacții benefice companiei (Marconi, 2007, p.

45).
Datoria profesioniștilor în relații publice este să se asigure că mesajul lor se
deosebește de celelalte și să garanteze că mesajul nu se va oierde în zgomotul
de fundal: relațiile publice reprezintă arta adecvării unui conținut la un public
țintă bine adecvat (Leinemann & Baikalțeva, 2007, p. 25).
Teoria cadrării („framing theory” – Kirk Hallahan, 1999 apud.Cmeciu, 2009,
pg. 79-80) reprezintă cadrul teoretic prin care axa de comunicare a unei
campanii poate fi analizată și determină proeminenţa unor elemente printr-un
proces de definire a problemei, de diagnoză a cauzelor, de exprimare a unor
judecăţi morale şi de sugerare a unor remedii:
• cadrare a situaţiilor: relaţii dintre indivizi în diferite practici discursive;
• cadrare a atributelor: accentul pe anumite caracteristici ale obiectelor şi
ale persoanelor;
• cadrare a alegerilor: decizii alternative în termeni negativi sau pozitivi;
• cadrare a acţiunilor: probabilitatea unor acte de a obţine un scop dorit este
influenţată de alternative pozitive sau negative;
• cadrare a problemelor: probleme şi dispute sociale;
• cadrare a responsabilităţilor: tendinţa de a atribui cauza unor evenimente,
fie unor factori interni, fie unor factori externi;
4.3.4. Calendarul campaniei de relații publice
Se consideră (Wilcox, Cameron, Ault, & Agee, 2009, p. 155) faptul că cele
mai importante aspecte care nu trebuie să lipsească din agenda unei campanii
de relații publice pentru eficiența acesteia sunt: perioada desfășurării (să se țină
cont de context și momentul plasării mesajelor-cheie), ordinea activităților și
pașii de urmat pentru realizarea scopului. Calendarul trebuie să precizeze ziua,
data, ora la care va avea loc o anumită activitate și timpul necesar pregătirii
activității respective.
Robert Kendall (1992, apud. (Cmeciu, 2009, p. 90)) oferă cele mai cunoscute
moduri de prezentare grafică a calendarului unei campanii:
• pentru fiecare lună: datele acţiunilor sunt încercuite, iar alături se adaugă
detaliile de comunicare cu o altă culoare;
• global: perioada campaniei este divizată în două, trei sau patru părţi. Oferă
o viziune de ansamblu pentru întreaga campanie şi permite o coordonare
eficientă.
• calendarul povestit: prezentare detaliată a activităţilor din planul
campaniei. În dreptul fiecăreia se va preciza data desfăşurării.
• diagrama lui Gantt: pe o coloană din stânga este prezentat graficul
activităţilor; în dreapta, pe orizontală se trec lunile sau anii, iar pe verticală
ordinea zilelor. Avantajul diagramei Gantt este corelarea activităţilor
campaniei cu cheltuielile din buget sau realizarea cu uşurinţă a unor acţiuni
de autoevaluare internă.

Introducere în relaţii publice 56

Daniela Popa Campaniile de relaţii publice

4.3.5. Bugetul campaniei de relații publice

Se recomandă ca imediat după stabilirea obiectivelor să se contureze un buget
preliminar iar bugetul final poate fi calculat după ce au fost stabilite strategiile,
tacticile și calendarul pentru fiecare activitate (Iacob, Cismaru, & Pricopie,
2011, p. 188).
4.3.6. Evaluarea campaniei
Evaluarea presupune confruntarea rezultatelor cu obiectivele stabilite în
procesul de planificare (Wilcox, Cameron, Ault, & Agee, 2009, p. 192). De
multe ori rapoartele de evaluare conțin rezultatele și nu evaluarea acestora,
adică se contabilizează numeric comunicatele trimise, broșurile tipărite, etc.
când evaluarea ar trebui să stabilească dacă aceste materiale au fost citite și cu
ce efect (Iacob, Cismaru, & Pricopie, 2011, p. 171).
O campanie poate fi analizată obiectiv dacă se iau în calcul trei modele
principale de ierarhizare a efectelor (McQuail, Windahl, 2001 apud. (Cmeciu,
2009, p. 93)):
- ierarhia învăţării (efecte cognitive, afective, comportamentale). Este cazul
campaniilor al căror scop este persuasiunea. Publicul-ţintă află informaţii
despre produs sau serviciu, îşi formează o atitudine favorabilă şi apoi adoptă
un comportament, în principal, de achiziţionare. Este cazul campaniilor în care
publicul-ţintă trebuie să investească sume mari de bani (campanii din sectorul
bancar, al asigurărilor de viaţă, campanii de responsabilitate socială etc.).
- ierarhia eliminării disonanţei (efecte comportamentale, afective, cognitive).
Se observă o parcurgere a unui traseu invers. O testare a unui produs sau
serviciu (efect comportamental) va conduce către o schimbare a atitudinii, a
cărei finalitate va fi sprijinirea cu informaţii a comportamentului adoptat. Este
cazul campaniilor de criză (restaurare a imaginii negative) sau al celor
comerciale în domeniul automobilelor, unde orice test-drive se bazează pe
activarea comportamentului de a şofa o anumită maşină, ierarhia slabei
participări (efecte cognitive, comportamentale, afective). Aflarea unor
informaţii va conduce către o testare a acestora şi apoi în urma unor rezultate
favorabile, publicul-ţintă îşi va adapta atitudinea.
Evaluarea este un element important al campaniei de relații publice care nu
trebuie neglijat sau realizat superficial pentru că există riscul repetării
eventualelor greșeli la nivelul obiectivelor, strategiei sau calendarului, în
viitoarele campanii (Iacob, Cismaru, & Pricopie, 2011, p. 192).

Introducere în relaţii publice 57

Daniela Popa Campaniile de relaţii publice

Rezumat
Campaniile de relații publice sunt activitățile cele mai preferate de specialiști
deoarece acestea stimulează cunoștințele în domeniu și creativitatea mai mult
decât alte activități specifice. O campanie de relații publice cuprinde mai
multe activități punctuale de relații publice care se realizează folosind mai
multe canale de comunicare și nu trebuie confundată cu campania de
informare publică care are un obiectiv imediat, limitat și face apel exclusiv la
mass-media (Iacob, Cismaru, & Pricopie, 2011, p. 199).
„Campaniile sunt eforturi coordonate, ample şi orientate spre atingerea unui
anumit obiectiv sau a unui set de obiective corelate care vor permite
organizaţiei să atingă, în viitor, un scop pe termen lung, exprimat sub forma
unei declaraţii de principii”.
Stabilirea obiectivelor unei campanii de relații publice este strâns legată de
stabilirea strategiilor și tacticilor prin care se poate ajunge la îndeplinirea
obiectivelor. După Cutlip, Center, & Broom (2010) strategia se referă la
conceptul global, abordarea sau planul general pentru programul menit a
atinge un scop iar tactica se referă la nivelul operational: evenimente, media
și metodele utilizate pentru a implementa strategia.
Alegerea strategiei este determinată, după cum afirma Cristina Coman (2001,
p. 98), de resursele organizației, de gradul de accesibilitate al publicului, de
scopurile companiei, de circumstanțele concrete și de calitățile profesionale
ale specialiștilor.
Comunicatul de presă reprezintă un mijloc de comunicare indirect între
organizație și publicurile acesteia prin care organizația își face cunoscută
activitatea.
În continuare vom detalia o serie de etape care trebuie parcurse în conturarea
unei campanii de relații publice. Fiecare campanie trebuie să aibă un plan
dinainte stabilit, structurat, planificat și coordonat care va urma parcurgerea
următoarelor etape:definirea problemei și analiza situației, stabilirea
obiectivelor, identificarea categoriilor de public, stabilirea strategiilor și
tacticilor, fixarea calendarului de lucru, stabilirea bugetului, stabilirea
procedeelor de evaluare (Coman, 2001, pg. 81-82).

Introducere în relaţii publice 58

Daniela Popa Campaniile de relaţii publice

Teste de autoevaluare
1. Ce este obiectivul unei campanii de relaţii publice?
a. o carte de vizită a organizaţiei;
b. acțiunile campaniei;
c. o acţiune concretă care se poate cuantifica;.

2. Ordonează, în succesiune logică, piramida planificării strategice a relaţiilor

publice, pornind de la baza piramidei: obiective (1), strategii (2), misiune
(3), tactici (4), scopuri (5).

3. Care elemente nu se încadrează într-o analiză SWOT?

a. ameninţări;
b. puncte puternice;
c. planificarea.

4. Care element esenţial al unei campanii de relaţii publice este considerat

„coloana vertebrală”?
a. planificarea;
b. axa de comunicare;
c. monitorizarea.

5. O campanie împotriva răspândirii SIDA este o campanie de:

a. educarea publicului;
b. întărirea atitudinilor;
c. crearea a unui trend.

6. Ordonează în succesiune logică etapele unei campanii de relaţii publice:

tactici (1); obiective (2); evaluare (3); analiza situaţiei (4); trăsăturile
publicurilor (5) ; strategii (6); calendar (7); buget (8).

7. Deosebirea dintre strategie şi tactică este următoarea:

a. strategia se stabileşte în funcţie de scop, iar tactica în funcţia de
obiectiv;
b. strategia se referă la conceptul global, tactica se referă la modul
operaţional;
c. diseminarea informaţiei este o strategie, un comunicat de presă este o
tactică.

Introducere în relaţii publice 59

Daniela Popa Campaniile de relaţii publice

Lucrare de verificare
Alegeți o campanie de PR și evaluați rezultatele acesteia.
http://kondiment.com/case-studies/
prromania.ro
http://81.181.92.172/smn/?cat=7

Bibliografie minimală
Coman, C. (2001). Relaţiile publice – principii şi strategii. Iaşi: Polirom, pp.
113-116.

Dagenais, B. (2003). Campania de relaţii publice. Iaşi: Polirom, pp. 103-110;

pp. 199-204; pp. 227-232; pp. 232-236.

Gregory, Anne (2009). Planificarea și managementul campaniilor de relații

publice. Iași: Polirom, pp.183-193; pp. 203-225.

Oliver, S. (2009). Strategii de relaţii publice. Iaşi: Polirom, pp. 83-88.

Newsom, D., VanSlyke Turk, J., Kruckeberg, D. (2003). Totul despre relații
publice. Iași: Polirom, pp. 572-573; pp. 586-588; pp. 589-596.

Răspunsuri la întrebările din testele de autoevaluare

Capitolul I
1 - b; 2 – b 3 - b; 4 - c; 5 - d;.
Capitolul II
1 - b; 2 - b; 3 -a; 4 - c; 5 - c;
Capitolul III
1 - a; 2 – c; 3 – b; 4 - b; 5 – b;
Capitolul IV
1 - c; 2 - 3,5,1,2,4; 3 - c; 4 - a; 5 – a; 6 - 4, 2, 6, 1,5, 7, 8, 3; 7 – b;

Introducere în relaţii publice 60

Daniela Popa Campaniile de relaţii publice

Anexa nr. 1 Descrieri ale posturilor vacante în domeniul relațiilor publice

Account Executive (Strategic Communications/Public Affairs)

Red Flag
Brussels, Belgium

Red Flag is a rapidly growing international communications agency specialising in Strategic

Communications, Public & Government Affairs and Regulatory Engagement with offices in Dublin,
Brussels, Paris and London. The company is run by former government advisers, diplomats,
journalists and multinational business executives backed up by a team of communications, political
and strategy consultants.

Red Flag is now recruiting an Account Executive in its Brussels office to support engagement on
behalf of our growing international client base. The Account Executive will be responsible for
implementing communications plans, monitoring, analysing and researching client issues, managing
day-to-day interactions and reporting to clients.

The successful candidate will have excellent communication skills, a deep understanding and
knowledge of the European media, government and regulatory landscape, a track record of delivery
and an ambition to help major corporate clients deliver on their policy and communications objectives.
This is a full-time position at our offices in Brussels, with some EU travel required.
Responsibilities:
• Develop, implement and monitor communications campaigns in support of public affairs and
regulatory objectives on behalf of major multinational clients;
• Consistently monitor and analyse media coverage (traditional and digital) of client and
prospective client issues;
• Identify opportunities for new business development;
• Provide analysis and reporting on content and sentiment of debate across platforms;
• Report relevant feedback to clients and client-management teams.
You:
• Are able to consistently execute excellent independent judgment, organise thoughts, make
decisions and communicate concisely under time constraints and with a full workload;
• Have an understanding of European media landscape, digital content, communication and
marketing principles;
• Have a familiarity with the European Institutions and regulatory processes, and an interest in
public affairs;
• Have excellent creative and technical writing ability with an ability to develop original ideas;
• Have strong communication skills and the ability to work in a team.
Skills and Experience:
• 2 years of public relations or political experience (agency and/or European Institutions
experience preferred);

Introducere în relaţii publice 61

Daniela Popa Campaniile de relaţii publice

• Strong writing skills (proven ability to write press releases, communications plans, executive
speaking points, social media content, etc.); ability to understand and write clearly about
technical subjects;
• Media relations experience and media skills/contacts; Proven ability to manage projects;
• High level of comfort communicating with clients and journalists;
• Excellent communication and organisational skills as well as the ability to prioritise and multi-
task in a creative, challenging and fast-paced work environment;
• Ability to work well with others in a team environment;
• Fluent English and another European language (especially French) is essential.
Attractive terms and conditions for the right candidate with a remuneration package based on
experience. Candidates should submit a CV and cover letter, detailing all relevant experience and
outlining what they can bring to Red Flag, to careers@thisisredflag.com, with the subject-line
'Account Executive – Brussels' by 5pm on Thursday August 27th next.

Communication Expert
DAI Incorporating HTSPE
Brussels, Belgium
Introduction:

DAI is an international development company. For 40 years, we have worked on the frontlines of
international development, tackling fundamental social and economic development problems caused
by inefficient markets, ineffective governance, and instability. Currently, DAI is delivering results that
matter in some 80 countries. Our development solutions turn ideas into impact by bringing together
fresh combinations of expertise and innovation across multiple disciplines. Our clients include
international development agencies, international lending institutions, private corporations and
philanthropies, and national governments.

We are looking for a Communication Expert to work on an EU funded project that DAI is bidding
for at the moment. Should DAI be successful we will need a Communication experts with availability
starting in December 2015/January 2016. This is a part-time position, based in Brussels over 5 years.

The general project aim is to promote EU business and trade with China, South Korea and the ASEAN
region – this expert will help contribute to this project working with the Team Leader.

Responsibilities:

• Ensure good visibility of the project both within EU Member States and the beneficiary
countries in line with EU visibility guidelines;
• Ensure strong media coverage of the project in international media and relevant trade
publications;
• Design and maintenance of a project website;

• Set-up and maintenance of social media accounts;

• Manage communication of project results.

Experience and skills:

Introducere în relaţii publice 62
Daniela Popa Campaniile de relaţii publice

Qualifications and Skills

University Degree at Bachelor Level in Communication or minimum 10 years of professional
experience in Communication.
General Professional Experience
Minimum 5 years of post-graduate professional experience in Public Relations and/or Media
Relations.
Specific Professional Experience
Proven post-graduate experience of minimum 1 year in social media and web design;
Proven post-graduate experience of minimum 1 year in working with multipliers (Chambers of
Commerce, Trade Promotion Agencies, professional branch organisations);
Proficiency in English.
Contact:
Please apply online at this link:
http://chc.tbe.taleo.net/chc06/ats/careers/requisition.jsp?org=DAINC&cws=1&rid=2124.

Communications Officer
BEUC - European Consumer Organisation
Brussels, Belgium

The Consumer Voice in Europe BEUC, The European Consumer Organisation is looking to recruit a
full-time Communications Officer to ensure the timely and effective communication of the
organisation’s policy message to its different target groups and stakeholders.
Your tasks:
Reporting to the Head of Communications, you will be responsible for media relations activities for a
number of BEUC’s priorities. These activities include drafting press releases, pitching news
developments and responding to journalist requests;
Write and edit fact sheets, website updates, position papers and other communications material;
Ensure an active social media presence;
Develop the entire range of communications tools and actions to help conveying our policy message to
the relevant target groups;
Manage production of publications and other communications material by coordinating the work of
external suppliers.
Your profile:
A solid communications background. A least 2 years professional experience in press and media work;
You have experience in using the whole range of communications tools and applying them in target-
specific situations;
You are creative and like to brainstorm with colleagues to develop new ideas;
You follow the newest social media developments and you have a proven track-record in applying
them in a professional context;
English native language skills, second EU language an advantage;
Very good knowledge of the EU institutions and its political decision-making process;
First class written and verbal communications skills. You have experience in translating policy texts
into non-expert language;
A proven interest in understanding, appreciating and articulating the consumer interest;
At least bachelor degree.
What we offer:
A multicultural working environment within an organisation dedicated to promoting the consumer
interests;
The opportunity to improve your expertise in using the whole range of communications tools;

Introducere în relaţii publice 63

Daniela Popa Campaniile de relaţii publice

A team of experienced consumer advocates who are eager to make use of your communications skills
to better convince EU stakeholders of their policy arguments;
The opportunity to meet and work with consumer representatives and other experts from more than 30
European countries;
A full-time contract with a competitive package (salary, fringe benefits and extra-legal paid leave).
Applications for the position should be sent before 24 August 2015 by e-mail to apply@beuc.eu with
subject line: Communications Officer. Only short listed candidates will be contacted.
Your application should include the following documents:
A short motivation letter;
A detailed CV;
In a separate file, answers to the following questions:
Why would you like to work at BEUC?
Briefly explain the main reasons that motivate you to work at BEUC, using maximum 150 words.
Why should BEUC appoint you?
Tell us why you think we should appoint you above other candidates, using maximum 150 words.
What is the main consumer challenge in the coming decade?
Describe one important consumer challenge in the years to come in maximum 150 words.
Any incomplete application will be disregarded.

Communications, Visibility and Knowledge

Management Expert
Landell Mills
Brussels, Belgium

Landell Mills has recently been shortlisted for a number of projects requiring long and short term
communications, visibility and knowledge management experts. We are therefore seeking experts with
a range of communications skills and experience to consider for current and prospective opportunities.
Organisation
Landell Mills is a leading international development consulting firm. We have been in business for
over 35 years and are active across the emerging and developing world. We work with private and
public sector clients on projects lasting from a few days to several years. Our mission is to assist our
clients to participate actively in the global economy whilst protecting their fragile environments and
vulnerable communities in the process. Our work is ordinarily financed by international development
agencies such as the European Union, DFID - the UK government department responsible for
administering overseas aid, and the Asian Development Bank. We provide services throughout the
lifespan of a programme from identifying projects through to implementation and evaluations.
Opportunities
We currently have opportunities for experts in our proposals that focus on:
Green economy - fostering effective dialogue and cooperation between the EU and developing
countries;
Africa-EU relations - strengthening the political and policy dialogue as well as the technical
cooperation at all levels;
Gateway and business avenues – between the EU and China, Southeast Asia and South Korea;
CSO Roadmaps – engagement with civil society organisations;
Food security and/or nutrition - sustainable agriculture, food systems and/or nutrition.
Required skills and experience
The calibre of candidates we are seeking, will not only meet, but exceed the majority of the below
criteria – with proven skills and experience to support each requirement.
Essential
University degree at Bachelor level in communication or minimum 10 years of professional
experience in communication;

Introducere în relaţii publice 64

Daniela Popa Campaniile de relaţii publice

Five years of post-graduate experience in public relations and/or media relations;

Minimum of three year’s professional experience in development cooperation/international relations;
Sound knowledge of EU communications & visibility guidelines with proven experience working on
an EU-funded project;
Event management and advocacy, adhering to EU financial and procedural requirements;
Fluency and excellent copy writing, editing and proof reading skills in English, and preferably at least
one other language (French, Spanish or Portuguese);
Experience of elaborating and implementing visibility, knowledge sharing/dissemination and
communications strategies in different contexts and for different types of audiences;
A willingness to work within a team and share skills and experience with colleagues.
Desired
Proven post-graduate experience of minimum one year in social media and web design;
Experience of moderating online groups or discussion forums;
Experience of developing and maintaining knowledge management tools (websites, blogs, SharePoint,
existing and new Communications Management Systems) and products, including for use as content
marketing;
Experience using In-Design to design reports, brochures and other marketing materials;
Some experience of one of the project technical areas mentioned above;
Experience of working in developing/partner countries.
Interested applicants should submit their CVs along with a short covering e-mail to rebeccad@landell-
mills.com by 06 September 2015.

Introducere în relaţii publice 65

Daniela Popa Campaniile de relaţii publice

Anexa nr. 2 Codul de Etică al Profesioniștilor în Comunicare al IABC

IABC Code of Ethics for Professional Communicators

PREFACE1

Because hundreds of thousands of business communicators worldwide engage in activities

that affect the lives of millions of people, and because this power carries with it significant
social responsibilities, the International Association of Business Communicators developed
the Code of Ethics for Professional Communicators.

The Code is based on three different yet interrelated principles of professional communication
that apply throughout the world.

These principles assume that just societies are governed by a profound respect for human
rights and the rule of law; that ethics, the criteria for determining what is right and wrong, can
be agreed upon by members of an organization; and, that understanding matters of taste
requires sensitivity to cultural norms.

These principles are essential:

• Professional communication is legal.

• Professional communication is ethical.
• Professional communication is in good taste.

Recognizing these principles, members of IABC will:

• Engage in communication that is not only legal but also ethical and sensitive to
cultural values and beliefs;
• Engage in truthful, accurate and fair communication that facilitates respect and mutual
understanding;
• adhere to the following articles of the IABC Code of Ethics for Professional
Communicators.

Because conditions in the world are constantly changing, members of IABC will work to
improve their individual competence and to increase the body of knowledge in the field with
research and education.

ARTICLES

1. Professional communicators uphold the credibility and dignity of their profession by

practicing honest, candid and timely communication and by fostering the free flow of
essential information in accord with the public interest.
2. Professional communicators disseminate accurate information and promptly correct
any erroneous communication for which they may be responsible.

1
https://www.iabc.com/about-us/leaders-and-staff/code-of-ethics/
Introducere în relaţii publice 66
Daniela Popa Campaniile de relaţii publice

3. Professional communicators understand and support the principles of free speech,

freedom of assembly, and access to an open marketplace of ideas and act accordingly.
4. Professional communicators are sensitive to cultural values and beliefs and engage in
fair and balanced communication activities that foster and encourage mutual
understanding.
5. Professional communicators refrain from taking part in any undertaking which the
communicator considers to be unethical.
6. Professional communicators obey laws and public policies governing their
professional activities and are sensitive to the spirit of all laws and regulations and,
should any law or public policy be violated, for whatever reason, act promptly to
correct the situation.
7. Professional communicators give credit for unique expressions borrowed from others
and identify the sources and purposes of all information disseminated to the public.
8. Professional communicators protect confidential information and, at the same time,
comply with all legal requirements for the disclosure of information affecting the
welfare of others.
9. Professional communicators do not use confidential information gained as a result of
professional activities for personal benefit and do not represent conflicting or
competing interests without written consent of those involved.
10. Professional communicators do not accept undisclosed gifts or payments for
professional services from anyone other than a client or employer.
11. Professional communicators do not guarantee results that are beyond the power of the
practitioner to deliver.
12. Professional communicators are honest not only with others but also, and most
importantly, with themselves as individuals; for a professional communicator seeks
the truth and speaks that truth first to the self.

ENFORCEMENT AND COMMUNICATION OF THE IABC CODE OF ETHICS

IABC fosters compliance with its Code by engaging in global communication campaigns
rather than through negative sanctions. However, in keeping with the sixth article of the IABC
Code, members of IABC who are found guilty by an appropriate governmental agency or
judicial body of violating laws and public policies governing their professional activities may
have their membership terminated by the IABC executive board following procedures set
forth in the association’s bylaws.

IABC encourages the widest possible communication about its Code.

The IABC Code of Ethics for Professional Communicators is published in several languages
and is freely available to all: Permission is hereby granted to any individual or organization
wishing to copy and incorporate all or part of the IABC Code into personal and corporate
codes, with the understanding that appropriate credit be given to IABC in any publication of
such codes.

The IABC Code is published on the association’s web site. The association’s online
magazine, Communication World, publishes periodic articles dealing with ethical issues. At
least one session at the association’s annual conference is devoted to ethics. The international
headquarters of IABC, through its professional development activities, encourages and
supports efforts by IABC student chapters, professional chapters, and regions to conduct

Introducere în relaţii publice 67

Daniela Popa Campaniile de relaţii publice

meetings and workshops devoted to the topic of ethics and the IABC Code. New and
renewing members of IABC sign the following statement as part of their application: “I have
reviewed and understand the IABC Code of Ethics for Professional Communicators.”

As a service to communicators worldwide, inquiries about ethics and questions or comments

about the IABC Code may be addressed to members of the IABC Ethics Committee. The
IABC Ethics Committee is composed of at least three accredited members of IABC who serve
staggered three-year terms. Other IABC members may serve on the committee with the
approval of the IABC executive committee. The functions of the Ethics Committee are to
assist with professional development activities dealing with ethics and to offer advice and
assistance to individual communicators regarding specific ethical situations.

While discretion will be used in handling all inquiries about ethics, absolute confidentiality
cannot be guaranteed. Those wishing more information about the IABC Code or specific
advice about ethics are encouraged to contact IABC World Headquarters (601 Montgomery
Street, Suite 1900, San Francisco, CA 94111 USA; phone, +1 415.544.4700; fax, +1
415.544.4747).

Introducere în relaţii publice 68

Daniela Popa Campaniile de relaţii publice

Anexa nr. 3 Codulde Conduită IPRA

Urmând a fi adoptat în 2011, Codul de Conduită IPRA afirmă comportamentul profesionist şi

etic al membrilor Asociaţiei Internaţionale de Relaţii Publice (International Public Relations
Association -IPRA) şi este recomandat practicienilor de relaţii publice din întreaga lume.

Codul întăreşte Codul de la Veneţia din 1961, Codul de la Atena din 1965 şi Codul de la
Bruxelles din 2007.
a) Reamintind Carta Naţiunilor Unite care stabileşte „reafirmarea credinţei în drepturile
fundamentale ale omului, precum şi în demnitatea şi valoarea fiinţei umane”;
b) Reamintind „Declaraţia Universală a Drepeturilor Omului” din 1948 şi în special Articolul
19;
c) Reamintind că relaţiile publice, prin favorizarea fluxului liber de informaţii, contribuie la
interesele tuturor stakeholderilor;
d) Reamintind că relaţiile publice şi public affairs oferă o reprezentare democratică esenţială
pentru autorităţile publice;
e) Reamintind că practicienii de relaţii publice, prin intermediul competenţelor lor de
comunicare, dispun de abilitatea de a influenţa, abilitate care ar trebui moderată de un cod de
comportament etic şi profesional;
f) Reamintind că diversele canale de comunicare, precum Internetul şi alte media digitale,
reprezintă canale prin care informaţiile eronate sau înşelătoare pot fi diseminate pe cale largă
şi rămân necontestate, aşadar necesită o atenţie specială din partea practicienilor de relaţii
publice pentru menţinerea încrederii şi a credibilităţii;
g) Reamintind că Internetul şi alte media digitale necesită atenţie specială în ceea ce priveşte
protejarea intimităţii indivizilor, clienţilor, angajatorilor şi colegilor;Prin Codul de Conduită
de relaţii publice, practicienii vor:
1. Observare
Vor observa principiile Cartei Naţiunilor Unite şi ale Declaraţiei Universale a Drepturilor
Omului;
2.Integritate
Se vor purta onest şi integru în toate ocaziile, pentru a întări şi menţine încrederea celor cu
care practicianul intră în contact

Introducere în relaţii publice 69

Daniela Popa Campaniile de relaţii publice

Bibliografie (de elaborare a cursului)

Coman, C. (2001). Relaţiile publice – principii şi strategii. Iaşi: Polirom.

Coman, C. (2004). Relaţii publice şi mass-media. Iaşi: Polirom.
Coman, C. (2007). Constructe teoretice folosite în relaţii publice. PR Trend, Delia Cristina
Balaban şi Flaviu Călin Rus (editori), Bucureşti: Tritonic, pp. 17-27.
Dagenais, B. (2002). Profesia de relaţionist. Iaşi: Polirom.
Dagenais, B. (2003). Campania de relaţii publice. Iaşi: Polirom.
Davis, A. (2008). Tot ce ar trebui să ştii despre PR. Bucureşti: Publica.
Deal, T., Kennedy, A. (1982, 2000). Corporate Cultures: the Rites and Rituals of Corporate
Life.
Freeman, R. E. (1984). Strategic Management: A Stakeholder Approach. Boston: Pitman.
Giddens, A. (2000). Sociologie. Bucureşti: ALL.
Giddens, Anthony (2000). Sociologie. Ediția a 3-a. București: Bic All.
Gregory, Anne (2009). Planificarea și managementul campaniilor de relații publice. Iași:
Polirom.
Grunig, J. E, Hunt, T. (1984). Managing Public Relations. Philadelphia: Holt, Rinehart and
Winston.
Grunig, J.E., Dozier, D. M., Ehling, W. P., Grunig, L. A., Repper, F. C. White, J. (editors)
(1992). Excellence in Public Relations and Communication Management. Hillsdale NJ:
Lawrence Erlbaum Associates.
Marconi, J. (2007). Ghid practic de relaţii publice. Iaşi: Polirom.
McQuail, D., Windahl, S. (2001). Modele ale comunicării pentru studiul comunicării de
masă. Bucureşti: comunicare.ro.
Muchielli, A. (2008). Comunicarea în instituţii şi organizaţii. Iaşi: Polirom.
Newsom, D., VanSlyke Turk, Judy, Kruckeberg, D. (2003). Totul despre relaţii publice. Iaşi:
Polirom.
Newsom, D., VanSlyke Turk, J., Kruckeberg, D. (2003). Totul despre relații publice. Iași:
Polirom.
Newsom, D., Carrell, B. (2004). Redactarea materialelor de relaţii publice. Iaşi: Polirom.
Oliver, S. (2009). Strategii de relaţii publice. Iaşi: Polirom.
Oprea, L. (2005). Responsabilitate socială corporatistă. Bucureşti: Tritonic.
Popescu, C. (2005). Publicitatea: o estetică a persuasiunii. Bucureşti: Ed. Universităţii din
Bucureşti.
Rogojinaru, A. (2005). Relaţiile publice – fundamente interdisciplinare. Bucureşti: Tritonic.
Rus, F-C. (2009). Campanii şi strategii de PR. Iaşi: Institutul European.
Scott, R. W. (2004). Instituţii şi organizaţii. Iaşi: Polirom.
Introducere în relaţii publice 70
Daniela Popa Campaniile de relaţii publice

Stanciu, Şt., Ionescu, M.-A. (2005). Cultură şi comportament organizaţional. Bucureşti:

comunicare.ro.
Wilcox, D. L., Ault, Ph. H., Agee, W. K. (2009). Relații publice. Strategii și tactici.
București: Curtea Veche.
Ziliberberg, C. (2008). Ritualurile organizaționale. In E. Avram, C.L. Cooper (ed.).
Psihologia organizațional-managerială – tendințe actuale. Iaşi: Polirom, pp. 248-273.

Introducere în relaţii publice 71