Proteza partial mobilizabila flexibila pentru o

pacienta cu sclerodermie sistemica şi

microstomie
Un studiu clinic realizat pe perioada a 3 ani

Acest articol descrie un tratament pentru o pacienta edentata

partial ce prezinta microstomie severa, schimbari severe ale
tesuturilor intraorale si afectarea functiilor mainii. Principiile
discutate in acest articol sunt aplicate la o pacienta cu
sclerodermie sistemica dar pot fi folosite si la alti pacienti care
prezinta cicatrici in zonele orale si faciale datorate bolilor,
traumatismelor sau arsurilor.
Din moment ce implantele au fost contraindicate, s-a ajuns la
concluzia ca functiile si comfortul pe termen lung pot fi obtinute prin
folosirea protezei partiale mobilizabila (PPM). O PPM din Valplast a
fost folosit datorita caracteristicilor sale unice si s-a confectionat o
portamprenta individuala pentru a obtine o amprentare fidela a
tesuturilor dure si moi .
Acest articol descrie procesul si managementul nevoilor pacientei,
axandu-se pe luarea deciziilor pentru planul de tratament ales,
tehnica speciala de amprentare si realizarea protezei.

Sclerodermia sistemica este o boala autoimuna de etiologie

incomplet cunoscuta. Boala se caracterizeaza prin leziuni la nivelul
pielii cauzate de o colagenoza autoimuna. Sclerodermia si
afectiunile asemanatoare sunt clasificate in entitati clinice variate in
functie de implicarea locala sau sistemica; ca teorie, ele pot fi
induse chimic sau pot apare ca variate efecte negative ale terapiei
medicamentoase. Sclerodermia sistemica difuza afecteaza in
special extremitatile si fata, de aceea pot aparea diferite
manifestari orale precum microstomie, rigiditate si vulnerabilitatea
tesutului intraoral.
Acest articol descrie un metoda de tratament protetic pentru o
pacienta ce prezinta sclerodermie sistemica si edentatie partiala
mandibulara. Oricum, tratamentul descris are aplicabilitate si in
alte situatii clinice in care pacientii sufera de microstomie si
afectarea functiilor mainii datorate unei conditii medicale sistemice.

Studiu de caz
O pacienta in varsta de 58 de ani, care sufera de sclerodermie
sistemica de mai mult de 10 ani si fara alte complicatii medicale, s-
a prezentat pentru un tratament dentar de rutina. Cea mai evidenta
manifestare clinica a afectiunii sale afecta degetele si deschiderea
gurii; s-au masurat: distanta maxima dintre incisivii maxilari si
mandibulari de 14mm, overbite de 2mm, overjet de 1 mm.
Pacienta a fost diagnosticata cu edentatie partiala intinsa clasa I
Kennedy (dinti prezenti: un molar si un premolar mandibular).
Examenul radiografic a aratat prezenta unei parodontite marginala
cronica generalizata profunda mandibulara si maxilara si o largire a
ligamentului periodontal, mai ales la premolarii maxilari drepti,
resorbtia bilaterala a ramului mandibular posterior mandibular. S-a
indicat extractia primului molar mandibular datorita bolii
parodontale.
Pentru pacientii edentati partial sunt indicate solutiile fixe: implante,
proteze partiale mobilizabile. Implantele dentare au fost
contraindicate in acest caz, datorita lipsei suportului osos. Ca
rezultat, s-a ales PPM. S-a inceput cu educatia sanitara, pacientei
i s-au prezentat informatii despre materialele din care este alcatuita
proteza, apoi s-au evaluat posibilitatile de manevrare ale unei
proteze mobilizabile. Din moment ce pacienta a acceptat solutia de
tratament, au inceput pregatirile specifice si nespecifice. Designul,
materialele, metoda de amprentare au facut parte din planul de
tratament.
S-a tinut cont de-a lungul tratamentului de deschiderea mica a
gurii, inaltimea redusa a osului alveolar, rigiditatea mucoasei, si
afectarea functiilor mainii.

Tehnica de amprentare
Pacienta prezenta o limitare severa a deschiderii gurii, schimbari
severe ale anatomiei intraorale si o reducere a elasticitatii
mucoasei. Cele mai multe repere anatomice nu au putut fi
identificate. Vestibulul bucal nu a putut fi evidentiat pentru creasta
alveolara posterioara mandibulara. Obtinerea unei amprente fidele
a prezentat dificultati, din moment ce o portamprenta standard nu a
putut fi folosita, s-a apelat la o portamprenta individuala speciala.
Aceasta a constat din : 2 brate mobile conectate printr-un carlig, o
diga ortodontica amplasata la exterior, fir interdentar atasat la
ambele capete ale ale fiecarui brat. Tragand de fir amprenta cu
materialul au fost inserate in cavitatea orala a pacientei. Dand
drumul la fir, dupa ce portamprenta era plasata in cavitatea orala,
determina ca diga sa se intinda; deci portamprenta putea fi
asezata in asa fel incat sa se obtina amprenta dorita. Din moment
ce materialul a fost introdus, s-a facut o incizie in jumatatea
portiunii vestibulare a materialului de amprenta. Tragand de firul
interdentar se poate indeparta portamprenta din cavitatea orala
pacinetului.
Pacienta nu putea tolera proteza scheletata, de aceea s-a decis
utilizarea materialului flexibil Valplast. Flexibilitatea acestui material
ii permite pacinetului sa il compreseze la insertia sau dezinsertia
din cavitatea bucala. Materialul ofera un grad de comfort care nu
poate fi obtinut prin materialele rigide.
Pacienta isi foloseste functiile limitate ale mainii pentru a compresa
proteza din Valplast la insertia in cavitatea orala, iar dezinsertia o
face cu ajutorul limbii impingand proteza in exterior. S-a facut un
studiu pe o perioda de 3 ani in care nu s-au observat afectari ale
tesuturilor intraorale sau ale functiilor protezei.
Studiul pe termen lung a aratat ca alegerea protezei flexibile a fost
una potrivita pentru acest caz deoarece nu a afectat functiile si
estetica, in acelasi timp prevenind afectarea tesuturilor
inconjuratoare.

Discutii
Combinatia dintre deschiderea limitata a gurii si alterarea functiilor
mainii a facut din acest caz unul dificil pentru o pacienta pentru
care proteza partiala mobilizabila reprezenta singura solutie viabila
de tratament. Fabricarea unei asemenea proteze a fost extrem de
dificila, de aceea trebuie mentionate cateva aspecte: materialul
trebuia sa respecte principiul biologic, sa fie elastic si de durata;
designul trebuia sa permita insertia si dezinsertia usoara a
protezei, si prevenirea afectarii tesuturilor; metoda de amprentare
trebuia sa inregistreze tesuturile dure si moi ale cavitatii orale.
Mai multe tipuri de proteze care au incercat sa intruneasca aceste
conditii au fost mentionate in literatura. Pacienta descrisa in acest
studiu a fost diagosticata cu edentatie partiala intins mandibulara
(clasa I Kennedy), si prezenta deschidere limitata a gurii(14mm), si
afectarea miscarilor mainii. Sclerodermia sistemica se
caracterizeaza prin ingrosarea pielii si a mucoasei intraorale, care
isi pierde in cele din urma elasticitatea. Lipsa vestibulului oral,
inaltimea mica a crestei alveolare si rigiditatea cavitatii orale nu
favorizeaza restaurarea cu o proteza scheletata. Friabilitatea
tesuturilor orale si lipsa de elasticitate a acestora devine dificila in
restaurarile conventionale. Ar trebui sa se evite ranile mucoasei
cauzate de presiunea protezei si sa se asigure suportul,
stabilitatea si retentia pentru a obtine o functionare adecvata a
protezei. Folosirea protezei din Valplast a facut posibile toate
aceste lucruri datorita flexibilitatii si adaptabilitatii.
Revederea pacientei dupa 3 ani a aratat ca acesta se poate
descurca usor cu proteza, ca functiile sunt satisfacute si nu exista
afectari ale tesuturilor intraorale.
Exista putine informatii in literatura despre protezele din Valplast
folosite in studiile clinice. Cele mai multe studii s-au axat pe
etapele de laborator si pe schimbarile fizice ce apar in timpul
fabricarii protezei. In acest caz, proteza demonstreaza adaptare
tisulara buna, retentie, nu afecteaza dintii restanti, si satisfactia
pacientului.
Cercetari suplimentare ar trebuie initiate pentru a demonstra
utilizarea Valpalstului sau a materialelor similare pentru constructia
protezelor, mai ales la pacienti pentru care materialele traditionale
nu pot fi folosite. Autorii vor continua monitorizarea pacientei
pentru o perioada indelungata.

Concluzii: Acest caz descrie un tratament folosind o proteza

amovibila la o pacienta cu sclerodermie sistemica, deschidere
limitata a gurii, si dexteritate manuala afectata. Dupa 3 ani,
pacienta este inca multumit de acesta proteza. Folosirea unei
proteze cu baza flexibila ar trebui luata in considerare si pentru alti
pacienti cu probleme similare.