CONDUCEREA SI CONTROLUL STOCURILOR

In orice problema de stocuri intervin :

1. – o cerere de consum articole din stoc care este in general aleatoare
functie de timp ,dar care poate fi determinata ;
2. – un stoc necesar pentru satisfacerea cererilor si care periodic este
reaprovizionat ;
3. – costuri de depozitare (deprecieri , manipulare , asigurari , demodare ,
furturi ) de aprovizionare ( forta munca , formulare , telefoane ,
transport , deplasari ) si de penurie .
Presupunem ca intervalul de timp dintre darea comenzii de
reaprovizionare si receptia materialului este nul . Se disting doua metode
principale de gospodarire a stocurilor :
a) metoda periodica , adica la intervale egale ;

Metoda este usor de aplicat , dar exista riscul epuizarii stocului .

b) metoda de relaxare sau comenzi in cantitati constante .

Metoda evita riscul epuizarii stocului , dar este mai greu de realizat ,
stocul trebuie supravegheat permanent .

R.Cazacu, C.I.T – Note de Curs. 1

Rev. 19 Jan., 06 (15)
 Definitie : Intervalul de timp intre emiterea comenzii de
reaprovizionare si primirea materialelor se numeste timp de reaprovizionare
notat cu τ si presupus constant .
In prima metoda momentul lansarii comenzii este
cunoscut , dar trebuie estimata cantitatea de aprovizionat
deoarece nu este cunoscut consumul care va fi inregistrat
de la lansarea comenzii pana la sosirea materialelor . In a
doua cunoastem cantitatea de reaprovizionat , dar nu este
cunoscut momentul lansarii comenzii.

A. Lotul economic cand nu este permisa epuizarea stocului

Reaprovizionarea se face pe loturi de marime n , costul unei

reaprovizionari Cr fiind independent de marimea lotului .Costul stocarii unei
unitati de stoc pe unitatea de timp este Cs . Cererea totala in intervalul θ este
N.
Se cere marimea lui n astfel ca totalul costurilor sa fie minim .
Nivelul mediu al stocului in intervalul T
este este n/2 , costul stocarii in intervalul T este :
1
nTC s
2
Numarul de reaprovizionari in intervalul θ
este : r    N   n  TN
T n

Costul total pe perioada  este :

 nT   nT  N
F  n   Cr  C s r   C r  Cs 
 2   2 n
NC r NT
F  n   Cs dar NT  
n 2
NC r  n
deci F  n    Cs .
n 2

Expresia F(n) se poate reprezenta grafic in functie de n punand in

evidenta cele doua componente: costul de reaprovizionare si costul de
stocare

R.Cazacu, C.I.T – Note de Curs. 2

Rev. 19 Jan., 06 (15)
 Minimumul lui F(n) se obtine din egalarea derivatei a I-a cu zero .

 C s NC r 1 dx
F '  n   2 0 d    2
2 n  x x
2 NC r
n0   formula lui Wilson  Atunci cos tul total este :
 Cs
NC r  Cs 2 NC r NC r C S NC r C s
F  n0     
2 NC r 2  Cs 2 2
 Cs
F  n0   2 NC r C s iar
 n0  2 NC r 2 C r
T  n0     T  n0  
N N  Cs NC s

Exemplu : Un atelier confectioneaza rame pentru CED si BLA .

Cantitatea de relee folosite anual este de N = 12.000 buc.Cheltuielile cu
depozitarea sunt de 250.000 lei/an . Cheltuielile pentru o comanda sunt
de Cr = 1.500 lei . Nu se admite ruptura de stoc .
250.000
Cs   0,057 lei / zi si bucata
365  12.000
2  12.000  1.500
n0   1.315,4 buc / comanda
365  0,057
2 C r 2  365  1.500
T0    40 zile
NC s 12.000  0,057
F  n0   2  12.000  365  1.500  0,057  27.367 lei

B. Lotul economic cand se admite epuizarea stocului

R.Cazacu, C.I.T – Note de Curs. 3
Rev. 19 Jan., 06 (15)
 In acest caz stabilim un cost de penurie Cp , care poate fi paguba suferita ,
sau daca este vorba de lansarea in fabricatie penalizarea platita .

notam: S – nivelul maxim al stocului ;

T1 – intervalul cind se consuma din stocul existent ;
T2 – intervalul lipsa stoc , consumul se satisface din lotul urmator .
Din desen se observa ca prin asemanare de triunghiuri exista relatiile :
T1 S T2 n  S
 si 
T n T n
S nS
sau T1  T si T2  T
n n

1
Atunci : - costul stocarii unui lot este ST1;C s
2
- costul reaprovizionarii(sau livrarii) Cr ;
- costul de penurie 1  n  S T2 C p unde :
2

Cp – costul de penurie pe unitatea de stoc si unitatea de timp .

Costul total este :
1 1 
F  n, S    ST1C s  C r   n  S T2 C p  r
2 2 
r – numarul loturi lansate sau de reaprovizionari .
N 
r  inlocuim T1 ; T2 si r
n T

S 2 N n  S  Cp 2

F  n, S   Cs  Cr 
2n n 2n

R.Cazacu, C.I.T – Note de Curs. 4

Rev. 19 Jan., 06 (15)
 Se afla valorile lui n si S pentru care F(n, S) este minim egaland
derivatele partiale cu zero .

 F S 2 C s NC r  S 2   C p
   2  2  1  2  0
 n 2n n  n  2

 F S C s n  S
 S  n  n  C p  0

Din ultima relatie rezulta n functie de S

S C s   n  S  C p
Cs  C p
SC s  nC p  SC P  nS
Cp

Din prima relatie rezulta :

n 2
 S 2 C p  S 2C s  2 NC r
S 2  C p  C s  2 NC r
n  2

C p C p

Inlocuim pe n , efectuam si obtinem valoarea optima pentru S:

S 2  C p  C s  2 NC r
2
 Cs  C p 
S 
2   
 C  Cp C p
 p 
 Cs  C p  C s  C p  2 NC r
S2   1 
 C  C  C
 p  p  p

2 NC r Cp Cp 2 NC r Cp
S2   S0 
C p C s  C p C s C S Cs  C p

Calculam valoarea optima al lui n stiind pe S:

2 NC r Cp C s  Cp 
2
2 NC r Cp
n  n0 
C s Cs  C p C 2
p C s Cs  C p

R.Cazacu, C.I.T – Note de Curs. 5

Rev. 19 Jan., 06 (15)
 N  n
Din relatia r   T 
n T N
2C r Cs  C p
T0 
NC s Cp

Costul total optim se obtine

Se inlocuiest e n0 si S0 in F  n, S 
Cp
F  n0 , S 0   2 NC s C r
Cs  C p

Cp
Se noteaza cu   numit indice de lipsa.
Cs  C p

Acesta variaza intre: 0≤ρ≤1.

  0 cand C s  C p
  1 cand C s  C p

Cand Cp → ∞ admitem apriori ca stocul nu trebuie sa se epuizeze .

Se remarca ca daca se face raportul :

2 NC r Cp
S0  Cs Cs  C p Cp
  
n0 2 NC r Cs  C p Cs  C p
 Cs Cp

S
atunci T1  T   T si
n
nS  S
T2  T  1  T adica T2  1   T
n  n

Ultima expresie arata ca in intervalul T exista posibilitatea sa se

produca epuizarea stocului de (1-ρ) ori la % . Altfel exprimat (1-ρ) este
probabilitatea ruperii stocului .
Comparand formulele de calcul in cele doua ipoteze cu si fara
epuizarea stocului , se remarca ca primele se corecteaza cu  , adica :
 n0 pentru   1
0  de Curs.
R.Cazacu, C.I.T –nNote S 06  n0 pentru   1 
Rev. 19 Jan., 06 (15) 
 T0 pentru   1
T0  F  n, S    F pentru   1 

 Reluam exemplul anterior in ipoteza costului de penurie (penalizarea)
in valoare de:

C p  1 leu / buc . si zi
1
  0,946   0,97 atunci
0,057  1
1.315,4
n0   1.356 buc .
0,97
S 0  1.315,4  0,97  1.276
40
T0   41,2 zile
0,97
F  n0 , S 0   27.367  0,97  26.546 lei

Practic este anevoios a se tine aceasta evidenta pentru tot

nomenclatorul de produse si se aleg numai cele care au pondere valorica
mare mai ales ca si in domeniul gestiunii stocurilor este aplicabil
principiul lui Pareto. Adica intre ponderile procentuale a numarului de
repere sau sortotipodimensiuni din stocurile unei intreprinderi si
ponderea procentuala valorica a acestora exista relatia:

% nr. repere % valoare

1 15
5 40
20 70
60 95

Pe baza acestei constatari se intocmeste diagrama ABC .

Se disting cele 3 regiuni:

A: numar mic de sortimente cu
pondere valorica ;
C: numar mare de sortimente
cu
Pondere valorica mica .

R.Cazacu, C.I.T – Note de Curs. 7

Rev. 19 Jan., 06 (15)
 In practica se mai utilizeaza metoda de conducere a stocurilor cu stoc
de siguranta , sau denumita si metoda celor “doua magazii” .
In momentul cand s-a epuizat stocul din prima magazie se face
comanda de reaprovizionare si se consuma din cea de a doua .

Dat fiind numarul mare de fise de stoc la o regionala de cale ferata

de cca. 120.000 din care cca. 30.000 diferite si numarul mare de intrari
iesiri din stoc (miscari) de cca.60.000 lunar , evidenta gestiunii stocurilor
este tinuta pe calculator.

Acelasi model matematic se poate folosi si in cazul deciziei asupra

lotului economic de productie. Sa presupunem ca un fabricant produce
mai multe produse pe aceiasi linie de fabricatie. Schimbarea produsului
fabricat necesita intreruperea productiei pentru schimbarea, inlocuirea
SDV – urilor (scule dispozitive verificatoare) pentru noul produs,
difuzarea noilor fise tehnologice, reglarea masinilor etc. Toate acestea
reprezinta costuri suplimentare. Pentru evitarea lor o strategie ar fi sa se
schimbe produsul cat mai rar si sa se creieze stocuri astfel ca livrarile sa
fie facute din stoc. Dar si productia pe stoc aduce costuri suplimentare de
depozitare, conservare, imobilizarea fonduri, riscuri de depreciere etc.
Astfel ca se pune problema sa se gaseasca lotul economic produs care
face ca pe total costurile sa fie minime. Modelul matematic care raspunde
acestei cerinte este exact cel prezentat pentru gestiunea stocurilor.

BIBLIOGRAFIE
1. Ackoff & Sasieni, Bazele cercetarii operationale, Ed. Tehnica,
Bucuresti 1975.
2. Craiu I., Mihoc Gh. , Matematici pentru economisti, vol 3, Editura
tehnica, Bucuresti 1971.
3. Isaic–Maniu Al., In cautarea optimului, Ed albatros, 1985.

R.Cazacu, C.I.T – Note de Curs. 8

Rev. 19 Jan., 06 (15)
 4. Kaufmann A., Metode si modele ale cercetarii operationale Vol 1 si 2,
Ed. Stiintifica, Bucuresti, 1967.
5. Malita M, Zidaroiu C. Matematica organizarii. Editura tehnica.
Bucuresti 1975.
6. Maynard, H.B, Manual de inginerie industriala. , Ed. Tehnica,
Bucuresti 1975.
7. Starr M.K., Conducerea productiei. Sisteme si sinteze, Ed. tehnica,
Bucuresti, 1970
8. Vaduva I, Dinescu C, Savulescu B, Modele matematice de organizare
si conducerea productiei, vol.1 si 2, Ed. Didactica si Pedagogica Bucuresti. 1974

R.Cazacu, C.I.T – Note de Curs. 9

Rev. 19 Jan., 06 (15)