Eu nu strivesc corola de minuni a lumii- Lucian Blaga

Trasaturi expresionism:1 O modalitate de transcendere, adica un

contact direct cu divinul, absolutul, cosmicul.
2 Eul liric dictatorial, eul stihial, eul
problematic, eul reconciliant
Traditionalismul metafizic autohton este o ideologie
cultural literala, care apara traditiile si scoate in prim plan
toate greutatile prin care a trecut poporul dat.
Expresivitatea: Structura stereotipa
Cultivarea versului liber
Modernismul: Viziunea subiectiva
Metaforismul
Orfizmul
Imagismul
Poezia deschide volumul ,, Poemele lumii” in anul 1919.
Arta poetica este o creatia in sens programatic ce exprima crezul
poetic si viziunea asupra lumii.
Viziunea: Creatia apare ca o rascumparare a neputintei de a cunoaste
universul.
Pozitia poetului este asumata,, calea mea” .
Camp semantic al misterului : ,, tainele” ,, adancite” ,, largi fiori de
camp mister”
Metafora revelatoare :,,eu nu strivesc corola de minuni a lumii” ,
corola reprezintand perfectiunea universului si minunile tainele.
MODERNITATE LA BLAGA
Versul este liber, ritm interior( rep frenezia eului liric in relatia cu
cosmicul) ingambamentul
 Prima secventa : Crezul poetic
- Enumeratie valoare de simbol: ochii- cunoasterea florile –
frumusetea , morminte- moartea , buze-iubirea
- Poetul are capacitatea de revelare a lumii, are puterea de a
evidentia esentele.,, in adancimi, de intuneric”
A doua seccenta: Comparatia ampla”si-ntocmai cum cu razele ei
albe,luna” . Face parte din registrul originalitatii
Textul naste tensiuni apasatoare.
Motivele: luna( amplificarea frumusetii a regimului nocturn) ,
misterul.
A treia secventa : 😚”Caci eu iubesc/ si flori si ochi si buze si
morminte” – vers poanta cu valoare conclusiva
Nivel morfologic: prezentul gnomic ,, nu ucid”
Repetare de 6 ori a pronumelui personal eu
Seriile verbale antonimice” nu ucid/ sporesc” si conjunctia „ si’’ se
regaseste de 10 ori in text au rol cumulativ fara a pierde din vedere
valoarea stilistica si semnificatiile poeziei.
Conjunctia adversativa ,, dar” polarizeaza textul cu cele doua tipuri
de cunoastere paradisiaca si luciferica si creeaza un paralelism la
nivelul structurii textului.
La nivelul lexicului semantic se observa lexicul abstract ( pauze
afective , dislocari sintactice / linia de pauza/)