5 / 2000

ELECTRONIC| PRACTIC| PENTRU TO}I

Pre]: 15 000 lei

REVIST| LUNAR| " ANUL I - NR. 9

! AMPLIFICATOR 50W

! MULTIMETRUL DIGITAL
HC - 81

! RELEE REED

! CAMERE VIDEO

! SWR - M|SURAREA
AUTOMAT|

! TEMPORIZATOR
 Surse de tensiune în comuta]ie
• Alimentare la 220Vca;
• Randament general: η=74...85%;
• Reglaj tensiune la ie[ire: max. ±10%;
• Riplul tensiunii la ie[ire: 80..240mVv-v.

* 60W, 5V/12A
* 60W, 12V/5A
* 60W, 15V/4A
* 60W, 24V/2,5A
* 56W, +5V/+12V
* 100W, 5V/20A * 58W, +5/+24V
* 102W, 12V/8,5A * 61W, 5/+12/-12V
* 108W, 24V/4,5A * 62W, 5/+15/-15V
197 x 98 x 38mm 159 x 97 x 37,5mm

* 150W, 12V/12,5A
* 150W, 15V/10A
* 25W, 5V/5A * 156W, 24V/6,5A
* 25W, 12V/2,1A 172 x 110 x 50mm
* 25W, 15V/1,7A
* 26W, 26V/1,1A
98,5 x 97 x 35mm

* 60W, 5V/12A
* 62W, 12V/5,2A *100W, 12V/8,4A
* 63W, 15V/4,2A * 100W, 15V/6,7A
* 65W, 24V/2,7A 222 x 82 x 32mm
* 63W, 5V/+12V/-12V
127 x 76 x 37mm

* 40W, 5V/8A
* 44W, 12V/3,7A
* 45W, 15V/3A
* 45W, 24V/1,9A
* 42W, 5V/+12/-12V
127 x 76 x 27mm
 TEHNIC| MODERN|
SUMAR
STANDARDUL DTMF . . . . . 1
AMPLIFICATOR 50W . . . . . 2
MULTIMETRUL DIGITAL
HC-81 . . . . . . . . . . . . . . . . 4
CONVERTOARE DC-DC
MULTICELULARE (II) . . . . . 6
RELEE REED . . . . . . . . . . . 8
TEMPORIZATOR . . . . . . . 10
TEHNICA SMD (II) . . . . . . 12
MILIVOLTMETRU PENTRU
LABORATOR . . . . . . . . . . 15
SERVICE TV . . . . . . . . . . 16
CAMERE VIDEO . . . . . . . . 18
COMAND| AUTOMAT|
PENTRU VENTILATOR . . . 22
SWR - CALCULAREA
AUTOMAT| . . . . . . . . . . . 24
DIALOG CU CITITORII . . . 29
DETECTOR DE VÂRF . . . . 30
PORTASOL PRO II . . . . . . 31
mai 2000
Standardul
DTMF
Denumirea de DTMF a ap\rut
din necesitatea optimiz\rii trans-
miterii informa]iilor [i care ^nlo-
cuie[te impulsurile ce caracteri-
zau cifrele prin anumite tonuri sau
mai exact semnale electrice
formate din dou\ freven]e de
baz\ de unde provine [i denu-
mirea Dual Tone Multi Frequency.
Frecven]ele de baz\ sunt
cuprinse ^ntre 300 [i 3500Hz [i au
fost alese ca s\ poat\ fi transmise
u[or pe liniile telefonice.
Combina]ia de semnale este
automat aleas\ de claviatura
telefonic\. Astfel, cifra 1 apare ca
o combina]ie ^ntre 1209Hz [i
697Hz. Exemplificarea cu frec-
ven]ele exacte este relevant\ ^n
tabelul prezentat. La recep]ie
circuite specializate decodeaz\
[Hz] 1209 1336
697 1 2
770 4 5
852 7 8
941 * 0
ing. Iulian Nedea,
Simtel Service
tonurile primite ^n cifrele repre-
zentative.
Durata unui ton transmis este
de 50ms [i tot atât este [i timpul
de pauz\ ^ntre dou\ tonuri. De
remarcat c\ [i ^n unele sisteme
de radiocomunica]ii este folosit
codul DTMF.
Forma, nivelul [i alte date
tehnice referitoare la aceste
tonuri sunt deja standardizate [i
pentru respectarea acestor
norme au fost create circuite
integrate specializate, cum este
MT8800 pentru transmisie [i
MT8870 sau CD22202 pentru
recep]ie.
Rela]ia dintre inscrip]ionarea
unei tastaturi [i combina]ia de
frecven]e utilizate pentru tonuri
este ilustrat\ ^n tabel.
1477 1633
3 A
6 B
9 C
# D
1

Amplificator 50W
Circuitul integrat TDA2050
La baza montajului este circuitul
integrat monolitic TDA2050, ^n
capsul\ Pentawatt, ce lucreaz\ ca
amplificator audio ^n clas\ AB.
Gra]ie unei capabilit\]i ^n putere
ridicat\, circuitul poate oferi pân\
la 35W putere sinusoidal\ (RMS)
pe o sarcin\ de 4Ω cu THD = 10%
(la tensiune de alimentare dife-
ren]ial\ ±18V [i frecven]a de 1kHz)
sau pân\ la 32Wrms / 8Ω cu THD =
10% (Vs = ±22V [i f = 1kHz).
Circuitul TDA2050 este frecvent
^ntâlnit ^n amplificatoarele Hi-Fi [i
^n receptoarele TV cu sunet de
^nalt\ fidelitate. El se poate
alimenta atât de la o surs\ dubl\
de tensiune, cât [i de la o surs\
simpl\ (caz ^n care este nevoie de
Fig.1
2 mai 2000
Amplificatorul audio prezentat ofer\ la
ie[ire o putere muzical\ de 50W cu
distorsiuni reduse pe o sarcin\ de 4Ω.
un condensator de
mare capacitate -
cca. 1 000µF - mon-
tat ^ntre pinul de ie[ire [4] [i sarci-
n\).
Configura]ia pinilor la capsula
Pentawatt este oferit\ ^n figura 1.
Se remarc\ c\ radiatorul este
conectat la pinul 3 (VS-), iar ^n
cazul aliment\rii diferen]iale
trebuie izolare electric\ ^ntre
radiator [i masa montajului.
TDA2050 limiteaz\ curentul
furnizat la ie[ire la valori
nepericuloase ^n cazul unui
scurtcircuit al traseului de semnal
la mas\. De asemenea, circuitul
integrat ^[i blocheaz\ func]ionarea
atunci când temperatura cip-ului
dep\[e[te 150°C ca urmare a unei
suprasarcini de medie sau lung\
durat\ sau a unei r\ciri incorecte.
Puterea maxim\ disipat\ depin-
de de rezisten]a termic\ capsul\ -
mediu ambiant (Rthc-ma), ilustrat\
^n figura 2.
Descrierea schemei electrice
Schema electric\ din figura 3
este un amplificator de putere
monofonic cu urm\toarele caracte-
ristici:
- Putere de ie[ire RMS:
50W / 4...8Ω;
- Sensibilitate la intrare:
40mV / 4Ω sau 50mV / 8Ω;
- Alimentare cu tensiune:
±18V / 4Ω sau ±22V / 8Ω;
AUDIO Hi-Fi
- Protec]ie la scurtcircuit pe
ie[ire;
- Blocare la supratemperatur\.
De la sursa de semnal,
semnalul audio este preluat prin
circuitul de derivare C1-R1 care
elimin\ componenta continu\ a
semnalului. Rezistorul R1 dicteaz\
impedan]a de intrare a amplifica-
torului, iar o valoare mai mic\ a lui
C1 conduce la o mai slab\
reproducere a frecven]elor joase.
Amplificarea ^n tensiune se
poate modifica conform cu rela]ia:
Au = 1 + R2/R3.
~n cazul unei amplific\ri foarte
mari, exist\ pericolul de
apari]ie a oscila]iilor, care duc la
defectarea circuitului TDA2050.
Condensatorul C2 realizeaz\ de-
cuplajul ^n c.c. a intr\rii inversoare.
Rezistorul R4 [i condensatorul
C3 asigur\ stabilitatea ^n frecven]\;
o valoare mai mic\ pentru rezistor
sau o valoare mai mare a conden-
satorului, decât cele indicate ^n
schem\, pot determina apari]ia
oscila]iilor.
Un filtraj suplimentar al sursei
de alimentare se realizeaz\ cu
componentele C4, C5, C6 [i C7, iar
lipsa lor duce tot la oscila]ii.
Totodat\ C5 [i C7 asigur\ o rezer
v\ de energie.
Semnalul de ie[ire se culege de
la pinul (sau borna) OUT la care se
cupleaz\ sarcina.
 AUDIO Hi-Fi

Fig.2

F\
r\
rad
iat
or
Fig.3

Realizare practic\
Realizarea montajului nu pune probleme deosebite. Nu sunt
necesare reglaje. Alimentarea se face de la o surs\ dubl\ bine
filtrat\.
Montajul se va realiza conform cu desenele prezentate ^n
figurile 3 [i 4, la scara 1:1.
La ambaza circuitului integrat se va monta un radiator pentru
r\cire. ~ntre radiator [i circuit se introduce o folie izolant\ de mica [i
vaselin\ siliconic\ pentru a asigura un cât mai bun contact termic.
Acestea se pot procura de la Conex Electronic. Strângerea
mecanic\ a acestora se va face cu un singur [urub introdus printr-o
buc[\ de material izolant.
Fig.4 Fig.5
Aten]ie! Amplificatorul se monteaz\ izolat electric pe radiator.

Tabel. Caracteristici electrice

Simbol Parametru Condi]ii de test Min. Tip. Max. UM

Putere de ie[ire d=10%, f=1kHz

P0 în regim continuu Vs=±18V RL=4! 35 W
sinusoidal Vs=±22V RL=8! 32 W
Putere muzical\ 50 W
Zi Impedan]a intrare f=1kHz 22 k!
Gv Câ[tigul în tensiune 30 dB
Banda de frecven]e
B3dB RL=4! 20Hz...30kHz
reprodus\
P0 =35W
Is Curentul absorbit Vs=±18V 2 A
RL=4!

mai 2000 3
 INSTRUMENTE DE M|SUR|

Multimetrul
Digital
HC-81
Un multimetru digital complet [i
performant cu afi[are analogic\ [i digital\ a
valorii m\surate este prezentat sub denumirea
HC-81. Aparatul m\soar\ tensiuni [i curen]i
continuu sau alternativ, rezisten]a electric\,
frecven]a, capacitate electric\ sau temperatur\.

M\surarea temperaturii se
realizeaz\ cu ajutoul unei sonde
- termocuplu - de tip K (NiCr - NiAl)
bran[at\ ^n buc[ele “mA temp cap
(+)” [i “COM” aflate pe partea
frontal\, jos, a multimetrului.
Deoarece acest tip de sond\ are o
caracteristic\ neliniar\ pentru
temperaturi mai mari de 350°C
este necesar un factor de corec]ie
a valorii m\surate; ^n manualul de
utilizare care ^nso]e[te aparatul
este prezentat un tabel cu factorii
de corec]ie. Pentru gama -
20°C...350°C m\surarea se face
cu eroare minim\ [i nu este nevoie
de corec]ii.
Multimetrul m\soar\ frecven]a
semnalelor ^n cinci game pân\ la
1MHz. Nivelul minim al semnalului
pentru triggerare depinde de gama
de m\surare selectat\, variind de
la 300mV la 5V.
Condensatoarele supuse m\su-
r\rii se conecteaz\ la un soclu
special, iar testul se realizeaz\
manual pentru capacit\]i mai
mici de 40nF [i automat peste
aceast\ valoare.
M\surarea curen]ilor pe dome-
niul “mA” este protejat cusiguran]a
fuzibil\ de 2A. Gama de 10A nu
este protejat\.
Jonc]iunile diodelor sau tranzis-
toarelor se verific\ la un curent de
test de cca. 1mA.
La m\surarea rezisten]elor
electrice mici pe o gam\ inferioar\
(400Ω), trebuie ]inut cont de rezis-
ten]a proprie a cordoanelor de
leg\tur\ (0,1...0,3Ω). Pentru corec-
]ie se va utiliza modul de m\surare
relativ - de care HC-81 dispune -
(butonul REL) care realizeaz\ dife-
ren]a dintre valoarea actual\ m\-
surat\ [i vechea valoare, respectiv
rezisten]a electric\ a cordoanelor
de test.
Multimetrul utilizeaz\ dou\
tipuri de afi[are pe display LCD:
numeric\ [i analogic\ (sub forma
unui bargraf cu 42 de segmente).
Afi[area analogic\ este deosebit
de util\ atunci când la intrare se
aplic\ semnale cu varia]ii semnifi-
cative [i rapide ^n timp. R\spunsul
^n timp al afi[\rii analogice este
bun, reactualizarea având loc de
20 de ori ^n fiecare secund\. Afi[a-
rea numeric\ se face cu 3 3/4
digi]i, cu dou\ actualiz\ri pe
secund\. Afi[ajul analogic nu
opereaz\ când se m\soar\
capacitate sau frecven]e. Unitatea
de m\sur\ este indicat\ pe
display.
Multimetrul dispune de func]ii
speciale, cum ar fi AUTO-RANGE
- care selecteaz\ automat dome-
niul cu cea mai bun\ rezolu]ie,
REL - mod relativ la care rezultatul
m\sur\torii este o valoare relativ\,
MIN/MAX - când sunt ^nregistrate
valorile minim\ [i maxim\ ale
semnalului, HOLD - când valoarea
m\surat\ este memorat\ [i
afi[at\.
HC-81 se alimenteaz\ de la o
beterie de 9V [i se autodecu-
pleaz\ dup\ 30 de minute (func]ie
Auto Power-Off).

4 mai 2000
 INSTRUMENTE DE M|SUR|

Caracteristici electrice
! HC-81 m\soar\:
• Tensiune continu\: 400m / 4 / 40 / 400 / 1000V ±0,3%, impedan]a de intrare 10MΩ (100MΩ
pe domeniul 400mV);
• Tensiune alternativ\: 4 / 40 / 400 / 750V ±1,2%, impedan]a de intrare 10MΩ;
• Curent continuu: 4m / 40m / 400m / 2 000m / 10A ±2%;
• Curent alternativ: 4m / 40m / 400m / 4 000mA ±1,5% [i 10A ±2%;
• Rezisten]e: 400 ±1% / 4k / 40k / 400k / 4M ±0,7% [i 40MΩ ± 2%;
• Temperatur\: -20...1370°C cu rezolu]ie de 1°C sau 0°F...2000°F cu rezolu]ie 1°F, sond\ tip K;
• Capacitate: 4n / 40n / 400n / 4µ / 40µF ± 5%;
• Frecven]\: 100 / 1 000 / 10k / 100kHz ± 0,1% [i 1 000kHz, impedan]a de intrare 10MΩ,
sensibilitate: 0,5...100Hz - 300mV, 100Hz...1kHz - 1V [i 1kHz...400kHz - 5V.
! Test jonc]iuni [i continuitate (aten]ionare acustic\ sub 40Ω)
! Func]ii MIN/ MAX, HOLD, REL, MEMO, RED [i AUTO POWER-OFF;
! Butoane POWER ON/OFF, RANGE (operare manual\) [i DC/AC;
! Display LCD cu 3 3/4 digi]i [i bargraf 42 de segmente;
! Indicator polaritate [i dep\[ire gam\;
! Alimentare: baterie 9V;
! Hus\ de protec]ie.

Aparatul se livreaz\ cu cordoane de test, cle[te tip crocodil, termocuplu tip K [i manual de
utilizare.

mai 2000 5
 ELECTRONIC| DE PUTERE

Convertoare DC-DC
Multicelulare (II) dr. ing. Dan Floric\u,
U.P.B. - Fac. de Electrotehnic\
Modelarea topologiei cu 2 între 0...0,9 [i un defazaj fix de 180 2.2 Generalizare
celule grade electrice. Astfel, tensiunea
flotant\ uC se men]ine la o valoare Convertoarele multicelulare
Func]iile de comuta]ie sunt tot egal\ cu jum\tate din E. Valoarea prezint\ avantajul de a putea fi
mai des utilizate pentru modelarea capacit\]ii C se calculeaz\ în generalizate direct pentru un
convertoarelor statice de putere. func]ie de ondula]iile uC conform num\r oarecare de întreruptoare,
Defini]ia acestora nu este unic\. rela]iei (4). Din forma de und\ a atât din punctul de vedere al
Pentru fiecare topologie de curentului is se observ\ c\, topologiei cât [i al comenzii.
convertor exist\ diferite func]ii de ondula]iile is trec printr-un minim Extrapolarea structurii de for]\
comuta]ie care conduc la acela[i local egal cu zero pentru un raport pentru p celule de comuta]ie
rezultat. În aceast\ lucrare se vor ciclic de 50%. Dac\ se compar\ imbricate este prezentat\ în
utiliza func]iile de comuta]ie în acest exemplu cu structura clasic\ figura 8.
dou\ nivele. }inând cont de aspec- în punte, se remarc\ totu[i c\, în
tele prezentate mai sus, se pot acest caz, puterea ob]inut\ la un = Ap Ak Ak-1 A1 is
scrie urm\toarele rela]ii: 50% nu este zero.
Up=E Up-1 Uk Uk-1 U1 Rs

R1: us(t) = uc f1 + (E - uc) f2; (5)

. .
us [V] Ls
Bp Bk Bk-1 B1

R2: us(t) = Rs+ Ls(dis(t)/dt); (6)

t [s]
Fig. 8. Variator de tensiune
a)
R3: ic(t) = (f2 - f1) is; . (7) continu\ cu p celule.
Fiecare pereche de
is [A]
R4: uc = 1 ∫ ic (t) . dt; (8) întreruptoare (Ak, Bk) dispune de
c comenzi complementare [i este
inclus\ între dou\ surse auxiliare
Pe baza rela]iilor [5]...[8] se de amplitudini diferite. În conse-
t [s]
poate defini graful de cauzalitate al b) cin]\, se poate scrie urm\toarea
structurii de for]\ (figura 6). rela]ie:
E = 900 V (UAk)off = (UBk)off = Uk - Uk-1
uC = 450 V (9)
E R1
us
R2
is
R3
iC
R4
uC k = 1,...p cu U0 = 0, Up = E

La orice moment de timp,

f1, f2
Fig. 6. Graful de cauzalitate al
structurii de for]\.
În figura 7 se prezint\ câteva
rezultate ale simul\rilor pentru
topologia din figura 5, utilizând
pachetul de programe Matlab-
Simulink. Semnalele de comand\
au fost elaborate în vederea
ob]inerii unui raport ciclic variabil
(f2 - f1)
c)
t [s] jum\tate din întreruptoare se afl\
în starea deschis. }inând cont de
teorema Kirchhoff a II-a, egalitatea
iC [A]
tensiunilor la bornele întreruptoa-
relor blocate se scrie:
(UAk)off = (UBk)off = E / p (10)
t [s]
d)
Rela]iile (9) [i (10) arat\ c\
tensiunile la bornele întreruptoa-
Fig. 7. Rezultate ale simul\rilor relor vor fi echilibrate dac\:
pentru chopperul cu 2 celule Uk = k . E / p,
(fp=1kHz, Rs=16, Ls=5mH). (11)
k = 1,...,p.

6 mai 2000
 ELECTRONIC| DE PUTERE

Anularea puterii active în toate Simularea variatorului de

sursele auxiliare nu poate fi R7: ic2(t) = (f3 - f2) . is; (14) tensiune continu\ cu 3 celule s-a
ob]inut\ decât impunând rapoarte realizat în acelea[i condi]ii cu
ciclice de conduc]ie egale. În ca- Pe baza rela]iilor [6], [8]...[14] topologia format\ din 2 celule de
zul imbric\rii a p celule se poate se poate defini graful de cauza- comuta]ie imbricate. Prin modifi-
ar\ta c\ defazajul de 2/p permite litate al structurii de for]\ carea raportului ciclic între 0 [i 0,9
optimizarea spectrului, anulând (figura 10). se pot observa cele 4 nivele de
armonicile de frecven]e fp, 2fp, …, tensiune (figura 11-a). Ca urmare
(p-1)fp. La nivelul formelor de un- a cre[terii num\rului de celule,
d\, acest defazaj al semnalelor de solicit\rile în comuta]ie se mic[o-
comand\ conduce la ob]inerea (f2 - f1) reaz\. Odat\ cu aceasta, ondula-
unei tensiuni decupat\ cu frecven- E R5
us
R2
is
R6
iC1
R4
uC1 ]iile curentului scad aproape
]a pfp [i cu ondula]ii E/p. iC2
propor]ional (figura 11-b). Tensiu-
uC2
f1, f2, f3
R7 R4 nile la bornele condensatoarelor
Modelarea topologiei cu 3 intermediare se echilibreaz\ în
(f3 – f2)
celule mod natural la valorile E/3 [i 2E/3
(figura 11-c).
Variatorul de tensiune continu\
cu 3 celule de comuta]ie imbricate Fig. 10. Graful de cauzalitate al
(figura 9) se modeleaz\ asem\- structurii de for]\.
n\tor cu cazul precedent. Func]iile
de comuta]ie specifice tranzistoa-
relor (A1, A2, A3) au fost notate cu
us [V]
(f1, f2, f3). Cele 2 nivele (0; 1)
corespund st\rilor (blocat; saturat).
Rapoartele ciclice de conduc]ie ale
tranzistoarelor sunt egale, dar
defazate ^ntre ele cu Tp/3. Introdu-
cerea acestui defazaj între semna- a)
t [s]
lele de comand\ conduce la decu-
parea tensiunii în patru nivele is [A]
(0, E/3, 2E/3, E).

A3 A2 A1 is

iC2 iC1 t [s]

Rs b)
E C2 C1
uC2 uC1
us
E = 900 V
Ls
B3 B2 B1
uC2 = 600 V

uC1 = 300 V

t [s]
c)
Fig. 9. Variator de tensiune
continu\ cu 3 celule: topologie. ic1 [A]

Tensiunea la bornele sarcinii [i

curen]ii prin condensatoarele
intermediare se pot scrie în func]ie
t [s]
de comenzile f1, f2 [i f3: d)

R5: us(t) = (12) Fig. 11. Rezultate ale simul\rilor pentru chopper-ul
E . f3 + uc2 . (f2 - f3) + uc1 . (f1 - f2); cu 3 celule (fp=1kHz, Rs=16, Ls=5mH).

R6: ic1 (t) = (f2 - f1) . is; (13)

Continuare ^n num\rul viitor

mai 2000 7
 CATALOG

Relee Reed
în capsulã DIL

DIP_21L DIP_21D DIP_D

DIP_A DIP_12L
MEDER electronic
INC UNSp RSp UAn UAb Rc Ris Vis Diod\ Semnifica]ie
Tip
[A] [V] [Ω] [V] [V] [mΩ] [GΩ] [V] inclus\ terminale
DIP051A7212L 1 5 500 3,5 0,75 150 100 1500 Nu
DIP121A7212L 1 12 1000 8,4 1,8 150 100 1500 Nu DIP_12L
DIP241A7212L 1 24 2150 16,8 3,6 150 100 1500 Nu
DIP051A7212D 1 5 500 3,5 0,75 150 100 1500 Da
DIP121A7212D 1 12 1000 8,4 1,8 150 100 1500 Da DIP_D
DIP241A7212D 1 24 2150 16,8 3,6 150 100 1500 Da
DIP051A7212A 1 5 500 3,5 0,75 150 100 1500 Da
DIP121A7212A 1 12 1000 8,4 1,8 150 100 1500 Da DIP_A
DIP241A7212A 1 24 2150 16,8 3,6 150 100 1500 Da
DIP052A7221L(*) 1 5 140 3,5 0,75 150 100 1500 Nu
DIP122A7221L(*) 1 12 500 8,4 1,8 150 100 1500 Nu DIP_21L
DIP242A7221L(*) 1 24 2150 16,8 3,6 150 100 1500 Nu
DIP052A7221D(*) 1 5 140 3,5 0,75 150 100 1500 Da
DIP122A7221D(*) 1 12 500 8,4 1,8 150 100 1500 Da DIP_21D
DIP242A7221D(*) 1 24 2150 16,8 3,6 150 100 1500 Da

INC = Curent maxim prin contact, UNSp = Tensiune nominal\ pe bobin\, RSp = Rezisten]a electric\ a ^nf\[ur\rii, UAn = Tensiune
maxim\ de ^nchidere, UAb = Tensiune minim\ de ]inere, RC = Rezisten]\ electric\ de contact, Ris = Rezisten]a electric\ de
izola]ie, Uis = Tensiune maxim\ de izola]ie.
(*) Are dou\ contacte normal deshise.

8 mai 2000
 AUTOMATIZ|RI

Temporizator
Acest temporizator asigur\ timpi de func]ionare
programabili cu durate variabile, de la sute de
milisecunde pân\ la câteva zeci de ore.

Intervalele de temporizare sunt

selectate prin punera pe nivel logic
Low su High a pinilor 12 [i 13,
stabilindu-se astfel starea num\r\-
torului, conform cu tabelul 1.
Circuitul func]ioneaz\ ca mono-
stabil dac\ pinul 10 (MO) este pe
“0” logic [i ca astabil dac\ acesta
se afl\ pe “1” logic.
Frecven]a oscilatorului intern se
poate calcula cu formula:

f = 1/2,3RTCC1

^n care RTC = R1 + (RV1 II R2).

Montajul, realizat cu circuitul
integrat CD4541, prezint\ dou\
variante de temporizare - configu-
rabile din elemente R [i C, fiecare
cu patru game de timp.
Principalele date tehnice ale
montajului sunt:
- moduri de func]ionare: Mono-
stabil / Astabil;
- ie[irea se face pe un releu
6A / 250V cu o pereche de con-
tacte NI / ND;
- semnalizare optic\, cu LED, la
ie[irea din starea de temporizare;
RTC VDD
CTC B semnalul Q sau Q , prin conecta-
RS A
NC CD4541 NC
- programare manual\ realizat\
de la un dip-switch;
- tensiune de alimentare: 12Vcc.
Circuitul integrat CD4541
Circuitul CD4541 (care mai
poate fi ^ntâlnit [i sub codul
HCC4541B sau HCF4541B) este
un timer programabil ce con]ine un
num\r\tor 2N (cu N = 8, 10, 13 sau
16), un oscilator controlat de dou\
rezistoare externe [i un condesa-
tor, un circuit logic de control al
ie[irii (pinul 8) [i un circuit de reset
(pinul 6). Num\r\torul este activat
pe frontul cresc\tor al semnalului
de ceas aplicat la pinul 6.
Ie[irea poate fi selectat\ pentru
rea pinului 9 la mas\ sau la plusul
sursei de alimentare.
Circuitul integrat este realizat ^n
4 variante de capsule (de plastic,
de ceramic\, SMD sau PCC);
semnifica]ia pinilor la capsula de
plastic cu 14 pini este prezentat\
^n figura 1 (vedere de sus).
Temporizatorul
Schema electric\ a temporiza-
torului este prezentat\ ^n figura 2.
Programarea intervalelor de
timp se face analogic prin
operarea asupra unui dip-switch cu
3 comutatoare (SW1) [i a unui
poten]iometru (RV1).
~n func]ie de pozi]ia contactelor
de 1 [i 2 ale lui SW1 se pot
configura cele patru game de timp,
pentru una din cele dou\ variante
alese func]ie de componentele
externe, dup\ cum urmeaz\:

AR MODE
Tabelul 1
MR Q/ Q
SELECT Nivel logic Nivel logic Num\rare
N
VSS Q PIN 12 PIN 13 2N

0 0 13 8192
0 1 10 1024
Fig.1
1 0 8 256
1 1 16 65 536
10 mai 2000
 AUTOMATIZ|RI

Fig.2

Tabelul 3. Varianta a II-a

Fig.3 Fig.4
SW1 Interval
de
1 2
Timp
O ON 15s...3min
ON O 1min...10min
ON ON 10min...1,5h
O O 1h...10h

Tabelul 2. Varianta I
SW1 Interval
de
1 2
Timp
O ON 0,3s...3s
ON O 1s...10s
ON ON 10s...1,5min
O O 1min...10min

a) Varianta I: RV1 = 100kΩ, R1
= 9,1kΩ, R2 = 910kΩ, R3 = 220kΩ
[i C1 = 100µF;
b) Varianta a II-a: RV1 = 1MΩ,
R1 = 51kΩ, R2 = 1,2MΩ, R3 =
1,2MΩ, [i C1 = 1µF.
~n tabelele 2 [i 3 sunt prezen-
tate intervalele de temporizare
pentru cele dou\ variante.
Stabilirea unui timp de
temporizare ^n interiorul acestor
intervale se face cu ajutorul
poten]iometrului RV1.
Modul de lucru, Monostabil sau
Astabil se stabile[te din contactul 3
al lui SW1, astfel:
- ^n pozi]ia ON - Monostabil;
- ^n pozi]ia O - Astabil.
~n mod de lucru Astabil,
perioada de ac]ionare a releului
este 1/2 din perioada de tempo-
rizare ^n mod Monostabil.
Pentru semnalul de start al
temporiz\rii exist\ dou\ posibilit\]i:
legarea bornei START la borna
GND, caz ^n care temporizarea
^ncepe odat\ cu momentul conec-
t\rii sursei de alimentare sau co-
nectarea acestor borne ^mpreun\,
prin intermediul unui contact, la a
c\rui ac]ionare este declan[at\
temporizarea.
Perioada de ac]ionare a releului
este semnalizat\ optic de dioda
LED D2, conectat\ ^n serie cu
rezistorul R8. Releul este ac]ionat
prin intermediul unui etaj de
amplificare realizat cu tranzistorul
Q1 de mic\ putere, de tip BC547.
Realizarea practic\
Componentele electronice se
vor amplasa pe o pl\cu]\ de circuit
imprimat, cu dimensiunile
60 x 50mm, corodat\ conform cu
desenul prezentat ^n figura 3.
Desenul de amplasare este cel din
figura 4.
Releul utilizat este de tip
MILLIONSPOT H500S12-1-C cu o
pereche de contacte NI/ND ce au
ie[irea la un terminal bloc cu trei
c\i.
Comutatorul SW1 se monteaz\
a[a cum se vede ^n fotografie.
Toate rezistoarele sunt de
0,25W, iar condensatorul C1
trebuie s\ aib\ o bun\ stabilitate ^n
timp.

mai 2000 11
 TEHNOLOGII MODERNE

Tehnica SMD (ll)

Dup\ cum s-a prezentat ^n articolul precedent,
produc]ia la scar\ industrial\ a circuitelor electronice
echipate cu componente de tip SMD a fost unul din
evenimentele majore a industriei electronice de azi,
dar [i a modific\rii ^ns\[i a tehnologiei compo-
nentelor necesare acestui proces prin ^mpingerea ing. Cabiaglia Giovani
miniaturiz\rii lor cât mai departe. ing. Soloveanu Dan

Singurul lucru pe care ^l are de

1 f\cut inginerul poroiectant este
~n prezentul articol vom ar\ta
cum s-a trecut la un nou tip de
plantare a acestor componente pe
cablaje (fapt ce va scoate ^n
eviden]\ c\ apari]ia SMD-urilor a
implicat muta]ii profunde ^n acest
proces industrial extrem de vast)
dând posibilitatea realiz\rii unor
produse care cu numai dou\
decenii ^n urm\ nici nu erau de
conceput.
~nceperea utiliz\rii SMD-urilor ^n
industrie nu s-a f\cut brusc, ci
treptat ^ntrucât apari]ia lor a avut
un impact puternic asupra tuturor
fazelor ce trebuie parcurse ^n
realizarea unui anumit produs.
Astfel, trebuie s\ se ]in\ cont,
din chiar faza de proiectare a unui
circuit con]inând SMD-uri c\
acestea NU permit disip\ri
importante de energie termic\ [i
c\ a ap\rut necesitatea folosirii lor
^n comun cu componentele clasice
(a se vedea [i ultima figur\ (3) unde
se prezint\ succesiunea plant\rii
unor piese pentru un produs ce
con]ine SMD, dar nu numai).
Ma[inile care realizeaz\
cablajele trebuie s\ câ[tige ^n
precizie [i fine]e de execu]ie a
unor trasee extrem de sub]iri (ca
de altfel [i calitatea materialelor
foto folosite la realizarea filmelor).
Precizia de inser]ie a ^ncât se ]ine cont tot timpul de
componentelor s-a ^mbun\t\]it [i
ea, dat\ fiind distan]a mic\ ^ntre
terminalele adiacente ale
circuitelor integrate folosite
(pozarea trebuie s\ ating\ sutimea
de milimetru!)
Ma[inile de inser]ie automat\
au actualemente posibilitatea
inser]iei rapide a unui num\r
enorm de SMD (atât ca buc\]i ^n
unitatea de timp, cât [i ca
diversitate constructiv\), fapt ce
elimin\ o bun\ parte a mâinii de
lucru, rezultând ^n final produse
mai fiabile.
acela de a stabili un raport
armonios ^ntre componentele SMD
[i cele clasice, astfel ^ncât, cu
ajutorul unor programe speciale de
simulare s\ vad\ cum vor
func]iona ele dup\ realizare.
Proiectarea cablajelor este mult
u[urat\ de existen]a unor
programe speciale care au ^n
bibliotecile lor marea majoritate a
componentelor SMD existente pe
pia]\; reamintim aici c\ nu vor mai
fi necesare g\uriri decât la
componentele clasice, pentru SMD
fiind necesare doar zone speciale
(care se vor stana ^nainte de lipire)
având forme specifice “amprentei”
piesei de pozat (circuitul 1).
Orientarea [i distan]ele dintre
dou\ “amprente” adiacente se
genereaz\ automat cu ajutorul
programelor mai sus amitite, astfel
dimensiunile pieselor, orientarea
lor [i modul cum va planta ma[ina
respectiva piesa.
Folosirea circuitelor mixte (SMD
plus componente clasice) este ^n
general asociat\ cu utilizarea
circuitelor imprimate dubl\ fa]\ [i
de multe ori multistrat. Pe aceste
cablaje se depune selectiv [i o
vopsea rezistent\ la baia de
cositor unde vor fi cufundate
pentru lipirea componentelor, dar
care are [i rolul marc\rii fiec\rei
piese conform schemei electrice.
Acest procedeu de marcare

12 mai 2000
 TEHNOLOGII MODERNE
2 decurg dup\ cum urmeaz\: ma-
serigrafic\ pe circuit a pieselor
ajut\ foarte mult ^n cazul depan\rii;
desigur utilizarea unui “solder-
mask” nu este o inven]ie prea
recent\, dar ^n cazul SMD-urilor a
devenit o necesitate “sine qua
non”.
Procedeele de pozare [i sudur\
a SMD-urilor ^n industrie sunt de
mai multe feluri, totu[i le vom
prezenta pe cele mai principale,
unde putem distinge “dou\ [coli”:
I. componente lipite prin “reto-
pire”- recristalizare (reflow).
II. componente lipite ^n baia de
cositor (cu val dirijat, oscilant).
~n cazul procedeului I, circuitul
imprimat A (cu dubl\ fa]\ [i g\uri
metalizate clasic) este cur\]at
(apoi se depune o past\ special\
exact ca ^n tipografie) pe locurile
unde trebuie lipite terminalele de
SMD (pozi]ia B).
Apoi circuitul este plantat cu
SMD-uri (robotul de inser]ie) pe
locurile speciale l\sate unde ele
sunt men]inute de vâscozitatea
pastei de lipire (C).
Dup\ plantarea tuturor
SMD-urilor (eventual de mai mul]i
robo]i situa]i de-a lungul liniei de
plantare) se trece la un control
optic al plant\rilor (cu un automat
cu robo]i ce cunosc exact locul [i
forma piesei de plantat) [i dac\
totul este ^n regul\ se introduce
cablajul ^n cuptorul de retopire (D).
Aici viteza de ^naintare a
mai 2000
cablajului pe band\, precum [i
evolu]ia temperaturii din interior
este riguros controlat\ astfel ^ncât
s\ se realizeze un “profil optim de
temperatur\” care permite topirea
pastei de sudur\ din jurul termi-
nalelor SMD f\r\ ca acestea s\ fie
defectate.
~n momentul topirii pastei,
componentele coboar\ datorit\
greut\]ii proprii ajungând s\ fie
lipite de cablajul imprimat.
Dup\ ie[irea din cuptor cablaje-
le sunt din nou supuse unui control
optic suplimentar [i numai dup\
aceea se trece la plantarea
componentelor clasice volumi-
noase, ale c\ror terminale trec prin
cablaj (E) [i sunt lipite, dar cel mai
adesea, ^n baie cu val de cositor
(F), dup\ care avem produsul finit.
~n cazul II, când SMD-urile vor fi
lipite ^n baie, fazele de fabrica]ie
[ina de inser]ie depune cu ajutorul
unei scule ^n form\ de sering\ câte
o pic\tur\ de material de lipire (o
r\[in\ epoxdic\ special\, de obicei
de culoare ro[ie) ^n zona centrului
de greutate al fiec\rei piese ce se
va monta (B).
Robotul plaseaz\ apoi
componentele cu terminalele exact
pe “amprentele” fiec\rei piese
când vâscozitatea lipiciului este
suficient\ pentru a men]ine toate
piesele ^n mod provizoriu (C); se
trece cablajul printr-o etuv\ cu
temperatur\ controlat\ ^ncât r\[ina
s\ polimerizeze, fixând astfel toate
SMD-urile solid.
Din acest moment, placa poate
fi ^ntoars\ cu “capul ^n jos” (D) [i
este trecut\ prin baia de cositor
numai dup\ ce s-au implantat [i
componentele mari, clasice (E).
Acum sunt cufundate atât
SMD-urile, cât [i terminalele pie-
selor mari ^n baie (F) când se
ob]ine produsul finit.
Temperatura b\ii [i durata de
inser]ie sunt precis ajustate pentru
a se asigura o sudur\ curat\ [i f\r\
degradarea componentelor, preci-
zând c\ [i ^n acest caz zonele la
care cositorul nu trebuie s\ adere
sunt protejate ca la procedeul
anterior.
La acest procedeu este impor-
tant\ [i orientarea componentelor
3
13

fa]\ de direc]ia valului din baia de
cositor, fapt de care trebuie s\ se
]in\ cont la proiectare (altfel exist\
pericolul ca unele SMD-uri s\ fie
“sp\late” [i s\ r\mân\ ^n baia de
cositor).
Avantajul primei metode const\
^n faptul c\ SMD-urile, ^n timpul
retopirii, tind s\ se lipeasc\ exact
de locurile cositorite, autocen-
trându-se pe amprentele lor, dar
are dezavantajul c\ mai este
necesar\ o opera]ie de lipire ^n
baie a componentelor mari.
Avantajul celei de-a doua
metode const\ ^n faptul c\ avem
doar o singur\ opera]ie de lipire,
dar este necesar\ o pozare foarte
precis\ a pieselor ^nc\ din start.
Ma[inile de inser]ie pot fi con-
struite pe principii foarte variate,
dar ^n mare se ^mpart ^n dou\
categorii:
PROCEDEUL DE INSER}IE {I SUDUR|
Sudare în baie de cositor
14
- cu cap de inser]ie pivotant,
- cu magazie de inser]ie pivo-
tant\.
Componentele SMD pot fi
livrate de produc\tor fie “^n vrac”,
fie pe bobine prev\zute cu benzi
alveolate pentru specificul
componentelor de plantat.
Pentru primul caz sunt necesa-
re un fel de pâlnii - vibrante care s\
lase componentele de plantat
^ntr-o anumit\ pozi]ie robotului de
inser]ie (metod\ aproape abando-
nat\).
Pentru cel de-al doilea caz,
bobinele cu SMD sunt aranjate
de-a lungul unui convoyeur al
robotului al c\rui cap de inser]ie
“caut\” componenta pe bobina
respectiv\ [i apoi o planteaz\.
La unele ma[ini circuitul este fix
^n timpul plant\rii [i capul se mi[c\
exact unde trebuie depus\ piesa;
Sudare prin metoda retopirii
TEHNOLOGII MODERNE
la altele circuitul se deplaseaz\ [i
capul st\ pe loc.
Alegerea uneia sau a celeilalte
metode se face func]ie de:
- complexitatea circuitului ([i
densitatea componentelor de
acela[i fel);
- viteza cu care trebuie
executate produsele (urgen]e sau
nu);
- precizia cu care trebuie
plantate SMD-urile, existând
totdeauna un compromis subtil
^ntre exigen]ele de mai sus,
decizia revenind produc\torului.
~n articolul urm\tor vom
prezenta posibilitatea folosirii
SMD-urilor ^n laboratorul radio(a-
matorului) [i vom prezenta un prim
proiect ^n care se folosesc aceste
componente.
mai 2000
 INSTRUMENTE DE M|SUR|

Milivoltmetru pentru Laborator
GVT-417B este un milivoltmetru
de curent alternativ versatil cu un
singur canal, capabil s\ m\soare
tensiune alternativ\ de la 300µV la
100V, ^ntr-un domeniu de frecven-
]\ de 10Hz...1MHz.
~n afar\ de scala de tensiune
GVT-417B ofer\ posibilitatea
m\sur\rii ^n dB [i dBm (0dB = 1V
[i 0dBm = 1mW pe sarcin\ 600Ω).
Pe lâng\ conectorul de intrare,
multimetrul are [i un conector de
ie[ire de la care se poate culege
GVT - 417B
semnalul de la intrare amplificat
sau atenuat, cu câte 10dB pentru
fiecare gam\ de m\surare.
R\spunsul ^n frecven]\ al ie[irii
este 10Hz...1MHz, iar amplificare
egal\ cu unitatea se ob]ine pe
domeniul (de referin]\) de 100mV .
Operarea se face complet
manual, de la un comutator rotativ,
montat pe panoul frontal al
intrumentului [i de la care se
realizeaz\ incrementarea sau
decrementarea cu 10dB a
semnalului m\surat.
Are posibilitatea ajust\rii meca-
nice a zeroului de la un [urub aflat
sub scala aparatului. Aceasta este
inscrip]ionat\ pentru dou\ domenii
de tensiune (0...1,1[Vrms] [i
0...3,5[Vrms]) [i dou\ pentru
decibeli (-20...+1 [dB] [i -20...+3
[dBm]) Prezen]a tensiunii de
alimentare (220Vca/50Hz) este
semnalizat\ de un LED montat pe
panoul frontal lâng\ comutatorul
Power.

! Num\r canale: 1;
Date Tehnice ! Lungimea scalei: 105mm;
! Scal\ gradat\ ^n Vrms, dB (1V = 0dB) [i dBm;
! M\soar\:
• Tensiune alternativ\ ^n 12 game: 300µ / 1m / 3m /
10m / 30m / 100m / 300m / 1 / 3 / 10 / 30 [i 100V
cap de scal\;
• Decibeli ^n 12 game: -70...+40dB ^n trepte de 10dB;
! R\spunsul ^n frecven]\: 10Hz...1MHz;
! Factor de distorsiune: ≤ 2% la 1kHz;
! Precizie: ±3%...±15%;
! Impedan]\ de intrare: 1MΩ ^n paralel cu 50pF;
! Tensiune maxim\ la intrare: 300V pentru gama
300µV...1V [i 500V pentru gama 3...100V;
! R\spunsul ^n frecven]\ al ie[irii de curent alternativ:
10Hz...1MHz, cu 0,1mVrms la 1kHz (f\r\ sarcin\);
! Tensiune de alimentare: 97...132Vca sau
195...250Vca, 50/60Hz;
! Consum de putere: 10VA maxim;
! Protec]ie cu siguran]\ fuzibil\ 0,2A/250V;
! Temperatura de lucru: 0...40°C;
! Dimensiuni: 130 x 210 x 295mm;
! Greutate: cca. 2kg.

De re]inut debiteaz\ cele dou\ surse (E1 [i ~n dB aceasta se exprim\:

“Bel”-ul este o unitate de
m\sur\ ce exprim\ logaritmic
raportul a dou\ m\rimi electrice:
Un “Decibel” (1dB) este a zecea
parte dintr-un “Bel”. Decibelul este
definit ca:
dB = 10 log (P2 / P1)
Dac\ impedan]ele pe care
E2) cu puterile P1 [i P2 sunt egale,
atunci raportul puterilor poate fi
exprimat astfel:
dB = 20 log (E2 / E1) = 20 log (I2 / I1).
De exemplu, dac\ tensiunea
m\surat\ la intrarea unui amplifi-
cator este 10mV, iar cea de la ie-
[ire este 10V, atunci amplificarea
este de 10V / 10mV = 1 000 de ori.
20 log (10V / 10mV) = 60dB.
“dBm” este o derivat\ de la “dB”.
Acesta exprim\ raportul a dou\
puteri cu referin]\ 1mW. Normal,
“dBm” implic\ condi]ia ca puterea s\
existe pe o sarcin\ de 600Ω. ~n
consecin]\, “0dBm” poate semnifica:
0dBm = 1mW sau 0,775V sau
1,291mA.

mai 2000 15

GoldStar CTK2190
Simptom
“Lips\ imagine [i sunet - exist\ rastru”.
Defec]iunea care provoac\ acest simptom poate fi
localizat\ aprioric ^n etajele de procesare a
semnalului TV de nivel mic (^nainte de separarea
semnalelor de imagine [i sunet), sau ^n etajele de
alimentare [i comand\ a acestora.
Schema logic\ de depanare este prezentat\
al\turat.
I
Observa]ii:
V
1. Lipsa total\ a semnalului TV se manifest\ identic
R
[i poate fi considerat\ ca simptom al unei defec]iuni
de c\tre un depanator lipsit de experien]\.
E
2. Verificarea c\ii de semnal se poate realiza
injectând semnal potrivit (FI) ^n diferitele puncte ale
S
montajului (ie[ire selector, colector Q161, intrare circuit
integrat).
3. Când sunt dubii asupra polariz\rii corecte a
selectorului, aceasta poate fi realizat\ cu circuite
16
SERVICE TV
ing. Mihai B\[oiu
simple (improvizate) astfel:
- comutarea benzilor poate fi realizat\ cu un [unt
^ntre +12V (terminal MB) [i terminalul corespunz\tor
V
benzii care se dore[te comutarea. Este obligatoriu ca
^n aceast\ situa]ie celelalte dou\ terminale de
T
comutare s\ nu fie polarizate. Pentru nota]iile din
schem\, terminalele de comutare sunte:
E
• LB (banda I TV - canalele FIF inferioare);
• HB (banda III TV - canalele FIF superioare);
C
• UB (banda UF - canalele 21...66).
Tensiunea de RAA (^n schem\ notat\ AGC) va
putea fi ob]inut\ cu ajutorul unui divizor cu
poten]iometru (de 10...30kΩ) conectat la 12V. Se
fixeaz\ la cca. 8V pe durata test\rilor (vezi figura
al\turat\).
Tensiunea de acord a diodelor varicap (terminal
TU), poate fi ob]inut\ [i reglat\ de la un poten]io-
metru, ca [i tensiunea de RAA, fie dintr-o tensiune
mai mare (30V), fie din tensiunea de 12V (reducând
propor]ional ^n acest caz, posibilit\]ile de acord pe
canal).
mai 2000
mai 2000
Lips\ imagine [i sunet
- exist\ rastru.
SERVICE TV

Tensiuni
incorecte.

Nu Se m\soar\ tensiunile de Da
alimentare a selectorului.

Lips\ alimentare
MB (+12V).
Se verific\ traseul
semnalului de RF [i FI.
Lips\ tensiune (acordabil\) de
reglaj varicap TU (1...30V).

Componente
posibil defecte:
- traseu alimentare
^ntrerupt; Componente posibil defecte:
- D805S. Componente posibil defecte:
- selector canale;
- filtru C701, C702, R712;
- Q161 ([i circuit polarizare);
- Q701 [i circuitul anex\; - ZF101 (filtru cu und\ de
- IC701 (comanda la
suprafa]\);
terminalul 1).
- IC101.

Lips\ alimentare la
terminalele de comutare
benzi: LB, HB, UB (+12V).

Componente posibil defecte:

• Q710, Q711, Q712;
• Q707, Q708, Q709;
• Circuitele de polarizare a
tranzistoarelor;
• IC701 - comenzi comutare.

17

Camere Video
Exist\ o mare diversitate de camere video ce pot fi folosite de constructorii electroni[ti
într-o multitudine de aplica]ii. De aceea consider\m util\ o prezentare general\ a acestor interesante
Camera video ca defini]ie este
un ansamblu optoelectronic care
permite ob]inerea semnalului video
corespunz\tor unor imagini optice
ale mediului înconjur\tor. Ne vom
limita la defini]ia de mai sus, de[i
în române[te prin “camer\ video”
se în]elege [i “camcorder-ul”
(camera plus înregistratorul pe
caset\).
PRINCIPIUL
DE FUNC}IONARE
Înc\ din vremea Rena[terii,
pictorii foloseau o cutie neagr\
(camer\ obscur\) prev\zut\ cu un
orificiu sau cu o lentil\ pe un
perete al cutiei pentru a ob]ine
imaginea subiectului pe o hârtie
Fig.1
Sec]iune printr-o camer\ video.
translucid\ întins\ pe peretele
opus, hârtie pe care f\ceau apoi o
schi]\ cu c\rbune.
Mai târziu, camera obscur\ a
fost folosit\ la înregistrarea
fotografic\ [i cinematografic\, apoi
18
dispozitive.
la camerele video (figura 1).
Camerele video folosesc un dispo-
zitiv videocaptor care transform\
iluminarea fiec\rui punct al imaginii
în semnal electric. Ca dispozitive
videocaptoare s-au folosit succe-
siv: celulele fotoelectrice cu
explorare mecanic\ a imaginii,
tuburile cu vid cu baleiaj electro-
magnetic al fasciculului de
electroni (plumbicon, vidicon, orti-
con etc.), apoi matricile fotosensi-
bile semiconductoare (cu variante-
le CCD [i CMOS).
SISTEMUL OPTIC
Ob]inerea unei imagini reale se
poate face cu un simplu orificiu
(circa 1 mm diametru) practicat în
peretele camerei obscure, care
delimiteaz\ traiectoria razelor
luminoase (numit pin-hole). El este
foarte simplu [i ieftin, dar energia
luminoas\ care ajunge pe
suprafa]a fotosensibil\ este mic\,
VIDEOTEHNIC|
fiz. Gh. B\lu]\
deci camera are sensibilitate
redus\.
O solu]ie este folosirea unei
simple lentile convergente, dar din
cauza abera]iilor optice imaginea
nu are claritate suficient\. De
aceea, aproape întotdeauna se
folosesc obiective, adic\ an-
sambluri de lentile convergente [i
divergente, ale c\ror abera]ii se
corecteaz\ reciproc.
Un obiectiv se ata[eaz\ la
camer\ printr-o montur\ mecani-
c\, adesea un cilindru filetat. Sunt
standardizate monturile numite CS
[i C. Exist\ [i posibilitatea de a
ata[a, printr-un inel de adaptare,
obiectivele cu montura C la
camere prev\zute cu montura CS,
dar nu [i invers.
Un obiectiv formeaz\ imaginea
unui obiect situat la infinit (distan]\
mare) într-un plan aflat la o
anumit\ distan]\ fa]\ de centrul
s\u optic (figura 2). Aceasta se
nume[te distan]\ focal\ [i în acel
plan trebuie plasat elementul
videocaptor pentru a avea imagine
clar\ la infinit. Pentru obiecte mai
apropiate este necesar\ modifica-
rea (m\rirea) distan]ei obiectiv-
videocaptor, opera]ie numit\ foca-
lizare sau punere la punct. Focali-
zarea se face adesea prin rotirea
unui inel al obiectivului [i poate fi
manual\ sau automat\ – cu un
micromotor. Acest sistem se nu-
me[te autofocus (AF). Comanda
motorului o face un bloc electronic
care analizeaz\ imaginea (trecerile
de la un nivel la altul de iluminare,
care sunt bru[te atunci când
focalizarea este bun\) sau face
mai 2000
 VIDEOTEHNIC|
apel la un telemetru ori la un fasci-
cul infraro[u sau chiar ultrasonic.
Corespunz\tor distan]ei focale
a obiectivului [i dimensiunilor
matricii videocaptoare, rezult\ o
deschidere unghiular\ a camerei.
Se indic\ de obicei unghiul
corespunz\tor diagonalei matricii,
calculat cu rela]iile din figura 2.
Se numesc obiective normale
obiectivele cu distan]a focal\
apropiat\ de diagonala videocap-
torului (unghi de 40°...50°).
Superangularele au focale mai
mici (unghiuri mai mari 60°...90°,
uneori chiar 180° - a[a numitul
ochi de pe[te, iar teleobiectivele
au focale mai mari [i unghiuri mai
mici decât cele normale (20°...1°).
Pentru utilizator este preferabil\
indicarea deschiderii unghiulare a
camerei, deoarece distan]a focal\
nu are semnifica]ie decât atunci
când cunoa[tem dimensiunea
videocaptorului.
Alt\ caracteristic\ a obiectivului
este luminozitatea, definit\ ca
raport între distan]a focal\ [i
deschiderea maxim\ (diametrul în
centrul obiectivului), aproape
totdeauna subunitar; de exemplu
1:2. Din acest raport se scrie
uneori numai num\r\torul, astfel
c\ pe obiectivul exemplificat apare
scris 2.
Diafragma, numit\ adesea iris
prin asociere cu corespondentul
s\u din ochi, este o deschidere
circular\ cu diametru reglabil,
situat\ în apropierea centrului
Fig.2
Elemente optice ale camerei video.
mai 2000
obiectivului. Ea limiteaz\ razele
marginale [i mic[oreaz\ cantitatea
de lumin\ ce trece spre video-
captor, pentru a evita saturarea
acestuia. La limit\, obiectivul este
transformat într-un pin-hole. Prin
închiderea diafragmei cre[te
profunzimea imaginii (adâncimea
câmpului clar). Uneori lipse[te,
alteori este cu ac]ionare manual\,
iar la camerele preten]ioase are
ac]ionare electric\, comandat\ de
semnalul camerei. Camerele care
au control automat al amplific\rii
se numesc destul de impropriu cu
iris electronic (EI).
Se construiesc [i obiective cu
distan]\ focal\ variabil\ (zoom-
uri), la care unghiul poate fi
modificat de utilizator. Ele au un
num\r mare de lentile (5...15), sunt
mai scumpe [i mai grele, iar
luminozitatea este mai mic\.
Varia]ia unghiului se face prin
rotirea unui inel, manual sau cu un
micromotor electric comandat de
observator. Se caracterizeaz\ prin
raportul între distan]a focal\
maxim\ [i cea minim\ (care poate
ajunge la 20X).
Pe lâng\ aceast\ posibilitate de
varia]ie optic\ a focalei, se
folose[te uneori un artificiu numit
zoom digital. El const\ în
preluarea unei zone restrânse a
imaginii, din centrul matricii
videocaptoare, zon\ care este apoi
extins\ pe tot ecranul (prin
ad\ugarea de pixeli prin
interpolare). Se pot realiza m\riri
suplimentare tot de ordinul a 20X,
astfel c\ zoom-ul în ansamblu
ajunge la 400X. Totu[i rezolu]ia
imaginii scade mult la m\riri
accentuate [i camerele preten]i-
oase limiteaz\ la valori de 4X
pentru zoom-ul digital.
Tehnica prelu\rii imaginii dintr-o
zon\ central\ este folosit\ uneori
la stabilizarea imaginii. Pentru a
compensa micile tremur\turi ale
imaginii datorit\ unui suport
instabil al camerei, zona de pe
matrice de unde se preia imaginea
este deplasat\ în direc]ie contrar\.
Corec]ia necesar\ este stabilit\ de
un bloc electronic care detecteaz\
mi[c\rile camerei.
Zoom-ul digital [i stabilizatorul
de imagine sunt rar folosite la
camerele simple, dar sunt foarte
frecvente la camcordere.
MATRICEA FOTOSENSIBIL|
Fa]\ de elementele videocap-
toare cu vid, matricile fotosensibile
semiconductoare au avantajul
dimensiunilor, tensiunilor [i puterii
reduse, al\turi de sensibilitatea
crescut\ [i relativa u[urint\ de
prelucrare ulterioar\ a semnalului.
Prescurtarea CCD (Charged
Coupled Device) se refer\ la
principiul de func]ionare, iar CMOS
(Complementary Metal Oxide
Semiconductor) se refer\ la
tehnologia dispozitivului. Matricile
CMOS au ap\rut mai recent [i au
consum [i pre] mai mic.
În figura 3 este dat\ schi]a unei
matrici fotosensibile. Se observ\ o
re]ea de fotosenzori miniaturali, cu
form\ p\trat\. Pe fiecare senzor
se formeaz\ o frac]iune (un punct)
din imagine [i el transform\
iluminarea acestuia în curent
electric. Pe ecran va fi reprodus tot
un punct corespunz\tor. Cu o
terminologie împrumutat\ din
tehnica de calcul, un punct de
imagine pe ecran este numit ”pixel”
- prescurtare fantezist\ de la
PIcture ELement – [i el
19

Alc\tuirea unei matrici fotosensibile.
corespunde unui senzor în cazul
camerelor alb-negru.
Un senzor se comport\ ca un
mic condensator. Secven]a de
func]ionare cuprinde urm\toarele
etape:
- înc\rcarea la o tensiune
constant\;
- desc\rcarea par]ial\ datorit\
foto-curentului ce apare prin
dielectric [i care este propor]ional
cu iluminarea senzorului;
- transferul sarcinii r\mase pe
condensator spre terminalul de
ie[ire, unde se face ”citirea”
semnalului.
Evident nu este posibil\
ata[area unui terminal la fiecare
din cele câteva sute de mii de
fotosenzori. De aceea se folose[te
transferul succesiv al sarcinii
electrice stocate de la un senzor la
altul - de unde numele CCD - astfel
încât citirea fiec\rui pixel se face la
cap\tul rândului. Apoi se face
transferul sarcinilor de la un rând la
cel învecinat, pentru a fi citit\ linia
urm\toare. Matricea are 16...48
terminale.
O camer\ video cu matrice
fotosensibil\ semiconductoare
este o copie aproape perfect\ a
ochiului uman. Pe lâng\
elementele uzuale la camerele foto
[i video: obiectivul (similar
cristalinului din ochi) [i diafragma
(irisul), apare aici [i matricea
fotosensibil\ (echivalentul retinei),
compus\ din senzori punctiformi
20
Fig.3
care creaz\ semnalele electrice
(similare celor nervoase). Mai mult,
în cazul camerelor color, ace[ti
senzori, prin aplicarea unor filtre
optice, sunt specializa]i pentru trei
por]iuni ale spectrului vizibil (ro[u,
verde, albastru), similar cu celulele
fotosensibile conice ale retinei,
sensibile la acelea[i regiuni
spectrale (vezi detaliul din
figura 3). La camerele color, un
pixel de imagine este ob]inut din
informa]ia dat\ de 3 sau 4
elemente fotosensibile, astfel c\,
pentru aceia[i dimensiune a
senzorilor, rezolu]ia imaginii este
mai mic\ fa]\ de cazul alb-negru.
Dimensiunea unui senzor este
de 2...5µm, num\rul lor poate varia
de la 100 000 la 2...3 milioane, iar
matricea în ansamblu poate avea
form\ dreptunghiular\ cu
diagonala de 1/2 sau 1/3inch
(12...8mm).
ELECTRONICA
În cel mai simplu caz, camera
video se prezint\ ca un dispozitiv
cu trei terminale: masa, plusul
aliment\rii [i ie[irea de semnal
video complex.
Electronica intern\ a unei
camere video asigur\ alimentarea
elementului videocaptor, genera-
rea impulsurilor de tact [i sincro-
nizare, preluarea informa]iei de la
matrice [i introducerea acesteia în
semnalul video conform unei
VIDEOTEHNIC|
norme TV. Semnalul care con]ine
informa]ia despre imagini se
nume[te semnal video, iar dac\ el
con]ine [i semnalele de sincro-
nizare a liniilor [i cadrelor – video
complex. Semnalul tipic de ie[ire
este video complex de 1 Vvv pe o
impedan]\ de 75Ω.
Cablul recomandat este coaxial,
cu aceia[i impedan]\ [i cu pierderi
reduse pân\ la 6MHz. Dac\ nu
este posibil\ leg\tura prin cablu,
se folosesc modulatoare [i
emi]\toare în gama VHF (canale
30...40) cu raz\ mic\ de ac]iune.
Alimentarea uzual\ este la 12V,
dar exist\ [i modele pentru 5, 24
sau 220V. Camera poate fi activa-
t\ de prezen]a omului printr-un
detector pasiv de infraro[ii.
Dac\ exist\ facilit\]i suplimen-
tare (reglarea automat\ a nivelului
de alb, iris comandat electric,
autofocus, zoom digital, stabiliza-
tor electronic de imagine, teleco-
mand\ a focaliz\rii [i zoom-ului)
acestea necesit\ câte un etaj
separat pentru comand\. Op]ional
poate exista un canal de sunet
care completeaz\ informa]ia.
Vizualizarea imaginilor TV se
face pe un monitor clasic cu tub
catodic (uneori într-o variant\
plat\) sau cu cristale lichide, pe un
televizor prev\zut cu intrare audio-
video, sau pe un PC prev\zut cu
plac\ de captur\ video. Un
comutator electronic poate mixa
semnalele, astfel ca s\ avem pe
acela[i ecran, succesiv sau
simultan, 2...4 imagini.
CARACTERISTICI TIPICE ALE
UNEI CAMERE VIDEO
Pentru caracterizarea unei
camere video sunt necesare urm\-
toarele date (în paranteze drepte
s-a notat pentru exemplificare
valorile tipice):
- Sistemul TV [CCIR 50Hz];
- Tipul videocaptorului [alb-
negru, CCD, 1/3inch, cu transfer
interlinii];
- Rezolu]ia [360 linii] sau
mai 2000
 VIDEOTEHNIC|

[480x360 pixeli]; Comun acestor aplica]ii este faptul c\ un

- Sensibilitatea la lumin\, cu obiectivul livrat [1 lux]; observator poate supraveghea una sau mai multe
- Ie[irea [conector BNC, 1Vvv / 75Ω]; zone, aflate la distan]\ relativ mare, în locuri greu
- Raportul semnal / zgomot [47dB]; accesibile sau cu condi]ii climatice dificile, stând
- Reglajul de alb, la camerele color [nu, manual, comod la un punct central de observa]ie. Imaginile pot
automat]; fi înregistrate la nevoie pe band\, eventual cu
- Tensiunea de alimentare [12 ± 1V]; frecven]\ redus\ (1...4 cadre / secund\) pentru a m\ri
- Consum [200mA]; durata de înregistrare pe o caset\ normal\ la una sau
- Montura obiectivului [C]; chiar mai multe zile.
- Obiectivul [focal\ fix\ f=4mm, luminozitatea În alte cazuri se dore[te ob]inerea de imagini din
F=2,0] sau [zoom f=6-18mm, F=2,8-5,6]; locuri inaccesibile omului: (conducte, incinte cu
- Focalizarea [fix\, manual\, auto-focus]; atmosfer\ irespirabil\, ruine, epave). De asemenea
- Distan]a minim\ de focalizare [20cm]; este posibil\ observarea comod\ [i de c\tre mai
- Deschiderea unghiular\ [80°]; multe persoane a imaginii date de un instrument optic
- Irisul [electronic, manual, cu comand\ electric\ (microscop, endoscop, telescop).
direct\]; Atunci când lumina deranjeaz\ sau sperie
- Temperatura de stocare [-20 ... +50°C]; subiectul, se folosesc ‘’iluminatoare’’ cu infraro[ii.
- Temperatura de lucru [0...40°C]; Pentru distan]e mici (1...5m) sunt suficiente 6...24
- Carcasa de protec]ie [f\r\, simpl\, cu protec]ie la LED-uri infraro[ii.
ap\, cu termostatare pentru extinderea domeniului de Amplasarea camerei se face într-un loc de unde se
lucru la temperaturi joase]; poate observa cât mai bine zona dorit\, dar nu trebuie
- Suportul de fixare [f\r\, simplu, orientabil, cu neglijate [i alte aspecte: protec]ia mecanic\, protec]ia
motor telecomandat]; la agen]i atmosferici, riscul de a fi observat\ u[or etc.
Dup\ ce s-a stabilit pozi]ia camerei, se face alegerea
APLICA}II [i reglarea opticii, apoi instalarea cablurilor de semnal
[i de alimentare, a monitorului, alimentatorului [.a.
Într-o aplica]ie, prima alegere este între sisteme:
alb-negru sau color. Desigur, imaginea color aduce un
plus de informa]ie [i contrastul de culoare face
adesea mai inteligibile imaginile color. Totu[i,
folosirea sistemelor alb-negru este destul de
frecvent\. Motivele sunt urm\toarele:
- Pre]ul mai redus al echipamentelor alb-negru
(camere [i monitoare), exploatate adesea în condi]ii
cu risc mare de deteriorare sau furt;
- Rezolu]ia mai bun\ a camerelor alb-negru;
- Pragul minim de iluminare pentru ob]inerea unei
imagini corecte este mai coborât la camerele alb-negru
(uzual 0,5...1lux) fa]\ de cele color (2...3lux), datorit\
absorb]iei de lumin\ pe care o produc filtrele color;
- Posibilitatea de a ob]ine imagini în infraro[u,
datorit\ sensibilit\]ii mari a fotoelementelor cu siliciu
la infraro[ul apropiat (cca. 850nm). În IR nu se
folose[te lux-ul ca unitate de m\sur\ a ilumin\rii, ci
mW/cm2.
Utilizarea tipic\ a camerelor video este
supravegherea de la distan]\ a unor activit\]i: joaca
sau somnul copiilor, pacien]ii afla]i sub observa]ie,
opera]iile chirurgicale, accesul [i deplasarea în cl\diri,
cur]i, vehicule, circula]ia din spatele autovehiculelor,
locurile care trebuie p\zite (perimetrul cl\dirilor,
ghi[ee de banc\, por]iuni periculoase în circula]ia
rutier\), activitatea animalelelor domestice într-un
ad\post sau a animalelor s\lbatice în locuri
frecventate de acestea, etc.
mai 2000 21

Comand\ Automat\
Este cunoscut faptul c\
dispozitivele semiconductoare de
putere se monteaz\ pe radiator
pentru a men]ine temperatura
capsulei la o valoare mai mic\
decât temperatura maxim\
22
pentru
Ventilator
admisibil\. Dimensionarea corect\
a radiatorului poate conduce la
dimensiuni mari de gabarit ale
acestuia. O solu]ie pentu mic[ora-
rea dimensiunilor elementului de
r\cire este folosirea unui ventilator
AUTOMATIZ|RI
ing. Sorin Ceau[
care s\ for]eze r\cirea radiatorului
termic.
Circuitul a c\rui schem\ este
prezentat\ ^n figura 1 con]ine dou\
comparatoare cu praguri de
ac]ionare reglabile independent.
Senzorul de temperatur\ utilizat
este de tip LM135 sau LM335 ^n
capsul\ TO92.
Rezistorul R5 polarizeaz\ sen-
zorul. Pe intr\rile neinversoare ale
comparatoarelor se aplic\ o tensi-
une ce variaz\ func]ie de tempera-
tur\ cu 10mV/K. Grupurile R1-R2-
P1 [i R3-R4-P2 formeaz\ dou\
divizoare rezistive ale c\ror tensi-
uni se aplic\ pe intr\rile inversoare
ale celor dou\ comparatoare. Din
P1 [i P2 se regleaz\ pragul de
ac]ionare.
~n momentul ^n care tensiunea
pe intr\rile neinversoare dep\[e[-
te pragul stabilit din P1, respectiv
P2 comparatoarele trec din starea
Fig.1
mai 2000
 AUTOMATIZ|RI
Fig.2
Low ^n High. Diodele D1 [i D2
asigur\ o comutare ferm\. Primul
comparator determin\ prin inter-
mediul unui etaj Dralington, format
din T1 [i T2, ac]ionarea ventila-
torului atât timp cât temperatura
citit\ de senzor este mai mare
decât pragul stabilit din P1.
Reglajul pragului de ac]ionare
se face cu ajutorul unui termo-
metru calibrat, astfel: se monteaz\
senzorul pe radiator asigurându-se
un contact termic cât mai bun; se
cite[te temperatura radiatorului cu
ajutorul termometrului [i se reglea-
z\ pragul de ac]ionare al ventila-
torului din P1 la o temperatur\ de
cca. 60°C (temperatura normal\ a
unui radiator).
Al doilea comparator trece din
starea Low ^n High atunci când se
dep\[e[te pragul fixat din P2.
Reglajul se face similar, montând
la ie[irea OUT un voltmetru pentru
ROLINEX
Sisteme autonome de energie
Bvd. MIRCEA VOD| nr. 41, Bl. M31, ap. 42, sector 3 BUCURE{TI
Tel/Fax 40-1-322.80.44, 40-1-320.36.27
mai 2000
a vizualiza momentul trecerii din
starea Low ^n High.
De exemplu, putem ac]iona un
releu care s\ decupleze sarcina
sau alimentarea circuitului protejat,
dac\ ventilatorul nu r\ce[te cores-
punz\tor, semiconductorul se ^n-
c\lze[te excesiv datorit\ unei func-
]ion\ri anormale sau ventilatorul Fig.3
este defect. ~n acest caz tempera-
tura la care este ac]ionat relelul
trebuie s\ fie superioar\ celei de
intrare ^n func]ionare a ventilato-
rului (de exemplu 80°C). Ventilato-
rul trebuie s\ func]ioneze la
+12Vcc. Pentru a nu se modifica
pragurile de tensiune reglate din
P1 [i P2 ^n momentul intr\rii
ventilatorului ^n func]ionare, circui-
tul a fost completat cu o celul\ de
stabilizare la +9V format din IC1, Fig.4
C1, C2 [i C3.
Ie[irea OUT nu poate comanda
direct un releu, fiind necesar un ^n care dorim doar vizualizarea
etaj suplimentar ca ^n figura 2. atingerii unei temeperaturi pericu-
~n figurile 3 [i 4 sunt prezentate loase a radiatorului supravegheat,
cablajul imprimat [i desenul de ^ntre ie[irea OUT [i GND se poate
echipare la scara 1:1. cupla un LED ro[u, ^nseriat cu un
Utilizarea acestui circuit condu- rezistor cu valoarea de cca. 1kΩ.
ce la func]ionarea ventilatorului
atât cât este necesar pentu o
r\cire corespunz\toare, prelungind
durata de via]\ a acestuia. ~n cazul Bibliografie : Elektor Electronics.
Unic distribuitor autorizat ^n
ROMÂNIA al companiei POWER
SRL BATTERIES - S.U.A./U.K.
* acumulatoare (baterii) electrice
capsulate, f\r\ ^ntre]inere, pentru
aplica]ii generale [i speciale, ^ntre
1,2Ah [i 2000Ah
* UPS
* montaj, puneri ^n func]iune [i service
* sisteme autonome
Rela]ii suplimentare se pot ob]ine
contactând serviciul comercial.
Tel: 242.22.06
Fax: 242.09.79
23

SWR - M\surarea Automat\
Prin modul de definire al raportului de unde sta]ionare, m\surarea acestui parametru este o
opera]ie care implic\ mai multe manevre. Aparatele de m\sur\ cu ace încruci[tate au mai simplificat
din opera]ii, dar... Prezent\m modul în care se poate realiza calcularea automat\ a SWR prin
transformarea tensiunilor generate de un cuplor direc]ional într-un tren de impulsuri cu durata
Atunci cînd se utilizeaz\ o surs\
de energie de radiofrecven]\ care
debiteaz\ prin intermediul unei linii
de transmisiune energie pe o
sarcin\ (avem un emi]\tor, o linie
Fig.1
Diagramele de timp asociate
conversiei semnalului de la cuplorul
direc]ional (VD [i VR) în semnal
repetitiv cu perioada propor]ional\ cu
(VD+VR) [i durata pulsului
propor]ional\ cu (VD-VR).
[i o anten\) [i impedan]ele celor
trei elemente nu sunt egale, apar
pe linia de transmisie unde
reflectate. Prin compunerea
acestor unde reflectate cu undele
directe apar pe linie unde
24
dependent\ de SWR.
sta]ionare. Se creaz\
dou\ puncte de dis-
continuitate: unul la
surs\ [i cel\lalt la
sarcin\. Energia re-
flectat\ circul\ îna-
inte [i înapoi, între
emi]\tor [i anten\,
sfîr[ind prin a fi
absorbit\ de ante-
n\ (în cea mai mare parte) [i
disipat\ prin pierderile (totdeauna
diferite de zero) din linie. Se
impune o bun\ adaptare a sarcinii
la linie [i acest lucru se poate
realiza în mai multe moduri. Pentru
a verifica adaptarea este necesar\
m\surarea factorului de und\
sta]ionar\ (SWR). Simplificînd,
dac\ putem preleva dou\ tensiuni,
una propor]ional\ cu unda direct\
[i cealalt\ propor]ional\ cu unda
reflectat\, factorul de und\
sta]ionar\ este:
VD + VR
= SWR
VD - VR
Aceast\ prelevare se face cu un
cuplor direc]ional, care nu face
obiectul articolului de fa]\.
Una din marile probleme ale
indicatoarelor de raport de unde
sta]ionare (SWR) “clasice” este
procedura greoaie de m\surare -
trebuie m\surat\ unda direct\,
apoi urmeaz\ o etalonare la cap
RADIOCOMUNICA}II
ing. {tefan Lauren]iu, YO3GVR
de scal\ [i apoi o nou\ comutare
pentru m\surarea coeficientului de
unde sta]ionare (SWR). Pentru a
elimina acest inconvenient s-au
imaginat diverse scheme. Una
dintre ele este cea propus\ de
John Grebenkemper KI6WX,
cunoscut\ sub denumirea de
“Tandem Match” [1] [i care permite
m\surarea SWR cu un singur
instrument, f\r\ comut\ri în timpul
transmisiei. Schema este com-
plex\ [i realizeaz\ calculul (por-
nind de la rela]ia de defini]ie a
SWR) cu circuite analogice (ampli-
ficatoare oper]ionale, circuite de
logaritmare [i antilogaritmare,
conversii de nivel, etc.). O alt\
metod\ de calcularea a SWR,
pornind tot de la cele dou\
semnale de tensiune continu\
(propor]ionale cu unda direct\ VD
[i unda reflectat\ VR) provenite de
la cuplorul direc]ional este cea
propus\ de Giannantonio Moretto
IK21HZ [2]. Semnalele VD [i VR
sunt convertite, prin intermediul
unui integrator ini]ializat periodic,
într-un semnal dreptunghiular la
care factorul de umplere este
propor]ional cu VD-VR iar perioada
semnalului este propor]ional\ cu
VD+VR. Aceasta constituie princi-
piul circuitului prezentat în articolul
de fa]\.
Pentru un semnal de tip ramp\
linear\ (cazul înc\rc\rii unui
condensator cu un curent
mai 2000
 RADIOCOMUNICA}II

constant), tensiunea la care se ceea ce c\utam de fapt. VD - VR VR VD-VR

VD VR SWR
ajunge la un moment dat este Rela]ia de mai sus se bazeaz\ VD+VR VD VR
propor]ional\ cu timpul scurs de la pe faptul c\ întotdeauna VD este 1 0 1 0 1 1,00
începerea rampei (presupunînd mai mare ca VR [i este 1 0,1 0,82 0,1 0,9 1,22
1 0,2 0,66 0,2 0,8 1,50
to]i ceilal]i parametri constan]i). independent\ de puterea emis\;
1 0,3 0,54 0,3 0,7 1,85
Dac\ compar\m aceast\ ramp\ de exemplu pentru o putere dubl\ 1 0,4 0,43 0,4 0,6 2,32
cu tensiunile VR [i VD [i ini]ializ\m avem: 1 0,5 0,33 0,5 0,6 3,00
periodic ^nc\rcarea condensatoru- k(2VD - 2VR)
=
2 . k(VD - VR)
=
VD - VR
=
1 1 0,6 0,25 0,6 0,4 4,00
k(2VD + 2VR) 2 . k(VD + VR) VD + VR SWR
lui la valoarea de prag putem 1 0,7 0,17 0,7 0,3 5,70
ob]ine o form\ de und\ asem\n\- Dup\ cum se observ\ în 1 0,8 0,11 0,8 0,2 9,00
1 0,9 0,05 0,9 0,1 19,00
toare cu cea din figura 1. schema bloc din figura 2, se
1 1 0 1 0 α
Se constat\ c\ durata 0 – T1 utilizeaz\ un generator de curent
este propor]ional\ cu VR, durata T1 constant I (pentru a ob]ine o bun\
– T3 este propor]ional\ cu VD [i c\ linearitate a rampei) cu care se Tabelul. 1 Valorile teoretice ale SWR
durata T2 – T3 reprezint\ durata în încarc\ condensatorul C. Tensiu- în func]ie de Vdirect\ [i V reflectat\.
care tensiunea pe condensator nea de pe condensator, la un ie[ire un semnal dreptunghiular de
este mai mare ca VR [i mai mic\ moment dat t, este egal\ cu: amplitudine constant\. RV2 [i R12
decît VD. Se poate observa c\ T2 – asigur\ conversia tensiune - curent
T3 reprezint\ durata (T1 – T3)-(T1 – 1 . pentru afi[are pe instrumentul
Uc = I.T
T2) [i T1 – T2 este egal\ cu 0 – T1. C magnetoelectric G1. Din RV2 se
Considerînd un factor de poate regla cap\tul de scal\.
propor]ionalitate K se poate scrie: Tensiunea de pe condensator Din semireglabilul RV1 se poate
0 –T 1 =T 2 – T 3 =KV R este comparat\ de c\tre C1 [i C2 ajusta curentul de înc\rcare pentru
cu VD [i VR iar ie[irile compara- C2. Pentru un curent de 0,1mA [i
T 1 – T 3 =KV D , deci toarelor comand\ alternativ (prin un condensator C2 de 100nF panta
0 – T 3 =K(V D +V R ) [i S1) comutatorul de ini]ializare a rampei astfel ob]inute este:
T 2 – T 3 =K(V D -V R ) rampei S2. Semnalul de ie[ire
Ucomp, propor]ional cu SWR este Pentru semnale de intrare (de la
trimis pentru afi[are la un cuplorul direc]ional) reduse, de
Fig.2
instrument magnetoelectric etalo- cca. 100mV se ob]in durate de
nat corespunz\tor. ordinul a 100s. Timpii de r\spuns
Schema electric\ de realizare ai componentelor utilizate nu
practic\ este cea din figura 3. VT1, influen]eaz\ m\sur\toarea. La
RV1, R3, VD1, VD2 formeaz\ un tensiuni de intrare de ordinul
generator de curent constant (I din vol]ilor avem durate de ordinul a
figura 2) care încarc\ 6...7ms ceea ce conduce la
condensatorul C2 (C din figura 2). frecven]e de repeti]ie de cca.
Comparatorul V1C (unul din cele 140...160Hz, potrivite pentru a fi
patru ale circuitului integrat V1) [i integrate direct de instrumentul
Schema bloc a circuitului de calcul
circuitele V2 [i V3 formeaz\ magnetoelectric utilizat pentru
automat al SWR. comutatorul S1, iar S2 este afi[are.
implementat cu VT2, R5, R6, C5.
Dac\ se ini]ializeaz\ convenabil V1C compar\ tensiunea de pe
C2 0,1 . 10-6
tensiunea de pe condensator de condensatorul C2 cu o referin]\ t= = = 10-3V
V I . .
1 0,1 . 10-3
c\tre blocul de comand\ din fix\ de cî]iva milivol]i, ob]inut\ din
schema bloc din figura 2 se poate tensiunea de alimentare cu
ob]ine, la ie[irea comparatorului divizorul R1, R2. Cele patru por]i {I Alimentarea montajului este
C1 un semnal zero logic pentru - NU constituie selectorul S1. decuplat\, în apropierea circuitelor
durata 0 – T2 [i unu logic pentru Impulsul care iese din V3B, pinul 4, integrate, cu condensatoarele
durata T2 – T3 (forma de und\ seteaz\ bistabilul V2A [i se permite CD1, CD2, CDE1. Protec]ia la
asociat\ lui Ucomp din figura 1). înc\rcarea condensatorului C2. supratensiuni tranzitorii [i la o
Valoarea medie a unui astfel de Comparatoarele V1B [i V1A sunt eventual\ inversare a polarit\]ii
semnal este: cele care asigur\ o ramp\ tensiunii de alimentare se face cu
propor]ional\ cu VD [i VR. dioda VTS1.
K(VD - VR) = VD - VR 1
= Comparatorul V1D este neutilizat. Condensatorul C2 trebuie s\ fie
K(VD + VR) = VD + VR SWR Dioda stabilizatoare VZ1 asigur\ al de bun\ calitate, de tip PMP sau

mai 2000 25

Schema electric\ a circuitului pentru calcularea automat\ a raportului de unde sta]ionare.
Fig.4
Montajul utilizat pentru etalonare
în curent continuu.
MKT. Se recomand\ înlocuirea lui
RV1 cu un rezistor fix, dup\
stabilirea curentului optim pentru
înc\rcarea lui C2.
Alimentarea montajului trebuie
s\ fie stabilizat\.
Etalonarea modulului se poate
face cu semnal de curent continuu,
utilizînd montajul din figura 4. Din
P1 se regleaz\ raportul între VD [i
VR [i se pot simula diferite
26
rapoarte de und\ sta]ionar\. Cu P2
se variaz\ simultan VD [i VR
(men]inînd constant raportul dintre
ele) [i se pot simula diverse puteri
de emisie.
În Tabelul 1 sunt date valorile
teoretice ale SWR în func]ie de
tensiunile VD [i VR. Dup\ cum se
poate observa instrumentul are o
bun\ rezolu]ie în apropierea
valorilor mici ale SWR, adic\
tocmai acolo unde avem nevoie de
aceast\ rezolu]ie pentru a regla cît
mai bine adaptarea sarcinii la
emi]\tor.
În figura 5 este prezentat
cablajul imprimat, v\zut dinspre
partea placat\ cu cupru. Se
utilizeaz\ cablaj simplu strat, unele
conexiuni urmînd a fi realizate cu
[trapuri din conductor rigid,
monofilar.
RADIOCOMUNICA}II
Fig.3
În figura 6 se prezint\ amplasa-
rea componentelor pe cablajul
imprimat, traseele fiind v\zute prin
transparen]a pl\cii. Ordinea de
montare este urm\toarea: cele
[apte [trapuri (eviden]iate în
figur\) - WS1...WS7, componentele
pasive, componentele active dis-
crete, comparatorul V1 [i circuitele
CMOS. Trebuie respectate preca-
u]iile uzuale la manipularea com-
ponentelor sensibile la desc\rc\ri
electrostatice.
Pentru modurile de lucru cu
semnale rapid variabile în timp
(SSB) acul instrumentului va oscila
în jurul valorii calculate a SWR, în
ritmul semnalelor, cu o amplitudine
mai mare sau mai mic\, în func]ie
Continuare ^n pagina 32
mai 2000
 3
MODURI PENTRU
A PRIMI REVISTA

$
" Abonament pe 12 luni: 10 000 x 12 = 120 000 lei
" Abonament pe 6 luni: 12 000 x 6 = 72 000 lei
" Angajament: plata lunar, ramburs - pre]ul revistei plus taxe de expediere

Pentru oricare din cele 3 moduri

este necesar\ completarea unuia
din taloane (sau copie) [i
expedierea pe adresa:
Revista
Claudia Sandu
Str. Maica Domnului, nr.48, sector 2,
Bucure[ti, cod po[tal 72 223

TALON ABONAMENT Doresc s\ m\ abonez la revista ^ncepând cu nr:...

pe o perioad\ de: 12 luni # 6 luni #
Am achitat cu mandatul po[tal nr. .............. data ..........
suma de:
120 000 lei # 72 000 lei #
Nume .................................. Prenume ..........................................
Str. .......................................... nr. .... bl. .... sc. ..... et. .... ap. ......
localitatea ......................................... jude]/sector..........................
cod po[tal .....................

Data.................... Semn\tura ............................

Doresc s\ mi se expedieze lunar, cu plata ramburs, revista

TALON ANGAJAMENT . M\ angajez s\ achit contravaloarea revistei
plus taxele de expediere.

Doresc ca expedierea s\ se fac\ ^ncepând cu nr.: .........

Nume .................................. Prenume ..........................................

Str. .......................................... nr. .... bl. .... sc. ..... et. .... ap. ......
localitatea ......................................... jude]/sector ..........................
cod po[tal .....................

Data.................... Semn\tura ............................

SIGUR {I EFICIENT!
 CONSULTA}II TEHNICE
Dialog cu cititorii
GHEORGHE VALERIC| - Jud. Vrancea
Instalarea [i exploaratarea unui retranslator de
televiziune poate face numai Direc]ia de Radio [i
Televiziune, nu [i persoanele particulare.
POPESCU DENIS - Bucure[ti
Banda de 88...108MHz este rezervat\ emisiunilor radio
cu modula]ii de frecven]\. Instalarea unui emi]\tor care s\
func]ionaze pe o frecven]\ din aceast\ band\ este permis
numai cu autoriza]ia CNA.
OANCEA SORIN - Jud. Prahova
Am re]inut sugestiile dumneavoastr\ [i r\mân ^n aten]ia
redac]iei. Mul]umiri pentru aprecieri.
PERIANU MIRCEA - Bârlad
Mul]umim pentru amabilele dvs. felicit\ri, acelea[i
gânduri bune [i din partea redac]iei.
NI}| ADRIAN - Bârlad
Se vor prezenta circuite integrate de uz general cu
aplica]ii [i echivalen]e ^n spa]iul denumit “Catalog”. Sper\m
s\ g\si]i ^n aceast\ rubric\ [i ce v\ intereseaz\ ^n mod
special.
mai 2000
BRA{OVEANU CONSTANTIN - Ia[i
Dac\ ^n timpul func]ion\rii radiatorul nu se ^nc\lze[te
excesiv (70°C) nu este nevoie s\ monta]i ventilator.
COROIU DAN - Localitatea Avram Iancu
Lua]i leg\tura cu Radioclubul Jude]ean YO5KDV,
C.P. 8 - Aiud sau cu Radioclubul Alba Iulia - Casa Armatei.
IACOBU{ VALENTIN - Bac\u
Schema prezentat\ de dvs. este incomplet\.
V|T|MANU FELICIAN - G\e[ti
Nu se comercializeaz\ circuite imprimate.
Circuitul KA2284 va fi prezentat ^n revist\.
B|TRÂNU MIH|I}| - Br\ila
Este recomandabil s\ folosi]i [i un montaj pentru
protec]ia boxelor acustice.
Cititorii care doresc s\-[i completeze colec]ia
revistei pot primi prin colet po[tal, cu plata ramburs
numerele care le lipsesc solicitându-le în scris sau
telefonic.
ing. I. Mih\escu
29

Detectorul de vârf, utilizat
^mpreun\ cu un indicator de nivel,
permite determinarea nivelului
unui semnal de audiofrecven]\.
Poate fi deosebit de util ^n
laboratoare, la instrumentele de
m\sur\, deoarece efectueaz\
redresare monoalternan]\ de
precizie sau la condi]ionarea
Fig.1
30
Detector de vârf
semnalelor preluate de la un mic
transformator de curent, de
exemplu.
Descrierea schemei electrice
Detectorul de vârf pe care-l
prezent\m a fost ^n special
proiectat pentru a fi utilizat ^n
aplica]iile de audiofrecven]\ la
LABORATOR
realizarea de VU-metre sau
power-metre, ^n variant\ stereo
(dubl\). Pentru aceasta s-a utilizat
o topologie clasic\ de redresor de
precizie monoalternan]\ cu
amplificator opera]ional, ^n cazul
de fa]\ TL082. Acest circuit
con]ine, ^ntr-o capsul\ cu 8 pini,
dou\ amplificatoare opera]ionale.
Amplificatoarele din TL082 se
alimenteaz\ de la o surs\ simpl\
de tensiune pozitiv\ fa]\ de mas\,
iar intr\rile lor neinversoare trebuie
polarizate la jum\tatea tensiunii de
alimentare (Vcc/2), lucru care se
realizeaz\ cu divizoarele rezistive
R11-R12, respectiv R21-R22. Astfel,
semnalul electric alternativ va avea
o excursie simetric\ ^n zona de
liniaritate a amplificatorului
opera]ional.
Filtrarea semnalului redresat
monoalternan]\ este realizat\ de
elementele capacitive C14,
respectiv C24, iar redresarea
propriu-zis\ se face cu cele dou\
diode de pe fiecare canal.
Schema electric\ de principiu a
montajului este indicat\ ^n figura 1,
iar ^n figurile 2 [i 3 cablajul
imprimat v\zut dinspre fa]a cu
trasee [i desenul de amplasare a
componentelor.
Montajul nu necesit\ nici un fel
de reglaj la punerea ^n func]iune.
Se poate renun]a la montarea
componentelor pentru unul din
canale ^n cazul ^n care acesta nu
se utilizeaz\.
mai 2000
 SCULE {I ACCESORII
Gama de ciocane portabile de
lipit cu combustibil gaz - Portasol,
ofer\ suport pentru tehnicienii care
^[i desf\[oar\ activitatea, ^n marea
majoritate a timpului, pe teren,
acolo unde sursele de energie
electric\ nu sunt la ^ndemân\.
Varianta de ciocane de lipit cu
alimentare de la acumulatoare a
fost prima realizat\, ^ns\ cele cu
gaz, ^nc\ de la apari]ie (1984),
s-au impus gra]ie avantajelor ce le
ofer\ ^n exploatare, dintre care cea
mai important\ este autonomia
foarte mare.
Prezent\m ^n continuare KIT-ul
standard al modelului Portasol
Pro II, cu o putere echivalent\ de
lucru de 15...90W. Temperatura la
care se pot efectua lipituri cu
acesta este reglabil\, limita
maxim\ fiind 580°C.
Fig.2
mai 2000
Portasol Pro II
Cu Pro II se poate lucra fie cu
vârf obi[nuit plat sau t\iat la 45°,
fie cu jet de aer cald, recomandat
fiind [i mont\rii pe cablaj, de c\tre
constructorii amatori, a continu\ de cca. 2,5 ore.
componentelor SMD.
Vârful pentru suflaj cu aer cald
se folose[te ^mpreun\ cu un
reflector pe care KIT-ul standard ^l
con]ine. Acest tip de vârf este util,
^n special, la ^mbinarea f\r\
probleme a obiectelor din material
plastic.
KIT-ul Portasol Pro II mai
con]ine [i un bure]el pentru
cur\]area vârfului cald.
Reglarea temperaturii se
realizeaz\ prin manevrarea
butonului din partea superioar\ a
ciocanului de lipit, iar aprinderea
gazului se face de la o brichet\
piezoelectric\ ce este parte
Fig.3
integrant\ din corpul ciocanului de
lipit.
Cu rezervorul plin, ciocanul
asigur\ o autonomie ^n func]ionare
Caracteristici Tehnice
• Putere echivalent\: 15...90W;
• Autonomie: 150 minute tipic;
• Temperatur\ maxim\: 580°C;
• Re^nc\rcare cu gaz ^n cca.
30s;
• Tipul de gaz utilizat: u[or
inflamabil;
• Aprindere: intern,
piezoelectric;
• Num\r de vârfuri standard
care se pot monta: 10;
• Temperatur\ reglabil\;
• Lungime: 233mm;
• Greutate: 160g.
31
 Urm\toarele KIT-uri (asamblate) prezentate

^n acest num\r al revistei sunt

comercializate de Conex Electronic [i au

pre]urile, la data apari]iei revistei, astfel: Editor

- Amplificator 50W - 100 000 lei f\r\
SC CONEX ELECTRONIC
radiator [i 145 000 lei cu radiator;
SRL
- Temporizator - 149 000 lei;
J40/8557/1991
- Detector de vârf - 57 000 lei.

Director
Constantin Mihalache
Urmare din pagina 26
de constanta de timp a filtrului din cuplorul direc]ional. Nu se recomand\ Director comercial
m\rirea rezistoarelor R10 [i R11 peste valoarea indicat\, deoarece pot Victoria Ionescu
apare erori suplimentare. Ele se pot înlocui cu dou\ inductan]e miniatur\
([ocuri de radiofrecven]\) pentru a asigura o mai bun\ rejec]ie a
semnalelor de RF.
REDAC}IA
Bibliografie
1. John Grebenkemper, The Tandem Match, ARRL Handbook, 1999 Redactor [ef
2. Giannantonio Moretto, Indicatore automatico di ROS, Ilie Mih\escu
Radio Rivista 1-1991

Redactori
Croif V. Constantin
Marin Ionescu
George Pintilie

Grafic\ [i Tehnoredactare
Traian Mândrea

Fig.5
Secretariat
Cablajul imprimat al modulului pentru calcularea Claudia Sandu
automat\ a SWR (vedere dinspre trasee). Gilda {tefan

Adresa redac]iei
Str. Maica Domnului, nr. 48,
sector 2, Bucure[ti
Tel.: 242.22.06
Fax: 242.09.79
E-mail:conexel@isp.acorp.ro

Tiparul
Fig.6 Mega Press Holding

Amplasarea componentelor pe cablajul imprimat al ISSN 1454 - 7708

modulului de calcul automat al SWR.
32 mai 2000
 OFERTÃ SPECIALÃ

Set 12 lame
Cod 8751

29 000 lei
25 000 lei

59 000 lei 115 000 lei 89 000 lei 78 000 lei 78 000 lei
49 000 lei 89 000 lei 69 000 lei 59 000 lei 59 000 lei
Cutter clasic cu corp din aluminiu Cutter cu corp din plastic Cutter cu corp din aluminiu Cheie reglabil\ Cheie reglabil\
Cod 8769 Cod 7395 Cod 1663 Cod 8362 Cod 4050
• Lungimea util\ a lamei reglabil\; • 6 lame inter[anjabile • 6 lame inter[anjabile. • Lungime 150mm, • Lungime 102mm,
• Lungime total\ cca. 150mm. pentru opera]ii diverse • cca. 140mm lungime. deschidere max. 19mm. deschidere max.14mm.
de t\iere sau marcare;
• cca. 130mm lungime.

49 000 lei
Set 8 chei Imbus
39 000 lei 118 000 lei
Cod 9447
Tester tensiune 12...500V c.c. [i c.a.
89 000 lei
39 000 lei Cod 929
• Test prezen]\ poten]ial electric prin contact Set 4 pensete 115mm
29 000 lei direct sau indirect (semnalizeaz\ câmpul electric),
afi[aj pe ecran LCD.
Cod 303

46 000 lei
Magnetizor - Demagnetizor
Cod 12875
• pentru magnetizarea sau
35 000 lei
demagnetizarea rapid\ a [urubelni]ei. Pensul\ praf
Cod 4107
61 000 lei
49 000 lei

236 000 lei 59 000 lei

199 000 lei 49 000 lei
{urubelni]\ 6 ^n 1

59 000 lei Cod 3630

• cap inter[anjabil;
Set 6 [urubelni]e Torx
Cod 13273
{urubelni]\ pentru spa]ii ^nguste
Cod 4368

53 000 lei • 3 accesorii pentru • Lungime 120mm; • rotire ^n plan vertical sau orizontal;
[uruburi cu cap lat • Pentru [uruburi cu diametrul de: • 10 accesorii pentru [uruburi cu cap lat,
[i 3 pentru cap tip cruce. 0,6 - 0,7 - 0,8 - 0,9 - 1 - 1,5. ^n cruce, stea sau hexagonal.
Str. Maica Domnului 48, sector 2, Bucure[ti
Tel.: 242 2206; Fax: 242 0979

- Kit-uri [i subansamble

- Componente electronice

- Aparatur\ de m\sur\ [i control

- Scule [i accesorii pentru electronic\

- Sisteme de depozitare [i casete diverse

La cerere produsele comercializate pot fi livrate [i prin po[t\ (plata ramburs)