Analiza industriei selectate

Produsele scrijele de fructe fac parte, conform clasificării activităților economice din România
(nomenclatorul CAEN), din Industria alimentară (industria prelucrătoare), clasa „Alte fructe și
legume prelucrate și conservate (1039)”. Conform ultimelor date publicate de CNSP1, în cadrul
Prognozei pe termen mediu 2018-20222, Industria prelucrătoare (alimentară) a reușit să modeleze
o piață matură, cu ușoare fluctuații, nesemnificative, estimate pentru următorii 3-4 ani.
În România, la sfârșitul anului 2017, capacitatea totală de procesare a fructelor şi legumelor
era de circa 160.000 tone/an3, iar industria de conservare a legumelor/fructelor se bucură în
continuare de o largă varietate de procese de prelucrare şi produse. O parte din ele se desfăşoară
la un nivel mai redus de mecanizare, în special operaţiile de curăţare, sortare şi umplere în
recipiente la unele sortimente. În contextul datelor4 prezentate de Ministerul Agriculturii și
Dezvoltării Rurale, industria de procesare a fructelor/legumelor este mai puțin vulnerabilă față de
diverși factori, în raport cu produsele proaspete, ceea ce accentuează potențialul de producție al
sectorului.
Fructele deshidratate și uscate reprezintă unul din principalele tipuri de produse conservate în
industria românească, bucurându-se de apreciere atât pe piața internă, cât și la export, datorită
gustului deosebit, urmare a faptului că sunt produse natural, în procesul de fabricare neutilizându-
se conservanți, coloranți sau alți adjuvanți alimentari. În ciuda acestui fapt, chiar dacă piața este
matură, nu se atestă încă un nivel de saturație, ceea ce determină încadrarea fructelor deshidratate
în categoria produselor cu potențial ridicat de procesare și comercializare.

1.1 Analiza externă

Chiar dacă la prima vedere, potențialul de producție/procesare al fructelor deshidratate/uscate
este unul sporit, datorită condițiilor pedo-climatice, sortimentului mare de specii și soiuri de fructe,
legislației prielnice, există o serie de factori ce prezintă factori de risc. În continuare sunt sintetizate
principalele oportunități și amenințări (pe plan politic, economic, social, tehnologic):

1
Comisia Națională de Strategie și Prognoză
2
http://www.cnp.ro/ro/prognoze
3
sursa datelor: Organizația Interprofesională ProdCom Legume Fructe
4
Strategia Națională pentru programele operaționale în sectorul de fructe și legume -
http://www.madr.ro/docs/agricultura/legume-fructe/strategie-legume-fructe-2018-2020.pdf
 Oportunități Amenințări
Instabilitatea climatului politic
În „Strategia pentru dezvoltarea
din țară, care poate afecta
sectorului agroalimentar pe termen
legislația (privind certificările
mediu și lung” elaborată de Ministerul
și avizele necesare procesării
Agriculturii și Dezvoltării Rurale, au
produselor alimentare). De
P fost cuprinse obiective strategice
exeplicat faptul că activitatea
pentru elaborarea/implementarea unor
depinde în mare măsură de
procese de reformă menite să sprijine
acest factor și trebuie să existe
creșterea competitivității
stabilitate/predictibilitate în
procesatorilor agroalimentari.
acest sens.
Riscul unor fluctuații mari de
Posibilitatea de a accesa fonduri-
preț (în sensul unor creșteri)
nerambursabile (pentru
pentru materia primă, al cărei
extindere/modernizare/creare unitate
preț este influențat într-o mare
nouă/diversificare produs)
măsură de factorii de mediu
Flexibilitatea stabilirii unor realții de
asociere și cooperare agricolă
(reglementate și prin legislația în
vigoare) între producători agricoli,
E Oferta relativ scăzută pentru
agenți economici, unități de
culturile de gutui, din cauza
depozitare, prelucrare și desfacere a
unor modificări genetice
produselor agricole. Este o
suferite în ultimii ani, ceea ce
oportunitate mai mult economică (dar
poate cauza diminuarea
și politică/legislativă) deoarece
cantităților medii previzionate
implică o serie de avantaje economice
(pentru produsele finite)
Existența unor hub-uri de produse
locale
Lipsa altor procesatori de fructe
deshidratate în zona NORD-EST
Percepția difuză asupra
Trend social orientat spre
diferențelor dintre produsele
tradiție/produse locale/autohtone
confiate vs. Deshidratate
Ponderea mai mică a populației
urbane la nivel de țară (în
raport cu populația rurală), în
S
Creșterea nivelului de educație condițiile în care segmentul de
alimentară (oamenii devin tot mai bază vizat este reprezentat de
atenți la ceea ce mănâncă) consumatorii din mediul urban
Disonanță asociativă față de
regionalismul folosit în
denumirea produsului

Evoluția instrumentelor de marketing
ale rețelelor de socializare, oferă
T posibilitatea implementării unor
activități de promovare a produselor,
în mediul online.
Produsul poate fi obținut cu
ușurință și în condiții casnice,
fără a fi necesare utilaje
speciale (metoda tradițională -
deshidratare/uscare pe sobă,
caracteristică preponderent
mediului rural). Acest fapt
poate afecta vânzările
produsului