1.

Rolul microorganismelor in natura – actiunea la nivel individual

Sunt microorganisme care nu pot trai decat impreuna cu alte organisme(ex: licheni=alge+ciuperci,
termine = Trichonympha ampla: in corpul careia s-au gasit 10 specii de bacterii. Dupa indepartarea
bacteriilor cu ajutorul antibioticelor termita a trait numai 10 zile.)
2.Rolul microorganismelor in natura – actiunea la nivel de ecosistem
Au rol in lanturile si retelele trofice. Alegele microscopice stau la baza lanturilor trofice. Ele sunt
cele care formeaza substantele organice primare din substantele nutritive formate din mediu iar C din CO2
sau bicarbonati.
3.Clasificarea microorganismelor dupa tipul de celula
Procariote – au celula formata din membrana, citoplasma si nucleu( nu este inconjurat de o
membrana nucleara). Peretele celular poate fi format din lipoproteine, proteine, polizaharide. Au dimensiuni
mici intre 0,2 – 3 microni. Respira prin membrana citoplasmatica.
Eucariote – prezinta membrana nucleara. Peretele celular este format intotdeauna din polizaharide.
Au dimensiuni intre 2 – 100 microni. Respira prin mitocondrii.
4.Clasificarea bacteriilor dupa forma celulelor
- coci – forma rotunda
- bacili - bastonasi
- vibrioni - virgula
- spirili - spirala
- padute - sarcina
- filamentosi - filament
5.Clasificarea bacteriilor dupa tipul de hranire
- autotrofe
- heterotrofe
- mixotrofe
6.Inmultirea bacteriilor si cresterea masei bacteriene.
Bacteriile se inmultesc prin diviziune directa numita sciziporitate. Celula bateriei ajunsa la
maturitate si in conditii optime de mediu isi dubleaza in prima faza materialul nuclear. In urmatoarea faza
peretele celular formeaza imaginatii si materialul nuclear se dispune de o parte si de alta.
In conditii optime de dezvoltare masa bacteriana se dezvolta dupa o curba gausiana. Aceasta curba
prezinta 4 faze de dezvoltare:
- faza I – faza de lag – bacteriile nu se multiplica ci isi formeaza echipamentul enzimatic specific
substratului
- faza II - de crestere exponentiala
- faza III – stationara
- faza IV – de descrestere
8.Clasificarea alegelor si mediul de dezvoltare
Algele verzi – albastre – traiesc in ape curate, bogate in fosfor. Au capacitatea de a fixa azotul
molecular.
Flagelatele verzi – se intalnesc atat in apele dulci cat si in ape sarate, se hranesc atat autotrof cat si
heterotrof.
Algele verzi – se intalnesc in apele continentale dulci si sarate, in mari si oceane; se dezvolta pe
solurile umede; sunt autotrofe, fotosintetizante.
9.Clasificarea protozoarelor si mediul de dezvoltare
Protozoarele :- libere
- fixate
Se impart in 3 grupe taxonomice: ameobe, flagelate, ciliate – se gasesc din abundenta in sursele de
apa de suprafata cat si in cele subterane, ca parte normala a comunitatii acvatice.
10.Ce sunt rotiferii
Sunt organisme pluricelulare, cu 100 – 600 µm lungime, care uneori constituie un procent
considerabil din totalul planctonului de apa dulce.
11.Clasificarea microorganismelo in functie de temperatura optima de dezvoltare
-criofile
- mezofile
- termofile
12.Cum actioneaza presiunea hidrostatica asupra microorganismelor
Actioneaza numai in mari si oceane aceasta crescand cu 0,1 atm la fiecare m adancime.
- microorganime barofile – presiune hidrostatice mare
- microorganime eurobarofile – diferente mari de presiune
- stenobarofile – diferente mici de presiune
13.Clasificarea micoorganismelor in functie de pH
- indiferente – pH = 6,5 - 8,5
- neutrofe – pH = 6,8 – 7,2
- acidofile – pH = 2
- bazofile – pH >8
14.Caracteristicile microorganismelor ce traiesc in atmosfera
- au forma aerodinamica pentru deplasarea odata cu aerul pe distante foarte mari
- au cantitate foarte mica de apa
- au pigmenti rezistenti la radiatiile solare
15.Clasificarea microorganismelor din sol
- autohtone – se gasesc in orice analiza facuta solului dintr-un areal
- zimogene – apar in numar foarte mare pentru o perioada scurta de timp
16.Factorii fizici care influenteaza activitatea microorganismelor acvatice
- temperatura
- lumina
- radioactivitatea
17.Microbiota apelor curgatoare
Miscarea apei esti din amonte in aval. Acest lucru determina deplasarea microorganismelor de la
locul de formare in alte zone unde isi pot continua cresterea.
18.Microbiota apelor stagnante
Microorganismele sunt deplasate dintr-o zona in alta prin curentii orizontali si verticali, datorita
valurilor. Aceasta deplasare este benefica pentru mai multe microorganisme, raspandirea fiind mult mai
uniforma decat in apele curgatoare.
19.Microorganismele din apele uzate
Apele uzate sunt clasificate in: - ape menajere
- ape uzate industriale
- ape orasanesti
poluantii din apele uzate:
- suspensii: minerale organice, organice, mixte
- grasimile
- detergenti
- substante organice sub forma: particulata, coloidala, dizolvata
- nutrienti (fosfor, azot)
20.Rolul bacteriilor in epurarea apelor uzate
Bacteriile din apele uzate sunt facultativ aerobe, anaerobe astfel incat in momentul alegerii tipului de
epurare se vor dezvolta mai mult cele care prefera oxigenul dizolvat.
Procesul de aerare are loc intr-un bazin cu namol activat -> apa trece in decantorul secundar unde are
loc separarea apei uzate epurate de namol
21.Rolul protozoarelor in epurarea apelor uzate
Dupa formarea flocoanelor apar protozoarele fixate, apoi se fixeaza protozoarele libere, iar in a IV-a
faza apar rotiferii. In acest moment vorbim despre o biocenoza stabila in namolul activat.
22.Structura flaconului de namol activat
Flacoanele de namol activat sunt formate din bacterii heterotrofe ce produc o sursa gelatinoasa
(zoogle). Zoogleea ajuta la mentinerea bacteriilor intr-o formatiune compacta si mai grea decat masa apei.
23.Structura biofilmelor
Filmele biologice clasice sunt din beton, umplute cu materiale pentru fixarea peliculei biologice.
Trebuie sa indeplineasca: suprafata specifica cat mai mare(800-100 m2/m3); sa nu contina substante
dizolvabile in apa; sa nu reactioneze chimic cu apa; sa nu se taseze
25.Ce este doza toxica?
Doza toxica este cantitatea de substanta capabila sa determine efecte toxice.
26.Clasificarea dozelor letale.
Doza letala: - DL5 - doza minima totala (cea mai folosita in inscriptionari)
- DL 50 – doza medie totala
- DL 75 – doza fatala
- DL 100 – daza maxim letala
- DL 0 – substanta nu e letala dar produce efecte toxice
27.factorii externi care influenteaza toxicitatea
- interactiunea substantelor toxice
- temperatura
- cantitatea apei in O2 dizolvat
- continutul apei in CO2
- continutul in substante minerale
- viteza vantului sau a curentului de apa
- turbiditatea
28.Factorii interni care influenteaza toxicitatea
- actiunea substantelor toxice asupra indivizilor
- marimea organismului
- starea fiziologica a organismului
- conditii de viata anterioare
- varsta
29.Cum se manifesta intoxicarile acute?
Prezinta anumite simptome care se succed intr-o anumita ordine formand un tablou unitar. Se produc
atunci cand C % a substantei respective este mare, iar simptomele apar dupa un timp relativ scurt.
30.Cum se manifesta intoxicarile cronice?
Se manifesta printr-o slabire generala a organismului, prin pierderea rezistentei fata de agentii
patogeni, iar uneori efectul nu se manifesta la organismul intoxicat ci la generatiile viitoare.
- starea fiziologica a organismului
- conditiile de viata anterioare pentru fiecare organism
- varsta
31. Caile de patrundere si absortie a substantelor toxice.
- cale digestiva
- cale de respiratie
- prin piele ( tegumente )
- transplacentar
32.Cum se distribuie substantele toxice in organismele vii
Distributia substantelor toxice se realizeaza prin intermediul sangelui si a limfei. Transferul
substantelor toxice din sange si limfa catre tesuturi si organe se poate face uniform sau selectiv.
33.Depozitarea substantelor toxice in organismele vii
Depozitarea selectiva a unor substante toxice in unele organe depinde foarte mult de afinitatea
chimica intre tesut si substanta toxica.
34.Acumularea substantelor toxice in organismele vii
Acumularea se produce de obicei in anumite organe sau tesuturi a toxicilor care nu sunt metabolizati
de catre organism.
35.Simptomatologia intoxicarii acute la pesti
Principalele faze sunt: faza de neliniste, micsorarea sau cresterea irascibilitatii, tulburari de echilibru,
ataxia totala, agonia, moartea.
36.Care sunt gradele de toxicitate
Dupa timpul letal substantele toxice sunt clasificate astfel:
- cu toxicitate extrema (mai putin de 15 min)
- toxicitate foarte mare (15-20 min)
- toxicitate medie (20 min -6 ore)
- toxicitate slaba (6-12 ore)
- toxicitate foarte slaba (24 ore-7zile)
37.Organismele patogene in apele uzate
In apele uzate ajung bacterii care pot produce boli grave prin substantele pe care le produc in
organismele vii. Aceste bacterii ajung in apele uzate sau prin acestea in apele de suprafata, prin dejectiile
oamenilor sin animalelor.(Salmonella – produce febra tiroida, Shigela – produce shigheloza, Vibrocholerae
– produce cholerae.
38.In ce conditii produc algele microscopice substante toxice
In conditii de eutrofizare algele se dezvolta in masa producand infloriri ale apelor. Pe langa
consumul mare de oxigen si producerea unei cantitati mari de CO2 se acumuleaza in timpul noptii, algele
produc metaboliti care pot fi toxici.
39.Care sunt algele care produc cele mai agresive toxine
- Microcystis deruginosa ( produce o toxina numita microcistina – hepato-toxina)
- Anabaena flosaquae ( produce anatoxina – neurotoxina puternica)
- Apharizomenon glosaquae (produce mai multe tipuri de toxine)
7.Clasificarea fiziologica a bacteriilor
24.Clasificarea substantelor toxice dupa origini