Municipiul Arad este așezat în extremitatea vestică a României, în șesul întins al Tisei, la 46°11' lat.

N și 21°19' long. E, în câmpia aluvionară a Aradului, parte a Câmpiei de Vest. Este primul oraș
important din România la intrarea dinspre Europa Centrală, fiind situat pe malul râului Mureș, în
apropierea ieșirii acestuia din culoarul Deva-Lipova. Teritoriul administrativ al municipiului este de
252,85 kmp.

Orașul se află la o altitudine de 110 m, fiind amplasat la intersecția unor importante rețele de
comunicații rutiere, respectiv Coridorul european rutier IV cu traseul șoselei rapide ce va lega
Ucraina cu Serbia. Situarea la intersecția drumurilor europene E 68/60 la 594 km de București (E)
și 275 km de Budapesta (V), precum și E 671 la 50 km de Timișoara (S) și 117 km de Oradea(N),
constituie un factor favorizant pentru dezvoltarea sa economică și urbană.

Morfologia zonei

Municipiul Arad se află pe un relief ale cărui caracteristici morfografice sunt

asemănătoare Câmpiei Banatului. Fiind situat la circa 110 m altitudine, oraşul Arad
este inclus în Câmpia Mureşului, preponderent în lunca înaltă a Mureşului, flancată la
sud de Câmpia Vingăi (consideratăo câmpie piemontan terasată) iar la nord de câmpia
Aradului (câmpie piemontan tabulară)

Ape de suprafata

Resursa naturală de apă constă din cele două bazine hidrografice Mureş şi Crişul Alb
şi din apele subterane aflate, în principal, în conul aluvionar al Mureşului şi Crişului
Alb.

Retele edilitare

Municipiul Arad este alimentat cu apă potabilă numai din surse subterane din fondul de
captare Arad-Ch. Criş, care are 118 puţuri.
Pentru supravegherea calităţii apelor subterane freatice există în teritoriu un număr de
65 de foraje de ordinul I şi 26 de foraje de ordinul II, componente ale reţelei naţionale.
La acestea se adaugă forajele de supraveghere situate în raza surselor de poluare a
mediului
Reţele tehnico - edilitare
• Lungime străzi total: 343 km
• Lungime străzi modernizate: 212 km
• Lungimea simplă a reţelei de distribuţie apă potabilă: 521.4 km
• Lungimea simplă a reţelei de canalizare: 440 km
• Lungimea simplă a reţelei de gaz: 355 km

Clima

Clima orașului este continental-moderată, cu slabe influențe mediteraneene, vara înregistrându-se o

temperatură medie de 21 °C și iarna o temperatura medie de -1 °C.

Temperatura medie anuală: 12,39 o C;

Cantitatea medie multianuală de precipitații este de 582 mm. Cele mai mari cantități de precipitații
se înregistrează în luna iunie (88,6 mm), în general sezonul cald înregistrând 58% din cantitatea
totală ca o consecință directă a dominației vânturilor din vest. Se mai înregistrează un maxim
secundar în lunile de toamnă (24% din cantitatea medie anuală). Între cele două maxime se
intercalează un minim principal: februarie, martie, cu cea mai scăzută valoare de 30 mm și un alt
minim în septembrie de 36,5 mm.

Datorită poziției în câmpie a Aradului, zona este supusă tot timpul anului advenției aerului umed
din vest și ascensiunea sa în contact cu rama muntoasă a Apusenilor, de aici și explicația frecvenței
ridicate a zilelor cu precipitații de 120.

Valoarea medie anuală a umidității relative este de 76%.

Frecvența medie a circulației maselor de aer este cea sud-estică, frecvența maximă fiind atinsă în
luna octombrie (22,6%), urmată de cea sudică în noiembrie (18,9%), de cea nord-estică în mai
(17,8%) și cea nord-vestică în iulie (15,0%).

Populatia
Potrivit cifrelor oficiale, la 20 octombrie 2011 populaţia stabilă a judeţului ARAD era de 430.629
persoane, din care 223.121 femei (51,8%).

Populaţia stabilă a celei mai mari localităţi din judeţ, municipiul Arad, este de 159,1 mii
persoane

Date generale despre amplasament

Depozitul de produse petroliere a fost demolat. A fost indepartata sursa generatoare de
poluare.
Suprafata depozitului a fost de 16410 m2. Pe amplasament, au existat suprafata construita,
suprafata libera si cai de transport.
Componenta amplasamentului a fost:
 Rezervoare de inmagazinare motorina, benzina;
 Rampa descarcare;
 Peron incarcare auto;
 Magazie.

Activitatile desfasurate pe amplasament au fost:

 Depozitare de produse petroliere;
 Descarcarea/incarcarea produselor petroliere in rezervoarele de stocare;
 Incarcarea autocisternelor in vederea comercializarii produselor petroliere.

Clima

Clima orașului este continental-moderată, cu slabe influențe mediteraneene, vara înregistrându-se

o temperatură medie de 21 °C și iarna o temperatura medie de -1 °C.

Temperatura medie anuală: 12,39 o C;

Cantitatea medie multianuală de precipitații este de 582 mm. Cele mai mari cantități de
precipitații se înregistrează în luna iunie (88,6 mm), în general sezonul cald înregistrând 58% din
cantitatea totală ca o consecință directă a dominației vânturilor din vest. Se mai înregistrează un
maxim secundar în lunile de toamnă (24% din cantitatea medie anuală). Între cele două maxime se
intercalează un minim principal: februarie, martie, cu cea mai scăzută valoare de 30 mm și un alt
minim în septembrie de 36,5 mm.

Datorită poziției în câmpie a Aradului, zona este supusă tot timpul anului advenției aerului umed
din vest și ascensiunea sa în contact cu rama muntoasă a Apusenilor, de aici și explicația frecvenței
ridicate a zilelor cu precipitații de 120.

Valoarea medie anuală a umidității relative este de 76%.

Frecvența medie a circulației maselor de aer este cea sud-estică, frecvența maximă fiind atinsă în
luna octombrie (22,6%), urmată de cea sudică în noiembrie (18,9%), de cea nord-estică în mai
(17,8%) și cea nord-vestică în iulie (15,0%).

Morfologia zonei

Municipiul Arad se află pe un relief ale cărui caracteristici morfografice sunt asemănătoare
Câmpiei Banatului. Fiind situat la circa 110 m altitudine, oraşul Arad este inclus în Câmpia
Mureşului, preponderent în lunca înaltă a Mureşului, flancată la sud de Câmpia Vingăi
(consideratăo câmpie piemontan terasată) iar la nord de câmpia Aradului (câmpie piemontan
tabulară)

Retele edilitare

Municipiul Arad este alimentat cu apă potabilă numai din surse subterane din fondul de captare
Arad-Ch. Criş, care are 118 puţuri.
Pentru supravegherea calităţii apelor subterane freatice există în teritoriu un număr de 65 de
foraje de ordinul I şi 26 de foraje de ordinul II, componente ale reţelei naţionale. La acestea se
adaugă forajele de supraveghere situate în raza surselor de poluare a mediului
Reţele tehnico - edilitare
• Lungime străzi total: 343 km
• Lungime străzi modernizate: 212 km
• Lungimea simplă a reţelei de distribuţie apă potabilă: 521.4 km
• Lungimea simplă a reţelei de canalizare: 440 km
• Lungimea simplă a reţelei de gaz: 355 km

Alimentarea cu apă a unitatii se realizează din reteaua de apă potabilă a orasului Arad
printr-un racord situat in partea de est a amplasamentului.

Energia electrică necesară functionării instalatiilor din incinta amplasamentului este

preluată din reteaua ENEL (statiile ENEL 110 kV Bujac si Gai) prin LES 20KV in bucla.

Vecinatati

Amplasamentul este situat în zona industrială NV a municipiului Arad.

In prezent, se învecinează cu societăti comerciale de productie (textile, cablaje auto). Vecinătătile
obiectivului sunt:
- N – canalul Ier;
- S – SC Leoni Wiring System SRL;
- E – SC Aries Textile SRL;
- V – teren viran.
Cea mai apropiata zona rezidentiala (cartierul Gai) se află la cca. 1400 metri spre est. In
vecinatatea amplasamentului nu se afla cai ferate, retele de alimentare cu apa, canalizare sau
conducte de gaz metan care deservesc localitatea Arad.

Cai rutiere si feroviare

Judetul Arad esteamplasat la intersecția unor importante rețele de comunicații rutiere,
respectiv Coridorul european rutier IV cu traseul șoselei rapide ce va lega Ucraina cu Serbia.
Situarea la intersecția drumurilor europene E 68/60 la 594 km de București (E) și 275 km de
Budapesta (V), precum și E 671 la 50 km de Timișoara (S) și 117 km de Oradea(N), constituie un
factor favorizant pentru dezvoltarea sa economică și urbană.
Amplasamentul beneficiază de acces auto carosabil si pietonal din artera carosabilă
asfaltată adiacentă laturii estice, respectiv strada III din Zona Industriala Arad Vest.

Geologia amplasamentului
Au fost executate 5 foraje cu adancimi cuprinse intre 4.5 - 7 m si distanta intre foraje de:

F1-F2 22.50 m
F2-F3 12.50 m
F3-F4 15.50 m
F4-F5 10 m

Hidrogeologie
a) Hidrogeologia zonei
Apele freatice sunt cantonate în depozite cuaternare alcătuite din nisipuri cu granulometrie diferită,
pietrisuri cu intercalaŃii de argile, prafuri argiloase sau argilo-prăfoase. În partea superioară a
acestor depozite permeabile se dezvoltă formaŃiuni cu o permeabilitate mai redusă care fac ca în
anumite zone nivelele hidrostatice să prezinte caractere ascensionale. În acelasi timp, formaŃiunile
cu granulometrie fină si apariŃia unor orizonturi genetice de soluri impermeabile, bine dezvoltate,
fac ca deasupra acestora (0,4 - 0,6 m) să se acumuleze strate acvifere sezoniere (suprafreatice)
influenŃate de condiŃiile climatice, motiv pentru care prezintă oscilaŃii sezoniere accentuate.
Aceste strate sunt discontinue si se află în interdependenŃă cu stratele freatice propriu-zise.
Nivelurile apelor freatice în câmpia joasă se întâlnesc între 0,0 si 3,0 metri, excepŃie fac
areale reduse de 3,0 - 5,0 metri care sunt situate în zonele grindate. Niveluri de 0,0 - 2,0 metri se
întâlnesc în zonele depresionare si pe fostele albii părăsite. În zonele înalte, apele freatice se
drenează mai repede (din cauza materialului mai grosier al stratului acvifer) decât în zonele plane si
depresionare. Alimentarea pânzelor acvifere se face în cea mai mare parte din precipitaŃii si mai
puŃin din Mures. CondiŃiile cele mai favorabile de alimentare sunt în zona în care predomină
materialele ceva mai grosiere.
Maximele de nivele se produc, de regulă, în lunile februarie si martie. În continuare nivelul
scade treptat până în lunile octombrie-noiembrie când se înregistrează valorile minime. Nivelul
hidrostatic, având adâncime relativ mică este supus si influenŃei climatice în sensul că primăvara
când se produc infiltraŃii acesta se ridică usor, iar vara, când evapotranspiraŃia creste, nivelul
scade. OscilaŃiile nivelului freatic prezintă amplitudini de 1,0 -1,5 metri în apropierea Muresului,
în depozitele grosiere, ele pot atinge până la 2,0 - 2,5 metri iar în zonele de interfluvii, acestea sunt
situate între 0,5 - 2,5 metri. Datorită amplitudinii mari, în depresiuni nivelele freatice se întâlnesc
uneori la suprafaŃă sau aproape de suprafaŃă din care cauză se semnalează fenomene de băltiri.
OscilaŃii ale nivelurilor freatice se întâlnesc si de la un an la altul, funcŃie de regimul
precipitaŃiilor. Trebuie subliniat că tendinŃa în ultima vreme este ca aceste niveluri să scadă.
Regimul apelor freatice este puternic influenŃat de îndiguiri si desecări. ReŃeaua canalelor
de drenaj de adâncime construită în toată câmpia a determinat înlăturarea parŃială a pânzelor de
ape suprafreatice si a contribuit la coborârea nivelului freatic.

b) Hidrogeologia amplasamentului
Acviferul este cu nivel liber. Dupa executia forajelor acestea au fost echipate si transformate
in puturi de monitorizare a apei freatice.
Din studiul fiselor litologice si a profilelor litologice a reiesit ca directia de curgere este spre
Forajul 4 si stratul acvifer variaza intre 2.1-2.5 m.

Informatii despre surse

Surse de poluare
Toate probele de sol, subsol si apa subterana prelevate au fost analizate pentru compusii THP si
BTEX. A rezultat ca exista poluare la un prag sensibil al terenului.

Caracterizarea surselor
Sursele generatoare ale poluarii mediului subteran au fost rezervoarele petroliere in momentele de
incarcare/descarcare, conductele de transport, rampa de descarcare CF si peronul auto.

Afectarea calitatii solului, subsolului si a apei freatice a fost cauzata de:

o Deversarile de produse petroliere pe suprafata solului
o Infiltratiile de produse petroliere din rezervoare
o Calitatea apei subterane a fost periclitata de fenomenul de percolare a produselor petroliere
din sol si subsol, precumsi prin apele de precipitatii.

Potentiale cai de migrare a poluantilor:

 Contact dermal
 Inhalare
 Ingerare
 Adsorbtia prin piele

Sursa-Cale-Receptori

APA
Sursa Caracteristici sol
Sol contaminat
Transport poluanti Migrarea poluantilor din zona contaminata spre zona decontaminata
Utilizari sau Front de captare apa subterana
activitati Lucrari de epuisment
Cai de expunere Ingerare
Contact dermic
Receptori Angajatii si vizitatori centrului comercial
Angajatii si vizitatorii SC Leoni Wiring System SRL;
Angajatii si vizitatorii SC Aries Textile SRL
Rezidentii cartierului Gai
Importanta risc Risc mediu
 SOL
Sursa Depozitari necontrolate
Transport de la rampa CF si auto
Fisuri in conductele de transport
Deversari de substante petroliere pe suprafata solului
Infiltratii in sol ale produselor petroliere din rezervoare si deversari
Transport poluanti Antrenarea poluantilor prin: percolare, scurgere ape de suprafata, vant
Bioacumulare si modificarea caracteristicilor fizico-chimice ale solului
Exfiltratii
Utilizari sau Se doreste construirea unui centru comercial
activitati Lucrari de excavatie pentru fundatie si retea edilitara
Se va betona cu scopul realizarii unei parcari contaminata actuala si forajul 4
Cai de expunere Muncitorii care vor lucra la construirea centrului comercial vor fi expusi la
contact dermic, inhalare si ingerare
Angajatii si vizitatorii vor fi expusi la inhalare
Receptori Angajatii si vizitatori centrului comercial
Angajatii si vizitatorii SC Leoni Wiring System SRL;
Angajatii si vizitatorii SC Aries Textile SRL
Rezidentii cartierului Gai
Materialele de constructii depozitate
Importanta risc Risc ridicat

Plan de management

 Pe amplasament se va construi un centru comercial

 Pe baza modelului conceptual s-a realizat ca este o zona sensibila si sunt necesare masuri
pentru a stopa migrarea poluantilor si a reduce efectele adverse ale acestora. In acest sens se
vor avea in vedere urmatoarele aspecte:
-