DEPOZITE ECOLOGICE DE

DESEURI

CURS ANUL IV IME

Prof. dr. ing. Loretta Batali

INTRODUCERE

DESEU = orice substanta sau orice obiect pe care

detinatorul il arunca

DESEU = parte din materia prima care este

inlaturata in decursul procesului tehnologic de realizare
a unui produs

DESEU = partea care ramane dintr-un material in

timpul prelucrarii si care nu mai poate fi folosit pentru
acea prelucrare

1
 ISTORIC

-In Imperiul Roman salubrizarea orasului era realizata in

mod organizat. Strazile pavate murdare erau spalate in
mod regulat, iar gunoiul menajer era colectat;

- In perioada migratiei popoarelor s-a pierdut majoritatea

cunostintelor despre necesitatea mentinerii curateniei, iar
epidemiile s-au raspindit cu rapiditate. Acest lucru a ramas
neschimbat pana in a doua jumatate a Evului Mediu.

-Abia in secolul XIII in Paris a fost creata o administratie

stradala care trebuia sa conduca activitatile de
salubrizare, dar succesul nu a fost cel scontat.

-In secolul XIV multe orase au inceput pavarea strazilor,

insa igiena nu s-a imbunatatit prea mult. Imparatul Carol
VI a infiintat in Paris o intreprindere de salubrizare
permanenta si servicii private de colectare a gunoiului.

-In secolul XV s-au facut progrese in anumite zone. In

1407, in Leiden (Olanda) a fost creata o intreprindere
speciala pentru ridicarea gunoiului. In 1473, administratia
oraseneasca a Amsterdamului a impartit in tot orasul
recipiente pentru colectarea deseurilor, care erau golite
de diferite firme.

2
-La inceputul secolului XVII s-au facut noi progrese. Multe
orase au inceput sa se ocupe consecvent de curatarea
strazilor si de ridicarea gunoiului.

-In secolul XVIII, in multe locuri din Europa, salubrizarea

oraselor a capatat o forma organizata. In 1750 a aparut
prima auto-stropitoare in Franta.

- De-abia in secolul XIX neregulile evidente de igiena au

fost eliminate in mare parte. Englezii au descoperit
legatura dintre igiena si rata mortalitatii. O comisie
speciala infiintata de Parlament a elaborat in 1871
instructiuni de salubrizare, iar in 1875 s-a impus prin lege
salubrizarea oraselor.

- Secolul XX a stat sub semnul unei dezvoltari consecvente

a activitatii de salubrizare, si-au facut aparitia masinile de
maturat strazile. Pana la primul razboi mondial nu s-a reusit
ridicarea mecanizata a gunoiului.

- Indepartarea deseurilor s-a facut, pana nu demult, atat in

Europa, cat si in America de Nord, in gropi sapate in
pamant sau pe vai secate (sau nu), iar apoi deseurile erau
arse.

- Aceste metode au dus la eliberarea in natura a unor mari

cantitati de halogeni si hidrocarburi care au ajuns in
circuitele naturale. Gazul metan si dioxidul de carbon
generate prin descompunerea anaeroba si aeroba a
materialelor organice au contribuit la producerea efectului
de sera.

3
Incepand din anii 1980, in Europa s-a reconsiderat
importanta deseurilor, in special urbane, dandu-se
importanta acestor materiale si efectului lor asupra
mediului. A inceput sa se vorbeasca despre managementul
deseurilor.

GEOTEHNOLOGIA MEDIULUI
INCONJURATOR

Problematica deseurilor si a depozitelor de deseuri, vazuta

din perspectiva poluarii mediului, este tratata de
Geotehnologia Mediului, din care face parte si Geotehnica
Mediului.

In anii 1940 – 1960 tarile avansate au cunoscut o expansiune

extraordinara a capacitatii de producere a bunurilor, de
procesare a petrolului, de producere a noi substante chimice.
Specialistii in geotehnica si stiintele pamantului au avut un rol
important in aceasta expansiune prin identificarea resurselor
minerale, investigarea terenului, proiectarea si construirea
de fundatii pentru cladiri si masini etc.

4
In ciuda avansului inregistrat de domeniul numit astazi
Inginerie Geotehnica in anii ’50 si ’60, nu au existat in aceasta
perioada preocupari legate de aspectele de mediu din practica
geotehnica. Rolul inginerului geotehnician in deciziile de mediu
a fost minor pana la sfarsitul anilor ’70.

In anii ’80 – ’90, in SUA s-a dezvoltat Geotehnica mediului, in

special datorita dezvoltarilor in industria nucleara. A fost
prima data cand s-a pus in discutie impactul acestei industrii
asupra mediului, iar inginerii geotehnicieni au fost in linia intai
a evaluarii acestui impact, data fiind specializarea lor in
investigarea terenului.

Love Canal (New York)

Zona denumita “Love Canal”, un

canal dezafectat, era utilizata
pentru depozitarea subterana a
unor substante chimice periculoase,
care au fost apoi acoperite cu
argila. Substantele chimice s-au
infiltrat incet in teren pana la
mijlocul anilor ’70, cand au fost
constatate cazuri de imbolnavire a
populatiei. A fost prima data cand
s-a discutat despre impactul
depozitarii necontrolate asupra
mediului si sanatatii.

In SUA dezvoltarea cea mai mare a

domeniului a fost in anii ’80.

5
 MANAGEMENTUL DESEURILOR

Principiul de baza al managementului deseurilor, asa cum

este el formulat in prezent este:

1. Evitarea formarii deseurilor

2. Valorificarea deseurilor
3. Indepartarea deseurilor

Daca evitarea formarii unui anumit deseu nu este posibila,

atunci trebuie pus accentul pe valorificarea sau reciclarea
acestuia.
Trebuie acordata prioritate valorificarii materiale a
reziduurilor, prin recuperare partiala a energiei si
materialelor folosite la fabricarea unui produs.

In toate conceptele de gospodarire a deseurilor predomina

principiul diminuarii poluarii mediului inconjurator prin
evitarea formarii de reziduuri.

Principalele actiuni prevazute de un sistem de gospodarire

a deseurilor sunt:
1. Colectarea
2. Valorificarea
3. Tratarea
4. Depozitarea

Deseurile care se depoziteaza trebuie sa fie cat mai

inerte (neutre) fata de mediu.

6
 AGENDA 21

Agenda 21 – programul de actiune al ONU pentru secolul XXI

Gestionarea durabila a deseurilor este tratata in acest

document avand in vedere urmatoarele aspecte:

o indepartarea ecologica a deseurilor periculoase (cap. 20)

o impiedicarea folosirii ilegale a deseurilor pe plan
international (cap. 20)
o gestionarea compatibila cu mediul a deseurilor solide si a
namolurilor de la statiile de epurare (cap. 21)
o gestionarea reziduurilor radioactive (cap. 22)

Programul de actiune pentru mediu al UE prevede:

ƒ reducerea cantitatii de deseuri cu 20% pana in 2010

ƒ reducerea cantitatii de deseuri cu 50% pana in 2050
ƒ reducerea cantitatii de deseuri periculoase cu 20% pana
in 2010
ƒ reducerea cantitatii de deseuri periculoase cu 50% pana
in 2020

7
 SITUATIA DIN ROMANIA
Pe lista prioritatilor ecologice din Romania, managementul
deseurilor este pe locul 3, dupa problemele poluarii apelor de
suprafata si subterane si a atmosferei.

Populatia este afectata in principal de:

¾ pericolul imbolnavirii datorita animalelor si insectelor

din zonele de colectare si depozitare
¾ pericolul imbolnavirii cu apa contaminata pentru zonele
aflate in apropierea rampelor de gunoi
¾ mirosuri neplacute
¾ substante daunatoare in lantul alimentar, deoarece nu
este interzisa folosirea in scopuri agricole a suprafetelor
invecinate depozitelor

8
Revalorificarea deseurilor este mult mai scazuta decat in
Europa.

Nu se face colectare selectiva, de aceea compozitia

gunoiului menajer este foarte eterogena.

Deseurile din locuinte sunt depozitate exclusiv la rampa.

Rampele nu asigura/nu au:

- protectie contra accesului (ingradire)
- protectie suficienta a apei subterane si a solului
- dispozitive (sau sunt insuficiente) de captare si
valorificare a gazului
- compactarea eficienta a gunoiului
- un management al depozitului (plan de depozitare, control
al intrarilor etc.)
- monitorizare a emisiilor

Rampele nu respecta distantele de siguranta fata de zonele

locuite, acestea fiind amplasate la distante de 100 – 1500 m.

1/6 din populatia oraselor (1.5 milioane) traiesc la mai putin

de 500 m de rampele de depozitare a gunoiului

La exploatarea depozitelor de gunoi se folosesc exclusiv

utilaje pentru depozitare, fara echipamente de compactare,
in unicul scop de a crea o suprafata circulabila.

In anii ’90 existau 7 instalatii de incinerare a deseurilor, din

care mai functionau 2, la capacitate partiala, in special
datorita capacitatii calorice reduse a gunoiului (gunoi
eterogen, neselectat).

Nu existau: instalatii de compostare, de fermentare, de

tratare mecano-biologica, de sortare sau statii de transfer.

9
 DEPOZITUL DE DESEURI =
STRUCTURA GEOTEHNICA

De ce depozitul de deseuri este studiat/tratat de

geotehnicieni?

Este depozitul de deseuri o structura geotehnica?

Probleme geotehnice asociate depozitelor de

deseuri
1. Investigarea geotehnica a amplasamentelor depozitelor
de deseuri

- Nu orice amplasament disponibil poate fi utilizat pentru

construirea de depozite de deseuri
- Legislatia impune anumite conditii referitoare la tipul de
teren, grosimea si uniformitatea stratului de argila,
permeabilitatea acestuia
- Reprezinta doar unul dintre criteriile de alegere, restul
criteriilor fiind de ordin social, economic etc.

10
 2. Probleme ingineresti legate de depozitele de deseuri

¾Tipuri de deseuri si caracterizarea acestora,

interactiunea cu materialele minerale
¾Depozitarea deseurilor
¾Remediere – metode, tehnologii de izolare a
contaminarii
¾Analize – generare de levigat, infiltratii, migrarea
poluantilor, stabilitatea pantelor etc.

Dintre aceste probleme multe sunt probleme geotehnice.

Probleme geotehnice - Depozite noi:

noi:

™Stabilitatea generala a amplasamentului (daca e cazul)

™Amenajarea depozitului (excavatii, umpluturi compactate,
pante etc.)
™Stabilitatea digurilor si a depozitului propriu-zis
™Determinarea caracteristicilor deseurilor asimilate cu
pamanturile (daca e posibil)
™Proiectarea sistemelor de etansare – drenaj de baza, de
taluz si de suprafata, bariere argiloase compactate
™Stabilitatea materialelor de etansare - drenaj pe taluz
™Imbunatatirea terenului (daca e cazul)
™Lucrari de drenaje

11
Exemplu de amplasament instabil

Exemplu de amplasament instabil

12
 Exemplu de teren in panta pe care este amenajat un depozit de deseuri si
care necesita analiza stabilitatii atat in faza initiala, cat si dupa construirea
depozitului

403,20
4,00 398,00 4,00
398,00
4,00 393,50
4,00
388,00
Celula 3 388,00 4,00
4,00 Celula 4
377,80
378,00
4,00

368,00
Celula 2 4,00

358,00
Celula 3 Celula 4
Celula 1 4,00

348,00

Celula 2 Celula 1

Exemplu de amenajare a unui depozit in panta (in cascada)

13
Exemplu de lucrari de drenare neefectuate

Rezultat: pierdere de stabilitate a taluzului

14
 PRECIPITATII

EVAPOTRANSPIRATIE SIROIRE

INFILTRATIE
Bilantul hidrologic al
depozitului de deseuri
LEVIGAT

Modelari in HELP pentru determinarea infiltratiei si a cantitatii de levigat drenate

15
Exemplu de realizare a sistemului de drenare si colectare a levigatului si
apelor de precipitatii

16
Probleme geotehnice - Inchidere depozite existente:
existente:

™Stabilitatea deseurilor depuse

™Determinarea caracteristicilor deseurilor (daca e
posibil), a interactiunii posibile cu argilele
™Amenajarea depozitului (nivelare, reprofilare pante,
eventual structuri de sprijin, diguri)
™Proiectarea sistemelor de etansare – drenaj de taluz si
de suprafata
™Stabilitatea materialelor de etansare - drenaj pe taluz
™Imbunatatirea stratului de deseuri (daca e cazul)
™Lucrari de drenaje
™Izolarea depozitului pentru limitarea contaminarii

Exemplu de amenajare a unui depozit noi peste cel vechi, cu consolidarea

masei de deseuri depozitate

17
Exemplu de depozit existent, neconform (halda)

Exemplu de depozit neconform

18
 Exemplu de batal

Inchidere halda si batal existent

HALDA

BATAL

19
 Colector
Strat de acoperire
Pietris
Balast compactat
Pietris
Conducta drenaj
Slam tratat

Coloane de balast/geotextil
Slam

SCHEMA GENERALA A UNUI DEPOZIT CAPSULAT

20
Sisteme de etansare – drenaj de baza si suprafata - HG 349/2005

Geomembrana Strat de drenaj

Deseu

21
Deseu Strat de drenaj Straturi de protectie Geomembrana

22
Utilizarea materialelor geosintetice la depozite de deseuri

CONTINUTUL CURSULUI
1. Introducere
2. Clasificarea deseurilor. Legislatie
3. Alegerea amplasamentelor depozitelor de deseuri.
Criterii
4. Alcatuirea depozitelor de deseuri.
5. Sisteme de etansare – drenaj de baza
6. Sisteme de etansare – drenaj de suprafata
7. Sisteme de drenare a gazului
8. Sisteme de colectare a levigatului si a apelor meteorice.
Sisteme de detectare a infiltratiilor
9. Materiale utilizate la realizarea depozitelor de deseuri:
materiale minerale (argila, materiale granulare),
materiale geosintetice

23
 CONTINUTUL CURSULUI
10. Probleme geotehnice specifice depozitelor de deseuri:
tasarea deseurilor si a terenului, stabilitatea
deseurilor, stabilitatea generala a amplasamentului,
stabilitatea materialelor de etansare pe pante
11. Inchiderea , remedierea si extinderea gropilor de
deseuri neconforme
12. Halde pentru deseuri industriale (slamuri, cenusi,
zguri, steril etc.)
13. Operarea depozitelor de deseuri
14. Monitorizarea depozitelor de deseuri

LUCRARI PRACTICE

1. Alcatuirea si calculul sistemelor de etansare de baza

2. Alcatuirea si calculul sistemelor de drenare si colectare
a levigatului
3. Alcatuirea si calculul sistemelor de acoperire
4. Evaluarea stabilitatii generale a depozitelor
5. Stabilitatea sistemelor de etansare – drenaj pe pante
6. Alegerea materialelor utilizate la depozitele de deseuri
7. Tasarea deseurilor si a terenului de fundare

24