Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Ștefan Bănulescu-Viata Si Opera
Ștefan Bănulescu-Viata Si Opera
Absolva in 1945 Liceul teoretic Stirbey-Voda din Calarasi, sectia limba latina, si in 1952 Facultatea de Filologie din
Bucuresti, unde i-a avut ca profesori pe George Calinescu, Tudor Vianu si Alexandru Rosetti.
In timpul studentiei, in 1949, debuteaza cu un eseu despre nuvelistica lui Gogol in paginile revistei Viata romaneasca.
Urmeaza o perioada in care a desfasurat o intensa activitate publicistica, colaborand la revistele Contemporanul,
Gazeta literara, Tribuna, Steaua. Publica o serie de eseuri despre locurile de origine ale scriitorilor clasici: Mihai
Eminescu, Ion Luca Caragiale, Ion Creanga, Liviu Rebreanu, unele dintre acestea fiind ulterior incluse in
volumul Scrisori din Provincia de Sud-Est (1976): Realitatea in cautarea fictiunii (Rebreanu) si Haimanalele - Ploiesti-
Mizil-Bucuresti (Caragiale).
In perioada 1954 – 1959 este redactor la revista Gazeta literara, sub directia prozatorului Zaharia Stancu. In Gazeta
literara ii apare mai tarziu o serie de nuvele, printre care si Mistretii erau blanzi, Dropia, Gaudeamus, Masa cu oglinzi,
Satul de lut, Vara si viscol, scrieri pe care Stefan Banulescu le publica si in revista Luceafarul.
Primul volum ii apare la varsta de 39 de ani, in 1965. Este vorba despre volumul de nuvele Iarna Barbatilor, pentru
care Stefan Banulescu a fost distins cu Premiul pentru proza al Uniunii Scriitorilor. Volumul a aparut integral (sau
partial in antologii) in limbile germana, franceza, engleza, spaniola, rusa, sarba, polona, ceha, maghiara.
In 1968 ii apare cel de-al doilea volum, de data aceasta de poeme, intitulat Cantece de campie. Urmeaza volumul de
eseuri Scrisori provinciale (1976), titlul volumului fiind cenzurat in Scrisori din Provincia de Sud-Est sau O batalie cu
povestiri. Si pentru aceasta scriere Stefan Banulescu a fost distins cu Premiul Uniunii Scriitorilor. O a treia distinctie,
tot din partea Uniunii Scriitorilor, o primeste pentru romanul Cartea de la Metopolis (1977), intaiul volum din
ciclul Cartea Milionarului.
Pentru intreaga sa activitate literara, autorului i se decerneaza in 1997 Pemiul national pentru literatura. Stefan
Banulescu moare la 25 mai 1998 la Bucuresti. Sub semnatura lui Stefan Banulescu au mai aparut scrierile: Un regat
imaginar (1997) si Elegii la sfarsit de secol (1998).
Ștefan Bănulescu (n. 8 septembrie 1926, comuna Făcăeni, județul Ialomița - d. 25
mai 1998, București) a fost un scriitor român.
Ștefan Bănulescu a fost al optulea fiu dintre cei unsprezece ai plugarilor Ion și Elena Bănulescu. O
evocare a copilăriei se găsește în ciclul memorialistic Elegii la sfarșit de secol (în prozele Locuri
misterioase, Șlepul, Troienele, Moara lui Fuierea, Tabăra, din capitolul Călărețul de argint).
Biblioteca județeană din Slobozia și un colegiu național din Călărași sunt numite în cinstea lui.[4][5]
Cuprins
1Cronologie
2Selecție din operele publicate
3Note
4Legături externe