Masurarea

parametrilor fiziologici
Masa corp, tensiune arteriala, glicemie si puls

AMG J1

Popescu Alina
3/28/2019
Scoala Postliceala Sanitara Fundeni

M
asa corporala

Indicele de masa corporala - IMC - este un indicator oficial de calculare a

greutatii corporale ideale, pentru o inaltime data. In primul rand, indicele de masa
corporala ajuta la stabilirea grupei de greutate in care se incadreaza o persoana - gradul de
obezitate. De asemenea, indicele de masa corporala poate fi folosit pentru calcularea
numarului de kilograme pe care o persoana trebuie sa le piarda sau sa le castige, pentru a
ajunge la greutatea ideala, pentru inaltimea sa.
Greutatea corporala si starea de sanatate sunt intr-o relatie de interdependenta.
Starea de sanatate poate influenta, benefic sau nu, greutatea corporala si invers, orice
scadere sau crestere a greutatii corporale poate influenta, in bine sau in rau, starea de
sanatate. De aceea, mentinerea unei greutati corporale normale este una dintre cele mai
importante modalitati de mentinere a starii de sanatate, de evitare a riscului de imbolnavire.
Cresterea greutatii corporale creste riscul aparitiei unor probleme de sanatate, cum
ar fi :
 bolile cardiovasculare
o insuficienta cardiaca
o hipertensiunea arteriala
o infarctul miocardic
o accidentul vascular cerebral
 afectiunile articulatiilor
 unele tipuri de diabet
 unele tipuri de cancer

1
Scoala Postliceala Sanitara Fundeni

Indicele de masa corporala (IMC) este un indicator cu recunoastere stiintifica,

stabilit in urma rezultatelor unor studii populationale de mare anvergura, care au avut ca
scop relevarea unei legaturi intre raportul inaltime-greutate pe de-o parte si strea de
sanatate, pe de alta parte. Statisticile arata ca persoanele al caror indice de masa corporala
este cuprins in intervalul 18,50 - 25 au o stare de sanatate mai buna. Depasirea acestui
interval, atat cu plus cat si cu minus, reprezinta un risc pentru starea de sanatate. Valorile
indicelui de masa corporala de peste 25 coincid cu o crestere proportionala a problemelor
de sanatate - cu cat greutatea este mai mare, cu atat creste riscul aparitiei problemelor de
sanatate.
Dar si deficitul ponderal excesiv reprezinta un risc de aparitie a unor probleme de
sanatate. Deci, cu cat indicele de masa corporala se "indeparteaza" de intervalul 18,50 - 25,
cu atat creste riscul aparitiei problemelor de sanatate.
Calculatorul de Indice de Masa Corporala are rezultate pur orientative. El trebuie utilizat in
corelare cu alte masuratori si informatii pentru a stabili riscurile pentru starea de sanatate.
Masa corporala se masoara cu ajutorul cantarului:
Cantar cu analizator corporal

Cantarul mecanic cu taliometru

2
Scoala Postliceala Sanitara Fundeni

Cantar mecanic

T
ensiunea arteriala

Inima mentine, in mod continuu,

in circulatie aproximativ 6 litri de sange,
asigurand astfel aprovizionarea
organismului cu oxigen si substante
nutritive, impiedicand depunerea
excretiilor. In acest sens este importanta
nu numai cantitatea de sange, ci si
tensiunea sangelui care circula in vase, in
special in capilare.

Definitie: T.A. reprezinta presiunea exercitata de sangele circulant asupra

peretilor arteriali.
SCOP: Evaluarea functiei cardiovasculare (forta de contractie a inimii si rezistenta
determinata de elasticitatea si calibrul vaselor), evolutiei bolii, starii generale. Elemente de
evaluat: tensiunea arteriala maxima (sistolica) si tensiunea arteriala minima (diastolica).
FACTORI CARE DETERMINA TENSIUNEA ARTERIALA:
 debitul cardiac;
 forta de contractie a inimii;
 elasticitatea si calibrul vaselor;
 vascozitatea sangelui.

T.A. Maxima T. A. Minima

1- 3 ani 75- 90 mmHg 50- 60 mmHg
4- 11 ani 90- 110 mmHg 60- 65 mmHg
12- 15 ani 100- 120 mmHg 65- 75 mmHg
Adult 120- 140 mmHg 75- 90 mmHg
Varstnic peste 140 mmHg peste 90 mmHg

3
Scoala Postliceala Sanitara Fundeni

MATERIALE NECESARE:
 tensiometru format din: manseta pneumatica, tubulatura, manometru, para cu
supapa, stetoscop format din: olive si membrana;
 tampoane de vata;
 alcool medicinal;
 tavita renala;
 pix de culoare albastra;
 foaia de temperatura ;
 carnetelul asistentei medicale.
TEHNICA: Bolnavul este pregatit psihic, i se explica importanta si necesitatea
tehnicii. Bolnavul este pregatit fizic: se asigura ca bolnavul are un repaus de 10-15 minute.
Se pregatesc materialele pe masuta de tratament protejata de un camp steril si se
transporta la patul bolnavului. Dupa transportul materialelor la patul bolnavului, asistenta
se spala pe maini cu apa si sapun, apoi aseza manseta pneumatica pe treimea medie a
bratului aflat in extensie si supinatie. Asistenta medicala dezinfecteaza cu alcool medicinal
membrana stetoscopului si olivele acesteia.
Se sustine membrana stetoscopului pe artera humerala. Se introduc olivele in
urechi, se pompeaza aer in manseta cu ajutorul parei de cauciuc pana dispar zgomotele
pulsatile. Se decomprima progresiv aerul din manseta prin deschiderea supapei, pana ce se
percepe primul zgomot, acela fiind tensiunea arteriala maxima. Se retine valoarea, si se
continua decomprimarea, zgomotele devenind mai puternice, iar ultimul zgomot care se
aude, reprezinta tensiunea arteriala minima.
Se retin valorile obtinute, asistenta medicala se va ocupa de ingrijirea bolnavului
pentru a-i reda confortul termic si fizic.Va trece apoi valorile obtinute in foaia de
temperatura, notand printr-o linie orizontala de culoare albastra valorile, socotinde-se
pentru fiecare linie a foii o unitate coloana de Hg. Se noteaza si in carnetul propriu cifric.
Tensiunea (presiunea) arteriala se masoara in milimetri coloana de mercur
(mmHg) si se inregistreaza sub forma a doua cifre – tensiune sistolica si tensiune
diastolica. De exemplu, doctorul sau asistenta care masoara tensiunea poate sa o citeasca
cu cuvintele "130 cu 80”, uneori auziti doar "13 cu 8".
Prima cifra (presiunea sistolica) reprezinta presiunea exercitata de sange asupra
peretilor arteriali atunci cand inima se contracta (in sistola) iar valorile normale trebuie sa
se afle in intervalul 100 si 130 mm coloana de mercur (Hg);
A doua cifra (presiunea diastolica) este presiunea exercitata de sange asupra
peretilor arteriali in perioada cand inima se relaxeaza intre doua contractii (diastola) - iar
valoarea normala trebuie sa se afle sub 85 mm coloana de mercur (Hg).
Ambele cifre ale tensiunii sunt importante, dar pe masura ce inaintam in varsta,
tensiunea sistolica capata o importanta mai mare. Pentru masurarea tensiunii se foloseste
un aparat numit tensiometru.
Tensiometrul clasic
Un tensiometru clasic are urmatoarele componente:Manseta - se infasoara in jurul
antebratului si are o camera interioara in care poate fi pompat aer .

4
Scoala Postliceala Sanitara Fundeni

Pompa - umfla cu aer manseta

astfel incat, prin apasare, aceasta din urma
determina pentru cateva secunde oprirea
fluxului sanguin din artera bratului pe care
este montata.
Valva - permite eliberarea aerului
din manseta cu o anumita viteza, reglabila,
acest lucru determinand scaderea presiunii
asupra bratului pacientului si reluarea
fluxului sanguin.
Cadranul - se poate folosi un
cadran rotund de tipul celor folosite la ceasurile clasice sau o coloana cu mercur pentru a
inregistra tensiunea masurata.
Stetoscopul - este utilizat pentru a asculta sunetul facut de sange atunci cand curge
prin artera. Valoarea tensiunii sistolice este acea valoare indicata pe cadran atunci cand se
aude primul sunet puternic determinat de sangele care incepe sa curga prin artera. Pe
masura ce aerul iese din manseta prin valva si se reduce presiunea asupra mainii, se
urmareste sunetul din stetoscop si in momentul in care sunetul nu se mai aude, se
inregistreaza tensiunea diastolica.
Tensiometre digitale
Aparatele digitale de masurare a tensiunii folosesc componente electronice pentru
determinarea valorii tensiunii. In acest caz, tensiunea arteriala inregistrata de aparat apare
afisata pe un ecran cu cristale lichide sau e anuntata prin semnale sonore, fara a se folosi
nici un stetoscop.
Aparatele digitale de masurare a tensiunii arteriale
folosesc un principiu oarecum asemanator metodei
clasice. Acestea folosesc un motoras electric si o pompa
integrata care umfla manseta pana la o anumita presiune.
Apoi printr-un mecanism controlat electronic, are loc
eliberarea treptata a presiunii. Deosebirea fata de metoda
clasica de masurare a tensiunii este ca cele digitale nu
"asculta" zgomotele produse de sangele care curge prin
vasele de sange ci detecteaza micro-vibratiile sau oscilatiile transmise de peretii vaselor de
sange, iar aceste oscilatii sunt transformate in semnale electrice, care sunt apoi interpretate
de aparat.
Aparatele digitale au un mecanism prin care stiu sa umfle manseta pana la o
presiune cu 20 mmHg mai mare decat tensiunea sistolica pe care a citit-o anterior. In plus
fata de metoda clasica, aparatele digitale pot sa memoreze ultimele 10 - 20 valori ale
tensiunilor cu indicarea uneori chiar si a datei/orei la care a fost masurata. Aparatele mai
performante stiu sa memoreze citirile pentru mai multe persoane pentru a se putea face
apoi o comparatie in timp a valorilor citite.

5
Scoala Postliceala Sanitara Fundeni

G
licemia

Glicemia reprezintă nivelul zahărului din sânge. Glicemia poate fi determinată

în momente diferite ale zilei (dimineaţa, prânz, seara sau în cursul nopţii) precum şi
în raport diferit faţă de masă – înainte sau după consumarea mancarii.
Glucotestul este un sistem test de
asistenta pentru investigarea nivelului de
glucoza in sange. Este utilizat de pacientii cu
diabet zaharat la domiciliu , dar si in conditii de
spital, in urgente pentru determinarea rapida a
glicemiei.
Glucotestul are la bază o tehnologie
avansată care permite monitorizarea glicemiei
simplu şi precis, într-un timp foarte scurt.
Sistemul test contine:
- Glucometru,
- teste,
- lanţete sterile,
- dispozitiv de înţepare,
- soluţie de control.
Glucotestul este cel mai performant sistem de măsurare a glicemiei datorita
avantajelor sale unice:
- Prelevarea probei de sânge din zone alternative
- Cantitate mica de sânge
- Înţepare fără durere
- Precizie
Glucometru poate preleva proba de sânge necesara testării din zone alternative , de
obicei din pulpa degetului sau din lobul urechii sau regiune calcaneana, la sugari; se
preleveaza sange capilar.
- Glucometrul necesita pentru analiza o proba de sânge redusa cantitativ.
- Gradul de eroare este foarte mic (aprox. 0,1%)
- Înţeparea este nedureroasa, datorita construcţiei speciale a dispozitivului de
înţepare, acul având o cursa calculata cu exactitate.
Tehnica de recoltare a sangelui pentru GLUCOTEST
In primul rand mainile pacientului trebuie sa fie spalate cu apa calda si sapun iar
apoi sa fie sterse si uscate.
- Solutiile antiseptice nu se folosesc deoarece influenteaza negativ masuratoarea
- Se scoate o bandeleta de test din folie, dupa prealabila verificare a etalonarii cu
bandeleta – martor
- Capatul cu 3 liniute negre al bandeletei de test se introduce in fanta pentru
bandeleta si se impinge inauntru pana cand se opreste, iar acest lucru porneste
automat glucometrul

6
Scoala Postliceala Sanitara Fundeni

- La pornire, glucometrul va afisa ora, luna, ziua si mesajul "Aplicati proba de sange"
de obicei sub forma grafica "picatura de sange", iar acest lucru indica faptul ca
glucometrul este pregatit sa se aplice proba de sange pe bandeleta de test pentru
glicemie
Cum se obtine picatura de sange
- Se utilizează dispozitivul de înţepare pentru a obţine o picătură de sânge,
- Înainte de a preleva o probă de sânge din pulpa degetului, locul prelevării trebuie sa
fie uscat, curat şi cald.
- Pentru a încălzi locul prelevării, se spală cu apă caldă, se freacă pielea energic timp
de câteva secunde sau se aplică o compresă caldă..
- Nu se stoarce locul înţepării.
- Se aplică imediat proba prelevată pe bandeleta de test.

- Lanţetele sunt de unică folosinţă.

- Se utilizează o lanţetă nouă la fiecare monitorizare.
- La aruncarea lanţetelor folosite, se respectă normele in vigoare privind gestionarea
deseurilor rezultate din practica medicala
Aplicarea picăturii de sânge pe bandeleta de test
- Se atinge picătura de sânge de zona albă din capătul bandeletei de test.
- Sângele va fi absorbit în bandeletă şi aparatul începe testarea.
- Pe ecranul de afişaj se vede numărătoarea inversă.
- Daca nu începe numărătoarea inversă: înseamnă că nu s-a aplicat o cantitate
suficientă de sânge pe bandeleta de test.
- Se aplică o a doua picătura de sânge pe bandeletă la cel mult 30 secunde de la
prima aplicare.
- Dacă nici acum nu începe numărătoarea inversă şi au trecut mai mult de 30
secunde, se aruncă bandeleta de test, se opreşte glucometrul, se încearcă din nou cu
o nouă bandeletă.
- Rezultatul testării glicemiei apare pe ecranul de afişaj şi este stocat în memoria
glucometrului.
7
 Scoala Postliceala Sanitara Fundeni

Oprirea glucometrului
- Glucometrul se opreste automat cand bandeleta de test este scoasa din fanta
aparatului
- Se respecta normele mentionate anterior referitor la aruncarea bandeletei
- Se notează valoarea glicemiei în fişa de consultaţii, foaia de observaţie sau biletul
de trimitere.
- Viteza de lucru depinde de tipul aparatului, dar in general este de cca 10-30 sec
- Valoarea normala a glicemiei este intre 90-120 mg glucoza la 100 ml sange !!!
- Recoltarea glicemiei , proteinelor serice si a lipidelor pentru determinari cantitative
de laborator se face in sticlute simple, fara anticoagulant, 4-5 ml sange venos.

P
ulsul

Pulsul poate fi evaluat pe

orice artera accesibila palparii
În practică: radiala = pulsul
radial
Masurarea si notarea
pulsului
Pulsul arterial reprezinta
senzatia de soc perceputa la palparea
unei artere superficiale comprimata
incomplet pe un plan rezistent (os).
Formarea pulsului arterial:
sincron cu sistolele ventriculare,
peretii arteriali sunt destinsi ritmic
prin volumul de sange expulzat din
ventriculul stang si aorta.
Destinderea peretilor arteriali
se propaga o data cu coloana de sange
sub forma de unda pulsatila.
Calitatile pulsului: frecventa
(rapiditatea), ritmicitatea
(regularitatea), amplitudinea
(intensitatea), volumul (tensiunea), celeritatea. Ele depind de frecventa si ritmicitatea
inimii, de debitul sistolic, de elasticitatea arteriala si de presiunea arteriala.
SCOPUL – este de a obtine informatii privind starea anatomo - functionala a inimii
si a vaselor.
Materiale necesare:
- ceas cu secundar sau cronometru,
- creion rosu,
- foaia de temperatura;
8
 Scoala Postliceala Sanitara Fundeni

ETAPE DE EXECUTIE
1. Pregatirea psihica si fizica a bolnavului:
- se anunta bolnavul ca i se va masura pulsul, i se explica modul de masurare stiind ca o
stare emotiva creata de necunoscut ii poate modifica valorile;
- bolnavul se mentine in stare de repaus fizic si psihic timp de 5-10 min cu bratul sprijinit
pentru relaxarea muschilor antebratului;
2. Efectuarea tehnicii:
 masurarea in artera radiala:
- spalare pe maini cu apa si sapun;
- se repereaza santul radial pe extremitatea distala a antebratului in continuarea policelui;
- se fixeaza degetele palpatoare pe traiectul arterei si cu ajutorul policelui se imbratiseaza
antebratul la acest nivel;
- se exercita o usoara presiune asupra peretelui arterial, cu varful degetelor (index, mediu si
inelar) de la mana dreapta si se percep zvacniturile pline ale pulsului;
- se numara zvacniturile peretelui, urmarind secundarul cronometrului/ ceasului timp de 1
min (numaratoarea se incepe de la o patrime, o doime, trei patrimi sau 1 min.);
 masurarea in aceiasi succesiune de timpi la alte artere: carotida, umerala, femurala,
poplitee, cubitala si pedioasa;
3. Notarea cifrica:
- se noteaza in carnetul propriu, numele si prenumele bolnavului, nr. salonului si al patului,
data cu specificarea „D” – pentru dimineata si „S” – pentru seara si valoarea masurata;
4. Notarea grafica:
- pentru fiecare liniuta subtire orizontala a foii de temperatura se socotesc 4 pulsatii/min.
- pe orizontala se noteaza frecventa (nr. zvacniturilor/min) iar pe abcisa, timpul cand s-a
masurat;
- se marcheaza cu un punct rosu la intersectia frecventei si a timpului;
- se unesc punctele notate cu o linie rosie si se obtine curba pulsului;
5. Reorganizarea locului de munca:
- foaia de observatie impreuna cu foaia de temperatura se aseaza in dosarul salonului;
6. Interpretarea frecventei pulsului:
- frecventa pulsului variaza fiziologic dupa varsta, emotii, efort fizic, etc.
o variatii fiziologice ale frecventei pulsului:
- puls tahicardic (accelerat) intalnit in ortostatism, efort fizic si psihic, emotii puternice, in
cursul digestiei;
- puls bradicardic (rarit) intalnit in decubit, stare de repaus, stare de liniste psihica;
o valori patologice ale calitatilor pulsului:
- d. p. d. v. al frecventei, vom avea: puls tahicardic (mai rapid) sau puls bradicardic (mai
rar);
- d. p. d. v. al ritmicitatii vom avea: puls ritmic si puls aritmic;
- d. p. d. v. al amplitudinii vom avea: puls cu amplitudine mica (filiform) sau puls cu
amplitudine crescuta;
- d. p. d. v. al volumului (tensiunii): puls dur si puls moale;
- d. p. d. v. al celeritatii: puls saltaret (crestere rapida a T.A. urmata de o cadere brusca) sau
puls tard (cadere lenta);

9
 Scoala Postliceala Sanitara Fundeni

OBSERVATII
1. Masurati pulsul numai dupa ce bolnavul a stat in repaus fizic si psihic.
2. Masurati pulsul pe durata unui min. intreg (pentru a se obtine valori exacte).
3. Notati imediat valorile obtinute la masurarea pulsului.
4. Notati valoarea obtinuta cu majuscule, inclusiv ora, daca pulsul a fost masurat in frison sau
in situatie de facies rosu (congestiv).
5. Administrarea unor medicatii (digitala, oxigen, etc.) obliga asistenta la masurarea pulsului
la interval de 30 min – 1 ora.
6. Frecventa pulsului creste paralel cu temperatura: la 1 grad de temperatura pulsul creste cu
8-10 pulsatii/min.

Pulsoximetru

10
Scoala Postliceala Sanitara Fundeni

Bibliografie
- http://www.cdt-babes.ro/articole/indicele-de-masa-corporala-imc.php

- http://www.academiapacientului.ro/sfaturi-medicale/masurarea-tensiunii-
arteriale/#.XJEBvyIzbIU

- http://www.infobazar.ro/sanatate/Masurarea-tensiunii-arteriale/Cum-se-masoara-
tensiunea-arteriala

- http://medicalplace.blogspot.com/2013/08/masurarea-glicemiei-cu-glucotestul.html

11