SUBIECTE EXAMEN

1. Definitia psihicului
 este un concept biologic şi social ce cuprinde totalitatea vieţii conştiente a unui individ, a proceselor,
activităţilor şi însușirilor psihice aflate într-un echilibru dinamic adaptativ ce realizează starea de psiho-
stazie,dand expresie unitatii indestructibile, denumita personalitate.
 este o funcție teleologică care are scopul de a orienta organismul (de a-l lega simbolic) de un mediu (cu
elementele sale)favorabil și de a-l îndepărta de condiții nefavorabile, periculoase
 formă superioară a existenţei biologice şi sociale şi a vieţii de relaţie, are un scop precis: integrarea
adaptativă a omului la mediu

2. Definitia senzatiei
 sunt imagini subiective ale lumii obiective, acte psihice elementare, monomodale adica- realizeaza imaginea
singulara a unei insusiri a obiectelor si fenomenelor lumii inconjuratoare.
 se datoreaza actiunii obiectelor si fenomenelor asupra organelor de simt.
 evidentiaza proprietatile elementare ale materiei (forma, marime, greutate, culoare, miros, gust)
 reprezinta izvorul initial al tuturor informatiilor
3. Definitia perceptiei si tulburarile ei. - Enumerare
 sunt procese senzoriale elementare, multimodale: reflecta, însusiri multiple ale obiectelor lumii externe
 redau realitatea obiectiva în imagini de ansamblu
 are un înalt grad de subiectivitate, din acest motiv, aceluiaşi obiect, în momente diferite şi în condiţii diferite
îi putem releva însuşiri fizice diferite.
 se desfăşoara- în anumite limite spaţiale şi într-un anumit interval, percepţia realizînd astfel nu numai
imaginea ansamblului însuşirilor, ci şi a raporturilor spaţio-temporale
1. Tulburări cantitative ale percepţiei
a) Hiperestezia
 Cenestopatii
b) Hipoestezia
2. Tulburări calitative ale percepţiei
a) Iluzii
b) Halucinaţii
c) Agnozii
4. Definitia iluziei. Enumerati tulburarile si tipurile de iluzie (fiziologice si patologice)
 perceptia deformata sau denaturata a unui stimul real si specific (corespunzator unui analizator)
 perceptive falsa cu obiect
 Iluzii fiziologice: stimulare sub sau supraliminala, deprivare senzoriala, prin tulburari de atentie, etc.
(ele sunt recunoscute de subiect si corectate)
o apar la oamenii normali în condiţii de distanţă prea mare, lumină insuficientă, stări afective
speciale
 Iluzii patologice: Clasificare:
1. Iluzii patologice exteroceptive
a) vizuale
b) auditive
c) olfactive
d) gustative
2. Iluzii patologice interoceptive (viscerale)
3. Iluzii patologice proprioceptive
1
5. Clasificarea iluziilor patologice.Enumerare
1. Iluzii patologice exteroceptive
a) Vizuale:
 Metamorfopsii
 Macropsii
 Microspii
 Dismorfofobia
 Callopsia
 Porropsii
 Pareidolii
b) Auditive:
 Cantitative
 Calitative: perceptia deliranta
c) Olfactive\(parosmii)
d) Gustative/
2. Iluzii patologice interoceptive (viscerale):
 Iluzii tactile (cenestopatii)
3. Iluzii patologice proprioceptive

6. Definitia halucinatiilor psihice. Caracteristici generale ale acestora

 Denumite si pseudohalucinatii sunt definite ca niste autoreprezentari aperceptive
 Aperceptia este procesul psihic prin care se realizeaza utilizarea experientei anterioare in perceperea
obiectelor si fenomenelor reflectate in prezent.
 Reprezentarea este realizarea de imagini ale obiectelor sau fenomenelor percepute anterior sau produse
de imaginatia noastra pe baza prelucrarii mai multor perceptii anterioare.
 Caracteristicile halucinatiilor psihice:
a) absenţa obiectului
b) incoercibilitate- convingerea deliranta a bolnavului de realitatea acestuia;
c) fara proiectie spatiala -trairea este in capatul central (al analizatorului ochi,nas, papile
gustative,tegumente( are senzorialitate) adica bolnavul le situează în „creierul" său sau în „interiorul
său" fâra a le recunoaşte o proiecţie spaţială externă adica stimulii nu sunt perceputi pe caile fiziologice
ale analizatorilor, perceptiile provin din afara mediului din care analizatorii realizeaza perceptii
fiziologice (de exemplu aude zgomote in cap sau vede diferite scene cu “ochii mintii”).
d) automatism şi exogenitate( xenopatice) caracterul lor de „străin" şi impus eului de cineva din afară
senzatia ca aceste perceptii sunt impuse de forte independente de propria persoana (de exemplu prin
telepatie) – fenomen denumit ca xenopatie, influenta sau automatism senzorial

7. Definiti halucinatia psiho-senzoriala. Caracteristici generale ale halucinatiilor psiho-senzoria

 Denumite si halucinatii “adevarate”, sunt percepţii false, fără obiect(Falret) de perceput(H.Ey)-
 Caracteristici generale:
a. absenţa obiectului
b. incoercibilitate -convingerea bolnavului de realitatea acestuia; crede ca intr-un adevar indiscutabil
c. proiectie spatiala - trairea este in capatul periferic (al analizatorului-ochi, nas, papile, gustative,
tegumente
d. sunt percepute prin:

2
  modalităţile senzoriale obişnuite (ex. halucinaţii exteroceptive, proprioceptive, interoceptive)
 căile senzoriale normale (halucinaţii auditive, vizuale, gustative, olfactive

8. Definiti atentia.Enumerati tulburari calitative si cantitative ale atentiei

 Atentia: este procesul psihic prin care activitatea unei persoane este orientată, spontan sau voluntar,
asupra unui obiect sau fenomen din lumea exterioară sau asupra propriilor sale idei, reprezentări sau
activităţi.
 Tulburările de atenţie =disprosexie:
 Tulburari cantitative –frecvent intilnite
a) hiperprosexii caracterizate prin exagerarea orientării selective a activităţii de cunoaştere,
b) hipoprosexii care exprimă diminuarea orientării selective a activităţii de cunoaştere
c) aprosexii care ilustrează dispariţia oricăror posibilităţi prosexice.
 Tulburari calitative= paraprosexii =disocierea dintre atenţia involuntară şi atenţia voluntară uneori
într-o corelaţie inversă, ca de exemplu în stările maniacale caracterizate printr-o hiperprosexie
spontană şi hipoprosexie voluntară

9. Definiti memoria .Enumerati tulburari de memorie

 Memoria un proces psihic al orientării retrospective realizat prin
 fixare - întipărire -(prin circuite reversibile si engrame din ARN)
 păstrare - conservare- in reprezentari
 recunoastere
 evocare - reproducere a informatiilor si a experintelor trecutului si confruntarea acestora cu datele
prezentului.
 Memoria oglindeşte experienţa anterioară şi constituie rezervorul gîndirii şi imaginaţiei, suportul forţei
cognitive a insului.
 Tulburările de memorie= dismnezii
1) Tulburari cantitative
a) hipermnezia
b) hipomnezia
c) amneziile
2) Tulburari predominant calitative (paramneziile)

10. Definiti memoria .Legile memoriei

 Memoria: un proces psihic al orientării retrospective realizat prin
 fixare - întipărire -(prin circuite reversibile si engrame din ARN)
 păstrare - conservare- in reprezentari
 recunoastere
 evocare - reproducere a informatiilor si a experintelor trecutului si confruntarea acestora cu datele
prezentului.
Legile memoriei necesare descrierii formelor psihipatologice ale memoriei sunt :
1) Legea disolutie memoriei - conform căreia disoluţia ce realizează amnezia merge întotdeauna de la
complex la mai simplu. - explicată de J. Delay
 ordinea uitarii- numele proprii, numele comune, adjective, verbele.
2) Legea „regresiunii memoriei”- conform căreia uitarea se întinde atât de la prezent spre trecut, cât şi de
la complicat la simplu,. de la inconstant la constant, de la neobişnuit la automatizat ;
 ordinea uitarii – evenimentele recente, vechi, afectele, obişnuinţele simple şi profund înrădăcinate
 ordinea deteriorării limbajului (este inversă faţă de evoluţia naturală a limbajului sub aspect
ontogenetic şi social istoric) : limbajul raţional, limbajul emoţional,(exclamaţiile, injuriile,
3
 interjecţiile fiind mai bine reţinute), expresiile mimico-pantomimice care dispar în cazuri deosebit
de grave,
3) Legea a 3-a a memoriei care postuleaza ca se retin mai bine evenimentele intens traite emotional decit
cele indiferente

11. Definiti memoria.Tipuri de memorie

Tipuri de memorie: Psihopatologia distinge:
1. memorie imediată de scurta durata- în care reproducerea sau recunoaşterea unui material perceput
dupa 10" -30" de la prezentarea lui.
2. memoria recentă reproducerea sau recunoaşterea materialului are loc după un interval de ore,zile, de
la prezentarea lui.
3. memoria înderpărtată – reproducerea sau recunoaşterea materialului are loc după un interval de
citeva luni de la prezentarea lui.
4. memoria evenimentelor îndepărtate se referă reproducerea sau recunoaştereaevenimentelor trăite de
la începutul vieţii pînă în perioada prezentă.

12. Definiti memoria.Definiti amnesia.Tipuri de amnezie

 Amneziile: pierderea capacitatii mnestice care poate interesa fie fixarea de noi informatii, fie
imposibilitatea evocarii informatiilor anterior fixate, fie ambele (atat fixarea cat si evocarea).
 Clasificare – in functie de debutul evenimentului psihotraumatizant
1. Amnezii anterograde – incapacitatea de a fixa noi informatii dupa instalarea afectarii mnestice spre
prezent (=si amnezii de fixare), cu pastrarea capacitatii de evocare a informatiilor anterior fixate
2. Amnezii retrograde(de evocare) – incapacitatea de a-si reaminti informatiile stocate(normal) anterior
instalarii afectarii mnestice spre trecut
3. Amnezii –ante -retro -grade-– alterare generala a functiei mnestice care intereseaza atat fixarea
noilor informatii, cat si evocarea informatiilor anterior fixate.

13. Definiti gandirea.Enumerati operatiile gandirii

 Gandirea: o activitate cognitivă complexă, mijlocită şi generalizată prin care se deosebeşte
esenţialul de fenomenal pe baza experienţei şi a prelucrării informaţiilor.
 Gândirea raţională “normală” se dirijează spre concluzii sau judecăţi care corespund consensului
majorităţii indivizilor la noţiunea de “realitate”.
 Operatiile gandirii: analiza, sinteza, comparatia, abstractia, concretizarea si generalizarea

14. Definiti gandirea. Enumerati tulburarile cantitative si calitative ale gandirii

Tulburarile gandirii:
1. Tulburări de ritm şi coerenţă (Tulburarii forma /cantitative)
A-accelerarea ritmul ideativ
B-încetinirea-ritmului-si-fluxului-ideativ
C- coerenta gandirii
2. Tulburări de conţinut (Tulburari calitative)
a) idei dominante
b) idei obsedante
c) idei prevalente
d) idei delirante

4
15. Definiti gandirea .Enumerati tulburarile de coerenta

Tulburari de coerenta:
1. Circumstantialitate = pierderea capacitatii de a diferentia esentialul de neesential
2. tangentialitate = inabilitatea gindirii de a exprima tema ,idea,urmarita
3. deraierea este saltul de la un subiect la altul , se face treptat ,brusc, la ½ ,la sfirsitul frazei
4. slabirea asociatiilor- o forma severa a deraierii in care ideile se transfera de la un subiect la altul fara a
pastra o conexiune logica.
5. incoerenta-pierderea legaturii dintre idei,asociatiile se fac la intimplare,
a) verbigeratie-ritm verbal accelerat cu repetarea stereotipa de cuvinte lipsite de continut ,uneori cu
tendinta la rima
b) salata de cuvinte- forma maxima a incoorentei caracterizata prin aceea ca bolnavulexprima o serie de
cuvinte sub forma unui amestec lipsit de continut logic si inteligibilitate
6. psitacism -culmea incoerentei, sonorizare mecanica a unor foneme lipsite de inteligibilitate,
7. asonanta- secventa de G,L- stimulata de sunetele cuvintului precedente, asociatiile se fac pe baza
asemanarii sunetelor
8. solilocvie-criptolalie - vorbeste singur fara intentia de comunicare
9. perseverarea - repetare persistenta si inadecvata de ginduri, idei, cuvinte raspunsuri de la prima
intrebare si de la urmatoarele intrebari
10. streotipia verbala = repetare in maniera fixa a cuvintelor, frazelor fara legatura cu contextual;
comunicarea verbala este ritmata, determina personalizarea limbajului

Ecolalie - repetarea cuvintelor interlocutorului

Palilalie - repetarea ultimului cuvint al interlocutorului
Sd.ecopatic –imita gesturile interlocutorului
Sd.PEMA: PALILALIE,
ECOLALIE,
MUTISM,
AMIMIE

16. Definiti gandirea.Definiti fuga de idei. logoreea

 Fuga de idei = ritm si flux rapid continuu de idei ce consta intr-o inlantuire rapida de idei, amintiri,
imagini
• forma medie -cu pastrarea relativa a secventie logice a gindirii, a corentei, desi asociaţiile se
fac la întîrnplare, după aspecte superficiale, după asonantă, rimă,contraste facile; frecvent se
pierde firul principal al ideilor
• forma extrema - pierderea aproape totala a legaturilor logice (coerentei) dintre asociatii =
incoerenta a G

17. Definiti idea prevalenta.Caracteristici

 Ideea prevalentă = credinta anormala, irationala, sustinuta si mentinuta dincolo de granitele ratiunii
 Caracteristici
1) neconcordanta cu realitatea de care nu s-a rupt in totalitate
5
 2) pozitie dominanta in cimpul constiintei
3) prevalenta psihismului insului
4) orienteaza si diferentiaza cursul gindirii
5) sustinuta si argumentata de celelalte idei adiacente (concordanta cu sistemul ideativ al insului )
6) nu-i recunoaste caracterul patologic
7) intimplarile din realitate sunt luate drept argumente ,tendinţa la dezvoltare şi înglobare a
evenimentelor şi persoanelor din jur
8) este in concordanta cu personalitatea insului (arata ca a atins nucleu personalitatii sale si are
potential - stari reactive de intensitate psihotica delirant )

18. Definiti idea deliranta.Caracteristicile ideei delirante

 Ideea deliranta (H. Ey) cuprinde credinţe şi concepţii prin care se exprimă conţinutul ideativ
delirant, fenomene ideo-afective în care delirul îşi ia forma.
 Ideea deliranta (Predescu) cuprinde judecăţile şi raţionamentele care reflectă în mod eronat realitatea şi
modifică în sensul lor patologic concepţia despre lume şi comportamentul bolnavului.
• reprezinta detasarea de taramul normalitatii, este marca psihozei
 Caracteristici:
1) neconforma cu realitatea de care s-a rupt in totalitate si cu care este inopozitie si pe care o exprima,
cu experienta anterioara deformata, cu credintele grupului carui ii apartine.
2) polarizeaza intreaga structura psihica a insului; domina constiinta bolnavului
3) ferma, sustinuta nu neaparat argumentata
4) insotita de comportament delirant
5) impenetratabila la contrargumente in ciuda contradictiilor evidente cu realitatea
6) pac. nu are critica, nu recunoaste caracterul patologic al id.delirante, adica incompatibila cu
existenta atitudinii critice, nu opune rezistenta id.delirante, le accepta fara critica
7) neconcordanta cu mediul socio cultural al pacientului
8) evolueaza pe fond de claritate a constiintei(spre≠ de delirium - aiurare -in care este tulburata
luciditatea )
9) aspectul interpretativ al id.delirante

19. Enumerati tipurile de idei delirante

 Clasificare idei delirante: A,B,C
A. dupa tematica (continut)
1. idei delirante expansive -macromanice – apar pe un fond dispozitional euforic
2. idei delirante depresive -micromanice– apar pe un fond dipozitional depresiv
3. idei delirante mixte – fondul dispozitional este uneori pozitiv, alteori negativ sau neutru
B. dupa mecanism de producere :
1. delirul primar (fome: dispozitia deliranta, interpretarea deliranta, intuitia deliranta, delirul de
influenta)
2. delirul secundar
C. dupa sistematizare
1. deliruri sistematizate
2. deliruri nesistematizate

20. Definitia limbajului.Tulburarile limbajului oral - Clasificare

 Limbajul: este activitatea de comunicare între oameni şi de realizare a gîndirii verbale, noţionale,
specific umana; aplicarea concretă a limbii de către fiecare om ;

6
 o ≠ limbă care este un sistem de mijloace lingvistice (fonetice, lexice şi gramaticale) cu ajutorul
cărora se realizează comunicarea reciprocă între oameni.
 Tulburarile limbajului oral : clasificare
1. Dislogii sau tulburări :
a) Mentale ale limbajului: sunt consecutive modificărilor de formă şi conţinut ale gîndirii şi
evoluează fără modificări
b) ale funcţiei de comunicare a limbajului(=disfazii)
c) ale aparatului logomotor(=dislalii)
2. Disfazii, sinonime afaziilor, reprezentate de:
a) afazii senzoriale- tulburari de intelegere a limbajului
b) afazii motorii sau expresive- imposibilitatea de a comunica prin limbaj
c) afazii mixte- afecteaza simultan intelegerea si exprimarea limbajului
3. Dislalii sunt tulburări de pronunţare (articulare a cuvintelor), determinate de modificări de intensitate
patologică ale funcţiilor aparatului logomotor.
21. Definitia limbajului. Dislogii definitie. Hiperactivitatea verbala

Hiperactivitatea verbala: forme clinice

1. Simpla= bavardaj- fara semnificatie patologica, femeile extrovertite sau in isterie, anxietate
2. Propriu-zisa descrisa sub numele de tahifemie
3. Cresterea debitului verbal, consecutiv accelerarii ritmului ideativ pana la pierderea sensului discursului,
care devine incoerent= logoree
4. Fuga de idei

22. Definitia limbajului.Dislogii definitie. Hipoactivitatea verbala

Hipoactivitatea verbala
1 simpla- scaderea ritmului verbal fara semnificatie patologica la personae timide
2 Bradilalie- scadere a ritmului verbal- diminuarea vorbirii spontane asociata cu raspunsuri scurte, laconic,
neelaborate( frecvent intalnita in depresie, psihastenie)
3 Mutismul- scaderea pana la disparitia activitatii verbale ( intalnit in clinica neurologica si cea psihiatrica)
4 baraj verba= baraj ideativ- blocaj al gandirii- este oprirea brusca a discursului verbal la mijlocul unei fraze ptr
cateva secunde, minute cu posibilitatea reluarii discursului de unde a ramas ( spre deosebire de blocajul verbal
unde numai exista aceasta posibilitate)

23. Definitia limbajului. Dislogii definitie. Dislogii de continut

Dislogii de continut
-pot fi întâlnite atat la nivelul cuvintelor cat si la nivelul frazei
-la nivelul cuvintelor: paralogism, neologisme( active/pasive), glosolalie
-la nivelul frazei: dispersie semantica =agramatism/ paragramatism/ embololalie
disociere semantic
disolutie semantica

Definitia limbajului. DISFAZII- definitie. Tipuri de afazii

7
  Difaziile sunt tulburari ale functiei de comunicare a limbajului, prin neintelegerea cuvantului vorbit,
scris. Cuprind o serie de tulburari, de obicei, legate de leziuni cerebrale precum: perseverarea, parafazia,
afazia receptiva- senzoriala Wernicke, afazie expresiva-motorie Broca, afazie amnezica, anomie, alexie
sau cecitare verbala.

Tipuri de afazii
-Afazie receptive senzoriala- Werniche- incapacitate de a inteleg cuvantul vorbit dar poate vorbi
-Afazie expresiva- motorize- Broca- incapacitatea de a vorbi- sau vorbeste cu mare greutate dar poate intelege
ce i se vorbeste
-Afazie amnestica- amnesia verbala- consta in uitarea unor cuvinte sau a vocabularului in intregime

Definiti comportamentul, conduita și activitatea

 Comportamentul este un “ansamblu de reacţii obiectiv observabile pe care un organism echipat cu
sistem nervos le execută ca răspuns la stimulările mediului obiectiv observabile”.
 Procesele cognitive si afective isi gasesc exteriorizarea prin intermediul activitatii si vointei, cristalizate
in comportamentul persoanei.
 Orice comportament poate fi descris în termeni de „stimuli şi răspunsuri” sau de „excitaţie şi reacţie”.
 Conduita= totalitatea manifestarilor vizibile si invizibile, ansamblul actelor unui individ de la cele mai
simple la cele mai complexe orientate spre un scop si încarcate de sens

24. Definiti activitatea si tipuri de activitate

 Activitatea : Unitatea funcţională dialectică, contradictorie dintre organizarea psihică internă şi tabloul
comportamental exterior în toate ipostazele şi modalităţile lor de manifestare.
 Activitatea sintetizează ansamblul acțiunilor, operațiunilor și mișcărilor unei persoane
 Activitățiile pot fi:
1. Involuntare: cand nu exista un plan bine constituit sau organizat, activitatiile se desfășoară
fără participarea activă a voinței (clipitul, înghițitul, ticul etc.)
2. Voluntare: activitatiile sunt în permanență dirijate, sub controlul voinței (traversarea străzii,
salutul unei persoane cunoscute etc.)
3. Postvoluntare: acte automatizate în urma exercitării îndelungate, stereotipe (mersul,
scrisul, dansul, patinajul etc.)

25. Definiti activitatea.Semiologia comportamentului expresiv-Enumerare

 SEMIOLOGIA COMPORTAMENTULUI EXPRESIV:
A. COMUNICAREA VERBALA (– v.limbajul)
B. COMUNICAREA NON VERBALA
1. Tinuta
2. Privirea
3. Mimica: modificari cantitative: modificari calitative:
 Hipomimii - mimica de imprumut
 Hipermimii - ecomimia
 Amimii - hemimimia
-neomimia
-jargonimimia

26. Definiti activitatea.Enumerati modificarile cantitative si calitative ale mimicii.

 Activitatea : Unitatea funcţională dialectică, contradictorie dintre organizarea psihică internă şi tabloul
comportamental exterior în toate ipostazele şi modalităţile lor de manifestare.
8
  Activitatea sintetizează ansamblul acțiunilor, operațiunilor și mișcărilor unei persoane
A. Modificări cantitative:
1. Hipermimi =exagerarea mobilitatii si expresivitatii mimice
2. Hipomimii =diminuarea mobilitatii si expresivitatii mimice
3. Amimia =imobilitatea mimica
B. Modificări calitative: Parmimiiile
1. mimica de împrumut = expresii controlate în mod deliberat în scopul atragerii atenţiei
ambianţei.
2. ecomimia = imitarea mimicii interlocutorului
3. hemimimia - persistenţa unilaterală a unei expresii mimice;
4. neomimia = mimica bizară similara neologismelor din vorbire
5. jargonomimia = multiple expresii mimice bizare, neinteligibile

27. Definiti activitatea.Enumerati tulburari ale motricitatii

 Activitatea : Unitatea funcţională dialectică, contradictorie dintre organizarea psihică internă şi tabloul
comportamental exterior în toate ipostazele şi modalităţile lor de manifestare.
 Activitatea sintetizează ansamblul acțiunilor, operațiunilor și mișcărilor unei persoane
 Tulburari ale motricitatii:
1. hipokinezia,
2. akinezia,
3. hiperkinezia- agitatia psihomotorie,
4. parakineziile: parmimiiile, manierisme, bizarerii, sterotipii, ticurile

Definiti activitatea. Hipokinezia

Hipokinezia=scaderea activitatii motorii, exprimata clinic de o stare de inhibitie psiho-motorie caracterizata
prin:
1 bradikinezie
2incetinirea fluxului ideativ- exteriorizata prin bradilalie + scaderea imaginatiei+ scaderea cap de evocare
3 hipomimie
4 saracirea expresivitatii mimico-pantomimice
5 bradilalie

Definiti activitatea. Akinezia forme clinice

Akinezia= întrerupere/ abolire a activitatii motorii
Forme clinice:
1 Barajul motor: oprire brusca, aleatorie a oricarei miscari, inclusive a vorbirii
2 fading motor: diminuarea pana la disparitie a oricarui gest/ act motorize
3 Stuporul: imobilitate cvasicompleta tradusa prin a. scaderea miscarilor spontane, inertie motorize
b. scaderea reactivitatii, nu rasp sau reactioneaza vag,
tardiv la solicitari
c. mimica- împietrita intr-o expresie de durere/
anxietate sau inexpresiva= amimie
4 Catalepsia: imobilitate motorize complete cu hipetonie muscular. Poate fi catalepsie rigida/ catalepsie
modelatoare( flexibilitate ceroasa)

9
Definiti activitatea. Sindromul catatonic
- sdr de etiologie multipla
-prezinta manifestari predominant motorii sub forma:
a. akinezie/ stupoare catatonica
b. hiperkinezie/ agitatie catatonica
- se poate desfasura pe un fond de claritate a constiintei ( catatonia lucida) sau de confuzie ( catatonia oneroida)
- cuprinde:
 stereotipiile= repetitia identica a unei miscari. De miscare/ de postura
 sugestibilitatea= receptivitate extrema la influentele exercitate de o persoana= automatism comandat
- îmbraca forma sd ecopatic : ecomimie, ecolalie, ecopraxie
 negativismul= rezistenta activa/ pasiva la orice stimul extern
- poate fi verbal, alimentar, motor
- pasiv- fata de nevoile fiziologice (alimentare, defecare, deglutitie, mictiune)
- activ- tendinta sau executia actului opus celui comandat

Definiti activitatea. Hiperkinezia forme clinice

1. Nelinistea psiho-motorie- poate fi usor sesizata ptr ca pacientul nu mentine aceiasi pozitie mai mult
de cateva momente
2. Hiperexpresivitatea mimico-gestuala- însoteste de obicei discursul într-un mod teatral demonstrativ
- prin discurs si expresie mimico-pantomimica relateaza exagerat, teatral simptomele( mai
mult sau mai putin existente obiectiv) corporale sau subiective.
3 Excitatia psiho-motorie- cuprinde nelinistea psiho-motorie + tendinta spre dezorganizarea gesticii,
mimicii si comportamentelor +/- dezinhibitie verbala

4 Agitatie psiho-motorie= excitatie motorie extrema, expresie motorie mai mult sau mai putin tulburata,
dezordonata, iesita de sub controlul voluntar printr-o stare afectiva particulara, stare halucinatorie deliranta,
destructurare in diverse grade a constiintei.
-o urgenta psihiatrica
 Ca simptom poate fi intalnita in impregnatia NL manifestata prin:
a) Akatisie = imposibilitatea de asta linistit intr-o pozitie (pe scaun,in pat,in ortostatism)
b) Tasikinezie = tendinta de a se deplasa continuu
 Ca sindrom poate fi expresia unei:
a. afectiuni organice:
 infectioase cerebrale: encefalita,meningoencefalita
 toxice: intox.cu CO, beladona, hasis, LSD; alcoolism- ag.psm pe fond confuziv; aport
excesiv medicamentos- AD Tri,cortizon.
 vasculare- dementa, hemoragii subarahnoidiene
 tumori cerebrale
 sechele traumatice
 neurologice: convulsii,Parkinson,coree ac/cr.
b. afectiuni psihice de intensitate nevrotica, psihopatica, psihotica

Definiti activitatea. Parakineziile enumerare

Parakineziile= pervertirea sensului si continutului natural si logic al miscarilor
10
-manierisme, bizarierie, stereotipiile, ticurile

28. Definitia vointei .Tipuri de vointa.

 Vointa = funcţie a psihicului orientată spre atragerea unor scopuri propuse conştient, pentru a căror
realizare sunt necesare:
 deliberarea,
 planificarea şi
 organizarea forţelor şi acţiunilor
 Tipuri de vointa:
1. Voinţă pozitivă, activă (de mobilizare, de acţiune, de depăşire a obstacolelor)
2. Voinţă negativă,-defensivă -inhibitorie a pulsiunilor instinctivo-afective si activitatilor ce au
consecinte reprobabile.

Definitia vointei. Disbulii cantitative

 Hiperbulia- cresterea cap volitionale, tradusa pe plan comportamental prin activitati permanente si
sustinute. Fara semnificatie patologica este o caracteristica a personalitatilor tenace si ambitioase, apare
foarte rar in patologie
 Hipobulia- scaderea cap volitionale, tradusa pe plan comportamental prin scaderea cap de a actiona.
Apare in aproape toata patologia, atat psihica cat si somatica
 Abulia- pierderea capacitatii volitionale tradusa pe plan comportamental prin incapacitatea de a actiona.

Definitia vointei. Disbulii calitative

 Disabulia = dificultatea de a initia si finalize o actiune
 Parabulia= o forma particulara de hipobulie determinate si întretinuta de acte motorii parasite

Tulburarile vointei inhibitorii

 Impulsivitatea- tradusa în plan comportamental prin impulsivitate, acte intempestive, frecvent cu

character antisocial, reprobabil
 Raptusurile- manifestari motorii tranzitorii, paroxistice, explosive ce realizeaza practice o paralizie
 Fugile- parasirea neasteptata a domiciliului sau a locului de munca, ca urmare a nevoii imperioase de a
pleca. Se caract prin : - imprevizibiliatate
- Incomprehensibilitate
- Limitare in timp
- Însotite de amnezie lacunara

Definiti instinctele. Enumerati tulburarile instinctului alimentar

Tulburarile instinctului alimentar

- Cantitative: fagomania, bulimie, anorexie
- Calitative ( pervertirea instinctului alimentar): polifagia, sitiofobia

Definiti instinctele. Enumerati tulburarile instinctului de aparare

Tulburari: Exagerarea instinctului de aparare- în tulb hipocondriaca, în fobia simpla

Diminuarea instinctului de aparare- în ep depresiv major, în sk, demente, oligofrenii
11
Definiti instinctele. Enumerati tulb instinctului sexual
Tulburari
 Cantitative: cresterea inst sexual – la femeie( nimfomanie), la barbat ( satiriazis)
scaderea inst sexual – impotente sexual psihogene
 Calitative
a. Anomalii in alegerea partenerului: pedofilia, gerontofilia, incestul, homosexualitatea,
zoofilia, pigmalionismul
b. Anomalii în desfasurarea actului sexual: sadomasochism, voyerismul, exhibitionismul,
froteurismul

29. Definiti afectivitatea. Enumerarea starilor afective elementare, particulare

 Afectivitatea = este procesul psihic cel mai legat de personalitate, care inglobeaza
• stari afective elementare, normale: dispozitiile, emotiile, afectele
• stari afective elaborate,catatimice: sentimentele, pasiunile.

Definiti afectivitatea. Definitia starilor afective elementare particulare

Dispozitia= starea afectiva generala, de fond, de durata si intensitate medie, variabila

- reflecta functionalitatea organismului, nefiind orientata precis, oscileaza între polul
placerii/ durerii
Emoții= reprez expresia cognitive comportamentala si fiziologica a unui sentiment ( iritabilitate, frica, suparare,
euforie, fericire, ura)
- manifestare afectiva spontana de intensitate semnificativa, îngusteaza campul constiintei
- poate fi pozitiva/ negative, stenica/ astenica
Afectele= încarcatura emotional mare, primara, cu character de scurt- circuit, reprez o traducere
comportamentala a unor sentimente sau emotii
- debut brusc. Durata scurta, nu survin întotdeauna motivat
- influenteaza conduit individului ce devine haotica, dezorganizata

30. Clasificarea tulburarilor afective. Enumerare

A. Tulburari cantitative:
1. Hipotimia: scaderea trairilor afective pana la apatie si indiferenta afectiva
a) Atimia= tocire afectiva= indiferentism afectiv
b) Apatie = lipsa interesului fata de propria pesoana, ambianta
2. Hipertimiile: traire afectiva intensa:
a) Negative: Depresia, Distimia, Anestezia psihica dureroasa, Anxietatea.
b) Pozitive : Euforia
3. Forme mixte (H+h):
a) Labilitatea afectiva: versatilitate timica
b) Disforia: stare de disconfort deosebit combinata cu tristete, anxietate, iritabilitate, neliniste.
c) Incontineneta afectiva
B. Tulburari calitative (paratimiile) :
1. Inversiune afectiva,
2. Ambivalenta afectiva

Clasificarea tulburarilor afective. Hipertimii. Enumerare, definitii

Hipertimia= traire afectiva intensa

12
H negative: depresia, distimia, anestezia psihica durereoasa, anxietatea
H positive: euphoria
H mixte: labilitatea afectiva, disforia

Depresia- diminuarea patologica a pragului dispositional

Distimia- un sdr depresiv de int redusa care nu afecteaza semnificativ randamentul cognitive si motor, cu durata
lunga
Anestezia psihica dureroasa- incapacitatea de a reactiona afectiv la stimuli, constientizata si resimtita de pacient
ca fiind extreme de dureroasa
Anxietatea- teama, fara obiect resimtita de pacient ca o senzatie de pericol iminent
Euforia- dispozitie elevata cu valenta pozitiva, cu sentimente de veselie, sanatate, bine general, nemotivata,
anormala
Labilitatea afectiva- variatii afective între polul pozitiv si negativ
Disforia- stare de discomfort deosebita combinata cu tristete, anxietate, iritabilitate, neliniste

Clasificarea tulb afective. Forme mixte, enumerare

Labilitatea afectiva- versatilitate timica = variaţii afective între polul pozitiv şi cel negativ - ap.în :manie,
tulburări de personalitate
Iritabilitatea- nervozitate ce se manifesta prin sensibilitate excesiva la stimuli externi pe care pacientul le
percepe ca fiindu-I ostili
Incontinenta afectiva- trecere incoercibila de la o stare emotional la alta opusa
Disforia-stare de disconfort deosebit combinată cu tristeţe, anxietate,iritabiliate,nelinişte

Poikilotimia- modulare afectiva univocal conform starii afective celor din jur

Clasificarea tulb calitative ale afectivitatii

Paratimia= afectivitate paradoxala, reactii afective inadecvate fata de situatii sau evenimente
Variante clinice:
 Inversiunea afectiva- sentimente negative fata de personae iubite sau pe care firesc ar trebui sa le
iubeasca
 Ambivalenta afectiva- coexistent unor stari afective opuse calitativ fata de aceeasi persoana sau situatie

31. Definiti depresia ca SIMPTOM si ca SINDROM .Clinica depresiei

 Depresia ca simptom - traire afectiva intensa, dureroasa, legata de cele mai multe ori de o ideatie
restransa cu caracter micromanic
 Depresia ca sindrom este definita de o triada clinica:
 Dispozitia depresiva (depresia ca simptom), uneori anxietate
 Lentoare si restrangerea spectrului ideativ, cu ideatie depresiva de prevalenta la deliranta uneori
si idei de suicid
 Diminuarea activitatii motorii cu lipsa de initiativa si izolare, uneori neliniste sau explozii
motorii – raptusul depresiv
 Clinic se mai remarca:
 atitudine depresiva caracteristica
 incapacitate de concentrare cu hipermnezie secundara centrata pe evenimente (-)
 senzatie de lipsa de energie
 pierderea interesului si a placerii
 insomnie sau hipersomnie
 inapetenta cu scadere in greutate sau hiperfagie
 acuze subiective somatice: constipatie si disconfort dureros cu localizare variabila

13
  Depresivul este caracterizat prin:
o participare afectiva intensa , cu sentimentul durerii morale,inutilitatii,davalorizarii
o continut perceptual cenusiu,neclar
o ideatie lenta cu continut trist, dureros
 Depresia este exteriorizata prin :
• inhibitie motorie sau neliniste anxioasa
• mimica si pantomimica concordanta
• fruntea incretita in omega Ω
• pleoape cu ⅓ interioara ridicata
• comisurile bucale coborate
• corp inconvoiat
• bratele cad pe linga corp, umerii coboriti
 Depresivul prin tot ce simte si traieste , intrezareste nenorocirea
 Depresia poate avea intensitate nevrotica sau psihotica

Definiti depresia datorata unei conditii medicale generale. Clinica depresiei

-b neurologice ( TCC, Huntinghton,Parkinson, epilepsie de lob temporal)
-b endocrine( acromegalie, hipotiroidie, scaderea/ cresterea fct CSR, insuficienta ovariana)
- b autoimune ( collagen, LES)

32. Definitia constiintei. Laturile constiintei

 Definiţie neuropsihologică: proces-orientat, finalist, de integrare a intregului sistem nervos, care pe
fondul starii de veghe(conştienţă) prelucrează informaţiile oferite de aferenţele senzitvo- senzoriale,
realizând o reflectare subiectivă a realităţii obiective, putând oferii un răspuns comportamental adecvat.
= organizarea experientei vigile / traite / integrate / sensibile / reflectate actual (H. Ey, 1963)
= ansamblul vietii psihice la un moment dat (Jaspers, 1933)
Constiinta are 4 laturi:
1 constienta- starea de veghe, mentinuta de SRAA
2 cunoasterea
3 afectivitatea
4 activitate

33. Definiti constiinta.Enumerati tulburarile cantitative ale constiintei

 Definiţie neuropsihologică: proces-orientat, finalist, de integrare a intregului sistem nervos, care pe
fondul starii de veghe(conştienţă) prelucrează informaţiile oferite de aferenţele senzitvo- senzoriale,
realizând o reflectare subiectivă a realităţii obiective, putând oferii un răspuns comportamental adecvat.
 Tulburarile cantitative:
 Alterarea starii de veghe sia substratului neurofiziologic al atentiei, al perceptiei:
 Reprezentate de starile de:
1. obtuzie
2. hebetudine
3. torpoare
4. obnubilare
5. stupor
6. sopor
7. coma

14
34. Definiti constiinta. Enumerati tulburarile calitative ale constiintei
 Definiţie neuropsihologică: proces-orientat, finalist, de integrare a intregului sistem nervos, care pe
fondul starii de veghe(conştienţă) prelucrează informaţiile oferite de aferenţele senzitvo- senzoriale,
realizând o reflectare subiectivă a realităţii obiective, putând oferii un răspuns comportamental adecvat.
 Tulburarile calitative:
 Alterarea psihopatologica a campului si al continultului constiintei.
 Reprezentate :
1. Delirium (v.Tulb.ment.org)
2. Starea oneiroidă
3. Starea amentivă
4. Starea crepusculara

35.Criteriile Jasper de definire ale deliriumului

 Criteriile Jasper de definirii deliriumului :
1. îndepãrtarea de lumea realã (= obnubilare)
2. dezorientare temporo-spatialã
3. incoerentã
4. amnezia episodului
+/– halucinatii vizuale si delir
+/– manifestãri vegetative (febrã)

36. IDEEA DELIRANTA versus DELIRIUM

37. Somnul definitie. Fazele somnului- enumerare

38. Definiti personalitatea.Enumerati sindromologia personalitatii

15
  Personalitatea : ansamblu unitar non - repetitiv al însuşirilor psihologice caracteristice şi stabile care
definesc un individ anume şi modalităţile sale de comportament.
 Personalitatea este o structura dinamica a sistemelor psihice si individuale care permit si determina
adaptarea omului la realitatea sa sociala.
 Psihicul (sinonime = suflet, subiectivitate) este o notiune abstracta prin care :
• se stabileste relatia simbolica, indirecta, cu mediul exterior si cu el insusi, prin care se realizeaza
comunicarea,
• se stabileste adaptarea la mediui exterior (pentru om este functia de socializare).
 Psihicul deci poate fi divizat in doua notiuni de sinteza: constiinta si personalitate
 Psihicul, la un moment dat  constiinta
 Psihicul, de-a lungul existentei  personalitatea
 Personalitatea ca structura longitudinala combina aptitudinile: afectiv- cognitiv- praxice in doua notiuni:
a. temperamentul (ca un dat innascut) si
b. caracterul (ca o prelucrare a temperamentului de catre educatie).
 Sindromologia personalitãţii
1. sindromul psihopatic: caracterizat prin aptitudini intelectuale suficiente, integrate insa intr-un
caracter dizarmonic.
2. sindromul nevrotic: caracterizat printr-un conflict interior nerezolvat care determina suferinta
psihica si corporala
3. sindromul psihotic: presupune delirul sau delirul si halucinatia, adica o deformare grava
calitativa a realitatii obiective, cu constituirea unei lumi subiective proprii.
4. sindromul de deteriorare psihopatoid: caracterizat prin declin intelectual.
5. sindromul demenţial şi oligofren

39. Definiti constiinta .Enumerati sindroamele constiintei

 Definiţie neuropsihologică: proces-orientat, finalist, de integrare a intregului sistem nervos, care pe
fondul starii de veghe(conştienţă) prelucrează informaţiile oferite de aferenţele senzitvo- senzoriale,
realizând o reflectare subiectivă a realităţii obiective, putând oferii un răspuns comportamental adecvat.
 Sindromologia constiintei are 11 niveluri, pornind de la coma la luciditate:
1. Amential 7. Exaltat
2. Oniric 8. Emotionat
3. Oneiroid-crepuscular 9. Panicat
4. Dedublat 10. Oboist
5. Depersonalizat 11. Enervat/suparat.
6. Depresiv

40. Sindromul neurastenic

 Simptomatologia are la bază tripiedul: astenie, cefalee, insomnie.
 Astenia psihică şi fizică este resimţită ca o stare permanentă de oboseală în absenţa oricărui efort sau
imediat după începutul unei activităţi fizice sau intelectuale.
 Cefaleea se manifestă sub formă de durere în cască, ca o apăsare la suprafaţa scalpului sau în regiunea
cervicală.
 Insomniile apar fie sub forma insomniilor vesperale cu trezire tardivă şi lipsa efectului reparator al
somnului. În general, somnul este superficial.
 Alte simptome cum ar fi:
• hipoprosexia şi hipomneziile de diferite grade,
• iritabilitatea şi hiperexcitabilitatea.
• fenomene de tip: obsesivo-fobic, anxios hipocondriac, depresiv de intensităţi diferite.
16
  Sindromul neurastenic: este nespecific şi este întâlnit în:
 nevroze,
 intoxicaţii şi infecţii, atât în perioadele de debut sau de convalescenţă,
 bolile somatice, cardiovasculare, digestive, hematologice,
 boli endocrine (hipertiroidism, hiposuprarenalism, hipotiroidism),
 afecíunile neurologice (TCC, ASC, tumori, scleroză în plăci, etc.
 perioadele de debut sau de remisiune ale unor psihoze (schizofrenie, stările afective bipolare sau
monopolare

41. Definiti sindromul anxios. ANXIETATE/FRICA. ANXIETATE/ANGOASA

 Sdr. Anxios: cuprinde semne si simptome ce se circumscriu notiunilor de teama, spaima, frica, panica
 Definitia Anxietatii:
= teama fara obiect
= fenomen - emotional negativ, desprins de concret si proiectat spre viitor, care apare in prezenta /
absenta pericolului, fiind de intensitate disproportionala fata de pericolul care i-a dat nastere
= sentiment de teama (presimtire- aprehensiune) anticipata a pericolului intern ,extern
Anxietatea - raspuns emotional neplacut la o amenintare –Frica
 necunoscuta  cunoscuta
 interna  externa
 vaga  definita
 conflictuala  nonconflictuala
 cronica  acuta
Anxietatea – normala = raspuns adecvat fata de stimuli amenintatori
 patologica = raspuns inadecvat fata de stimuli amenintatori
Anxietatea ≠ Angoasa
 corespunde, în special, trăirii psihice,  corespunde componentei somatice cu senzaţia de
sentimentului nedefinit de insecuritate tradus constrângere, de gâtuire, de angor, fiind
prin amplificarea peiorativă a ambianţei. acompaniată de un cortegiu somatic polimorf.

42. Sindromul isteric

 Este reprezentat printr-un complex bogat de simptome în sferele motricităţii, senzorialităţii, vorbirii,
funcţiilor vegetative-viscerale
 Aceste simptome au ca notă comună :
 originea emoţională sau psihogenă,
 atipia în raport cu afecţiunile medicale ce le imită,
 teatralismul şi demonstrativitatea, reversibilitatea totală şi rapidă,
 influenţabilitatea prin atitudinea mediului sau prin sugestie.
 Manisfetările clinice isterice includ :
a. crizele senzitive anesteziile
b. crizele excito-motorii
c. paraliziile,
d. tulburările de fonaţie
e. tulburările vegetative,
f. tulburări psihice variate (amnezii, fugi, stări crepusculare, etc.).
 Sindromul Ganser: are ca simptom principal răspunsul alături. Bolnavul execută greşit cele mai simple
acte şi dă impresia că nu are cunoştinţe despre cele mai elementare lucruri în contrast cu nivelul său

17
 socio cultural. Se întâlneşte în special în cadrul anchetelor penale, în condiţii de detenţie, în timpul
serviciului militar, etc.
 Pseudodemenţa istericăse caracterizează printr-un deficit intelectual şi mnezic aparent cu răspunsuri şi
acţiuni” alături “, manifestări care sunt, de asemenea influenţate de mediul ambiant.
 Sindromul isteric este întâlnit în cadrul nevrozei isterice ,la psihopaţii isterici, în epilepsii pe fondul
tulburărilor de personalitate interaccesuale, în melancolii, tetanii, în schizofrenii, în unele boli
neurologice cum ar fi: tumorile cerebrale, scleroza în plăci, encefalita epidemică. Manifestările isterice
prezente pot produce confuzii în diagnostic.

Sindromul disociativ
 Sdr. Disociativ: este consecinţa clinică a mecanismului psihologic al disociaţiei, care include un
mecanism defensiv inconştient, declanşat într-o împrejurare reactivă, de confruntare a individului
cu un eveniment de viaţă cu mare semnificaţie afectivă,
 Poate separa traumatismul afectiv de restul psihismului :
 pe verticală (Freud): urma mnezică a evenimentului este refulată în inconştient şi disociată de afect
 pe orizontală (Janet): urma mnezică a evenimentului este separată de afect printr-un fenomen de
dezagregare mintală
 Manifestarea clinică a acestui fenomen este segregarea unor procese psihice şi comportamentale de
restul psihismului, astfel că se realizează două sau chiar mai multe nivele separate de funcţionare
paralele sau consecutive la acelaşi individ. Spre exemplu, (tulburarea dc personalitate multiplă, sau
tulburarea disociativă de identitate, cum este denumită în D.S.M. - IV).
 Disocierea poate apărea şi în condiţii normale dc sugestibilitate crescută la subiecţii hipnotizaţi (când
apare ca o consecinţă a inducţiei hipnotice).

Sindromul conversiv
 Conversia reprezintă deplasarea ( în plan somatic) a unei stări de mare emoţie rezultată din refularea
unei motivaţii cu semnificaţia de apărare inconştientă
 Sd conversiv este consecinţa reprimării unor nevoi afective, urmată de dezvoltarea unor simptome
somatice sau de distorsiuni în funcţionarea unor grupe de muşchi aflate sub control voluntar, care
mimează de obicei afecţiuni neurologice, dar care nu pot fi explicate prin nici o tulburare organică.
 Ex: anestezia isterică este o pierdere a diferitelor modalităţi senzoriale ca urmare a unor conflicte
emoţionale reprimate, neexprimate;
• alte alterări/perturbări senzoriale (cecitate, anosmie, cofoză, anestezii/analgezii segmentare
segmentare, diplopie, anestezii în mănuşă/ciorap, fără corespondent metameric;
• perturbări motorii(pareze, paralizii, vărsături, afonie isterica);
• macropsii/micropsii ale unor obiecte, percepute cu dimensiuni mărite, respectiv micşorate,
simptome care pot însă să apară ca atare şi în afecţiuni organice, ca de exemplu epilepsia cu crize
parţiale complexe.
 Diagnosticul este prin excluderea posibilelor condiţii somatice, ceea ce presupune un examen neurologic
amănunţit şi investigaţiile paraclinice care se impun.
 Caracteristicile simptomelor de conversie
a) relaţia lor temporală dintre- momentul apariţiei simptomului şi o psiho- traumă sau emoţie intensă.
b) simptomele afecteazămai frecvente hemicorpul stâng datorită investitiei sediului inimii, ca locus
vital princeps.
c) nu sunt sub control voluntar, ceea ce le deosebeşte de simulaţie,
d) nu constituie un tip de răspuns sancţionat cultural (inacceptabil, ruşinos, nedemn

18
43. Sindroame psihotice enumerare
- maniacal
- depresiv
- halucinator
-delirant
-sd de automatism mintal
-de dezorganizare
-cataton si deficitar

44. Sindroamele halucinator delirante-Enumerare

1. Sindromul Charles Bonnet: se intalneste la batranii fara deficienta mintrala la care apar: halucinatii
vizuale, micropsice, macropsice, metamorfopsice, kinetoscopice.
2. Sindromul Capgras (iluzia sosiilor): falsele nerecunoasteri, iluzie de nerecunoastere a cunoscutilor.
3. Sindroamele de tip paranoid(delir nesistematizat cu continut persecutor acompaniat de halucinatii),
parafrenic(sdr. delirant halucinator sistematizat in care personalitatea si afectivitatea sunt mult mai bine
conservate) şi paranoiac(delir sistematizat axat pe teme variate de persecutie, gelozie, relatie, inventie in
care lipsesc halucinatiile).

45. Sindromul de automatism mental

 Sdr. de automatism mental: reprezinta “bază şi formă iniţială a tuturor psihozelor halucinatorii cronice”
 A fost descris de către Clerambault sub forma triplului automatism motor,mental, senzitiv.
 SINDROMUL DE TRANSPARENŢĂ – INFLUENŢĂ: se întâlneşte în parafrenii şi în psihozele
halucinator delirante cronice.
 H.Ey sistematizeaza automatismul mental in:
1. psudohalucinatii
2. triplu automatism - motor, exprimat clinic prin: trairea de miscarii impuse(mental)
- ideo verbal: exprimat clinic prin: voci, citirea G, furtul G(raze,telepatii)
- senzitv –senzorial: exprimat clinic prin: halucinatii vizuale, gust, olfact.
3. dedublarea mecanica a gindirii- triplu ecou al gindurilor, actelor, lecturii
- enuntarea gesturilor,intentiilor
- comentarea actelor
4. micul automatism sau sd.de pasivitate si interferenta
 Echivalentul din Kaplanal al ideei delirant de control (furtul, insertia, controlul, emiterea, difuzarea,
ecoul, citirea gandurilor) = sd.clinic caractrizat prin:
a) convingerea pac.ca gandirea proprie nu mai este a sa =instrainarea G
b) pseudohalucinatii
c) delir de influenta
d) tulburarea constiintei in grade variabile

46. Pacientul nevrotic VS psihotic

19
47. Psihoze definitie. Clasificare
Def Sunt boli psihice severe caracterizate prin
- pierderea contactului cu realitatea ( simptome psihotice tipice sunt halucinatiile, delirul, tulb constiintei
precum delirium, derealizarea si depersonalizarea).
- absenta constiintei bolii psihice

Clasificare:
 exogene- se refera la un factor cauzal extern care poate fi identificat, precum:
-factori toxici- psihozele alcoolice, int cu metale grele( Pb, Mercur)
-factori infectiosi- sifilisul tertiar
-factori traumatici- tulb psihice instalate dupa un TCC sever
-afectare organica cerebrala confirmata- tumori cerebrale, AVC, boli degenertive cerebrale, epilepsie
 endogene- consta într-o alterare a functionarii normale a SNC, fara ca substratul sa poata fi precizat cu
exactitate. Cuprinde: manie, parafrenie, paranoie, psihoza schizoafectiva, schizofrenia

48. Definitia dementei.Perioada de stare/tablou clinic

 Dementa = deteriorare generalizata a intelectului si personalitatii, un deficit progresiv cognitiv(M,AT,G,
intelectul, personalitatea)
≠ de deficitul de dezvoltare-nedezvoltare- psihica (intarzierea mintala)
- evolueaza pe o constiinta clara -in absenta delirumului
- reprezinta un declin fata de nivelul anterior de functionare
- interfera cu efectuarea - sarcinilor socio- profesionale
- activit cotidiene uzuale (spalat,imbracat,alimentatie,igiena personala)
 Perioada de stare este marcata de:
A. Deteriorarea memoriei = amnezia, manifestata prin:
 Deterioararea capacitatii de a invata un material nou(afectarea memoriei de scurta durata)
 Uitarea unui material invatat anterior (deteriorarea memoriei de lunga durata)
B. Sindromul AAA:
 Afazia – predominant senzorial- compromite intelegerea limbajului scris si vorbit
 Apraxiiile – deteriorarea de a efectua activitati motorii in dispretul aptitudinilor motorii, functiei
senzoriale si intelegerii sarcinilor, care sunt intacte.
 Agnozia – incapacitatea de a recunoaste sau identifica obiectele, in dispretul functiei senzoriale
intacte.
C. Alte manifestari din perioada de stare:
• Agravare tulburarilor de memorie – amnezie retro-anterograda si ecmnezie
• Dezorientare temporo-spatial, pierderea initiativelor.

49. Definitia dementei.- amnezia- manifestare- testare

Deteriorarea memoriei = amnezia, manifestata prin:

 Deterioararea capacitatii de a invata un material nou(afectarea memoriei de scurta durata)
 Uitarea unui material invatat anterior (deteriorarea memoriei de lunga durata)
20
Testarea memorie de scurta durata poate fi facuta ecrand pacientului
-sa invete( sa repete) o lista de cuvinte- evalueaza înregistrarea
-sa reproduca informatia dupa un interval de cateva minute- evalueaza retentia, evocarea
-sa recunoasca cuvintele dintr-o lista multipla- evalueaza recunoasterea

Testarea memoriei îndepartate poate fi facuta cerand pac sa evoce informatii persoanale sau un material vechi
pe care individul îl considera interesant

50. Definitia dementei. Afazia-manifestare- testare

 Afazia – predominant senzoriala- compromite intelegerea limbajului scris si vorbit
Limbajul este testat cerand pac sa denumeasca obiectele din camera, parti ale corpului, sa execute comenzi(
aratati usa, apoi masa) ori sa repete unele expresii( fara nici un fel de DACA-uri, SI-uri ori DAR-uri)

Criterii de diagnostic din D S M ale dementei Alzeimer

A. Dezvoltarea de deficite cognitive multiple, manifestate prin 1 si 2 :
(1) deteriorarea memoriei (deteriorarea capacităţii de a învăţa o informaţie nouă ori de a evoca o
informaţie învăţată anterior);
(2) una (sau mai multe) din următoarele perturbări cognitive:
a. afazie (perturbare de limbaj);
b. apraxie (deteriorarea capacităţii de a realiza activit motorii, în dispreţul fcţ motorii intacte);
c. agnozie (incapacit de a recunoaşte sau identif obiectele, în dispreţul fcţ senzoriale intacte);
d. perturbare în funcţia de execuţie (adică, în planificare, organizare, secvenţiere, abstractizare).
B. Deficitele cognitive de la criteriile A1 şi A2 cauzează, fiecare, o deteriorare semnificativă în funcţionarea
socială sau profesională şi reprezintă un declin semnificativ de la nivelul anterior de funcţionare.
C. Evoluţia este caracterizată prin debut gradual şi declin cognitiv continuu.
D. Deficitele cognitive de la criteriile A1 şi A2 nu se datorează nici uneia din următoarele:
(1) altor condiţii ale sistemului nervos central care cauzează deficite progresive de memorie şi
cunoaştere (de ex., maladie cerebrovaşculară, maladie Parkinson, maladie Huntington, hematom
subdural, hidrocefalie cu presiune normală, tumoră cerebrală);
(2) condiţiilor sistemice, cunoscute a cauza demenţă (de ex., hipotiroidismul,deficienţa de vitamină B12
sau de acid folie, deficienţa de niacină,hipercalcemia, neurosifiiisul, infecţia cu HIV);
(3) condiţiile induse de o substanţă.
E. Deficitele nu survin exclusiv în cursul unui delirium.
F. Perturbarea nu este explicată mai bine de altă tulburare de pe axa I (de ex: tulburarea depresivă majoră,
schizofrenia).

Tablou clinic dementa vasculara

Deficite cognitive multiple
-tulburari ale memoriei
-afazie
-apraxie
-agnozie
-dificultati în executarea sarcinilor ( planificare, organizare) disfunctie sociala/ocupationala
Semne neurologice de focar
-exagerarea reflexelor ostetendinoase
-semnul Babinski
-paralizie pseudobulbara
-labilitate afectiva

21
51. Delirium definitie
= tulburare a constiintei+ atentiei și a cunoasterii, asociata unei conditii medicale generale/ substante, care se
dezvolta într-o perioada scurta de timp
-este un sindrom, întotdeauna reprez o urgenta

52. Delirum versus Dementa

Delirum
 debut-brusc
 deteriorarea cog. - exacerbata nocturn
 deficit.de AT - intotdeauna prezent
Dementa
 debut-insidios
 deteriorarea cog. - mai stabila in timp
 deficit.de AT ocazional prezent

53. Sd Korsakov vs encefalopatia Wernicke

Sd korsakov
Cauza- deficit de vit B1 ( tiamina), apare la marii alcoolici
-tulburare cronica, debut insidios
- clinic: amnezie anterograda de fixare, confabulatii mnestice, dezorientare TS, false recunoasteri +/- polinevrita
mi

Encefalopatia Wernicke
Cauza- deficit de tiamina, apara la alcolicii cronici,
-tulb neurologica acuta,debut brusc
-clinic: confuzie, ataxie, oftalmoplegie+ somnolenta, stupor, coma, hipertonie generalizata

Sevrajul alcoolic
1. SEVRAJUL ALCOOLIC NECOMPLICAT
 Debut: la cateva zile dupa sistarea sau reducerea semnificativa a consumului de alcool la un dependent.
 Clinic:
a. tremuraturi ( maini, generalizate)
b. transpiratii
c. tahicardie
d. insomnii
e. greturi, varsaturi
f. iluzii sau halucinatii tranzitorii
g. anxietate
h. disforie
i. agitatie psihomotorie
j. crize convulsivante
2. SEVRAJUL CU CRIZE CONVULSIVANTE
 Pe fondul manifestarilor starii de sevraj necomplicat se suprapun:
a. crize cu convulsii tonico-clonice care apar la 12 - 24 ore dupa intreruperea sau reducerea
substantiala a cantitatii de alcool consumat.
b. pierderea cunostintei cu cadere

22
 c. amnezie lacunara a perioadei convulsivante
3. SEVRAJ CU DELIRIUM (DELIRIUM TREMENS): URGENTA PSIHIATRICA!
 Pe fondul simptomelor starii de sevraj necomplicat care se accentueaza (tremuraturi generalizate cu
amplitudine crescuta si dizartrie – datorata interesarii musculaturii aparatului logo-motor, transpiratii
profuze) se suprapun:
a. stare onirica -DELIRIUM ( tulburari de constiinta, afectarea functiilor cognitive)
b. cu HALUCINATII predominant vizuale fie cu animale (zoopsii), fie cu caracter profesional (se
vede cu colegii sau prestand activitati de la locul de munca), dar frecvent apar si halucinatii
tactile (simte si vede insecte care merg pe piele)
c. anxietatea este relativ frecventa, fiind determinata de continutul in general terifiant al
halucinatiilor (nu este obligatorie – de exemplu un pacient “s-a visat la o nunta de soareci”
d. TULBURARI VEGETATIVE ( transpiratii, tahicardie, febra, tremor, anxietate, insomniii)
e. IDEI DELIRANTE( frecvent paranoide)
f. AGITATIE PSIHOMOTORIE .

54. Definiti schizofrenia.Enumerati simptomele, Durata

 Definitie: un grup de tulburari psihice cu urmatoarele caracteristici
 Pe plan clinic
1. simptome pozitive (modificari “in plus” fata de normalitate): idei delirante, halucinatii,
comportament bizar si tulburari pozitive ale formei gandirii
2. simptome negative (modificari “in minus” fata de normalitate):
a. aplatizare afectiva,
b. apato-abulie,
c. tulburari negative ale formei gandirii,
d. retragere sociala, anhedonie
 Durata
 dupa DSM-IV – persistenta simptomelor cel putin 6 luni
 dupa ICD-10 – persistenta simptomelor cel putin o luna
 Etiologie – necunoscuta-multifactoriala
 Evolutie – cronica, fie “in pusee”, fie continua si progresiva
 Prognostic – variabil (mai mult sau mai putin nefavorabil)

55. Criteriul A din D S M de diagnostic al schizofreniei

A. Simptome caracteristice: ≥2 dintre următoarele simptome
- fiecare prezent o porţiune semnificativă de timp
- în cursul unei perioade de o lună (sau mai puţin, dacă sunt tratate cu succes):
(1) idei delirante;
(2) halucinaţii;
(3) limbaj dezorganizat (de ex., deraieri frecvente sau incoerenţă);
(4) comportament catatonic sau flagrant dezorganizat;
(5) simptome negative, adică aplatizare afectivă, alogie sau avoliţie.

56. Schizofrenia- forme clinice- enumerare

DSM IV- 5 subtipuri
- Paranoida
- Hebefrenica
- Catatonica
- Nediferentiata
- Reziduala
ICD 10- 9 subtipuri
23
-paranoida
-hebefrenica
-catatonica
-nedifereantiata
-reziduala
-simpla
-depresia postschizofrenie
-alte tipuri de sk – sk cenestopata, tulb schizofreniforma
-nespecificata

57. Schizofrenia- faze evolutive

 Faza activa- simptomele sunt predominant pozitive și constau în halucinatii, idei delirante,
comportament si limbaj dezorganizat
 Faza reziduala- simptomele sunt predominant negative la care se adauga si dificultati de reluare a
functionarii psihosociale la nivelul anterior instalarii fazei acute

Tulburarea schizo-afectiva =Definitie

 Definitie: afectiune cu:
a. evolutie episodica
b. coexistenta pe plan clinic a simptomelor schizofreniei cu simptome ale tulb.afective
c. ponderea simptomelor sk si af. este aproximativ egala fara a se putea stabili care dintre ele se afla pe
primul plan
d. in general nici simptomele schizofreniei nici ale tulburarii afective luate izolat nu sunt suficiente
pentru formularea unuia dintre cele doua diagnostice
 Debut –brusc – la varsta adulta tanara dar si in adolescent

58.Episodul depresiv.Tabloul clinic

 Durata - min 2 sapt: cu prezenta a ≥ 5 din 9 simptome în cursul aceleiasi perioade
1. dispozitie depresiva
2. scaderea interesului si a placerii
3. scaderea/cresterea apetitului alimentar si scadere/crestere in greutate (peste 5% intr-o luna)
4. insomnie sau hipersomnie
5. retard psihomotor sau agitatie psiho-motorie
6. fatigabilitate, pierderea energiei
7. Sentimente de inutilitate, culpabilitate autostima scazuta
8. scaderea capacitatii de concentrare, ambivalenta
9. ideatie suicidara, TS (tentative suicid)
 Simptomele provoaca - suferinta sau incapacitare familiala, sociala, profesionala

60. Ipoteza biochimica în depresie

Bazata pe constatarea unor nivele scazute în fanta sinaptica de:
- Serotonina
- Noradrenalina( mai ales dimineata)
- Dopamina

61. Episodul maniacal .Tablou clinic

 Durata - min 1 saptamana
1. dispozitie euforica, expansiva sau iritabila
2. cresterea autostimei, idei de grandoare

24
 3. scaderea nevoii de somn
4. logoree
5. fuga de idei
6. distractibilitate
7. implicare excesiva in activitati sau agitatie psiho-motorie
 Implicare excesiva in activitati cu potential nociv - cheltuieli, investitii fara rost
 Dezinhibiţie (verbală, sexuală, în maniera de a şofa, în cheltuirea banilor, în iniţiative neaşteptate de a
iniţia călătorii).
 cresterea volumului si vitezei activitatii motorii– mimica si gestica ample si rapide,
 Polipragmazie - la nivel de initiativa,
- se apuca de m.m activitatii pe care nu le duce la bun sfarsit
- p.l. agitatie psiho-motorie sau furor maniacal.
 Simptomele psihotice se adauga in cazul maniei cu simptome psihotice

62. . Criterile A si B din DSM . al episodului maniacal

A. O perioadă distinctă de dispoziţie crescută, expansivă sau iritabilă anormală şi persistentă, durând cel puţin o
săptămână (sau orice durată, dacă este necesară spitalizarea)
 dispoziţie expansiva=entuziasm nedisciminatoriu pt.interactiuni- interpersonal, ocupationale, sex
 dispoziţie iritabila =expresia tensionata afectiv(-)miniaturala a maniei coleroase
B. In timpul perioadei de perturbare a dispoziţiei, ≥3 din 7 simptome au persistat (4 dacă dispoziţia este numai
iritabilă):
(1) stimă de sine exagerată sau grandoare;
(2) scăderea necesităţii de somn (de ex., se simte refăcut după numai trei ore de somn);
(3) mai locvace decât în mod uzual sau se simte presat să vorbească continuu;
(4) fugă de idei(relativ coerenta) sau experienţa subiectivă că gândurile sunt accelerate;
(5) distractibilitate (hipoproxesie voluntata+hiperprosexie spontana) (adică, atenţia este atrasă prea uşor
de stimuli externi fără importanţă sau irelevanţi);
(6) creşterea activităţii orientate spre un scop (fie în societate, la serviciu sau a şcoală, ori din punct de
vedere sexual) sau - agitaţie psihomotorie; (creşterea activităţii la nivel de initiative--se apuca
de m.m activitatii pe care nu le duce la bun sfarsit Creşterea activităţiise manifesta si prin
neliniste,mers de colo-colo, conversatii multiple, intrusive, crize clastice, ajunge .p.l.furie
maniacala)
(7) implicare excesivă în activităţi plăcute care au un înalt potenţial de consecinţe nedorite (de ex.,
angajarea în cumpărături excesive, indiscreţii sexuale ori investiţii în afaceri nesăbuite).(isi
cumpara 20 perechi de sosete,antichitati costisitoare fara sa aiba bani)

63. DEFINITI NEVROZA versus PSIHOZA

 Nevroza: tulburare psihica survenita ca o consecintaa a unui context psihotraumatizant, cu persistenta de
ordinul saptamanilor sau lunilor si cu intensitate medie
 Nevrozele sunt considerate reactii daca dureaza pana la 6 luni si dezvoltair nevrotice daca dureaza peste
6 luni de la factorul stresant.
 Psihoza: Boli psihiatrice severe caracterizate prin pierderea contactului cu realitatea(simpt psihotice
tipice: halucinatii, delir, tulb ale constientei precum:delirium, derealizarea si depersonalizarea)si absenta
“constientei bolii psihice”.
 Conceptul de nevroza contine un conflict interior, in constrast cu conceptul de psihopatie care implica
un conflict exterior al subiectului.

64. Definiti ATACUL DE PANICA

25
  Atac de panica: o perioadă distinctă de frică intensă sau de disconfort: ≥4 din 13 următoarele
simptome apar brusc şi ating intensitati max. în 10 min:
(1) palpitaţii, bătăi puternice ale inimii sau accelerarea ritmului cardiac;
(2) transpiraţii;
(3) tremor sau trepidaţie;
(4) senzaţii de scurtare a respiraţiei sau de strangulare;
(5) senzaţie de sufocare;
(6) durere sau disconfort precordial;
(7) greaţă sau detresă abdominală;
(8) senzaţie de ameţeală, dezechilibru, vertij sau leşin;
(9) derealizare (sentimentul de irealitate) sau depersonalizare (detaşare de sine însuşi);
(10).frica de pierdere a controlului sau de a nu înnebuni;
(11) frica de moarte;
(12) parestezii {senzaţii de amorţeală sau de furnicături);
(13) frisoane sau valuri de căldură
 In functie de amploarea si numarul simptomelor somatice prezente se disting:
a. atacuri complete – cel putin 4 dintre simptomele somatice ale anxietatii, avand in general durata
de peste 15 minute
b. atacuri incomplete – mai putin de 4 simptome somatice si cu o durata in general de 5 - 10 minute

65. Tulburarea disociativa-definitie

- tulburare psihica determinata de factori psihologici, cu tablou clinic dominat de
simptome psihice care nu sunt induse în mod voluntar

66. Tulburarea de conversie-definitie

Reprezinta deplasarea în plan somatic a unei stari de mare emotie, rezultata din refluarea unei motivatii cu
semnificatia de aparare inconstienta
- este consecinta reprimarii unor nevoi afective urmata de dezvoltarea unor simptome somatice, de distorsiuni în
functionarea unor grupe de muschi aflate sub control voluntar, care mimeaza de obicei afectiuni neurologice dar
care nu pot fi explicate prin nici o tulb organica

Definitia tulburarii de personalitate

Tulburarile de personalitate = ansamblu caracteristic şi persistent de trăsături: predominant cognitive,
dispoziţionale şi relaţionale, ilustrat printr-un comportament care deviază în mod evident şi invalidant
de la expectaţiile faţă de persoana respectivă şi normele grupului său social.
 Se manifestat clinic prin:
• răspunsuri inflexibile, în situaţii variate interpersonale, profesionale şi sociale
• creează dificultăţi în funcţionarea ocupaţională, profesională şi socială;
• sunt schiţate din copilărie;
• se cristalizează la adolescenţă
 Pana la 18 ani vorbim despre tulburari de comportament, pt.ca personalitatea este in formare
 Peste 18 ani vorbim despre tulburari depersonalitate si însoţesc persoana în cauză de-a lungul întregii
sale existenţe.

Definiti personalitatea.Tipuri de personalitate

 Personalitatea : ansamblu unitar non - repetitiv al însuşirilor psihologice caracteristice şi stabile care
definesc un individ anume şi modalităţile sale de comportament.
 Personalitatea este o structura dinamica a sistemelor psihice si individuale care permit si determina
adaptarea omului la realitatea sa sociala.

26
  Psihicul (sinonime = suflet, subiectivitate) este o notiune abstracta prin care :
• se stabileste relatia simbolica, indirecta, cu mediul exterior si cu el insusi, prin care se realizeaza
comunicarea,
• se stabileste adaptarea la mediui exterior (pentru om este functia de socializare).
 Psihicul deci poate fi divizat in doua notiuni de sinteza: constiinta si personalitate
o Psihicul, la un moment dat  constiinta
o Psihicul, de-a lungul existentei  personalitatea
 Tipuri de personalitate: sanvinic, coleric, melancolic, flegmatic.

Definiti personalitatea.Tulburarea de personalitate de tip paranoid:

 Personalitatea : ansamblu unitar non - repetitiv al însuşirilor psihologice caracteristice şi stabile care
definesc un individ anume şi modalităţile sale de comportament.
 Personalitatea este o structura dinamica a sistemelor psihice si individuale care permit si determina
adaptarea omului la realitatea sa sociala.
 Psihicul (sinonime = suflet, subiectivitate) este o notiune abstracta prin care :
• se stabileste relatia simbolica, indirecta, cu mediul ext si cu el insusi, prin care se realiz comunicarea,
• se stabileste adaptarea la mediui exterior (pentru om este functia de socializare).
 Psihicul deci poate fi divizat in doua notiuni de sinteza: constiinta si personalitate
o Psihicul, la un moment dat  constiinta
o Psihicul, de-a lungul existentei  personalitatea
Criterii DSM IV pentru Tulburarea de personalitate de tip paranoid:
 Neincredere si suspiciune pervaziva in ceilalti, astfel ca motivele lor sunt interpretare ca rauvoitoare,
incepand devreme in perioada de adult si prezinta intr-o varianta de contexte, asa cum este indicata de 4
sau mai multe dintre urmatoarele:
1) Suspecteaza, fara o baza suficienta, ca ceilalati il exploateaza, il ranesc sau isi bat joc de el
2) Preocupare cu indoieli nejustificate in legatura cu loialitatea sau increderea partenerilor sau
asociatilor
3) Retinerea de a face confidente celorlalti, datorita temerii ca informatiile vor fi folosite malitios
impotriva sa
4) Vede sensuri secrete, degradante sau amenintatoare in remarci sau evenimente benigne
5) Permanent ranchiunos, neiertator cu insultele, injuriile sau amenintarile
6) Isi simte atacat caracterul sau reputatia fara ca acest lucru sa fie evident altora si reactioneaza suparat
sau contraataca
7) Suspiciuni recurente fara justificare privitor la fidelitatea partenerului de viata.

Definiti personalitatea. Tulburarea de personalitate de tip schizotipal

Criterii de dg
A. Un pattern parvaziv de deficit social și interpersonal marcat de discmofort acut si
- Capacitate redusa ptr relatii apropiate
- Distorsiuni perceptuale sau cognitive si excentricitati comportamentale
- Începand în perioada de adult tanar si prezent într-o varietate de contexte, asa cum este
indicat de ≥ 5 din urmatoarele
1 idei de referinta excluzand delirul
2 Ganduri ciudate sau gandire magica care influenteaza comportamentul si nu sunt potrivite cu normele
culturale( clarvziune, al saselea simt, superstitii, telepatie)
3 Experiente perceptuale neobisnuite, incluzand iluzii corporale
4 gandire si vorbire ciudate
5 Suspiciune sau ideatie paranoida
6 afect inadecvat sau redus
27
7 Comportament sau aparenta excentrica, ciudata sau neobisnuita
8 Lipsa prietenilor apropiati sau confidentilor, altii decat rudele de gr 1
9 Anxietate sociala excesiva care nu diminua cu familiaritatea si tinde sa fie asociata cu frici paranoide decat cu
judecati negative despre sine

B. Nu apare exclusiv în cursul schizofreniei, a unei tulburari de dispozitie cu trasaturi psihotice sau altei
tulb psihotice

28