Bucovina

OBICEIURI ŞI TRADIŢII

In Bucovina , sărbătorile calendaristice au fost „ţinute „ din

cele mai vechi timpuri şi se păstrează şi astăzi.
Cele mai spectaculoase sunt sărbătorile de iarnă. Între 24
decembrie şi 7 ianuarie, la vremea trecerii anului vechi şi începutul
celui nou , se desfăşoară o gamă bogată şi variată de manifestări
artistice cu folclor literar, muzical, coregrafic, cu o bogată recuzită . în
Bucovina, acest carnaval al obiceiurilor de iarnă cuprinde elemente
artistice de o deosebită valoare , fiind un spectacol complex care
antrenează întreaga comunitate a satului.
Copiii colindă, merg cu pluguşorul, organizează jocuri cu
un număr mare de măşti sau jocurile animaliere: capra , ursul, căiuţii.
La acestea se adaugă teatrul de haiduci al cărui personaj principal este
Darie, Jianu. Majoritatea personajelor acestor jocuri poartă măşti
confecţionate din blană de oaie, pânză,lemn sau alte materiale.
Nelipsite din recuzita obiceiurilor de iarnă sunt
instrumentele muzicale: buhaiul, harapnice, clopote, talăngile, tobele,
fluierul. Vioara, buciumul, acordeonul.
Un alt moment semnificativ –Sărbătoarea Paştilor sau
Învierea Domnului –marchează şi începutul primăverii, cu pregătiri
deosebite în gospodării.
Femeile pregătesc din timp ouă roşii sau închistrite ,
cozonaci, pască , miel,caş aşezate în coşuri speciale , acoperite cu cele
mai frumoase ştergare , care sunt duse la biserică pentru a fi sfinţite în
dimineaţa Învierii. În ziua de Paşti, tinerii trag clopotele pentru a avea
spor în timpul anului. A doua şi a treia zi de Paşti se organizau hore la
care participau tineri îmbrăcaţi în cele mai frumoase costume
populare.
În unele localităţi , la Paşti se inaugura scrânciobul, prilej
de distracţie pentru copii şi tineret.
În Germania, oamenii îşi decorează tufele sau crengile
aduse în casă pentru buchetul de Paşte cu ouă colorate, agăţate ca
nişte globuri. Potrivit tradiţiei, acestea ar trebui să fie ouă de găină,
cărora le-a fost golit conţinutul. Astfel de ouă colorează cei mici încă
de la grădiniţă, pe lângă ouăle fierte vopsite de ei „la rece”. EXISTĂ
tot felul de modele de figurine care se pot face înainte de Paşte, care
pot fi găsite în cărţile speciale, de la coşuleţe pentru ouă,
confecţionate din carton şi având iepuraşi lipiţi sau coloraţi, până la
tot felul de decoruri primăvăratice confecţionate din crengi, cu fundiţe
şi împodobite cu nelipsiţii iepuraşi sau cu găini. De obicei, copiii vor
confecţiona astfel de lucruri la grădiniţă sau la şcoală, adeseori dorind
să facă şi acasă asemenea obiecte.
Multe dintre decoratiile de Paste folosite in Germania
vin direct din perioada de migratie pagane prin care a trecut aceasta
natiune. Dintre aceste amintim Fruhlingfest (Festivalul de primavara),
simboluri ale fertilitatii cum ar fi Ostereier (oua de Paste), Osterhasen
(iepurasi de Paste). Pe langa aceste obiceiuri care au fost exportate in
toata lumea crestina mai sunt cateva obiceiuri care se sarbatoresc
exclusiv in aceasta tara, Osterbaum (pomul de Paste) si Osterbrunnen
(fantana de Paste).
În sâmbăta Paştelui, se aprind focuri mari, imediat după
lăsarea serii. Duminică dimineaţă, copiii caută ouă vopsite şi dulciuri
în grădină (care ar fi fost lăsate acolo de iepuraş).