Care sunt mituri fundamentale ale poporului roman? Mitul este o istorie sacra.

Este un
eveniment primordial care a avut loc la inceputul timpului.

Mitul explica geneza lumii sau fenomenele naturii. El motiveaza aspiratiile si idealurile
umane. E un produs al spiritului care se reînnoieste permanent. Mitul confera expresie la
ceea ce ratiunea nu poate exprima. Ne pune în contact cu misterul naturii. Utilizarea sa tot
mai frecventa intretine un grad înalt de ambiguitate.
A distinge,in cazul miturilor, între „adevarat” si „neadevarat” este un mod gresit de a pune
problema. Mitul presupune o anumita structura.
Definitia ideala ar fi:constructie imaginara destinata sa puna în evidenta esenta
fenomenelor cosmice si sociale. Asta in strâns raport cu valorile fundamentale
ale comunitatii.

Literatura româna este bogata. Totusi poeziei populare i se da o mare importanta. Acest
folclor cuprinde elemente de circulatie universala. Dar are si propria individualitate.
Principalele mituri ale poporului roman sunt
 Miorita,
 Zburatorul,
 Traian si Dochia,
 Mesterul Manole,
 Legenda Babei Dochia, unul dintre miturile importante ale poporului roman, ne vorbeste
despre fiul ei, Dragobete. Baba Dochia ne apare prezentata aici ca zmeoaica cea rea sau
ca mama vitrega. Ea isi pune nora sa indeplineasca sarcini imposibile: sa innegreasca lana
alba la rau, apoi sa o faca la loc. Fata a primit ajutor de la Dumnezeu si Sf. Petre. Apoi,
convinsa ca vine primavara, Baba Dochia s-a urcat pe munte imbracata cu 9 cojoace
(cele 9 zile ale Babei). Dand cojoacele jos s-a transformat in stana de piatra. De aceea se
spune ca alegerea Babei potrivite in aceasta perioada dicteaza cum va fi vremea in restul
anului.
 Exista si varianta legendei “Traian si Dochia”, unde Dochia este fiica imparatului
Traian de care s-a indragostit insusi Decebal. Si ea este transformata in stana de piatra.
 Legenda Traian si Dochia este mitul etnogenezei poporului roman.
 In aceasta perioada exista multe sarbatori populare precum Vinerea Sântoaderului, Caii
lui San Toader, pe 1 si 10 martie.
 Observam, in general, o deprindere si inclinare a taranilor romani in a ghici vremea si
capriciile ei in functie de anumite superstitii si legende locale.
 MITUL ZBURATORULUI – EROTISMUL ADOLESCENTEI

 Zburatorul este considerat o fiinta fabuloasa. El este reprezentat de un tanar ce apare

in visele fetelor nemaritate. Aceasta fiinta apare si in folclorul sumerian, spre exemplu.
Insa aici este vorba de succubus. Acesta este un demon cu chip de femeie ce chinuie
barbatii.
 Zburatorul a devenit popular datorita poeziei de Ion Heliade Radulescu. Aici Zburatorul
este descris ca balaur de lumina cu coada-nflacarata. Pe el lucesc pietre nestemate ca de foc.
 Arata ca un flacaiandru tras prin inel, balai, cu par de aur. Dar slabele lui vine n-au nici un
pic de sange.
 El apare noaptea ca un fulger cu scantei si se strecoara pe cos in patul fecioarelor.
 La fel, mitul Zburatorului este folosit de Mihai Eminescu in poemul
“Luceafarul”. Aceasta semidivinitate sau duh rau poate fi indepartat prin farmece si
descantece populare.
 El simbolizeaza sexualitatea. Adesea se aseamana cu un Eros al mitologiei grecesti.

 In unele zone ale tarii apare si Zburatoroaica, aspectul feminin.

 Zburatorul este un semizeu ce poate lua forma de sarpe, caine sau sul de foc. Asa apare
descris in folclor. Alteori are solzi argintii si aripi albe.

 MESTERUL MANOLE – LEGENDA MANASTIRII ARGESULUI

 Balada Mesterului Manole este atat mit, cat si istorie. Caci Manastirea Curtea de Arges
exista in realitate. Cat de real este sacrificiul nu stim.
 Acest mit vorbeste despre sacrificiul ce sta la baza fiecarei constructii.

 Mesterul Manole este un personaj istoric. El este consemnat pe timpul domniei lui Neagoe
Basarab. Un armean tocmit sa ridice manastirea. Legenda culeasa de Vasile Alecsandri
vorbeste de Ana, sotia lui Manole. Este posibil ca aceasta sa fi fost fiica lui Parvu
Craiovescu.
 Insa traditia istorica ne arata de fapt o revolta a mesterilor romani. Acestia nu voiau sa
lucreze cu un strain ce se scolise la curtea otomana. Astfel, i-au sabotat planurile. Constructia
a durat 5 ani.

 Aici putem vorbi si de traditia populara a ingropatului umbrei. Sau zidirea umbrei. Unei
persoane i se luau masuratorile dupa umbra. Iar jalonul rupt pe jumatate era aruncat in
zidarie.
 Pe Arges în gios,
 Pe un mal frumos,
 Negru-voda trece,
 Cu tovarasi zece:
 Noua mesteri mari,
 Calfe si zidari,
 Si Manoli – zece,
 Care-i si intrece.